Cap.

1 Introducere

CAPITOLUL 1

Introducere

Maşinile şi util ajel e din industriile de proces sunt maşini

de lucru desti nat e efectuării unor operaţii diversifi cat e î n
cadrul proceselor de producţie, în conformit ate cu cerinţ ele
tehnico-economice i mpuse fiecărei lucrări în part e.
Utilizarea diverselor echi pam ente, în cadrul proceselor
de producţie di n industriile de proces, are drept scop:
▪ mărirea productivit ăţii muncii;
▪ realizarea unor lucrări în termeni optim i şi de o calitate
superi oară;
▪ reducerea costurilor pe tona de produs;
▪ înlocuirea muncii m anual e cu activit atea de conducere ;
▪ automat ă, respectiv reducerea efortului fizic.

O unit ate industrial ă de profil cuprinde, în general, mai

multe instal aţii (li ni i tehnologi ce).
Instalaţia est e ansamblul de construcţii (clădi r i,
construcţii m etali ce , etc.) şi util aje, m ontate astfel încât să
form eze un tot, în scopul obţinerii unui anumit produs chimic;
de exemplu: inst alaţiile pentru obţinerea acidului azotic, a
ureei, a bulionului, a pastei de dinţi, et c.
Utilajele reprezi nt ă totalitat ea m aşinilor, aparatelor şi
conductelor, necesare efectuării unei anumite lucrări sau
pentru asigurarea procesului de lucru înt r -o inst al aţie sau înt r -
1
Cap. 1 Introducere

o întreprindere. Într -o instal aţie, utilajel e (maşini şi aparat e)

sunt as amblat e în serie sau în paralel, î n funcţie de ceri nţel e
procesului tehnologic care stă la baza reali zării produsul ui
chimic.
Aparatel e indust riei chimice sunt corpuri material e în
care se pet rec operaţii fizi ce sau chimice, în care nu int ervi n
elem ente în mişcare, diferit e d e substanţ ele utile care t rec sau
răm ân în aparat; de exemplu: recipiente sub presiune,
rezervoare, buncăre ejectoare, ci cloane, etc.
Maşina reprezint ă un com plex de corpuri mat eri ale, care
are mişcări determi nate, având ca scop efectuarea unui lucru
mecanic util (l egat de procesul de producţie) sau de un proces
de transformare a energi ei. Maşi nile pot fi maşini motoare sau
maşini de lucru.
Maşinile mot oare servesc t ransformării unei form e de
energie în alta; de exemplu: m aşinile şi turbinel e cu abur
trans form ă energi a t ermică, eliberat ă prin arderea
combustibilului , în energi e mecanică; motorul el ect ri c
trans form ă energia de antrenare (m ecanică) î n energi e
electri că, et c. Maşinile motoare ant renează m aşinile de lucru.
Maşinile de lucru servesc modi ficării p ropri etăţilor,
stării sau poziţi ei obiect ului de prelucrat; de exemplu: un
compresor sau un ventilator schimbă st area mediului de lucru
(presiunea şi t emperatura gazului pe care -l comprim ă); un
transportor cu bandă sau un ascensor modifi că poziţi a în
spaţiu a obi ectului pe care -l depl asează; o maşină de
extrudare sau de inj ect are schim bă form a mat eri alului cu care
este alim entat ă; într -un reactor chimic prevăzut cu dispozitiv
de am estecare poate avea loc schi mbarea propriet ăţil or
substanţ ei alim entare; o ma şi nă unealtă schimbă forma pi esei
prelucrate, et c.
Clasificarea maşinil or şi utilaj elor folosite în indust ria
de proces se face după mai multe crit erii .
2
Cap. 1 Introducere

1. După felul acţiunii exercitate asupra produsul ui , se

clasi fică în:
▪ maşini în care are loc o acţiune mecanică asupra
produselor sau asupra mat eri alelor de prel ucrat;
produsele sau mat erialel e nu îşi schimbă propri etăţil e ci
îşi pot schimba doar form a, dimensiunile sau alţi
paramet rii mecanici;
▪ utilaje î n care au loc acţiuni asupra produselor în urm a
cărora se modi fică propri etăţil e lor fi zice şi chimice sau
starea de agregare (acţiuni fi zico -chim ice, biochimi ce,
termice sau electri ce).

