Prof. univ.dr.

emerit
SORIN CRISTEA
Universitatea din București
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Departamentul de Formare a Profesorilor

MASTER AN. 1
MANAGEMENTUL ȘI EVALUAREA PROGRAMELOR EDUCAȚIONALE

CURS. Nr. 1
INTRODUCERE
RAPORTAREA LA
PROBLEMATICA GENERALĂ A CURSULUI.
MODELE DE ANALIZĂ
ANEXE
cu referință la:
a. Evoluția istorică a pedagogiei / științelor pedagogice / științelor educației, evidențiată
la nivelul relației dintre: epoca istorică de dezvoltare a societății – stadiul de dezvoltare
epistemologică a pedagogiei – paradigma pedagogiei afirmată istoric la nivel de teorie și de
practică a educației
b. Conceptele pedagogice de bază (denotative, normative și metodologice) definite și analizate de
științele pedagogice fundamentale / științele fundamentale ale educației: Teoria generală a
educației (Fundamentele pedagogiei) – Teoria generală a instruirii (Teoria și metodologia
instruirii / Didactica generală) – Teoria general a curriculumului (Teoria și metodologia a
curriculumului)

ANEXA NR. 1
EVOLUȚIA ISTORICĂ A PEDAGOGIEI
–
Epoca istorică Stadiul de dezvoltare
de dezvoltare a societății epistemologică a pedagogiei
Premodernă Pedagogia premodernă,
(secolele 17-19) preștiințifică
(fundamentată / condiționată
filozofic / metafizic, teologic,
literar, comunitar etc.)
Modernă - Pedagogia modernă științifică
(secolele 19-20) (în faza de inițiere
Paradigma pedagogiei afirmată
istoric la nivel de teorie și de
practică a educației
- Paradigma conformității
educației cu natura abstractă a
educatului (Comenius)
- Paradigma conformității
educației cu natura concretă a
educatului (Rousseau)
- Paradigma magistrocentristă
- Paradigma fundamentării etice
și psihologice a educației, la

1

Postmodernă
(a doua jumătate
a secolului 20 – secolul 21)
SISTEMUL ȘTIINȚELOR PEDAGOGICE / EDUCAȚIEI
(conceput ca sistem cu caracter deschis)
Tipul de știință pedagogică
afirmat istoric și consolidat
epistemologic
1. Științe pedagogice .
fundamentale
1.1. Fundamentele pedagogiei
Teoria generală a educației
1.2. Didactica generală / / Teoria
generală a instruirii
1.3 Teoria generală a curriculumului
epistemologică, realizată pe o
bază: etică, psihologică,
biologică; socio-comunitară etc.;
- Pedagogia modernă științifică
(în faza de maturizare
epistemologică, realizată pe o
bază: psihologică – sociologică)
- Pedagogia postmodernă
științifică (pe cale de maturizare
epistemologică deplină),
concepută global, complex,
integrat, la nivelul
interdependenței dintre cerințele
față de educație și educat:
psihologice (exprimate în termeni
de competențe) – sociale
(exprimate în termeni de
conținuturi de bază, validate
social)
ANEXA NR. 2
Obiectul de cercetare specific
Educația. Instruirea. Proiectarea
educației și a instruirii abordate la
nivel de maximă generalitate
/ Educația la toate nivelurile
sistemului social / de educație / de
învățământ
Instruirea la toate nivelurile
procesului de învățământ
Proiectarea curriculară a educației și
a instruirii la toate nivelurile
sistemului și ale procesului de
învățământ
2
nivel de: pedagogie generală
(Herbart), pedagogie a
învățământului primar
(Pestalozzi) și preșcolar (Frobel)
a. Paradigma pedagogiei
psihologice – psihocentristă
(Binet, Lay, Meumann; Educația
nouă
b. Paradigma pedagogie
sociologice – sociocentristă
(Natorp, Durkheim, Makarenko;
Educația nouă
a. Paradigma pedagogiei
tehnocentriste – tehnocentristă
(„pedagogia prin obiective” /
centrarea pe obiectivele concrete
ale educației / instruirii) (Mager,
Bloom);
b. Paradigma pedagogiei
globale, complexe, integrate –
curriculumului (centrarea pe
finalitățile educației construite
integrativ, la nivelul
interdependenței dintre cerințele
față de educat: psihologice –
sociologice) (Dewey, Tyler,
Bloom, Bruner, De Landsheere,
D’Hainaut, Pinar).
Metodologia de cercetare
valorificată predominant
Cercetare pedagogică fundamentală:
istorică – teoretică
Cercetare pedagogică fundamentală
a educației la nivel de sistem social /
de educație / de învățământ
Cercetare pedagogică fundamentală
a instruirii la nivel de proces de
învățământ
Cercetare pedagogică fundamentală
a proiectării curriculare a educației și
a instruirii la toate nivelurile
sistemului și ale procesului de

