BENEFICIILE ASCUNSE ALE PANDEMIEI: CE PUTEM ÎNVĂȚA DIN ACEASTĂ

EXPERIENȚĂ?

Cuprins:
1. Introducere
2. Comportamentul de ajutorare
3. Voluntariatul vs. sprijinirea persoanelor vulnerabile
4. Dezvoltarea unor noi competențe

Introducere

Pandemia COVID-19 reprezintă o criză de sănătate globală.

Deoarece criza necesită schimbări de comportament la scară largă și implică schimbări
psihologice semnificative asupra indivizilor, rezultatele studiilor din domeniile științelor
sociale și comportamentale pot fi utilizate pentru a ajuta la reechilibrarea comportamentului
uman, precum și cu recomandările epidemiologilor și ale experților din sănătate publică
Deși, Pandemia Covid-19 a avut numeroase efecte negative în toate domeniile: sănătății,
educației, social, economic, financiar, politic; a schimbat și va schimba și în perioada care
urmează definitiv viața societății, a avut și aspecte pozitive:
a. Comportamentul de ajutorare

b. Voluntariatul

c. Sprijinirea persoanelor în vârstă

d. Dezvoltarea unor noi competențe

e. Alte beneficii
 A. Comportamentul de ajutorare

În criza declanşată de coronavirus, iese aşadar la iveală şi o altă trăsătură și anume

comportamentul de ajutorare.: dorinţa de a sări în ajutor.
Comportamentul prosocial desemnează o categorie foarte vastă de comportamente și
se referă la acte valorizate pozitiv de societate. Comportamentul de ajutorare are consecințe
pozitive și contribuie la binele fizic și psihologic al unei persoane.
Această categorie include: ajutorarea, altruismul, intervenția, atracția interpersonală,
prietenia, caritatea cooperarea, sacrificiul, simpatia, încrederea.

Pe perioada pandemiei comportamentul de ajutorare a luat diferite forme cum ar fi:

-cumpărături alimente și medicamente;
-îngrijiri la domiciliu;
-plata facturilor;
-plimbatul animalelor de companie;
-acordarea de sprijin voluntar în spitale;
-donații;
-închiriere gratuită mașini pentru diferite organizații;
-asistență telefonică și online pentru persoanele vulnerabile, dar și pentru probleme
psihologice cum ar fi: anxietate, distres, panică, lipsa rezilienței, lipsa mecanismelor de
coping, etc.
 B. Voluntariatul

Pe lângă comportamentul de ajutorare s-a dezvoltat și comportamentul de voluntariat.

În această perioadă oamenii au manifestat interes pentru activități de ajutorare desfășurate din
proprie inițiativă, fără a primi o contraprestație materială.
Așadar, o serie de organizații non-guvernamentale, instituții asociații, centre, fundații și
serviciile online au desfășurat acte de voluntariat pe perioada pandemiei, realizând
următoarele:
– Recrutare voluntari pentru perioada pandemiei;
– Metode de triere nevoi speciale, recomandare autorități;
– Preluare cazuri sociale, distribuție alimente, medicamente;
– Mașini personale sau închiriate pentru distribuție;
– Relații supermarket-uri, farmacii pentru aprovizionare en-gros;
– Plata cumpărăturilor să fie centralizată și transparentă;
– Numere de telefon de contact voluntari/nevoi:
– Recrutare voluntari pentru: asistență IT, E-learning pentru elevi, studenți și profesori,
asistență psihologică sau socială;
– Foundraising (Google, PayPal, Revolut, Facebook etc.);
– Donații calculatoare/laptopuri pentru elevi/studenți în nevoie

C. Sprijinirea persoanelor în vârstă

În ceea ce privește sprijinul persoanelor vulnerabile în această perioadă s-a încercat luarea
următoarelor măsuri:

