INSTITUTUL MEDICO MILITAR

Catedra de Pregătire Medico-Militară – Cursul de Tactică Generală

SUBIECTE EXAMEN TACTICĂ GENERALĂ

ANUL IV

Disciplina: TACTICĂ GENERALĂ

1
Subiecte examen:

1.Întrebare: - Precizaţi care din următoarele reprezintă acţiuni intermediare ale Batalionului
de Infanterie?
a) Deplasarea; R: A; C; D;
b) Colaborarea;
c) Staţionarea;
d) Regruparea şi înlocuirea;
e) Manevra;

2.Întrebare: - Definiţi acţiunea de „Deplasare” a Batalionului de Infanterie?

R: - Deplasarea – reprezintă acţiunea prin care batalionul este dislocat dintr-un loc în altul, pentru
intrarea în luptă sau pentru efectuarea unei manevre, cu păstrarea completă a capacităţii de luptă,
în vederea îndeplinirii unor sarcini.

3.Întrebare: - Condiţiile în care pot avea loc deplasările Batalionului de Infanterie sunt
diferenţiate de?
a) caracteristicile terenului; R: A; B; E;
b) anotimp şi starea vremii;
c) experienţa trupelor;
d) caracteristicile armamentului;
e) existenţa sau absenţa posibilităţii întâlnirii cu inamicul;

4.Întrebare: - Precizaţi cele trei procedee de deplasare ale Batalionului de Infanterie?

R: - în marş/pe autovehicule; transport/pe mijloacele rutiere, feroviare, aeriene ori navale;
combinat/prin marş şi transport;

5.Întrebarea: - Procedeul de deplasare al Batalionului de Infanterie, se adoptă în funcţie de?

a) situaţia concretă;
b) scopul, distanţa şi timpul afectat deplasării; R: A; B; C; D;
c) starea căilor de comunicaţii;

2
 d) cantitatea şi capacitatea mijloacelor de transport;
e) destinaţia deplasării;

6.Întrebare: - Precizaţi dacă afirmaţia este corectă: - „Marşul este procedeul de bază, pentru
deplasarea batalionului de infanterie, în spaţiul de luptă”.
R: - DA

7.Întrebare: - Definiţi acţiunea de „Marş”, pentru un Batalion de Infanterie?

R: - Prin Marş se înţelege deplasarea organizată a trupelor, în coloană, dintr-o zonă în alta, ori
pentru intrarea în luptă, folosind mijloacele de transport din înzestrare.

8.Întrebare: - Care din următoarele reprezintă forme de Marş?

a) marş rapid;
b) marş lent; R: C; E;
c) marş normal;
d) marş încet;
e) marş forţat;

9.Întrebare: - Descrieţi caracteristicile Marşului normal?

R: - Marşul normal – se execută cu viteze medii de deplasare, la distanţe mari de zonele acţiunilor
de luptă, când nu este posibilă întâlnirea cu forţele inamice, folosind cele mai bune drumuri pentru a
menaja trupele şi tehnica.

10.Întrebare: - Descrieţi caracteristicile Marşului forţat?

R. - Marşul forţat – se adoptă atunci când batalionul urmează să intre în timp scurt în luptă, se
prevede posibilitatea angajării luptei de întâlnire, pe timpul urmăririi inamicului ori în retragere.

11.Întrebare: - Enumeraţi tipurile de Transport pentru Batalionul de Infanterie?

R: - transportul pe comunicaţii rutiere sau feroviare – tehnica grea sau agabaritică,
- transportul pe căile de comunicaţii fluviale/navale, maritime;
- transportul pe comunicaţiile aeriene, pentru personal;

3
12.Întrebare: - Precizaţi minim trei elemente caracteristice Deplasării Batalionului de
Infanterie?
R: - etape de marş; itinerarii de marş; raioane ale odihnei de zi/noapte; halte mici/mari; viteza de
marş; direcţii de transport; eşaloane de transport ce se constituie; raioane de aşteptare, de îmbarcare,
de debarcare, de adunare şi de concentrare/în cazul deplasării prin transport sau combinate;

13.Întrebare: - Precizaţi minim doi factori ce influenţează etapele de marş în Deplasarea unui
Batalion de Infanterie?
R: - caracteristicile situaţiei operative; distanţa maximă de parcurs; numărul itinerariilor de marş, al
direcţiilor de transport şi caracteristicile acestora; compunerea de luptă a batalionului şi
caracteristicile tehnicii militare din înzestrare; anotimpul şi starea vremii; procedeul de executare al
marşului; condiţiile în care se execută acesta/dacă se execută pe timp de zi sau pe timp de noapte;

14.Întrebare: Care sunt caracteristicile unei etape de marş?

