Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Subiecte examen:
1.Întrebare: - Precizaţi care din următoarele reprezintă acţiuni intermediare ale Batalionului
de Infanterie?
a) Deplasarea; R: A; C; D;
b) Colaborarea;
c) Staţionarea;
d) Regruparea şi înlocuirea;
e) Manevra;
3.Întrebare: - Condiţiile în care pot avea loc deplasările Batalionului de Infanterie sunt
diferenţiate de?
a) caracteristicile terenului; R: A; B; E;
b) anotimp şi starea vremii;
c) experienţa trupelor;
d) caracteristicile armamentului;
e) existenţa sau absenţa posibilităţii întâlnirii cu inamicul;
2
d) cantitatea şi capacitatea mijloacelor de transport;
e) destinaţia deplasării;
6.Întrebare: - Precizaţi dacă afirmaţia este corectă: - „Marşul este procedeul de bază, pentru
deplasarea batalionului de infanterie, în spaţiul de luptă”.
R: - DA
3
12.Întrebare: - Precizaţi minim trei elemente caracteristice Deplasării Batalionului de
Infanterie?
R: - etape de marş; itinerarii de marş; raioane ale odihnei de zi/noapte; halte mici/mari; viteza de
marş; direcţii de transport; eşaloane de transport ce se constituie; raioane de aşteptare, de îmbarcare,
de debarcare, de adunare şi de concentrare/în cazul deplasării prin transport sau combinate;
13.Întrebare: - Precizaţi minim doi factori ce influenţează etapele de marş în Deplasarea unui
Batalion de Infanterie?
R: - caracteristicile situaţiei operative; distanţa maximă de parcurs; numărul itinerariilor de marş, al
direcţiilor de transport şi caracteristicile acestora; compunerea de luptă a batalionului şi
caracteristicile tehnicii militare din înzestrare; anotimpul şi starea vremii; procedeul de executare al
marşului; condiţiile în care se execută acesta/dacă se execută pe timp de zi sau pe timp de noapte;
16.Întrebare: - Care din următoarele reprezintă halte ce pot exista în timpul unui marş?
a) haltă mică;
b) haltă mijlocie; R: A; C;
c) haltă mare;
d) haltă foarte mare;
e) haltă normală;
17.Întrebare: - Explicaţi pe scurt caracteristicile unei „halte mici”, executate pe tipul unei
deplasări pe autovehicule şi a unei deplasări în marş pe jos?
R: - Haltele mici, în cazul deplasării pe autovehicule se fixează astfel: - prima după 1-2 ore de marş,
iar următoarele după fiecare 2-3 ore de marş, iarna după 1-1,5 ore de marş şi au durata de 20 – 30 de
4
minute. - Când marşul se execută pe jos, prima haltă se fixează după 30 min. iar următoarele din 50
în 50 de min şi au durata de 10 min.
18.Întrebare: - Care din următoarele reprezintă elemente ale dispozitivului de marş al unui
Batalion de Infanterie?
a) elemente de cercetare;
b) elemente de siguranţă de cap şi de spate; R: A; B; C; D; E;
c) elemente de asigurarea marşului;
d) coloana forţelor principale;
e) subunităţile de sprijin logistic;
20.Întrebare: - Care sunt factorii de care se ţine seama în stabilirea Punctului de Comandă, în
cadrul dispozitivului de deplasare?
R: - procedeul de deplasare şi distanţa de parcurs; - existenţa şi felul mijloacelor de legătură, precum
şi caracteristicile acestora; - intensitatea acţiunilor de război electronic; - caracteristicile terenului în
care se execută deplasarea.
21.Întrebare: - Prezentaţi minim două tipuri de raioane în care poate staţiona Batalionul de
Infanterie?
R: - raioane de mobilizare; raioane de concentrare; raioane de dispunere; raioane de regrupare;
raioane de aşteptare; raioane de adunare; raioane de odihnă de zi/noapte;
22.Întrebare: - Descrieţi pe scurt, la alegere, două tipuri de raioane unde poate staţiona
Batalionul de Infanterie?
R: Raionul de mobilizare: - zona în care batalionul, după declararea stării de mobilizare, se
poate completa cu personal, tehnică şi materiale conform ştatelor de organizare;
Raionul de concentrare: - zona unde se grupează trupele în vederea executării unei acţiuni de
luptă sau manevre;
Raionul de dispunere – zona ocupată de trupele aflate în eşalonul 2, înainte de a fi angajate în
luptă;
5
Raionul de regrupare – zona în care se adună trupele ce au desfăşurat o acţiune de luptă, în
vederea executării unei alte manevre de luptă;
Raionul de aşteptare – zona de dispunere a trupelor în vederea îmbarcării pe mijloacele de
transport, ori în vederea executării unei misiuni;
Raionul de adunare – zona de adunare a trupelor de desant aerian după paraşutare sau
debarcare în vederea deplasării către un obiectiv;
Raionul de odihnă - zona unde trupele se refac;
6
27.Întrebare: - Precizaţi minim două obiective urmărite pe timpul regrupării forţelor?
