16. Toxicoinfectiile alimentare si factorii toxici ce provoaca o toxicoinfectie alimentara.

Toxiinfecția alimentară reprezintă o boală cauzată de consumul de alimente contaminate cu agenți

patogeni. Aceștia pot fi reprezentați de bacterii, paraziți sau virusuri. Majoritatea afecțiunilor alimentare
sunt gastro-intestinale, ceea ce înseamnă că ele cauzează simptome în tractul digestiv.

Cele mai mari alimente cu risc pentru a declansa o toxiinfectie alimentara sunt produsele care pot
adaposti diferiti agenti patogeni - virusuri, bacterii anaerobe, paraziti uni sau
pluricelulari. Virusurile reprezinta cea mai frecventa cauza de toxiinfectie alimentara, urmate de
bacterii. Peste 31 de agenti patogeni virali si bacterieni produc toxiinfectii alimentare. Cei mai
frecventi germeni care determina toxiinfectii alimentare:

 Norovirus (anterior denumit virus Norwalk)

Norovirusul (virusul Norwalk) reprezintă un grup de virusuri care cauzează apariția

gastroenteritei acute  - o infecție la nivelul stomacului și al intestinelor, denumită popular „gripa
stomacului”, deși boala nu are nicio legătură cu virusul gripal. Infecția cu Norovirus este o
afecțiune contagioasă care se transmite extrem de rapid. Expunerea la numai 18 particule de
virus poate conduce la infectare, prin comparație cu cele aproape 1.000 de particule, în cazul
gripei. Epidemiile sunt mai frecvente în lunile de iarnă, având în vedere că oamenii petrec mai
mult timp impreună în spații închise.

Norovirusul  poate rezista unei game largi de detergenți chimici, unei temperaturi de până la 60
de grade Celsius, cât și înghețului. Totodată, poate supraviețui pe suprafețe, cum ar fi clanțele și
fețele de masă, timp de aproape două săptămani. În apele subterane, Norovirusul rezistă  timp de
luni sau chiar ani.  „Ar putea fi patogenul uman perfect”, spune Aaron Hall, epidemiolog
la Centrul pentru Control și Prevenirea Bolilor din Atlanta, Georgia, într-un articol publicat
în The Journal of Infectious Diseases, Oxford, în 2012.

 Salmonella

Salmoneloza este infectia cu bacterii din specia Salmonella. Exista peste 2500 serotipuri de

Salmonella. Bacteria Salmonella traieste in tractul intestinal al animalelor infectate si la om si
poate contamina o varietate de alimente, cum ar fi carne, oua, lapte, fructe de mare, legume,
fructe.

Simptomele infectiei cu Salmonella - salmoneloza - sunt, de obicei, gastro-intestinale : diaree

(uneori cu sange), febra, greata, voma, crampe abdominale. Aceste simptome pot fi severe, in
special la copiii mici, persoanele in varsta si persoanele cu sistemul imunitar slabit (cum ar fi
cele cu HIV / SIDA, cancer, diabet, boli de rinichi). Simptomele pot sa apara dupa 6 - 72 ore de
la infectarea cu bacteria Salmonella (perioada de incubatie) si dureaza in general pana la o
saptamana. In cazurile severe, diareea poate fi atat de grava iar deshidratarea atat de accentuata
incat bolnavul trebuie spitalizat pentru a i se administra lichide si electroliti intravenos.

 Clostridium difficile

Infectia cu Clostridium difficile cunoaste o larga raspandire in intreaga lume, inclusiv in

Romania, cu o incidenta crescuta in ultimii ani ca urmare a selectarii unei tulpini bacteriene
hipervirulente (ribotipul 027) cu potential de a cauza forme severe de boala, respectiv cu
rezistenta crescuta la antibioticele folosite in mod uzual in practica medicala (cefalosporine de
generatia III si IV, fluorchinolone, carbapeneme).
Comparativ cu alte regiuni anatomice ale organismului uman, la nivelul intestinului se regaseste
cea mai mare, diversa si complexa populatie bacteriana, constituind microbiota digestiva.
Colonizarea intestinului uman incepe imediat dupa nastere, fiind stabilita in jurul varstei de 1 – 2
ani. Compozitia florei intestinale variaza de-a lungul tubului digestiv. La nivelul stomacului si
intestinului subtire sunt prezente un numar relativ redus de specii bacteriene, in contrast cu
densitatea crescuta a populatiei bacteriene de la nivelul colonului (aproximativ 1012 celule
bacteriene pe gram de continut intestinal, reprezentand intre 300 si 1000 de specii diferite). Peste
95% dintre bacteriile de la nivelul colonului sunt bacterii anaerobe.