R: - este calculată la 10 – 12 ore de mers cu o viteză medie de 20 – 30 km/oră, rezultând o distanţă
medie parcursă de 200 – 240 km/etapă.

15.Întrebare: - Câte itinerarii de deplasare i se stabileşte Batalionului de Infanterie?

R: - în mod normal două itinerarii – unul de bază şi unul de rezervă – dar deplasarea se face numai
pe unul.

16.Întrebare: - Care din următoarele reprezintă halte ce pot exista în timpul unui marş?
a) haltă mică;
b) haltă mijlocie; R: A; C;
c) haltă mare;
d) haltă foarte mare;
e) haltă normală;

17.Întrebare: - Explicaţi pe scurt caracteristicile unei „halte mici”, executate pe tipul unei
deplasări pe autovehicule şi a unei deplasări în marş pe jos?
R: - Haltele mici, în cazul deplasării pe autovehicule se fixează astfel: - prima după 1-2 ore de marş,
iar următoarele după fiecare 2-3 ore de marş, iarna după 1-1,5 ore de marş şi au durata de 20 – 30 de
4
minute. - Când marşul se execută pe jos, prima haltă se fixează după 30 min. iar următoarele din 50
în 50 de min şi au durata de 10 min.
18.Întrebare: - Care din următoarele reprezintă elemente ale dispozitivului de marş al unui
Batalion de Infanterie?
a) elemente de cercetare;
b) elemente de siguranţă de cap şi de spate; R: A; B; C; D; E;
c) elemente de asigurarea marşului;
d) coloana forţelor principale;
e) subunităţile de sprijin logistic;

19.Întrebare: - Ce cuprind elementele de cercetare şi cum acţionează?

R: - Elementele de cercetare vor cuprinde patrule şi echipe de cercetare de valoare grupă – echipă.
Ele vor acţiona faţă de elementele de siguranţă până la 5 km, nu mai puţin de 1 km.

20.Întrebare: - Care sunt factorii de care se ţine seama în stabilirea Punctului de Comandă, în
cadrul dispozitivului de deplasare?
R: - procedeul de deplasare şi distanţa de parcurs; - existenţa şi felul mijloacelor de legătură, precum
şi caracteristicile acestora; - intensitatea acţiunilor de război electronic; - caracteristicile terenului în
care se execută deplasarea.

21.Întrebare: - Prezentaţi minim două tipuri de raioane în care poate staţiona Batalionul de
Infanterie?
R: - raioane de mobilizare; raioane de concentrare; raioane de dispunere; raioane de regrupare;
raioane de aşteptare; raioane de adunare; raioane de odihnă de zi/noapte;

22.Întrebare: - Descrieţi pe scurt, la alegere, două tipuri de raioane unde poate staţiona
Batalionul de Infanterie?
R: Raionul de mobilizare: - zona în care batalionul, după declararea stării de mobilizare, se
poate completa cu personal, tehnică şi materiale conform ştatelor de organizare;
Raionul de concentrare: - zona unde se grupează trupele în vederea executării unei acţiuni de
luptă sau manevre;
Raionul de dispunere – zona ocupată de trupele aflate în eşalonul 2, înainte de a fi angajate în
luptă;

5
 Raionul de regrupare – zona în care se adună trupele ce au desfăşurat o acţiune de luptă, în
vederea executării unei alte manevre de luptă;
Raionul de aşteptare – zona de dispunere a trupelor în vederea îmbarcării pe mijloacele de
transport, ori în vederea executării unei misiuni;
Raionul de adunare – zona de adunare a trupelor de desant aerian după paraşutare sau
debarcare în vederea deplasării către un obiectiv;
Raionul de odihnă - zona unde trupele se refac;