R: - crearea unei noi grupări de forţe şi mijloace; trecerea la o nouă formă de luptă; mutarea efortului
în cursul luptei în scopul reabilitării; întărirea grupării de forţe existente; suplimentarea efortului pe
anumite direcţii; deplasarea forţelor şi mijloacelor în vederea scoaterii lor de sub loviturile
inamicului; schimbarea raionului de dispunere a militarilor;
31.Întrebare: - Care din următoarele reprezintă situaţii în care se pot executa înlocuirile?
a) înlocuiri executate pe timpul luptei ofensive;
b) înlocuiri executate pe timpul luptei teroriste; R: A; C;
c) înlocuiri executate pe timpul luptei de apărare;
d) înlocuiri executate pe timpul luptei de ocupare;
7
32.Întrebare: - Precizaţi minim doi factori ce trebuie luaţi în considerare pe timpul planificării
acţiunii de înlocuire?
R: - siguranţa şi protecţia; stabilirea din timp a legăturii; stabilirea itinerariilor de deplasare;
stabilirea fâşiilor/raioanelor de concentrare şi de desfăşurare; sincronizarea; sprijinul cu foc – forţele
aflate pe poziţii vor asigura întotdeauna sprijinul prin foc pentru forţele care se deplasează;
34.Întrebare: - Precizaţi minim 5 elemente prin care se realizează scopul Ofensivei unui
Batalion de Infanterie?
R: - anihilarea, neutralizarea sau capturarea forţei vii;
- neutralizarea sau distrugerea armamentului şi instalaţiilor inamicului;
- ocuparea terenului/obiectivelor; privarea inamicului de resurse;
- obţinerea de informaţii; inducerea în eroare a inamicului asupra direcţiei efortului principal;
- fixarea inamicului pentru a preveni regruparea sau repoziţionarea forţelor acestuia;
- executarea oportună a manevrei de foc, forţe şi mijloace pentru încercuirea, capturarea şi
anihilarea inamicului;
- consolidarea aliniamentelor, zonelor, obiectivelor ocupate şi respingerea contraatacurilor;
- menţinerea cooperării permanente în cadrul batalionului, cu vecinii sau cu alte elemente care
acţionează în zona de responsabilitate;
- sincronizarea acţiunilor forţelor, iar atunci când este cazul, simultaneitatea acestora;
- securitatea acţiunilor de luptă şi protecţia forţelor;
- conducerea neîntreruptă a structurilor subordonate;
- dezorganizarea conducerii inamicului;
- menţinerea permanentă a iniţiativei;
8
35.Întrebare: - Care din următorii reprezintă factori ce asigură succesul în Ofensiva
Batalionului de Infanterie?
a) surprinderea;
b) concentrarea efortului – forţelor şi mijloacelor; R: A; B; C; E;
c) ritmul;
d) capabilităţile tehnice;
e) îndrăzneala/curajul;
36.Întrebare: - Descrieţi la alegere, pe scurt, unul din factorii care asigură obţinerea succesului
în Ofensiva Batalionului de Infanterie?
R: - Surprinderea – constă în rezultatul măsurilor luate astfel încât acţiunea întreprinsă, locul,
momentul şi mijloacele cu care se realizează să aibă un caracter neprevăzut pentru inamic.
Concentrarea efortului – forţele şi mijloacele batalionului de infanterie constă în masarea în
timp şi spaţiu a efectelor puterii de luptă.
Ritmul – reprezintă capacitatea structurilor componente ale batalionului de infanterie de a
trece de la o stare la alta, de la o etapă la alta, a acţiunilor.
Curajul – reprezintă trăsătura prin care militarii îşi exprimă dorinţa de a-şi asuma riscurile
unor acţiuni, calculate în prealabil.
37.Întrebare: - În care din situaţiile următoare poate executa acţiuni ofensive Batalionul de
Infanterie?
a) în cadrul acţiunilor ofensive ale eşalonului superior; R: Toate
b) în cadrul acţiunilor defensive ale eşalonului superior;
c) ca desant aerian debarcat în executarea acţiunilor de luptă în adâncime;
d) independent;
39.Întrebare: - Precizaţi care sunt principalele forme de manevră de forţe şi mijloace folosite
de Batalionul de Infanterie în lupta ofensivă?
R: - lovitura frontală; pătrunderea; învăluirea – simplă sau dublă; întoarcerea; manevra pe
verticală;
9
40.Întrebare: - Structura Ofensivei cuprinde?
a) dispozitivul de luptă;
b) dispozitivul de manevră; R: A; C; E;
c) sistemul de lovire;
d) sistemul de blocare;
e) amenajarea genistică;
10
45.Întrebare: - Explicaţi, pe scurt, noţiunea de Ofensivă din contact nemijlocit cu inamicul?
R: - Ofensiva din contact nemijlocit cu inamicul se adoptă cu sau fără regruparea subunităţilor
care au dus acţiuni defensive sau prin înlocuirea celor aflate în contact cu inamicul, în oricare
dintre variante, ofensiva se desfăşoară cu ocuparea bazei de plecare la ofensivă.
11
49.Întrebare: - Care este scopul acţiunii de Cercetare prin luptă?
R: - Cercetarea prin luptă se execută în scopul culegerii de date şi informaţii despre dispozitivul de
luptă şi sistemul de foc al inamicului, care nu au putut fi obţinute prin alte procedee de cercetare
sau acţiuni, precum şi de a verifica veridicitatea unor informaţii obţinute anterior.
50.Întrebare: - Precizaţi dacă afirmaţia este corectă? - Cercetarea prin luptă poate fi folosită şi ca
mijloc de a menţine inamicul sub presiune prin cucerirea unor puncte decisive din teren.
R: DA
12