APLICAȚII ALE TEOREMEI COSINUSULUI

FORMULA LUI HERON ȘI FORMULA BRAHMAGUPTA

Prof. Argint Daniela

1. TEOREMA COSINUSULUI

Teorema cosinusului: Într-un triunghi ABC , avem

¿ CA ∨¿2 ¿ = |AB|2 + |BC|2 − 2|AB| · |BC| cos ABC, sau folosind notațiile standard:
b2= c2+ a2− 2ca cos B,
și ecuațiile analoge pentru | AB|2 și |BC|2 .

Figura 2.7 – Teorema cosinusului

Într-adevăr, fie D piciorul perpendicularei din C pe AB (Figura 2.7). În triunghiul
dreptunghic BCD, avem |BD| = a cos B și |CD| = a sin B.
Prin urmare, | DA | = | c - a cos B |; aici avem în vedere două configurații
00< A ≤ 900 și 900< A < 1800. Apoi, în triunghiul dreptunghic ACD, avem:
b2 = |CA|2= |CD|2+ |AD|2=a2 sin2B + (c − a cos B)2 = a2 sin2B + c2+ a2 cos2B− 2accos B
= c2+ a2− 2ca cos B, (2.14)
unde am ținut cont și de sin2B + cos2B = 1.
Dată lungimea laturii AB, ( măsura ) unghiului ABC, iar lungimea laturii BC,
prin legea cosinusului, se poate calcula lungimea celei de-a treia laturi BC. Aceasta se
numește LUL ( latura - unghi - latura ) sub forma legii cosinusului. Pe de altă parte, soluția
pentru cos ABC este dată de :
| AB|2 +|BC|2−|CA|2 c 2+ a2−b 2
cos ABC = sau cos B = . (2.15)
2| AB|.|BC| 2ca
Și analog se obțin formulele pentru cos C și cos A.
 FORMULA LUI HERON ȘI FORMULA BRAHMAGUPTA

2. FORMULA BRAHMAGUPTA
Formula Brahmagupta : Fie ABCD un patrulater convex inscriptibil (Figura 3.1) Fie

(a+ b+c +d )
| AB | = a, | BC | = b, | CD | = c, | DA | = d, și s =
2
Atunci aria patrulaterului ABCD:
[ABCD] = √ (s−a)(s−b)(s−c )(s−d) , (3.1)

Figura 3.1- Patrulater înscris în cerc

Fie B = ABC si D = ADC. Aplicând teorema cosinusului în triunghiul ABC și DBC

rezultă:
a2 + b2− 2ab cos B = AC2= c2+ d2− 2cd cos D (3.2)
Deoarece ABCD este patrulater convex inscriptibil, B + D = 1800, și deci
cos B = - cos D. Prin urmare:
a2 +b2 −c 2−d 2
cos B = . (3.3)
2(ab +cd )
Rezultă că:

sin2B = 1 − cos2B = (1 + cos B)∙ (1 − cos B) =

a2 +b2 −c 2−d 2 a2 +b2 −c 2−d 2

=(1+ )(1- )=
2(ab +cd ) 2(ab +cd )

a2 +b2 +2 ab−(c2 +d 2−2cd ) c 2+ d 2+ 2cd −(a2+ b2−2 ab)

= =
2(ab+ cd) 2(ab+ cd)

= [(a+ b) ¿ ¿ 2−( c−d )2 ]¿ ¿ ¿, (3.4)

Avem:
(a + b)2− (c − d)2= (a + b + c − d)(a + b + d − c) = 4(s − d)(s − c).
De asemenea : (c + d)2− (a − b)2= 4(s − a)(s − b).
Prin urmare, observând că B + D = 1800și 0 0< B¿180 0 ,00¿D <180 0 ,
se obține:
2 √( s−a)( s−b)(s−c)(s−d)
sin B = sin D = , și deci
ab+ cd
1
. (ab + cd) sin B = √ (s−a)(s−b)(s−c )(s−d) . (3.5)
2
Atunci aria triunghiului ABC este:
1 1
[ABC] = | AB||BC | sin B = ab sin B. (3.6)
2 2
1
De asemenea, avem [DBC] = cd sin B.
2
Astfel ,
1
[ABCD] = [ABC] + [DBC] = ∙( ab + cd) sin B =√ (s−a)(s−b)(s−c )(s−d) . (3.7)
2
Aceasta demonstrează formulă lui Brahmagupta .
Să presupunem în continuare că există de asemenea un cerc înscris în ABCD
( figura 3.2) deoarece tangentele dintr-un punct exterior sunt egale, avem a + c = b + d = s, și
deci aria patrulaterului este:
[ ABCD ] = √ abcd .

Figura 3.2 – Patrulater înscris și circumscris în cerc

 3. FORMULA LUI HERON

Formula lui Heron: Aria unui triunghi ABC cu laturile a, b, c este egal cu
(a+ b+c )
[ ABC ] =√ s ( s−a)(s−b)( s−c ), unde s = , este semiperimetrul triunghiului.
2
Formula lui Heron poate fi privită ca o versiune degenerată din formula lui
Brahmagupta. Pentru că un triunghi este întotdeauna înscris într-un cerc, putem vedea
triunghiul ABC ca un patrulater inscriptibil ABCD cu C = D ( figura 3.2); rezultă, CD = 0.
Astfel, formula Brahmagupta devine Formula lui Heron .

3.1 Aplicații ale teoremei cosinusului. Puncte Brocard

Vom arăta că în interiorul unui triunghi ABC, există un punct P unic

(Figura 3.3 ) astfel încât: PAB = PBC = PCA.