23.Întrebare: - Precizaţi minim trei caracteristici pe care trebuie să le îndeplinească un raion

de staţionare al unui Batalion de Infanterie?
R: - posibilitatea ieşirii rapide şi în mod organizat a trupelor; dispunerea dispersată şi în ascuns a
trupelor; protecţia forţelor împotriva loviturilor inamicului; drumuri de acces pentru mijloacele de
transport; posibilitatea adunării rapide a forţelor în caz de pericol şi deplasarea acestora pe direcţiile
ameninţate; condiţii de odihnă şi adăpostire; stare sanitară epidemiologică corespunzătoare; terenuri
de aterizare pentru elicoptere; posibilităţi de mentenanţă a tehnicii; posibilităţi de asistenţă medicală;
folosirea sistemului de telecomunicaţii teritorial;

24.Întrebare: - Care sunt elementele ce compun Dispozitivul de staţionare al unui Batalion de

Infanterie?
R: - elemente de cercetare; elemente de siguranţă; forţele principale; sistemul de conducere; sistemul
logistic;

25.Întrebare: - Ce tipuri de lucrări se amenajează genistic, în organizarea Dispozitivului de

staţionare al unui Batalion de Infanterie?
R: - poziţiile de apărare pentru subunităţile de siguranţă; lucrările de observare; adăposturi pentru
tehnică şi personal; terenurile de aterizare pentru elicoptere; drumurile; punctele de comandă;

26:Întrebare: - Definiţi noţiunea de „Regrupare a forţelor”?

R: - Regruparea forţelor – este acţiunea prin care trupele proprii se deplasează dintr-o zonă în alta
sau de pe o direcţie pe alta, în vederea constituirii unui dispozitiv adecvat situaţiei existente la un
moment dat.

6
27.Întrebare: - Precizaţi minim două obiective urmărite pe timpul regrupării forţelor?
R: - crearea unei noi grupări de forţe şi mijloace; trecerea la o nouă formă de luptă; mutarea efortului
în cursul luptei în scopul reabilitării; întărirea grupării de forţe existente; suplimentarea efortului pe
anumite direcţii; deplasarea forţelor şi mijloacelor în vederea scoaterii lor de sub loviturile
inamicului; schimbarea raionului de dispunere a militarilor;

28.Întrebare: - Care din următoarele reprezintă procedee specifice de regrupare?

a) din spate spre front;
b) dinspre front spre spate; R: A; B; C; D;
c) de-a lungul frontului;
d) combinat;
e) alternant;

29.Întrebare: - Definiţi noţiunea de Înlocuire a forţelor?

R: Înlocuirea – ca acţiune intermediară, reprezintă scoaterea din linia frontului sau din dispozitiv a
unor forţe, pentru ale deplasa în ascuns spre înapoi sau de-a lungul frontului, concomitent cu
ocuparea poziţiilor pe care acestea le-au deţinut de alte forţe aduse din spate sau din altă zonă.

30.Întrebare: - Ce cerinţe trebuie să îndeplinească Regruparea şi Înlocuirea forţelor pentru a

fi un factor de succes al acţiunii?
R: - să fie oportune; să se desfăşoare în secret şi, pe cât posibil, să asigure surprinderea; să valorifice
pe deplin capacităţile de ansamblul unei situaţii date – meteo, teren, comunicaţii, timp la dispoziţie,
pregătirea trupelor şi comandamentelor;

31.Întrebare: - Care din următoarele reprezintă situaţii în care se pot executa înlocuirile?
a) înlocuiri executate pe timpul luptei ofensive;
b) înlocuiri executate pe timpul luptei teroriste; R: A; C;
c) înlocuiri executate pe timpul luptei de apărare;
d) înlocuiri executate pe timpul luptei de ocupare;

7
32.Întrebare: - Precizaţi minim doi factori ce trebuie luaţi în considerare pe timpul planificării
acţiunii de înlocuire?
R: - siguranţa şi protecţia; stabilirea din timp a legăturii; stabilirea itinerariilor de deplasare;
stabilirea fâşiilor/raioanelor de concentrare şi de desfăşurare; sincronizarea; sprijinul cu foc – forţele
aflate pe poziţii vor asigura întotdeauna sprijinul prin foc pentru forţele care se deplasează;

33.Întrebare: - Care este scopul general al Ofensivei?

R: - Scopul general al ofensivei este înfrângerea inamicului sau crearea condiţiilor pentru succesul
acţiunilor de luptă ulterioare – pentru încetarea ostilităţilor şi trecerea la acţiuni post – conflict, prin
aplicarea concertată a elementelor puterii de luptă a batalionului pe toată adâncimea dispozitivului
inamic.