2. După ci clul de lucru , se deosebesc:

▪ maşini şi util aje cu acţiune periodică;
▪ maşini si util aje cu acţiune continuă.
În cazul maşi nilor cu acţiune periodi că, produsul sau
materi alul de prelucrat est e supus acţiunii de prelucrare înt r -
un anumit int erval de timp, iar produsul finit est e scos din
maşină după expirarea acestui interval de timp; după aceast a,
procesul se rei a, repetându-se ci clic.
În cazul maşi nilor cu acţiune continuă, are loc un
proces de lucru stabilizat în timp, precum şi încărcarea
concomitent ă a produsului iniţial şi ieşi rea produsului fi nit.

3. Din punct de vedere al gradului de mecanizare şi

automatizare a operaţiilor , se deosebesc:
▪ maşini cu funcţionare neautom ată;
▪ maşini semi autom ate;
▪ maşini automat e.
În maşinile neautomat e, operaţi ile auxiliare
(încărcarea, descărcarea, deplasarea, control ul) şi unele
operaţii tehnologi ce se execută cu i ntervenţi a direct ă a omul ui
3
Cap. 1 Introducere

asupra obiectului m uncii. La asemenea maşini, m ecanism ele şi

sculel e uşurează doar munca om ului.
La maşinil e semi aut omate, toate operaţi ile şi procesele
tehnologi ce princi pale sunt execut ate de maşină, manual
făcându-s e doar unele oper aţii de transport, de cont rol şi
unele operaţii auxili are.
La m aşinile automate, operaţiile şi procesel e
tehnologi ce precum şi toate operaţiil e şi procesele auxiliare,
inclusiv cel e de transport şi de control, sunt execut ate de
maşină.
Particul arit atea m aşinilor automat e şi semiaut omat e
constă în exist enţ a, pe lângă mecanismele şi dispozitivele
caracteristice acestor maşini , a unor mecanism e şi dispozitive
speci ale, care asigură funcţionarea aut omată a acestora.

4. Din punct de vedere al compl exit ăţii , se deosebesc:

▪ maşini separat e (i ndividuale);
▪ maşini agregat e sau complexe;
▪ maşini combinat e;
▪ sisteme autom ate de maşini.

5. Din punct de vedere al operaţi ei pe care o execută ,

există:
▪ utilaje pent ru depozi tare;
▪ maşini pentru mărunţire;
▪ maşini pentru sort a re;
▪ maşini pentru am est ecare;
▪ maşini pentru separarea am estecurilor et erogene;
▪ maşini pentru presarea produselor alim entare;
▪ maşini pentru dozarea component elor produselor
aliment are;
▪ maşini pentru evaporare, condensare;
▪ maşini pentru difuzi e;
4
Cap. 1 Introducere

▪ instalaţii pent ru dist il are-rafi nare;

▪ maşini pentru spălarea ambalaj elor pentru produse
aliment are lichi de;
▪ maşini pentru preambal area şi învel irea produsel or
aliment are;
▪ maşini şi instal aţ ii pentru dozare şi ambal area
produselor;
▪ maşini şi inst alaţii pent ru t ransport;
▪ instalaţii de ventilaţ ie şi condiţionare a aerului;
▪ instalaţii pent ru aut omatizări.

Pentru m aşinile şi utilajel e din industriile de proces se

impun urm ătoarel e condiţii:
▪ întreg ansamblul m aşinii să fi e realizat pe baza celei m ai
înaintat e t ehnologii;
▪ ansam bluril e cu t uraţii m ari să fi e prevăzut e cu
posibilităţi de echili brare st atică si dinamică;
▪ construcţi a pieselor, organelor de lucru şi a alt or
ansam bluri ale m aşi nii trebuie să fie funcţional ă;
▪ materi al ele, toleranţ ele şi pi esel e de fi xare t rebui e să
corespundă st andardelor de st at şi normelor cerute, de
nivel naţional şi internaţional;
▪ maşinile trebui e prevăzut e cu aparate de măsură şi
control;
▪ liniile tehnol ogice format e din mai mult e utilaj e trebuie
prevăzute cu dispozitive de autobl ocare, care să
oprească lini a, dacă una dintre maşinil e urm ătoare din
linie s-a oprit;
▪ să asi gure calitat ea cerută produsului fi nit;
▪ să fi e fi abil e;
▪ să aibă un preţ de cost cât mai scăzut şi să asigure o
productivitat e cât m ai bună.
Realizarea produ cţi ei corespunzătoare depinde de buna
5
Cap. 1 Introducere