2. Științe pedagogice / ale educației
aplicate
2.1. Pedagogia învățământului:
preșcolar; primar; secundar;
superior; pedagogia adulților etc.
2.2. Didacticele particulare
2.3. Pedagogia: socială; familiei;
artei; sportului; militară; juridică;
profesională etc.
3. Științe pedagogice / ale educației
construite pe baza unei
metodologii proprii unor științe
3.1. Istoria pedagogiei
3.2. Pedagogia comparată
3.3. Pedagogia experimentală
4. Științe pedagogice / ale educației
construite intradisciplinar
4.1. Teoria educației: morale,
tehnologice, estetice etc.
4.2. Teoria predării / comunicării
didactice; Teoriile învățării ca
modele de instruire; Teoria evaluării
4.3. Teoria proiectării pedagogice a
produselor curriculare: planului de
învățământ, programelor școlare,
manualelor școlare, lecției etc.
5. Științe pedagogice ale educației
construite interdisciplinar
Educația. Instruirea. Proiectarea
educației și a instruirii abordate la
nivel particular
Educația. Instruirea. Proiectarea
educației și a instruirii – aplicate pe
trepte de învățământ și vârste
psihologice
Instruirea pe discipline și trepte de
învățământ
Educația. Instruirea. Proiectarea
educației și a instruirii – aplicate pe
domenii sociale
- Istoria, Geografia – educației /
instruirii / proiectării educației și
instruirii, abordate fundamental
- Schimbarea educației / instruirii /
proiectării educației și instruirii,
abordate experimental
Istoria teoriei și a practicii
educației / instruirii / proiectării
educației și instruirii
Analiza comparată a teoriei și a
practicii educației / instruirii /
proiectării educației și instruirii,
afirmate în diferite sisteme de
învățământ determinate istoric
Schimbarea educației / instruirii /
proiectării educației și instruiri
abordată pe termen scurt, verificată
experimental
Aprofundarea unor dimensiuni ale
educației / instruirii / proiectării
educației și instruiri, abordate în
științele pedagogice fundamentale
Aprofundarea unor dimensiuni ale
educației, obiectivate la nivel de:
valori pedagogice generale –
conținuturi generale ale educației
Aprofundarea acțiunilor subordonate
activității de instruire la toate
treptele și disciplinele de învățământ
(predarea – învățarea – evaluarea)
Aprofundarea problematicii
proiectării curriculare a produselor
curriculare: fundamentale (planul de
fundamental) și operaționale
(programe școlare, manuale școlare,
lecție etc.
Aprofundarea problematicii
educației / instruirii / proiectării
educației și instruiri la nivelul
relației dintre pedagogie și alte
științe socio-umane
3
învățământ
Cercetare pedagogică aplicată,
operațională, empirică,
experimentală, cantitativă, calitativă
Cercetare pedagogică aplicată
intradisciplinar, interdisciplinar
Cercetare pedagogică aplicată pe
discipline și trepte de învățământ
Cercetare pedagogică aplicată pe
domenii sociale
- Cercetarea pedagogică
fundamentală: istorică – comparată
- Cercetarea pedagogică aplicată:
experimentală, cantitativă, calitativă
Cercetarea pedagogică fundamentală
istorică
Cercetarea pedagogică fundamentală
comparată
Cercetarea pedagogică aplicată,
empirică, experimentală, cantitativă,
calitativă
Cercetarea pedagogică
intradisciplinară, realizată la nivelul
științelor pedagogice fundamentale
Cercetarea pedagogică
intradisciplinară, realizată la nivel de
Teoria generală a educației
(Fundamentele pedagogiei)
Cercetarea pedagogică
intradisciplinară, realizată la nivel de
Teoria generală a instruirii
(Didactica generală)
Cercetarea pedagogică
intradisciplinară, realizată la nivel de
Teoria generală a curriculumului
Cercetarea pedagogică
interdisciplinară pedagogie (științe
pedagogice: fundamentale, aplicate
etc.) – alte științe socio-umane
(psihologie, sociologie, economie /

