Capitol 16 Economia sectoarelor non-agricole în mediul rural

Serviciile rămân sectorul cel mai important pentru mediul rural românesc, după
agricultură, asigurând aproape jumătate din produsul intern brut rural, deşi deţine doar maxim
22% din populaţia ocupată rurală. În aceste condiţii, ne vom concentra în cadrul capitolului
asupra principalelor tipuri de servicii rurale şi vom încerca să demonstrăm, în limita datelor
disponibile, importanţa acestora pentru mediul rural.

16.1 Dimensiunea serviciilor publice de bază

În cadrul acestor servicii nu dispunem de date privind furnizorii de servicii, dar ne

vom axa pe evidențierea dimensiunii acestora la nivelul mediului rural.

16.1.1 Infrastructura publică

Drumurile județene și comunale care străbat mediul rural românesc reprezintă cca
80% din totalul drumurilor din România (Tabel 16.1). Din totalul drumurilor modernizate
doar 46,3% se regăsesc însă în mediul rural, aceasta reprezentând cca 20% din totalul
drumurilor județene și comunale, aproape dublu însă față de anul 2006. Majoritatea
infrastructurii din mediul rural rămâne formată din drumuri cu îmbrăcăminte ușoară (cca 31%)
și pietruite (cca 32%), în timp ce cca 16% sunt drumuri din pământ. După cum se observă, în
perioada 2006-2014 se constată o ușoară îmbunătățire dar accesul populației rurală la
infrastructura rutieră rămâne deficitar, ritmul de amenajare a acesteia fiind foarte redus.

Tabel 16.1 Lungimea drumurilor publice județene și comunale pe tipuri de acoperământ, în

perioada 2006-2014
2006 2014 2014/2006
Total 63969 68090 106.4
Pondere în total țară (%) 80.0 79.8 -
Modernizate 7048 14068 199.6
Pondere în total țară (%) 32.7 46.5 -
Pondere în drumuri județene și comunale (%) 11.0 20.7 -
Cu imbracaminti usoare rutiere 19788 21227 107.3
Pondere în total țară (%) 94.4 96.1 -
Pondere în drumuri județene și comunale (%) 30.9 31.2 -
Pietruite 25354 21896 86.4
Pondere în total țară (%) 98.9 99.0 -
Pondere în drumuri județene și comunale (%) 39.6 32.2 -
De pamint 11779 10899 92.5
Pondere în total țară (%) 99.8 99.9 -
Pondere în drumuri județene și comunale (%) 18.4 16.0 -
Sursa: INS, Tempo-onine

De asemenea, se contată o creștere a numărului localităților cu acces la rețele de apă

potabilă, canalizare și gaze naturale, dar la nivelul anului 2013 constatăm că doar 71,% din
localități dispun de rețea de distribuire a apei potabile, doar 23,5% dispun de rețea de
canalizare și doar 23% de rețea de gaze naturale (Tabel 16.2). De asemenea, doar 13 localități
dispun de rețea de distribuire a energiei termice, majoritatea populației rurale utilizând
încălzirea pe bază de lemn, cu umpact direct asupra mediului.

Tabel 16.2 Numărul localităților rurale cu acces la apă potabilă, energie termică, canalizare
publică și gaze naturale, în perioada 2006-2013
2013/2006
2006 2013
%
Total localitati rurale 2854 2861 -
Numarul localitatilor cu retea de distributie a apei 1682 2050 121.9
% 58.9 71.7 121.6
Numarul localitatilor in care se distibuie energia termica 20 13 65.0
% 0.7 0.5 64.8
Numarul localitatilor cu canalizare publica 400 672 168.0
% 14.0 23.5 167.6
Numarul localitatilor in care se distribuie gaze naturale 550 657 119.5
% 19.3 23.0 119.2
Sursa: INS, Tempo-onine

16.1.2 Infrastructura educaţională

În mediul rual nu există creșe, doar un număr de 94 de grădinițe, cca 7,8% din totalul
pe țară și cu aproape 60% mai puține decât în 2006 (Tabel 16.3). Unitățile din învățământul
preuniversitar reprezintă puțin peste jumătate din totalul național și au fost în scădere cu
aproape 20% față de 2006, pe fondul , în special a reducerii șoclilor din învățământul primar
și gimnazial și a țoclilor profedionale. În condițiile în care populația șolară rurală, care
reprezintă cca 30% din efectivele naționale, au scăzut cu cca 15%, efectivele de cadre
didactice s-au redus corespunzător, în anul 2014 revenind 7,4 cadre didactice la 100 de elevi.