funcţionare şi de siguranţa în funcţionare a utilajul ui

respectiv.
De calit atea concepţiei şi fabri cării utilajului depi nde
atât calit atea produselor obţinute cât şi consumul de energie.
În epoca modernă, utilajul tr ebuie să permită nu num ai
obţinerea la scară i ndustri ală a unor produse, ci şi obţinerea
unei calit ăţi superioare şi o mi cşorare a energiei consumat e pe
unitate de produs.
Element ele componente al e util ajului, cât şi utilajul î n
ansam blu, trebui e astfel c onceput e ş i fabricate, încât pe
durat a funcţionării să reziste soli citărilor cărora va fi supus
(presiune, temperat ură, coroziune, eroziune, etc.), să -şi
menţină forma şi să fie etanşe.
Utilajel e se compun din subansambluri, fiecare dintre
acestea fii nd al cătui te d in elem ente de construcţie specifi ce.
Întregul utilaj, sau anumite părţi ale acestuia, au form a
unor corpuri de revoluţie sau pl ăci plane. Form ele de
revoluţi e cele mai des întâlnite sunt: cilindrice, sferi ce,
conice, elipsoidal e, toroidal e, par aboloi dale şi hi perboloidal e.
Deşi m ai rar, forma paralelipipedi că, est e şi ea înt âlnită.
Din punct de vedere tehnic, pentru corpurile de revoluţie
este necesră cunoaşterea ariei l aterale, a ariei t otal e şi a
volumului interior.
Corpuril e de revoluţ ie tehn i ce, care int ră în componenţa
utilajelor, sunt î n m ajorit atea cazurilor, axial simet rice şi sunt
caracterizate de o grosime  .
Alegerea formei geomet rice corespunzătoare are o
deos ebită importanţ ă în construcţi a rezervoarelor, în general
şi în const rucţia reci pientelor sub presiune, în special.
Cel mai frecvent folosită este form a ci lindrică, cu fund
şi/sau capac plan, tronconi c sau semielipsoidal.
Rezervoarele cilindrice verti cal e pentru depozitat li chide

6
Cap. 1 Introducere

la presiunea atmosferi că au un fund pl at şi sunt a şezat e pe o

fundaţie din bet on armat.
Rezervoarele cilindrice verti cal e pentru depozitat li chide
cu suspensii sunt prevăzut e cu fund conic şi aşezat e pe un
suport m etali c, form at din st âlpi şi profil uri met alice.
Rezervoarele cilindrice verti cal e pentru de pozitat li chide
sub presiune au fundul bombat şi sunt aşezat e pe un suport
metalic.
Rezervoarele cilindrice orizontal e pentru depozit at
lichide la presiunea atmosferică, au fund plat şi sunt aşezat e
pe suporturi din beton sau m etal.
Rezervoarele cilindrice orizontal e pentru depozit at
lichide sub presiune, au funduri bombat e şi sunt aşezat e pe
suporturi din beton sau din m etal , sub formă de şa.
În ambele cazuri, rezervoarele sunt dotate cu anexe,
pentru indi carea nivelul ui li chidului, racordurile de
aliment are şi eva cuare.
Utilizarea form ei sferi ce s -a extins pentru reci pient ele
sub presiune, ca urm are a faptului că la acelaşi volum int eri or
(capacitat e de depozitare), ari a suprafeţ ei est e minimă în
comparaţi e cu cel el alte corpuri geom et rice; în plus, form a
sferică pr esupune o mai bună dist ribuţie a stării de tensiune.
Comparaţia dint re forma sferică şi cea cilindri că arată că
la acel aşi volum int erior, consumul de materi al pent ru forma
sferică reprezintă 50 -60% din consumul de m aterial pent ru
form a cilindri c ă. Din pun ct de vedere tehni c însă, form a
sferică s e obţine m ai greu, ceea ce înseamnă că există un cost
mai mare al manoperei. Utili zarea formei sferice este
recomandat ă pentru presiuni şi diam etre mari, când avantaj el e
obţinute di n economia de mat eri al s unt mai m ari decât
cheltui elile pent ru m anoperă.
Form a t ronconi că se folos eşte în special pent ru buncăre
sau rezervoare, din care urm ează să se evacueze produse
7
Cap. 1 Introducere

granulare sau pulverulent e. Se folosesc, de asemenea şi la

trecerea de l a un diametru m ai m are l a unul m ai mic; această
vari antă prezint ă, î nsă, dezavantaj ul că înalţ ă util ajul, i ar
obţinerea lor est e li mitată de di amet rul bazei mici .
Rezervoarele paral elipipedi ce sunt mai rar întâlnit e,
utilizându-se l a uscătoare, filt re cu saci, etc. Din punct de
vedere t ehni c, acest ea se obţin foart e uşor, dar presupun un
consum de mat eri al de cca. 3 -5 ori mai m are decât la
rezervoarele cilindri ce cu acelaşi volum interior.