5.1. Psihologia educației
5.2. Sociologia educației
5.3. Managementul educației
(organizației școlare, clasei de elevi,
lecției
CONCEPTELE FUNDAMENTALE ALE PEDAGOGIEI
care definesc obiectul de studiu specific la nivelul științelor pedagogice fundamentale:
Teoria generală a educației, Teoria generală a instruirii, Teoria generală a curriculumului
Teoria generală a educației
(Fundamentele pedagogiei)
Educația (E)
Sistemul de Învățământ (SÎ)
Finalitățile macrostructurale
ale E / SÎ
Conținuturile generale ale E / SÎ:
morală, intelectuală, tehnologică,
estetică, psihofizică
Formele generale ale E / SÎ:
formală, nonformală; informală
Metodologia E / SÎ: morale,
Aprofundarea problematicii
educației / instruirii / proiectării
educației și instruiri la nivelul
relației dintre pedagogie –
psihologie
Aprofundarea problematicii
educației / instruirii / proiectării
educației și instruiri la nivelul
relației dintre pedagogie – sociologie
Aprofundarea problematicii
educației / instruirii / proiectării
educației și instruiri la nivelul
relației dintre pedagogie –
management
ANEXA Nr. 3
Teoria generală a instruirii
(Didactica generală)
Instruirea (I)
Procesul de Învățământ (PÎ)
Finalitățile microstructurale
ale I / PÎ
Conținuturile generale ale I / PÎ:
Planul de învățământ;
Programele și manuale școlare
Formele generale ale I / PÎ:
formală, nonformală; informală.
Formele particulare: frontală,
microgrupală, individuală.
Formele concretizate: lecția etc.
Metodologia I / PÎ:
4
management etc.)
Cercetarea pedagogică
interdisciplinară între științele
pedagogice / educației
(fundamentale etc.) – psihologie
Cercetarea pedagogică
interdisciplinară între științele
pedagogice / educației
(fundamentale etc.) – sociologie
Cercetarea pedagogică
interdisciplinară între științele
pedagogice / educației
(fundamentale etc.) – management
Teoria generală
a curriculumului
Curriculum, la nivel de:
- paradigmă a pedagogiei
- proiect educativ
Fundamentele generale ale
curriculumului: etimologice,
istorice, filozofice; sociologice,
psihologice, politice
Fundamentele specific-
pedagogice ale curriculumului:
Finalitățile E/SÎ și ale I/PÎ
Conținuturile / Documentele
curriculare: a) fundamentale; b)
operaționale; c) auxiliare
Tipurile de curriculum:
a) formal, nonformal; informal /
implicit, ascuns;
b) general / comun (core
curriculum), de profil, de
specialitate; c) obligatoriu,
opțional, facultativ; d) construit,
realizat-dezvoltat
Metodologia de elaborare a
 intelectuale, tehnologice,
estetice, psihofizice
metode, procedee / tehnici,
mijloace – de predare-învățare-
evaluare
curriculumului la nivel sistem și
de proces de învățământ:
organizarea resurselor
pedagogice – planificarea
activității – implementarea
planificării în context deschis
(realizarea-dezvoltarea
curriculumului)

Evaluarea E / SÎ Evaluarea I / PÎ: Evaluarea curriculumului la

inițială / diagnostică și predictivă nivel de sistem și de proces de
– continuă / formativă – finală / învățământ: a) confirmarea
sumativă, cumulativă curriculumului; b) neconfirmarea
curriculumului

Acțiunile necesare în realizarea- Acțiunile necesare în realizarea- Acțiunile necesare în proiectarea

dezvoltarea E/SÎ: proiectarea și
comunicarea mesajului
pedagogic – asimilarea și
valorificarea mesajului
pedagogic – evaluarea
rezultatelor, continuă/formativă
(în condiții de feedback extern și
intern
dezvoltarea I/PÎ: predarea
mesajului didactic – învățarea
(receptarea, asimilarea,
interiorizarea mesajului didactic)
– evaluarea continuă / formativă
a rezultatelor obținute în urma
acțiunilor de predare-învățare
curriculară a activității de E/SÎ și
de I/PÎ a) definirea finalităților;
b) selectarea conținuturilor de
bază; c) inițierea metodelor
necesare; d) evaluarea continuă /
formativă, cu funcție de reglare-
autoreglare