34.Întrebare: - Precizaţi minim 5 elemente prin care se realizează scopul Ofensivei unui
Batalion de Infanterie?
R: - anihilarea, neutralizarea sau capturarea forţei vii;
- neutralizarea sau distrugerea armamentului şi instalaţiilor inamicului;
- ocuparea terenului/obiectivelor; privarea inamicului de resurse;
- obţinerea de informaţii; inducerea în eroare a inamicului asupra direcţiei efortului principal;
- fixarea inamicului pentru a preveni regruparea sau repoziţionarea forţelor acestuia;
- executarea oportună a manevrei de foc, forţe şi mijloace pentru încercuirea, capturarea şi
anihilarea inamicului;
- consolidarea aliniamentelor, zonelor, obiectivelor ocupate şi respingerea contraatacurilor;
- menţinerea cooperării permanente în cadrul batalionului, cu vecinii sau cu alte elemente care
acţionează în zona de responsabilitate;
- sincronizarea acţiunilor forţelor, iar atunci când este cazul, simultaneitatea acestora;
- securitatea acţiunilor de luptă şi protecţia forţelor;
- conducerea neîntreruptă a structurilor subordonate;
- dezorganizarea conducerii inamicului;
- menţinerea permanentă a iniţiativei;

8
35.Întrebare: - Care din următorii reprezintă factori ce asigură succesul în Ofensiva
Batalionului de Infanterie?
a) surprinderea;
b) concentrarea efortului – forţelor şi mijloacelor; R: A; B; C; E;
c) ritmul;
d) capabilităţile tehnice;
e) îndrăzneala/curajul;

36.Întrebare: - Descrieţi la alegere, pe scurt, unul din factorii care asigură obţinerea succesului
în Ofensiva Batalionului de Infanterie?
R: - Surprinderea – constă în rezultatul măsurilor luate astfel încât acţiunea întreprinsă, locul,
momentul şi mijloacele cu care se realizează să aibă un caracter neprevăzut pentru inamic.
Concentrarea efortului – forţele şi mijloacele batalionului de infanterie constă în masarea în
timp şi spaţiu a efectelor puterii de luptă.
Ritmul – reprezintă capacitatea structurilor componente ale batalionului de infanterie de a
trece de la o stare la alta, de la o etapă la alta, a acţiunilor.
Curajul – reprezintă trăsătura prin care militarii îşi exprimă dorinţa de a-şi asuma riscurile
unor acţiuni, calculate în prealabil.

37.Întrebare: - În care din situaţiile următoare poate executa acţiuni ofensive Batalionul de
Infanterie?
a) în cadrul acţiunilor ofensive ale eşalonului superior; R: Toate
b) în cadrul acţiunilor defensive ale eşalonului superior;
c) ca desant aerian debarcat în executarea acţiunilor de luptă în adâncime;
d) independent;

38.Întrebare: - Ce se înţelege prin noţiunea de manevră?

R: - Prin Manevră se înţelege modalitatea prin care forţele şi mijloacele forţelor proprii
abordează/acţionează asupra dispozitivului de luptă al inamicului.

39.Întrebare: - Precizaţi care sunt principalele forme de manevră de forţe şi mijloace folosite
de Batalionul de Infanterie în lupta ofensivă?
R: - lovitura frontală; pătrunderea; învăluirea – simplă sau dublă; întoarcerea; manevra pe
verticală;
9
40.Întrebare: - Structura Ofensivei cuprinde?
a) dispozitivul de luptă;
b) dispozitivul de manevră; R: A; C; E;
c) sistemul de lovire;
d) sistemul de blocare;
e) amenajarea genistică;

41.Întrebare: - Ce trebuie să îndeplinească Dispozitivul Batalionului de Infanterie în lupta

ofensivă?
R: - Dispozitivul batalionului de infanterie în lupta ofensivă, trebuie să asigure vulnerabilitate
redusă faţă de loviturile şi focul inamicului, manevra de forţe şi mijloace, exploatare rapidă a
efectelor loviturilor aviaţiei, focului de artilerie cu bătaie mare, intensificarea loviturilor în
adâncime şi la nevoie schimbarea direcţiei de acţiune, evitarea surprinderii şi realizarea acesteia
asupra inamicului.