Tabel 16.3 Infrastructura educațională din mediul rural, în perioada 2006-2014

2006 2014
% % 2014/2006
Număr Număr
În total țară În total țară %
Total 3983 46.9 3210 45.0 80.6
Grădinițe de copii 218 12.7 94 7.8 43.1
Unități școlare din învățământul preuniversitar, din
3765 56.5 3116 53.8 82.8
care :
Școli din învățământul primar si gimnazial 3518 69.7 2835 70.0 80.6
Unitati scolare din învățământul secundar ciclul 2, din
247 16.1 277 17.3 112.1
care:
-Licee 179 12.6 263 16.7 146.9
-Scoli profesionale 68 59.1 14 63.6 20.6
Școli din învățământul postliceal - - 3 2.1 -
Instituții de învățământ superior - - 1 1.0 -
Populație școlară 1326641 30.5 1118304 29.9 84.3
Cadre didactice 95389 34.4 82732 33.8 86.7
Cadre didactice/100 elevi 7.2 - 7.4 - -
Sursa: INS, Tempo-onine

16.1.3 Infrastructura de sănătate

În ccea ce privește infrastructura din domeniul sănătății, menționăm că în perioada

2006-2014 au avut loc restructurări majore în cadrul sistemului, dar schimbările nu sunt
majore la nivelul mediului rural deoarece numărul de paturi din mediul rural reprezintă doar
cca 7% din valorile înregistrate la nivel național, aici regăsindu-se de asemenea doar cca 10%
din efectivele de medici (Tabel 16.4). În mediul rural, în anul 2014, reveneau 0,98 paturi la
1000 locuitori și cca 1734 de persoane la un medic, în timp ce la nivel național revin 5,83
paturi la 1000 locuitori și doar 396 persoane la un medic. În aceste condiții, putem
concluziona că accesul la servicii medicale rămâne în continuare scăzut, serviciile medicale
fiind concentrate în mediul urban .

Tabel 16.4 Infrastructura de sănătate din mediul rural, în perioada 2006-2014

Pondere mediu rural în total
Mediul rural România
țară (%)
2014/ 2014/
2006 2014 2006 2014 2006 2014
2006 % 2006 %
Număr de paturi 10392 9563 92.0 140594 130450 92.8 7.4 7.3
 Număr de
5114 5607 109.6 46936 54086 115.2 10.9 10.4
medici
Paturi la 1000
1.07 0.98 92.3 6.22 5.83 93.8 17.1 16.9
locuitori
Locuitori per
1906.9 1734.2 90.9 481.4 413.4 85.9 396.1 419.5
medic
Sursa: INS, eDemos

16.1.4 Infrastructura TIC

Infrastrutura TIC prezintă o dezvoltare accentuată în perioada 2007-2014, în anul

2017 cca 55% din gospodăriile la nivel național și 37% din gospodăriile rurale având acces la
un computer şi internet (Tabel 16.5). În mediul rural accesul la internet se face în special de
pe compuner, compunere portabile sau alte dispozitive portabile, în timp ce accesul a fost
asigurat în 2014 în special conexiuni broadband fizxe și mobile.