(Sorin Cristea, Curriculumul între definirea conceptului și construcția unei teorii generale, în
Tribuna Învățământului, Nr. 1, Serie nouă, ianuarie, 2020, p. 87)

ANEXA NR. 4
CONCEPTELE FUNDAMENTALE ALE PEDAGOGIEI,
construite epistemologic la nivelul științelor pedagogice / educației fundamentale, care
definesc: obiectul de studiu specific, normativitatea specifică și metodologia de cercetare
specifică

Obiectul de studiu Normativitatea Metodologia de

Științele specific, specifică cercetare specifică,
pedagogice / abordat global și necesară pentru necesară pentru
educației deschis, la nivel de ordonarea logică și consolidarea
fundamentale, maximă generalitate, epistemologică a epistemologică a
aflate la baza abstractizare, obiectului de studiu domeniului și pentru
construcției tuturor multifazicitate specific perfecționarea
științelor istorică activităților de
pedagogice / educație / instruire /
educației proiectare a educației

5
 și a instruirii

Teoria generală a Educația: Ordonează educația Cercetarea

educației / - Finalitățile la nivel de pedagogică a
Fundamentele educației a. „Imperative educației:
pedagogiei - Conținuturile categorice”: a. Fundamentală,
generale ale educației - axiomele educației istorică și teoretică,
- Formele generale (construite prin cu scop strategic de
ale educației focalizarea / emancipare și
- Metodele educației corelarea conceptelor consolidare
- Evaluarea educației fundamentale epistemologică a
- Sistemul de - legile educației pedagogiei, pe
educație / învățământ (definesc conexiunile termen lung și mediu
- Acțiunile integrate generale necesare b. Operațională,
în activitatea de între principalele empirică,
educație: componente ale experimentală, cu
comunicarea, educației) scop de perfecționare
receptarea și b. „Imperative a activității de
evaluarea – mesajului condiționale”: educație, pe termen
pedagogic - principiile de scurt și mediu
proiectare a
educației;
- principiile de
realizare a educației

Teoria generală a Instruirea: Axiomele instruirii Cercetarea

instruirii - Finalitățile Legile instruirii pedagogică a
(obiectivele) instruirii:
instruirii Principiile instruirii, a. Fundamentală,
- Conținuturile de organizare, istorică și teoretică
instruirii (plan, planificare, realizare; b. Operațională,
programe, manuale Principiile didactice empirică,
etc.) (ale lecției etc.): experimentală
- Formele instruirii orientarea formativă
- Metodologia pozitivă;
instruirii esențializarea,
- Evaluarea instruirii sistematizarea,
- Acțiunile integrate accesibilitatea,
în activitatea de participarea eficientă,
instruire: predarea, interdependența
învățarea, evaluarea intuitiv - logic, teorie
– practică; reglarea-
autoreglarea
Teoria generală a Curriculum Axiomele Cercetarea
curriculumului (paradigmă a curriculumului pedagogică a
pedagogiei; model de Legile curriculumului curriculumului

6
 proiect pedagogic, a. Fundamentală,
centrat asupra Principiile istorică și teoretică
finalităților curriculumului b. Operațională,
educației): empirică,
- Fundamentele experimentală
generale și specific
pedagogice
(finalitățile educației)
- Domeniile
curriculumului
- Produsele
curriculumului
- Procesul de
elaborare al
curriculumului

ANEXA nr. 5
STRUCTURA DE FUNCȚIONARE INSTRUIRII
Un model-ideal construit din perspectivă curriculară și managerială

7
(Sorin Cristea, Concepte fundamentale în pedagogie, vol. 6, Instruirea / Procesul
de învățământ, Didactica Publishing House, București, 2007, p. 106)

ANEXA NR. 6

MODELUL DE PROIECTAREA CURRICULARĂ

8
 A EDUCAȚIEI / INSTRUIRII,
APLICABIL ÎN CONTEXT DESCHIS
LA TOATE NIVELURILE SISTEMULUI ȘI ALE PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT

CURRICULUMUL CA PROIECT PEDAGOGIC SUPERIOR

aplicabil la toate nivelurile sistemului și ale procesului de învățământ
UN MODEL-IDEAL

2. Conținuturile de bază 3. Metodele de educație

(cunoștințele teoretice (morală, intelectuală,
și procedurale, tehnologică, estetică,
susținute valoric și psiho-fizică) și de
atitudinal instruire

1. FINALITĂȚILE

(IDEALUL, SCOPURILE GENERALE ALE EDUCAȚIEI)

EDUCAȚIEI / INSTRUIRII

(OBIECTIVELE GENERALE, SPECIFICE, CONCRETE

ALE EDUCAȚIEI / INSTRUIRII

4. Evaluarea activității proiectată conform

finalităților educației / instruirii

la nivel de sistem și de proces de învățământ

(inițială, continuă, finală).

5. Context intern: resursele pedagogice existente;

formele de organizare determinate social / inițiate
de profesor, ambianța pedagogică a comunității
educaționale / școlii / clasei de elevi, stilurile

9
 pedagogice ale educatorilor: manageriale,
didactice, psihologice (cognitive, noncognitive),
socio-afective.

6. Context extern:
climat socio-pedagogic
determinat la nivel cultural, politic, economic, comunitar, natural

(Sorin Cristea, Curriculumul ca tip superior de proiect pedagogic, în Tribuna

Învățământului, nr. 4-5, Serie Nouă, 2020, pp. 114-121, vezi p. 119)

CURS. Nr. 2.
DEFINIREA ȘI ANALIZA CONCEPTELOR DE
MANAGEMENT, EVALUARE, PROGRAME EDUCAȚIIONALE

1. Management
a. Sfera de referință = model de conducere afirmat în societatea informațională, bazată pe
cunoaștere, necesar la toate nivelurile sistemului social (economic, cultural, politic, comunitar,
natural)
b. Funcția generală = conducerea eficientă a sistemului social (global; economic, cultural, politic,
comunitar, natural) realizată prin valorificarea holistică, optimă, strategică, inovatoare a tuturor
resurselor sociale (economice, culturale, politice, comunitare, naturale etc.) existente sau
disponibile (la nivel de sistem social global și de sisteme parțiale, subordonate sistemului social)
c) Structura de bază = ansamblul acțiunilor manageriale subordonate activității de conducere
globală (holistică), optimă, strategică, inovatoare) a sistemului de referință (economic, cultural,
politic etc. în cazul nostru, pedagogic, educațional), care vizează:
- organizarea resurselor existente / disponibile
- planificarea activității de referință (în cazul nostru activități de educație / instruire / cercetare
pedagogică / orientare școlară și profesională / consiliere în carieră etc.
- implementarea planificării, realizată la nivel de: coordonare metodică, evaluare permanentă,
cercetare (fundamentală și operațională)

2. Evaluare
a. Sfera de referință = acțiune subordonată activității de educație / instruire / proiectare
curriculară a educației și a instruirii

10
b. Funcția generală = verificarea gradului de îndeplinire a obiectivelor (generale, specifice,
concrete) activității, comunicate la începutul activității, definite în termeni de competențe
(generale și specifice; cognitive și noncognitive) și de performanțe (concrete, operaționale).
c. Structura de bază = ansamblul legăturilor dintre operațiile de: măsurare / constatare / control
(evaluare cantitativă) – apreciere pe baza unor criterii specific pedagogice (eficacitatea, eficiența,
tendința de progres / regres pedagogic)

3. Programe educaționale,
a. Sfera de referință, la nivel de sistem de învățământ (reforma învățământului, programe de
cercetare pedagogică, fundamentală și operațională etc.) și de proces de învățământ (programe de
proiectare curriculară angajate la nivel de plan de învățământ, programe și manuale școlare /
universitare, auxiliare școlare / universitare, softuri educaționale etc.; activitate de educație /
instruire / proiectare curriculară / cercetare pedagogică / asistență psiho-pedagogică și socială,
orientare școlară și profesională, consiliere în carieră; management al educației / organizației
școlare / clasei de elevi / lecției etc.
b. Funcția generală = de anticipare a rezultatelor în condiții de eficientizare a modalităților de
valorificare optimă a resurselor existente / disponibile
c. Structura de bază = optimizarea raporturilor dintre obiectivele proiectate – conținuturile
selectate – metodele de realizare – strategiile de evaluare a rezultatelor (inițială, continuă,
finală), adaptabile și perfectibile în context deschis, pedagogic (resurse; forme de organizare,
stiluri de educație / instruire / cercetare etc.) și social (condiții la nivel macrostructural și
microstructural).
d. Tipuri de programe educaționale:
- criterii de clasificare: sfera de referință; scopul general asumat / obiective prioritare
- impact la nivel social și pedagogic (școlar și extrașcolar etc.).