42.Întrebare: - Din ce este constituit Sistemul de lovire al Batalionului de Infanterie în lupta

ofensivă?
R: - Sistemul de lovire este constituit din focul tuturor mijloacelor din înzestrarea batalionului,
precum şi a celor primite de la eşalonul superior.

43.Întrebare: - În ce constă amenajarea genistică a Batalionului de Infanterie pe timpul luptei

ofensive?
R: - Amenajarea genistică este un element al structurii acţiunii de luptă şi constă într-un complex
de activităţi care urmăresc modificarea aspectului terenului şi a detaliilor de planimetrie, în
vederea favorizării acţiunilor proprii şi dezavantajării inamicului.

44.Întrebare: - Care din următoarele reprezintă procedee de trecere la lupta ofensivă a

Batalionului de Infanterie?
a) din contact cu inamicul;
b) din contact nemijlocit cu inamicul; R: B; C;
c) din mişcare;
d) din staţionare;
e) combinat;

10
45.Întrebare: - Explicaţi, pe scurt, noţiunea de Ofensivă din contact nemijlocit cu inamicul?
R: - Ofensiva din contact nemijlocit cu inamicul se adoptă cu sau fără regruparea subunităţilor
care au dus acţiuni defensive sau prin înlocuirea celor aflate în contact cu inamicul, în oricare
dintre variante, ofensiva se desfăşoară cu ocuparea bazei de plecare la ofensivă.

46.Întrebare: - Explicaţi, pe scurt, noţiunea de Ofensivă din mişcare?

R: - Ofensiva din mişcare se execută prin aducerea forţelor batalionului din adâncime, din
raioanele de concentrare, situate la o distanţă de 15-20 km.

47.Întrebare: - Precizaţi care sunt principalele acţiuni cu caracter ofensiv?

R: - cercetarea prin luptă; raidul; atacul fals; atacul demonstrativ; contraatacul; lovirea inamicului
în faţa limitei dinaintea apărării;

48.Întrebare: - Descrieţi pe scurt, la alegere, una din acţiunile cu caracter ofensiv?

R: - Cercetarea prin luptă: - Este un atac cu un obiectiv limitat, executat de forţe suficient de
puternice pentru a-l obliga pe inamic la o reacţie concludentă, din care să rezulte suficiente
informaţii.
- Raidul: - Este un atac de durată scurtă, cu obiectiv limitat, desfăşurat într-un spaţiu redus în
teritoriul inamicului prin care se urmăreşte realizarea unui scop precis, altul decât cucerirea
sau ocuparea terenului, şi se bazează pe informaţii foarte exacte şi detaliate;
- Atacul Fals: - Este acţiunea prin care se urmăreşte distragerea, prin luptă, a atenţiei
inamicului de la direcţia principală de efort. El trebuie să fie suficient de puternic şi credibil
pentru a obţine reacţia dorită a inamicului;
- Atacul Demonstrativ: - Este o acţiune /demonstraţie de forţă executată pe o altă direcţie pe
care nu se urmăreşte obţinerea iniţiativei, în scopul inducerii în eroare a inamicului;
- Contraatacul: - Se execută cu o parte din forţe sau cu toate forţele aflate în apărare, pentru
recucerirea terenului pierdut, izolarea şi/sau distrugerea/neutralizarea forţelor înaintate ale
inamicului;
- Lovirea inamicului în faţa limitei dinaintea apărării/LDA: - se execută cu scopul de a
dezorganiza atacul acestuia. Ea urmăreşte lovirea inamicului atunci când acesta este cel mai
vulnerabil;

11
49.Întrebare: - Care este scopul acţiunii de Cercetare prin luptă?
R: - Cercetarea prin luptă se execută în scopul culegerii de date şi informaţii despre dispozitivul de
luptă şi sistemul de foc al inamicului, care nu au putut fi obţinute prin alte procedee de cercetare
sau acţiuni, precum şi de a verifica veridicitatea unor informaţii obţinute anterior.

50.Întrebare: - Precizaţi dacă afirmaţia este corectă? - Cercetarea prin luptă poate fi folosită şi ca
mijloc de a menţine inamicul sub presiune prin cucerirea unor puncte decisive din teren.
R: DA

12