Tabel 16.5 Infrastructura TIC din mediul rural, în perioada 2007-2014

Romania Rural
2007 2014 2007 2014
Ponderea gospodariilor care au acces la un computer acasa in
31,4 55,8 11,9 37,5
total gospodarii
Ponderea gospodariilor care au acces la Internet acasa in total
20,5 54.4 3 36.3
gospodarii
Ponderea gospodariilor care au acces la Internet acasa, pe modalitati de acces, in total gospodarii cu
acces la Internet acasa
PC 95,4 84,7 85,7 82,6
Computer portabil (laptop, netbook, tableta) 4,8 35,2 3,5 26,6
Televizor cu dispozitiv special pentru Internet (Smart TV) 2,4 3,1 2,2 1,1
Consola de jocuri 1,3 1,2 0,8
Alte dispozitive portabile 3,1 20 8 19,1
Ponderea gospodariilor care au acces la Internet acasa, pe tipurile de conexiune folosite, in total
gospodarii cu acces la internet acasa
Modem sau conectare ISDN 62,2 57
DSL (ADSL,SHDSL etc.) 6,4 6,3
Alte conexiuni broadband (cablu TV, UMTS) 29,5 28,5
Telefon mobil 3,3 8,2
Acces dial-up prin linia telefonica obisnuita sau conectare ISDN 5,2 4,5
Conexiune narrowband (3G, ex.2G+/GPRS etc) utilizata de pe
4,4 2,8
telefonul mobil sau cu ajutorul unui modem conectat la laptop
Conexiuni broadband fixe (ex DSL, ADSL, VDSL, cablu, fibra
88,2 86,1
opitca, satelit, WiFi public)
Conexiuni broadband mobile (conectare radio mobila prin telefon
3G, UMTS, utilizand cartela SIM sau cablu USB, telefonie mobila 24,5 21,5
sau smartphonurile ca modem)
Sursa: INS, Tempo-onine

16.2 Servicii prestate pentru sectorul agricol

16.2.1 Servicii auxiliare pentru agricultură

Conform INS, serviciile agricole, prestate de terţi pe baza unui contract cuprind
servicii de mecanizare, chimizare, de îmbunătăţiri funciare şi de ameliorare şi reproducţie în
zootehnie. Acestea reprezentau, în anul 2013, cca 0,95% din valorea producţiei agricole, dar
se observă în perioada de pre-criză acestea ajunseseră şi la cca 1,4% (Tabel 16.6). Un aspect
important însă este creșterea ponderii sectorului privat în furnizarea acestor servicii, ponderea
în valoarea serviciilor acestuia crescând de la 25,9% în 2006 la 66,6% în 2013. Putem afirma,
fără rezerve, că acest lucru se datorează procesului de integrare și accesării de fonduri atât
pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole, cât și pentru înființarea de microîntreprinderi
prestatoare de servicii pentru agricultură.
 Tabel 16.6 Valoarea serviciilor agricole în perioada 2006-2013
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Valoarea producţiei
agricole 50649.6 47699.9 66993.9 59928.4 64452.6 76508.7 64259.5 78464.4
(mil. lei)
Servicii agricole
473.8 684.8 716.0 751.3 557.3 544.8 535.1 744.1
(mil. lei)
Pondere servicii (%) 0.94 1.44 1.07 1.25 0.86 0.71 0.83 0.95
Servicii agricole –
sector privat 122.6 254.2 321.7 391.9 247.9 317.0 372.8 495.6
(mil. lei)
Pondere sector privat
în total servicii 25.87 37.12 44.93 52.16 44.48 58.19 69.67 66.61
agricole (%)
Sursa: INS,Tempo-online

Trebuie însă să înțelegem că sectorul privat din mediul rural rămâne încă sub-dezvoltat.
În statistica întreprinderilor oferită de INS pentru anul 2013, la nivel național, existau doar
901 firme cu activități în ferme mixte (vegetal și animal), 1718 firme cu activități auxiliare
pentru producția vegetală, 73 de firme cu activități auxiliare pentru creșterea animalelor, 18
firme cu activități după recoltare, 12 firme axate pe pregătirea semințelor în vederea
însămânțării și 122 de firme ce produc hrană pentru animale.
Dacă ținem cont că la nivel național deținem 8,23 mil ha de suprafață cultivată, cca 4
mil de exploatații și un parc de echipamente agricole redus ca dimensiune și învechit,
considerăm că tebuie sprijinită crearea şi dezvoltarea de imm-uri în sectorul serviciilor pentru
agricultură.

16.2.2 Lucrări de irigație, ameliorare și combatere a eroziunii solului

În cadrul acestor servicii nu dispunem de date privind furnizorii de servicii, dar ne

vom axa pe evidențierea dimensiunii acestor lucrări la nivel național.
Astfel, suprafața totală amenajată pentru irigații se ridică la cca 21% din suprafața
agricolă a țării (cca 3,1 mil ha), dar din aceasta doar 4,8% este irigată efectiv, respetiv 145,4
mii ha (Tabel 16.7).