11
 CURS 3

ANALIZA CONCEPTULUI DE MANAGEMENT AL EDUCAȚIEI.

IMPLICAȚII LA NIVEL DE SISTEM ȘI DE PROCES DE ÎNVĂȚĂMÂNT

1. Model / Paradigmă de abordare a pedagogiei / științelor pedagogice / științelor educației:

- Sistemul științelor pedagogice / educației, abordat ca sistem deschis (vezi Anexa nr. 2)
- Managementul educației la nivel de sistem de învățământ și la nivel de proces de învățământ
2. Managementul sistemului de învățământ la nivel de vârf (ministerul învățământului),
intermediar (inspectoratele școlare teritoriale / direcțiile de învățământ teritoriale) de bază
(școala ca organizație – vezi diferența dintre „școala ca organizație” și „școala ca instituție”
a. Structura de funcționare managerială a sistemului de învățământ
b. Funcțiile generale / Misiunea sistemului de învățământ
c. Structura sistemului de învățământ
- de organizare
- de conducere: pe verticală, pe orizontală
- de distribuție a resurselor pedagogice
- de relație cu societate
d. Programele educaționale la nivel de sistem
e. Evaluarea programelor educaționale la nivel de sistem

3. Managementul procesului de învățământ

a. Managementul proiectării curriculare a planului de învățământ, a programelor și a manualelor
școlare, a auxiliarelor școlare
b. Managementul proiectării programelor educaționale nonformale
c. Managementul activității didactice / lecției etc.

CURS NR. 4
CONDUCEREA MANAGERIALĂ

12
 A SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT
IMPLICAȚII LA NIVEL DE PROGRAME EDUCAȚIONALE
DEFINIREA ȘI ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT
LA NIVEL DE CONCEPT PEDAGOGIC FUNDAMENTAL
- Implicații în contextul programelor educaționale
proiectate în cadrul organizației școlare / școlii ca organizație) -
Sfera de referință a Funcțiile generale ale
sistemului de învățământ sistemului de învățământ
în context social deschis cu caracter obiectiv,
determinat de specificul
valoric al educației ca
activitate psiho-socială,
oficializate prin Legea
educației
1. Sistemul social global 1. Funcția generală / de bază / 1. Structura de organizare a
(economic, politic, cultural, fundamentală, de formare-
comunitar, natural dezvoltare permanentă a
personalității educatului în învățământ)
vederea integrării în societate
2. Sistemul de educație 2. Funcțiile generale
„Societatea educativă” / principale de formare-
„Cetatea educativă” dezvoltare permanentă a
UNESCO, 1970, 1972 personalității educatului:
a) psihologică
b) socială
3. Sistemul de învățământ 2.1. Funcțiile generale
specializat în educație / principale de formare-
instruire formală și dezvoltare permanentă a
nonformală personalității educatului
psihologică
a. Sistem de învățământ, în 2.1.1. Funcția de formare-
sens restrâns – ansamblul de dezvoltare psihologică
școli de toate tipurile cognitivă (senzorială /
(particulare , publice / de empirică intelectuală /
stat) și de toate nivelurile rațională / logică)
(primar,
2.1.2. Funcția de formare-
secundar, superior /
13
Structura de funcționare a
sistemului de învățământ
(la nivel de organizare –
conducere – resurse
pedagogice – relație cu
societatea)
sistemului de învățământ
(pe niveluri și trepte de
2. Structura de conducere
managerială a sistemului de
învățământ, la nivel de:
a) vârf (ministerul
învățământului)
b) intermediar (inspectoratele
școlare teritoriale
c) de bază, școala ca
organizație
3. Structura de distribuție și
valorificare a resurselor
pedagogice ale sistemului de
învățământ la toate nivelurile
de organizare și de conducere
managerială:
a. resurse pedagogice
informaționale (plan de
învățământ, programe și
manuale școlare, cursuri
universitare etc.;
b. resurse pedagogice
 universitar)
a. Sistem de învățământ, în
sens larg – include și
- instituțiile specializate în
educație nonformală
- actorii sociali cu care școala
stabilește relații de
parteneriat de tip consensual
(familia, comunitatea locală)
și contractual (vezi
organizarea / finanțarea etc.
școlilor profesionale,
militare, sportive, de artă,
confesionale etc.)
dezvoltare psihologică umane: „actorii educației”,
noncognitivă (afectivă, cu accent special asupra
motivațională, volitivă, „actorilor principali ai
caracterială) educației”, profesorii și
elevii / studenții;
c. resurse pedagogice
didactico-materiale: spațiul
pedagogic (școala, cu baza
didactico-materială adecvată);
timpul pedagogic disponibil:
formal (dimineața),
nonformal (după amiază)
d. resurse pedagogice
financiare