Compozitia florei intestinale este diferita de la un individ la altul, se poate modifica in timp si
poate suferi variatii majore in functie de tipul de alimentatie, bolile asociate si tratamentele
administrate, in special cu antibiotice. Bacteriile de la nivelul intestinului aduc beneficii multiple
gazdei umane. Acestea intervin si ajuta la definitivarea proceselor de digestie, favorizeaza
sinteza si absorbtia unor vitamine esentiale, stimuleaza maturarea si antrenarea raspunsului imun
si nu in ultimul rand,asigura o bariera impotriva infectiei cu altebacterii patogene, prin
“ocuparea” receptorilor de la nivelul mucoasei intestinale, prin competitionarea pentru nutrientii
locali si productia de diferite substante care inhiba multiplicarea patogenilor intestinali.

 Staphylococcus aureus

Stafilococul reprezinta o bacterie care colonizeaza tegumentele si mucosele organismului si care

in anumite situatii poate produce infectii mai mult sau mai putin grave la nivel tegumentar sau al
diferitelor organe si sisteme: sistem pulmonar, urinar, osos, digestiv, infectii otice, oculare sau
ale aparatului genital.

Infectia cu stafilococ se poate produce prin contactul cu o persoana bolnava sau cu obiecte
contaminate, prin ingestie de alimente contaminate sau in urma manevrelor chirurgicale
efectuate cu instrumentar nesteril. Ajuns la nivel sangvin, germenul poate determina septicemie
cu afectarea secundara a diferitelor organe interne, asa cum se intampla in cazul infectiilor de
sistem nervos central sau al osteomielitelor.

 Toxoplasma gondii

Toxoplasma este un parazit intracelular obligatoriu, care are predilectie pentru neuroni,
microglii, celulele coroidei si  retinei, precum si  pentru celulele apartinand sistemului
reticuloendotelial. Rezervorul infectiei este reprezentat de pisica si  numeroase alte specii de
animale (caini, porcine, bovine, ovine, rozatoare de camp, pasari domestice si  salbatice etc.),
care se pot infecta si  ale caror produse pot constitui surse de infectie pentru om. Omul poate
dobandi infectia prin consumul de carne insuficient preparata termic (ce contine chisturi), prin
ingestia de alimente contaminate cu pamant (ce contine chisturi mature) sau prin contactul cu
excrementele de pisica (jocuri de copii, geofagie, zarzavaturi contaminate).

Calea transplacentara de transmitere a infectiei constituie o problema majora, datorita urmarilor

grave pentru fat. Infectarea este posibila si  in cursul travaliului. Transmiterea de la om la om nu
este cunoscuta, cu exceptia celei in utero. Modalitati mai rare de transmitere a infectiei sunt
transfuziile de sange provenit de la persoane aflate in stadiul de parazitemie si  infectiile de
laborator.

 Escherichia coli (E. coli)

E. coli reprezinta un germen Gram negativ facultativ anaerob, care rezida in mod normal in
intestinul omului (face parte din flora normala 0.1% din microbiota intestinului). Majoritatea
tulpinilor de E. coli  care colonizeaza tractul digestiv sunt nonpatogene insa exista tulpini a caror
prezenta declanseaza aparitia unei boli asa cum sunt ETEC (tulpina enterotoxigena), EPEC
(tulpina enteropatogena) sau EHEC (tulpina enterohemoragica).

Totodata, o toxiinfectie alimentara poate fi declansata si de bacterii din clasa enterotoxine,

exotoxine, citotoxine, neurotoxine, sau poate fi declansata de anumite toxine din plante precum
matraguna, cucuta, cianura, ciuperci otravitoare. 

O toxiinfectie alimentara ma poate fi declansatasi de paraziti precum:

 Giardia

Giardioza (lambliaza) este o boala provocata de protozoarul Giardia duodenalis (Giardia

intestinalis, Giardia lamblia, Lamblia intestinalis) care exista sub doua forme: de trofozoit si de
chist.

Infectarea omului se produce prin ingestia alimentelor sau apei contaminate cu chisturi. In
stomac trofozoitii sunt eliberati din chisturi si migreaza in intestinul subtire, in special in duoden
si jejun, unde se ataseaza prin discul adeziv de celulele epiteliale. In lumenul intestinal se
deplaseaza cu ajutorul flagelilor si odata ajunsi in colon se inchisteaza, fiind eliminati in mediul
extern odata cu materiile fecale.

 Trichinella

Trichineloza este o infectie cauzata de Trichinella spiralis, un nematod ce paraziteaza in stadiul

larvar musculatura unor mamifere salbatice (porc mistret, urs, lup, vulpe, unele rozatoare) sau
domestice (porc). Infectia este contractata la om prin ingestia de carne cruda sau insuficient
preparata termic (in principal cea de porc), determinand forme clinice cu manifestari variate1;3.