Tabel 16.7 Suprafaţa terenurilor amenajate cu lucrări de irigaţii şi suprafaţa agricolă irigată, pe
categorii de folosinţă a terenurilor (ha) (2006-2014)
2014/206
Modul de folosință a terenurilor 2006 2014
%
Suprafaţa totală amenajată 3157016 3149111 99.8
Pondere în total suprafață agricolă (%) 21.4 21.5 -
Suprafaţa agricolă amenajată 3058180 3045724 99.6
Amenajari pentru irigatii - total
Pondere ăn suprafața totală (%) 96.9 96.7 -
Teren arabil 2892058 2892997 100.03
Pondere ăn suprafața agricolă (%) 94.6 95.0 -
Suprafaţa agricolă amenajată 96224 145398 151.1
Suprafata agricola irigata efectiv
Pondere în total - % 3.1 4.8 -
cu cel putin o udare
Teren arabil 95749 145249 151.7
-
Pondere în total - % 3.3 5.0 -
Sursa: INS, Tempo-online

Suprafața supusă lucrărilor de ameliorare și combatere a eroziunii a crescut

nesemnificativ în perioada analizată, fiind de cca 2,3 mil ha, din care majoritatea suprafață
agricolă (Tabel 16.8).
Lucrările au fost efectuate în special pe terenurile erabile și pășunile naturale (cca
71% din suprafața agricolă), în timp ce lucrările de drenaj s-au efectuat pe o suprafață de cca
253,5 mii ha.
 Tabel 16.8 Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de ameliorare și combatere a eroziunii
solului, pe categorii de folosință a terenurilor, în perioada 2006-2014
2006 2014 2014/2006
Modul de folosință a terenurilor
%
Lucrări de combatere a Suprafața totală amenajată 2276832 2288770 100.52
eroziunii și de ameliorare a Suprafața agricolă amenajată, din care: 2132574 2143396 100.51
terenurilor - total Teren arabil 57.2 57.2
Pășuni naturale 24.1 24.1
Fânețe naturale 9.3 9.4
Vii, pepiniere viticole și hameiști 3.9 3.9
Livezi de pomi, pepiniere, arbuști fructiferi 5.5 5.5
Lucrări de drenaj - total Suprafața totală amenajată 250808 253464 101.06
- Suprafața agricolă amenajată 247299 249915 101.06
- Teren arabil 192312 194753 101.27
Sursa: INS, Tempo-online

16.2.3 Lucrări de aplicare a îngrășămintelor chimice și naturale și a

pesticidelor

Statistica servicilor din domeniu ne relevă la nivel național 25 de producători de

îngrășăminte și substanțe azotoase şi 17 producători de pesticide şi alte produse agrochimice,
dar experiența proprie ne permite să afirmăm că majoritatea substanțelor utilizate în
agricultura românească sunt importate. La nivel național, în anul 2014, s-au aplicat 452,2 mii
tone îngrășăminte chimice, cu 24,6% mai mult decât în 2006, dar se înregistrează o creștere
de doar 9,1% a îngrășămintelor naturale (Tabel 16.9). În perioada analizată se observă o
creștere cu 78,8% a substanțelor potasice și de cca 20-30% a substanțelor azosoase și
fosfatice.

Tabel 16.9 Cantitatea de îngrășăminte chimice și naturale folosite în agricultură și suprafața

terenurilor pe care s-au aplicat, în perioada 2006-2014
20014/2006
2006 2014
%
Chimice 362984 452239 124.6
Azotoase 252201 303562 120.4
Cantitate (tone 100% substanță activă) Fosfatice 93946 118574 126.2
Potasice 16837 30103 178.8
Naturale 14900020 16261702 109.1
Chimice 5388348 6676089 123.9
Azotoase 3831533 4708281 122.9
Suprafața (ha)
Fosfatice 1833669 2626536 143.2
Potasice 350144 1024445 292.6
Naturale 575790 795031 138.1
Chimice 67.36 67.74 100.6
Azotoase 65.82 64.47 98.0
Kg (100% substanță activă)/ha Fosfatice 51.23 45.14 88.1
Potasice 48.09 29.38 61.1
Naturale 25877.52 20454.17 79.0
Sursa: INS, Tempo-online

Cantitatea de pestice a scăzut în genral, cu excepția fungicidelor care au cunoscut o

creștere de 24,3% (Tabel 16.10). În condițiile creșterii suprafețelor pe care s-au aplicat
pesticidele, cantitatea de substanţă activită la hectar s-a redus substanţial, în special la
insecticide.