Figura 3.3 - Puncte Brocard

Acest punct este numit unul dintre cele două puncte Brocard ale triunghiului ABC;
celălalt satisface relațiile similare în ordine inversă.
Într-adevăr, dacă PAB = PCA, atunci cercul circumscris triunghiului ACP este tangent
la segmentul AB în punctul A.
 Daca S este centrul acestui cerc, atunci S se află pe mediatoarea segmentului AC, și
segmentul SA este perpendicular pe linia AB. Prin urmare, acest centru poate fi construit cu
ușurință. Prin urmare, punctul P se află pe cercul de centru S cu rază |SA| (acest cerc nu este
tangent la dreapta BC, cu excepția cazului |BA| = |BC|)
Putem utiliza egalitatea PBC = PCA pentru a construi cercul care trece prin B și
este tangent la CA în punctul C. Punctul Brocard P trebuie să se afle pe ambele cercuri și este
diferit de C. Un astfel de punct este unic. Cea de a treia egalitate PAB = PBC se observă în
mod clar .

Figura 3.4 – Triunghi oarecare (Punct Brocard)

Putem construi un alt punct Brocard într-un mod similar, dar în ordine inversă.
Putem reflecta, de asemenea, semidreptele AP, BP, și CP față de bisectoarele
unghiurilor CAB, ABC, respectiv BCA, (figura 3.4). Apoi, prin Teorema lui Ceva, aceste trei
bisectoare sunt de asemenea concurente, iar punctul de concurență este al doilea punct
Brocard. Acesta este motivul pentru care am spune că cele două puncte de brocard sunt
conjugate isogonal unul de celălalt .

Figura 3.5 – Triunghi oarecare (Punct Brocard)

Exemplul 1.13 . [ AIME 1999 ]
Punctul P se află în interiorul triunghiului ABC (Figura 3.5) astfel încât unghiurile
PAB, PBC, și PCA sunt congruente. Laturile triunghiului au lungimi |AB| = 13, |BC| = 14, iar

m
|CA| = 15, și tangenta unghiului PAB este , unde m și n sunt numere naturale relativ
n
prime. Găsiți m + n .
 Soluție: Fie α = PAB = PBC = PCA și notăm cu x , y , z laturile |PA|,
| PB |, și | PC |.
Aplicând legea cosinusului la triunghiurile PCA, PAB, și PBC se obține:
x2= z2+ b2− 2bz cos α,
y2= x2+ c2− 2cx cos α,
z2= y2+ a2− 2ay cos α.
Insumând aceste 3 ecuații se obține :
2(cx+ay+bz) cos α = a2+b2+c2. (3.8)
Pentru că aria totală a triunghiurilor PAB, PBC, iar APC este egal cu

( cx +ay +bz ) sin α

= Aria totală ( a triunghiurilor PAB, PBC, APC)
2
4 [ ABC ]
Ecuația precedentă poate fi rescrisă ca: tg α = .
a2 +b2 +c 2
Dacă a = 14, b = 15 , și c = 13 , folosind formula lui Heron găsim :
Aria [ ABC ] = 84 .
168
Rezultă că tg α = , atunci m + n = 463 .
295
În general, pentru că 4 [ ABC ] = 2ab sin C = 2bc sin A = 2ca sin B, avem:

1 a2 +b2 +c 2 a2 b2 c2 sin 2 A
cot α = = = + + = +
tan α 4 [ ABC ] 2bc sin A 2 ca sin B 2 ab sinC 2sin B sin C sin A

sin 2 B sin2 C sin 2 A+ sin 2 B+sin 2 C

+ = ,
2sin C sin A sin B 2sin A sin B sinC 2 sin A sin B sin C
(3.9)
Există următoarea identitate :
csc 2 α = csc 2 A +csc 2 B+ csc 2 C . (3.10)
Aplicând Legea sinusului la triunghiul CAP se obține:
x b b sin α
= sau x = .
sin α sin CPA sin A
În mod analog se obține din triunghiurile ABP și BCP ,
c sin α a sin α
y= și z = .
sin B sin C
În consecință :
1 1 a sin α b sin α ab sin C sin 2 α sin2 α
[CAP] = z x sin CPA¿ sin A= = [ ABC ] 2
2 2 sinC sin A 2 sin 2 C sin C
 De asemenea,
sin2 α sin 2 α
[ABP] = [ABC] și [BCP] = [ABC] · . (3.11)
sin2 A sin2 B
Adunând cele trei ecuații se obține :
sin 2 α sin2 α sin 2 α
[ABC] = [ABC] ( + + ), (3.12)
sin 2 C sin2 A sin 2 B
rezultă:
cosec 2 α = coseec 2 A+cosec 2 B+cosec 2 C .

4. INEGALITAȚI GEOMETRICE

1. Fie α , β, γ unghiurile unui triunghi ABC, atunci:

3
0< sin α+ sin β+ sin γ ≤ √3 .
2
Egalitate adevărată numai dacă triunghiul este echilateral .
Demonstrație :
a 2+ b 2 + c 2 = 8 R2 ( 1 + cos α cos β cos γ )
Dar :
( a+b+ c )2 2 2 2
≤a + b + c , rezultă :
3
( a+b+ c )2 2 2 2
≤a + b + c =¿ 8 R2 (1+ cos αcos β cos γ )≤ 9 R2.
3
2. Fie α, β, γ unghiurile unui triunghi ABC, atunci:
3
a) 0 < sin α+ sin β+ sin γ ≤ √ 3 , în triunghi oarecare.
2
3
b) 2 < sin α+ sin β+ sin γ ≤ √ 3 , în triunghi ascuțit.
2
c) 0<sin α+ sin β+ sin γ ≤1+ √ 2 , în triunghi obtuz.
3. Fie α, β, γ unghiurile unui triunghi ABC, atunci:
sin α+ sin β+ sin γ ≥sin 2α + sin 2β + sin 2γ