Sunteți pe pagina 1din 4

Universitatea de Stat din Tiraspol

Facultatea:
Catedra: Fizică experimentală

Lucrare de laborator Nr2

Tema: ”Studiul procesului izoterm”

Verificat: Postolache Igor Efectuat: Nicolai Olesea


dr.conf.univ masterandă Gr C2F2

Chișinău, 2022
Anexa 2
Lucrare de laborator. Clasa 11-a. tema: ”Studiul procesului izoterm”

Considerații teoretice
O substanță este caracterizată, după cum știm, de variabilele de stare: presiune,
volum, temperatură etc. La o anumită cantitate de substanță, aceste trei variabile se
găsesc într-o interdependență bine determinată de ecuația termică de stare:
f(p, V, T) = 0 (1)
Din ecuația (1) se poate extrage oricare dintre variabilele de stare în funcție de
celelalte două, de exemplu:
p = f(V, T) (2)
Starea gazoasă a substanței se caracterizează prin forțe slabe de interacţie
moleculară (se spune că gazele sunt expansibile, deci nu au volum propriu).
Pentru ușurarea studiului substanțelor în stare gazoasă s-au făcut unele considerații
care conduc la un model relativ simplu de studiu. Este vorba de așa numitul gaz ideal, în
care moleculele se consideră puncte materiale, iar forțele de interacţie dintre molecule
sunt nule. Este evident că acest caz nu poate fi întâlnit în practică, însă considerațiile
făcute pe acest sistem se pot extinde, cu anumite corecții și între anumite limite, la gazul
real.
Considerând ecuația termică de stare (1) și păstrând pe rând câte una din variabilele
de stare constantă, vom putea găsi dependența ei de celelalte două variabile de stare.
Reunind într-o singură ecuație cele trei legi obținute (cunoscute sub numele de legile
gazelor perfecte), vom obține o dependență între toate variabilele de stare, cunoscută sub
numele de legea generală a gazelor perfecte.
PV = νRT (3)

Legea Boyle-Mariotte
La temperatură constantă, volumul unei mase determinată de gaz, este invers
proporțional cu presiunea sa. Matematic, legea se scrie astfel:
V1 p
= 2 (4)
V2 p1
sau
P1V1 = P2V2 = const. (5)
Deci, la o temperatură constantă, pentru o
masă dată de gaz, produsul dintre presiune și
volum este constant.
Reprezentarea grafică a legii Boyle-
Mariotte, respectiv ecuațiile (4) sau (5) este un arc
de hiperbolă echilaterală (fig. 1).
Legea Boyle-Mariotte are valabilitate în
domeniul presiunilor joase până la 100 atm. De
asemenea, abaterile de la această lege sunt mici,
Fig. 1 dacă temperatura la care se lucrează este depărtată
de temperatura de lichefiere a gazului considerat.

Descrierea instalației virtuale


Aparatul folosit la studiul virtual a legilor gazelor ideale, fig. 4, se compune dintr-un
vas de sticlă calibrat, al cărui volum poate varia prin deplasarea unui piston p u s î n
m i ș c a r e d e m â n e r u l d i n s t â n g a 2. Dimensiunea unidimensională a
vasului, în nm (1nm=10 -9 m) se va afișa dacă selectăm (bifăm) comanda Width. La
partea superioară, vasul este prevăzut cu un mâner pentru evacuarea gazului 3.

Fig. 4

Tot în partea superioară a vasului sunt conectate un termometru și un manometru. Gazul


poate fi introdus în vas cu ajutorul unei pompe. Gazul din vas poate fi încălzit, dacă
selectăm ”Heat” sau răcit dacă selectăm ”Cool”. Cu ajutorul acestei instalații virtuale pot fi
verificate legile gazului ideal.

Modul de lucru
1. Lansăm platforma educațională a universității din staul Colorado, USA selectând
în fereastra unui motor de căutare adresa:
https://phet.colorado.edu/sims/html/gases-intro/latest/gases-intro_en.html
2. Selectă, modulul Intro;
3. Pompăm gaz în vas și urmărim variația presiunii;
4. Încălzim apoi răcim vasul deplasând butonul albastru spre Heat sau Cool și
urmărim variația temperaturii;
5. Variem dimensiunile vasului și urmărim variația parametrilor P și T.

Verificarea legii Boyle-Mariotte.


Acest proces decurge la temperatură constantă (T=const).
1. Din partea de jos a ecranului selectăm modulul Laws (Legi);
2. Bifăm condiția pentru procesul izoterm (T=const).
3. Pompăm gaz în vas și urmărim mărirea presiunii până la valoarea de câteva
atmosfere;
4. Se fac cel puțin 10 măsurători pentru diferite valori ale volumului și presiunii și se
calculează produsul pV.
5. Datele se întroduc în tabel.
6. Se trasează graficul dependenței volumului de presiune, la temperatură constantă.
Din datele din tabel și grafic se fac concluzii de rigoare.
T=300K

V, nm 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
P, atm
P*V

P, atm
40

35

30

25

20

15

10

0
4 6 8 10 12 14 16

A. Experimentul pentru temperature T=300K

V, nm 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5
P,kPa 6182 6611 7150 7714 8457 9233 10318 11653 13179 15438 18530
PV 92730 92554 92950 92568 93027 92330 92862 93224 92253 92628 92650