4. Procesul de învățământ 2.2. Funcțiile generale 4. Structura de relație a

principalul subsistem al
sistemului de învățământ, în
cadrul căruia se realizează
activitatea de educație /
instruire formală, dar și
nonformală, pe trepte și
discipline de învățământ
principale de formare-
dezvoltare permanentă a
personalității educatului
socială
2.2.1. Funcția de formare-
dezvoltare culturală
2.2.2. Funcția de formare-
dezvoltare civică
2.2.3. Funcția de formare-
dezvoltare profesională
sistemului de învățământ cu
societatea:
a. sistem închis (vezi
paradigma magistrocentristă)
b. sistem deschis (vezi
conceptele de școală
deschisă, organizație școlară
care învață, sănătate
organizațională

CONDUCEREA MANAGERIALĂ A SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Un model-ideal
în contextul societății informaționale, bazată pe cunoaștere

Nivelul de conducere Structura de conducere Structura de conducere Structura de conducere

managerială a a sistemului de a sistemului de a sistemului de
sistemului de învățământ pe verticală învățământ pe orizontală învățământ pe orizontală
învățământ (pe bază de ierarhii (pe bază de rețele) (pe bază de rețele)
funcționale) Organizații de tip Organizații de tip
tehnocratic comunitar
Nivel de vârf, național Ministerul - Institutul pedagogic (IP) - Consiliul național al
învățământului profesorilor
- Consiliul Național de
Curriculum (CNP) - Consiliul național al

14
 - Serviciul Național de părinților
Evaluare
- Consiliul național al
- ….. elevilor / studenților

- …..

Nivel intermediar Inspectoratele școlare - IP, CNP (la nivel - Consiliul teritorial al
teritoriale teritorial profesorilor

- Casa Corpului Didactic - Consiliul teritorial al

părinților
- Centrul de Asistență
Pedagogică, Psihologică și - Consiliul teritorial al
Socială a profesorilor, elevilor / studenților
elevilor și părinților
- …..
- ……

Nivel de bază Organizația școlară ca - Comisiile metodice - Consiliul școlar al

unitate de bază profesorilor
- Catedrele metodice
- Consiliul al părinților
- Centrul de documentare
pedagogică - Consiliul elevilor

- …..

15
ÎNTREBĂRI-PROBLEMĂ:
1. Cine sunt managerii școlari implicați, în mod obiectiv și subiectiv, în conceperea și realizarea
de programe-educaționale la nivel de sistem de învățământ, în general, în cadrul școlii ca
organizație / organizației școlare, în special ?
- la nivel de vârf (top management, ministerul învățământului)
- la nivel intermediar (inspectoratele școlare / direcțiile de învățământ teritoriale
- la nivel de bază, de organizație școlară / școala ca organizație care învăță în context deschis
2. Care este sfera de referință a programelor educaționale la nivel de sistem de învățământ ?...
- Proiectul de reformă a învățământul
- Proiectul de (re)construcție curriculară a planului de învățământ
- Proiectul de (re)construcție curriculară a programelor școlare
- Proiectul de (re)construcție curriculară a manualelor școlare
- Proiectul de construcție curriculară a auxiliarelor școlare
- Proiecte curriculare concepute ca programe educaționale în cadrul organizației școlare:
a) la nivelul dimensiunii generale a organizației școlare;
b) la nivel de comisii / catedre metodice
c) la nivel de activități de educație / instruire organizate în context determinat (lecție etc.).

16