Tabel 16.10 Cantitatea de pesticide folosite în agricultură și suprafața terenurilor pe care s-au
aplicat, în perioada 2006-2014
20014/2006
2006 2014
%
Insecticide 855620 635076 74.2
Cantitate (Kilograme substanță activă) Fungicide 1844233 2293286 124.3
Erbicide 4033418 3795431 94.1
Insecticide 1284362 1695816 132.0
Suprafața (ha)
Fungicide 1399513 2028434 144.9
 20014/2006
2006 2014
%
Erbicide 2945887 3583839 121.7
Insecticide 0.67 0.37 56.2
Kg (substanță activă)/ha Fungicide 1.32 1.13 85.8
Erbicide 1.37 1.06 77.3
Sursa: INS, Tempo-online

16.2.4 Servicii de consultanţă agricolă

România a înființat, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în

anul 19981, la inițiativa UE, Agenția Națională de Consultanță Agricolă cu scopul de a oferi
consultanţă gratuită producătorilor agricoli. Înfiinţarea acestei structuri s-a realizat printr-un
proiect PHARE (RO 9505-01-01) cu un buget total de peste 3 mil. de dolari şi a beneficiat de
asistenţă din partea experţilor UE.
Structura de consultanță creată a funcționat la nivel național sub denumirea ANCA
(Agenția Națională de Consultanță Agricolă), la nivel județean prin intermediul OJCA (Oficii
județene de consultanță agricolă) și la nivel comunal prin intermediul CLCA (Centre locale de
consultanță agricolă – 526 de comune). Specialiștii din cadrul ANCA au beneficiat de cursuri
pentru asistență SAPARD (2002 - PHARE 2002/000-568.03.05), cursuri pentru elaborarea de
proiecte de dezvoltare rurală (2006 - PHARE RO 2006/IB/AG/01) și de schimburi de
experiență și cursuri în cadrul Programului de colaborare internațională dintre Austria și
România. Prin O.U.G. 22/2005 (aprobată prin Legea 77/2005) ANCA. a fost reorganizată ca
instituție de specialitate a administrației publice centrale.
În anul 2009, prin HG 16092, oficiile/centrele de consultanţă agricolă judeţene şi al
municipiului Bucureşti au fost reorganizate, înființându-se Camerele Agricole Judeţene
(CAJ) ca instituţii publice descentralizate, cu personalitate juridică, în subordinea consiliilor
judeţene şi în coordonarea tehnico-metodologică a Agenţiei Naţionale de Consultanţă
Agricolă.
Conform acestei hotărâri, ANCA a devenit coordonatorul tehnic și metodologic al
CAJ pentru a se putea asigura o abordare unitară a Planului Naţional Strategic şi implicit a
PNDR 2007-2013 din care face parte si Axa 4 şi Programul Leader. În fapt, ANCA a preluat
atribuția de pregătire pentru
integrarea în Uniunea Europeană a populației rurale implicată în activități agricole,
piscicole, silvice și de diversificare a activităților din mediul rural, inclusiv rolul de
promovare a programelor de dezvoltare rurală și de asistare pentru accesarea
fondurilor structurale.
În anul 2010, ANCA deținea în teritoriu cca 600 de specialişti in Camerele Agricole
Locale, care trebuiau să fie promotorii activităţilor pe Axa Leader în crearea reţelelor în
interiorul GAL-urilor şi în acelaşi timp să realizeze cooperarea cu alte GAL–uri la nivel
judeţean, naţional si internaţional. Însă, conform OUG 70/20103, ANCA se desfiinţează şi se
creează o structură de extensie şi consultanţă în cadrul MADR (Direcţia generală de politici
agricole), care asigură şi în prezent atribuţiile de promovare şi extensie ale ministerului (H.G.
1185/20144).
Astfel, în prezent, MADR, prin aparatul central, cele 41 CAJ şi 500 CLCA, asigură
consultanță pentru fermieri, în special pentru fermele de subzistență, tinerii fermieri, fermele