Intreaga evolutie a parazitului se desfasoara intr-o singura gazda. Carnea contaminata contine
parazitul in stadiu larvar, cuprins intr-o celula musculara modificata- „celula doica”. Larva este
eliberata sub actiunea sucului gastric si patrunde in mucoasa intestinului subtire; in urmatoarele
24 de ore larva naparleste de patru ori, transformandu-se in adult.

Dupa fecundare, in aproximativ cinci zile de la ingestia carnii infectate, femelele elimina prima
generatie de larve tinere. Aceste larve migreaza pe cale sanguina sau limfatica, localizandu-se in
final in musculatura scheletica. Pot fi afectate toate grupele musculare, mai ales muschii foarte
activi, bine oxigenati: muschii laringelui, limbii, intercostalii, muschii extrinseci ai globului
ocular1.

 Taenia solium

Teniaza este o boala provocata de parazitul Taenia solium sau Taenia saginata. Acesti parazit pot
determina doua boli: teniaza si cisticercoza. Diferenta dintre cele doua consta in localizarea
acestora. Astfel, in teniaza parazitul adult se afla in intestinul uman, in timp ce in cisticeroza,
parazitul se afla in tesuturile umane.

Frecventa cea mai mare a infectiilor cu Taenia solium este in Africa, Asia de Sud – Est, Europa
de Est, America Latina. In tarile arabe, aceasta patologie aproape ca nu este intalnita, deoarece
nu este consumata carnea de porc. In Romania, regiunile centrala si sudica din Moldova sunt cele
unde numarul cazurilor este considerabil mai crescut comparativ cu restul regiunilor din tara.
Infectiile cu Taenia saginata au o prevalenta de aproximativ 10% in populatia umana, in special
in Africa de Est. In Europa, prevalenta este mai scazuta, in jur de 5%.

17) Cauza aparitiei nitrozaminelor in organism si efectele genotoxice a lor.

Nitrozaminele se formează printr-o reacție între nitrați sau nitriți și anumite amine. Nitrozaminele se
găsesc într-o mare varietate de produse de consum, cum ar fi carnea procesată, băuturile alcoolice,
produsele cosmetice și fumul de țigară. Cu toate acestea s-a dovedit proprietatile lor mutagene și
cancerigene extrem de periculoase pentru organism. Nitrozaminele sunt considerate a fi compuși
cancerigeni puternici care cauzează cancer în diferite organe și țesuturi, cum ar fi creierul, plămânul,
ficatul, stomacul, esofagul, rinichii, vezica urinară și sinusul nazal.

18)Ce reprezinta listorioza, manifestarile clinic si conditiile de provenire a listoriozei.

Listerioza este o boală infecțioasă focală naturală periculoasă, răspândită
la oameni și animale, cauzată de bacteria Listeria monocytogenes. Este o
boală relativ rară, cu între 0,1 și 10 cazuri la 1 milion de oameni anual, în
funcție de țări și regiuni. Deși cazurile sunt puține, infecția reprezintă o
problemă semnificativă de sănătate publică datorită ratei ridicate a
mortalității.
Afectează sistemul nervos central, organele de reproducere, uneori fără
simptome.
L. monocytogenes din produsele alimentare este ucis prin pasteurizare și
tratament termic.

Recomandările pentru prevenirea listeriozei includ manipularea în siguranță a

alimentelor și respectarea celor cinci principii ale OMS pentru îmbunătățirea
siguranței alimentare:

1. Observați curățenia.

2. Separați alimentele crude de cele gătite.

3. Gătiți bine alimentele.

4. Păstrați alimentele la o temperatură sigură.

5. Folosiți apă sigură și alimente crude sigure.

19)Specificati caile de infectarea a omului cu teniaze

Teniaza este o infecţie parazitară cauzată de ingestia de larve de viermi intestinali (cisticerci) Taenia
saginata sau Taenia solium, care se găsesc în apa sau alimentele contaminate, în special carne de vită
sau de porc insuficient gătită.

factori de risc:

 lipsa igienei generale: spalatul pe maini inconsecvent supune indivizii unui risc mai
mare de transferare a infectiei de pe maini in gura
 lucrul sau expunerea la animale – este caracteristica zonelor unde fecalele animalelor
nu sunt depozitate corespunzator
 calatoriile sau traiul in unele zone ale globului – tarile si zonele unde practicile sanitare
sunt precare cresc riscul infectarii cu tenie.
 consumul carnii sau pestelui crud sau nepreparat termic corespunzator – larvele si
ouale continute de carne sau peste pot infecta oamenii care le consuma crude sau
nepreparate termic indeajuns. Expertii spun ca sushi (peste crud) este sigur atata timp cat
pestele a fost mai intai congelat, riscul pastrandu-se in cazul in care se consuma peste
proaspat.
20)Determinati doza fara efect a tartazinei , daca doza zilnica admisibila este de 0,75mg/kg masa
corporala