 Furnizarea de servicii de sprijin pentru persoanele vulnerabile (persoane vârstnice și

persoane cu dizabilități);
 Înființarea și dezvoltarea unui centru de coordonare și monitorizare care include
servicii de tip call center.
 Monitorizarea stării de sănătate a persoanelor izolate la domiciliu, în special a celor
care nu sunt înscrise la un medic de familie;
 Distribuirea hranei persoanelor aflate în izolare la domiciliu și celor cu probleme
medico-sociale;
 Supravegherea persoanelor cu vârsta peste 65 de ani care locuiesc singure;
 Distribuirea medicamentelor pentru persoanele izolate la domiciliu, la indicația
medicului;
 Deplasarea la beneficiarii externați din spital care au nevoie de îngrijiri medicale;
 Verificarea în teren, la solicitarea direcțiilor de sănătate publică județene și a
municipiului București, prin deplasarea la domiciliu, a persoanelor care s-au întors
din străinătate și care nu au completat corespunzător declarația pe propria
răspundere la intrarea în țară, obținerea datelor corespunzătoare și înaintarea
acestora către reprezentanții direcțiilor de sănătate publică județene/a municipiului
București;
 Informarea și conștientizarea membrilor colectivității locale cu privire la
recomandările privind conduita socială responsabilă în vederea prevenirii
răspândirii virusului SARS-CoV-2, precum și cu privire la conduita de urmat de către
persoanele aflate în autoizolare, în conformitate cu recomandările emise de către
specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică;
 Transmiterea către direcția de sănătate publică județeană/a municipiului București,
prin utilizarea mijloacelor electronice de transmitere la distanță, a declarațiilor pe
propria răspundere, pentru persoanele identificate la nivel comunitar.”

D. Dezvoltarea de noi competențe

Unul dintre lucrurile bune pe care această perioadă le aduce pentru mulți dintre noi este
timpul petrecut acasă cu familia.
Mai mult, se pare că, persoanele și-au dezvoltat o serie de noi competențe în diverse
domenii cum ar fi:

 Sport
 Yoga/ diferite actvități de relaxare
 Tehnici de mindfulness
 Muzică
 Elaborare articole/ studii
 Hobby-uri noi (desenat, cântat, croșetat, etc)
 Cântat la instrumente
 Lectura sau Scriere unei cărte sau poezii
 Renovare mobilă
 Religie (reconectarea cu practicile religioase)
 Învățarea unei limbi străine
 Tâmplărie/artizanat
 Lego!
 Puzzle-uri
  Gaming
 Radio
 Literatură (ficțiune, non-ficțiune, etc)
 Gătit/Artă culinară/rețete noi
 Karaoke
 Autoîngrijire (manichiură, pedichiură, spot, etc)
 Jocuri de familie (mima, nu te supăra frate. Fazan, etc)
 Origami

E. Alte aspecte pozitive

 Conectarea cu familia;
 Diminuarea Poluării, consumului de petrol și oțel
 Dispersarea Traficului;
 Autocunoaștere;
 Cooperarea cu diverse organizații, asociații non-guvernamentale;
 Leadership;
 Complianță;
 Adoptarea de mecanisme de coping și reziliență la stres;
 Mind-seturi sănătoase
 Digitalizare;
 Vânat și Pescuit;
 Scăderea infacționalității și violenței interpersonale

Bibliografie:
1. Ordinul ministrului sănătății nr. 725 din 30 aprilie 2020;
2. Dafinoiu I. și Boncu Ș. (2014) Psihologie socială clinică;
3. Varga Ș. Sergiu și Ciotlăuș L.(2020) Ghid Igienă Psihologică- Sfaturi practice și
ajutor în privința anxietății COVID 19, pag 6
4. Jay J. Van Bavel, Katherine Baicker, & Robb Willer(2020) Using social and
behavioural science to support COVID-19 pandemic response, volume 4, pages 460–
471
5. Ministerul Fondurilor Europene (www.mfe.gov.ro)
6. Petrisor C.(2020) Ce lucruri pozitive a adus pandemia de COVID-19 în viața
noastră?
7. Unicef (www.unicef.ro)