mici și mijlocii. Serviciile oferite, majoritatea gratuite, constau în5: cursuri de “formare
profesională, acţiuni de popularizare şi asistenţă tehnică de specialitate destinate
producătorilor agricoli şi specialiştilor din agricultură; realizarea fluxului informaţional
1
HG 676 din 30 septembrie 1998 privind înființarea și funcționarea Agenției Naționale de Consultanță Agricolă, emisă de
Guvern, publicată în Monitorul Oficial nr. 381 din 6 octombrie 1998
2
HG nr. 1609 din 16 decembrie 2009 privind înființarea camerelor agricole, prin reorganizarea oficiilor/centrelor de consultanță
agricolă județene, aflate în subordinea Agenției naționale de Consultanța Agricolă, publicată în Monitorul Oficial nr. 924 din 30
decembrie 2009
3
OUG nr. 70/2010 rivind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
4
H.G. nr. 1185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
5
MADR, 2015, Prezentare activitate consultanţă agricolă
necesar producătorilor agricoli, transferul tehnologic, diseminarea rezultatelor cercetării;
acţiuni de promovare – diseminare prin organizarea de campanii de informare, reuniuni la
nivel regional şi judeţean în colaborare cu instituţii din subordinea MADR şi autorităţile
locale; acţiuni de identificare a potenţialilor beneficiari ai fondurilor alocate prin PNDR,
asistenţă tehnică de specialitate în întocmirea documentației necesare; asistenţă tehnică şi
consilierea fermierilor pentru constituirea de forme asociative”.
Reţeaua publică de consultanţă agricolă descrisă anterior este spriijinită începând cu
anul 2012 de Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală (RNDR) care are atribuţia de informare
a populaţiei rurale privind măsurile PNDR.
Considerăm însă mult mai importante pentru dezvoltarea serviciilor de consultanță în
mediul rural noile prevederi introduse de PNDR 2014-2020. Astfel, serviciile de consultanță
realizate de către firme specializate sunt eligibile pentru decontare în limita a 5-10% din
totalul cheltuielilor eligibile, în funcție de tipul investițiilor. H.G. 226/20156 mentionează:
„costurile generale ale proiectului – reprezintă acele costuri necesare pentru pregătirea și
implementarea proiectului, constând în cheltuieli pentru consultanță, proiectare, monitorizare
și management, inclusiv onorariile pentru consiliere privind durabilitatea economică și de
mediu, taxele pentru eliberarea certificatelor, potrivit art. 45 din Regulamentul (UE) nr.
1305/2013, precum și cele privind obținerea avizelor și autorizațiilor necesare implementarii
proiectelor, prevazute în legislația națională”.
Astfel, începand cu 6 iulie 2015, solicitanții de fonduri europene vor fi obligați să
utilizeze modulul de achiziții online al AFIR (Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale)
pentru serviciile de consultanţă şi de întocmire a studiilor de fezabilitate ce depăşesc 15000
euro.
De asemenea, prin submasura 2.1. „Servicii de consiliere pentru fermieri, tinerii
fermieri, microintreprinderi şi întreprinderi mici” vor fi finanţate servicii de sprijin tinerii
fermieri şi micii fermieri în elaborarea şi implementarea planului de afaceri conform
cerinţelor de reglementare în materie de gestionare a exploataţiilor prevăzute în Regulamentul
(UE) nr. 1307/2013. Serviciile de consiliere se acordă pentru iniţierea şi dezvoltarea afacerii,
inclusiv pentru pregătirea şi implementarea planului de afaceri şi este de macim 1500 euro.

16.2.5 Servicii de cadastru

Serviciile de cadastru sunt oferite în țara noastră în baza legii 7/1996 (republicată în
2013), respectiv Legea cadastrului și a publicității imobiliare. Aceasta reglementează
cadastrul şi cartea funciară ca sisteme unitare şi obligatorii de evidenţă tehnică, economică şi
juridică a tuturor imobilelor de pe teritoriul ţării (teren, cu sau fără construcţii, de pe teritoriul
unei unităţi administrativ-teritoriale, care se identifică printr-un număr cadastral unic).
La nivel naţional activitatea este coordonată de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară în subordinea căreia se află oficiil teritoriale şi Centrul Naţional de Cartografie.
În perioada 2009-2013 a fost derulat proiectul CESAR (Completarea Sprijinului UE
pentru Restructurarea Agriculturii) cu o finanţare PHARE de 51,4 mil. euro din care 47,7 mil
euro au fost suportate de BIRD (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) și
3,7 mil euro au fost suportate de ANCPI (Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară). Proiectul a urmărit îprin componentele sale : “finalizarea înregistrării titlurilor de
proprietate în sistemul de publicitate imobiliară, pentru asigurarea drepturilor de proprietate
asupra terenurilor, precum și a funcţionării pieţelor funciare”, inclusive realizarea de
înregistrării sistematice a proprietăților în 50 de comune (lucrări de cadastru și cărți funciare
gratuite). Obiectivele proiectului au fost însă nerealiste dacă ținem cont de fărâmiţarea
excesivă a terenului în mediul rural şi numărul ridicat de parcele. În anul 2013, prin proiect
s-au înscris în cartea funciară un total de 36000 de proprietăți şi s-au predat lucrările pentru
alte 160000 de proprietăţi. Practic s-au definitivat lucrările de cadastru şi de înscriere în cartea
funciar doar în 9 comune.

6
H.G. nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală
cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat
 A urmat H.G. nr. 448/20137 prin care s-a stabilit proiectul „Sistemul informatic
integrat de cadastru și publicitate imobiliară pentru mediul urban” destinat realizării
infrastructurii informatice necesare şi colectării de date pentru înregistrarea sistematică în
cadastru şi cartea funciară.
Aceasta a fost însă abrogată prin H.G. nr. 294/2015 privind aprobarea Programului
național de cadastru și carte funciară 2015-2023. Scopul noii reglementări este de a realiza
înregistrarea sistematică a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, la
nivelul întregii țări, gratuit, prin planuri de acțiune anuale.
Programul a fost inițiat în condițiile în care, în prezent, cca 80% din imobile se
regăsesc în mediul rural, iar din cele cca 40 mil. de imobile doar 18% sunt înregistrate în
evidențele de cadastru. Este, de altfel, cel mai amplu proiect demarat până în prezent,
urmărindu-se realizarea de servicii de cadastru pentru 2861 unităţi teritoriale rurale, cca 32
mil. imobile. În prezent sunt înregistrate cca 3,8 mil imobile, adică doar 12% (estimările
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice). Bugetul proiectului se ridică la
cca 900 mil. euro, din care 53,8% măsurători cadastrale.

Bibliografie

*** H.G. nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare
rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat
*** H.G. nr. 1185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
*** H.G. nr. 1609 din 16 decembrie 2009 privind înființarea camerelor agricole, prin reorganizarea oficiilor/centrelor de
consultanță agricolă județene, aflate în subordinea Agenției naționale de Consultanța Agricolă, publicată în Monitorul Oficial nr.
924 din 30 decembrie 2009
*** H.G. nr. 294/2015 privind aprobarea Programului național de cadastru și carte funciară 2015-2023
*** H.G. nr. 676 din 30 septembrie 1998 privind înființarea și funcționarea Agenției Naționale de Consultanță Agricolă, emisă
de Guvern, publicată în Monitorul Oficial nr. 381 din 6 octombrie 1998
*** H.G. nr.448 din 04.07.2013 privind stabilirea proiectului „Sistemul informatic integrat de cadastru şi publicitate imobiliară
pentru mediul urban“ ca proiect de infrastructură şi desemnarea Departamentului pentru proiecte de infrastructură şi investiţii
străine ca unitate de achiziţii centralizată
*** INS, eDemos
*** INS, Tempo-online
*** Legea nr. 7/1996 (republicată în 2013), respectiv Legea cadastrului și a publicității imobiliare
*** MADR, 2015, Prezentare activitate consultanţă agricolă
*** O.U.G. nr. 70/2010 rivind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

7
H.G. nr.448 din 04.07.2013 privind stabilirea proiectului „Sistemul informatic integrat de cadastru şi publicitate imobiliară
pentru mediul urban“ ca proiect de infrastructură şi desemnarea Departamentului pentru proiecte de infrastructură şi investiţii
străine ca unitate de achiziţii centralizată