Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ELECTROSTATICĂ - recapitulare
1.Electrizarea
2.Proprietăţile sarcinii electrice
3.Interpretarea electronică a electrizării (modelul planetar al atomului)
4.Clasificarea corpurilor din punct de vedere electric
a.Corpuri conductoare
b.Semiconductori
c.Dielectrici (izolatori)
5.Modalităţi de electrizare
6.Legea lui Coulomb (1785) – Legea atracţiei gravitaţionale a lui Newton
7.Câmpul electric – Câmpul gravitaţional (gravific) – Câmpul magnetic
a.Definiţie; Descriere
b.Intensitatea câmpului; Inducţia câmpului
c.Potenţialul câmpului
8.De cugetat – Richard Feynman: „Electronul este o teorie de care ne folosim; e atât de util în înţelegerea
felului în care funcţionează natura, încât aproape că-l putem considera real.”
CURENTUL ELECTRIC
1
conducţie este = 410-3 m2V-1s-1, să se calculeze raportul dintre viteza v0, după ce electronul a parcurs distanţa
l în vid şi viteza de transport (drift) vd a electronului în metal.
3. C.IX – X – pag. 180 – ex. 2.9.2. – O sârmă de cupru are rezistenţa R = 10 Ω şi masa m = 0,4 kg.
Cunoscând rezistivitatea cuprului ρ = 1,7∙10-8 Ω∙m şi densitatea cuprului d = 8,6∙103 kg∙m-3, să se calculeze: a)
lungimea l a sârmei; b) aria secţiunii S; c) diametrul D al sârmei.
4. C.IX – X – pag. 181 – ex. 2.9.3. – O sârmă de cupru are rezistenţa R0 la temperatura de 0°C. Să se
calculeze temperatura t la care rezistenţa sârmei creşte cu 10 % faţă de valoarea R0. Coeficientul de temperatură
al rezistivităţii cuprului este α = 3,9∙10-3 K-1.
Fig. 3.3
2. C.IX – X – pag. 186 – ex. 2.9.33. – Pentru circuitul din figura 2, se cunosc: E1 = 55 V; E2 = 10 V;
E3 = 30 V; E4 = 15 V; r1 = 0,3 Ω; r1 = 0,3 Ω; r2 = 0,4 Ω; r3 = 0,1 Ω; r4 = 0,2 Ω; R1 = 9,5 Ω; R2 = 19,6 Ω;
R3 = 4,9 Ω. Să se calculeze: a) intensităţile curenţilor din laturile circuitului; b) tensiunea electrică între punctele
A şi B.
3. I.I. – pag. 110 – ex. 2.93. – O sursă debitează pe un circuit exterior un curent de 12 A. Dacă rezistenţa
circuitului creşte cu 50 %, curentul debitat de sursă se micşorează cu 25 %. Dacă rezistenţa circuitului exterior
se micşorează cu 25 %, atunci intensitatea curentului din circuit este: a) 12,5 A; b) 12,25 A; c) 13 A; d) 14 A;
e) 14,4 A.
4. În figura 3.3 este reprezentată dependenţa intensităţii curentului care parcurge un circuit simplu, de
tensiunea electrică măsurată la bornele generatorului. Folosind datele din grafic, determinaţi: a) tensiunea
electromotoare a generatorului; b) intensitatea curentului electric de scurtcircuit debitat de generator;
c) rezistenţa internă a generatorului; d) numărul de electroni care trec prin secţiunea transversală a
conductorului în unitatea de timp, atunci când generatorul debitează curentul de scurtcircuit.
3
9. C.IX – X – pag. 184 – ex. 2.9.21. – Două voltmetre dispuse în serie legate la bornele unei surse având
t.e.m. E şi rezistenţa interioară r indică tensiunile U1 = 8 V şi U2 = 4 V. Dacă se leagă la bornele sursei numai al
¿
doilea voltmetru, acesta indică tensiunea U 2 = 10 V. Care este t.e.m. E?
1.Rezistenţa de şunt
2.Rezistenţa adiţională
3.Problemă
1. C.IX – X – pag. 183 – ex. 2.9.17. – Un ampermetru are scala de 100 diviziuni şi rezistenţa interioară
RA = 0,8 Ω. Deviaţia maximă este obţinută pentru un curent IA = 50 mA. a) Ce valoare trebuie să aibă şuntul
ampermetrului Rs pentru a se măsura intensităţi până la I = 1 A? b) Care trebuie să fie valoarea Ra a reziostenţei
adiţionale pentru ca la o tensiune U = 5 V, acul ampermetrului să indice diviziunea 50? c) Voltmetrul realizat la
punctul b), legat la bornele unei surse cu t.e.m. E şi rezistenţa interioară r, indică diviziunea 76. Dacă se
înseriază şi un rezistor de rezistenţă R = 200 Ω, voltmetrul indică diviziunea 39. Să se calculeze E şi r.
4
2 2
E 3E
b) 4 R ; c) creşte de trei ori; d) scade de trei ori; e) 16 R .
7. I.I. – pag. 101 – ex. 2.51 – Cu un ampermetru avînd rezistenţa interioară RA se poate măsura un curent de n1
ori mai mare cînd este şuntat cu o rezistenţă R1 şi de n2 ori mai mare cînd ar fi şuntat cu R2. Dacă rezistenţele R1
şi R2 s-ar folosi ca încălzitoare, iar τ1 şi τ2 ar reprezenta duratele în care aceeaşi cantitate de apă ar fi adusă la
fierbere în aceleaşi condiţii. Să se determine: a) factorul de amplificare al ampermetrului ns, cînd cele două
rezistoare folosite ca şunt s-ar lega în serie; b) factorul de amplificare al ampermetrului np, cînd cele două
rezistoare folosite ca şunt s-ar lega în paralel; c) timpul τs în care s-ar aduce la fiebere aceeaşi cantitate de apă,
cînd încălzitoarele R1 şi R2 sînt legate în serie; d) timpul τp în care s-ar aduce la fiebere aceeaşi cantitate de apă,
cînd încălzitoarele R1 şi R2 sînt legate în paralel.
8. I.I. – pag. 102 – ex. 2.54 – Se consideră circuitul electric din figura 12.1 alcătuit din două baterii de
elemente galvanice legate în paralel. Prima baterie este formată din n1 = 6 elemente legate în serie, iar a doua
din n2 = 8 elemente, legate de asemenea în serie. Elementele celor două baterii sînt identice avînd fiecare t.e.m.
e = 4,5 V şi ri = 0,25 Ω. Să se determine: a) curenţii I1 şi I2 prin cele două baterii şi curentul I prin rezistorul
R = 5,4 Ω; b) ce valoare a rezistenţei R trebuie să indice potenţiometru astfel încît I1 = 0? c) ce valoare a
rezistenţei R trebuie să indice potenţiometru astfel încît puterea disipată pe aceasta să fie maximă? d) care este
puterea maximă disipată pe rezistenţa R în cazul c).
9. I.I. – pag. 111 – ex. 2.97 – Două becuri electrice avînd rezistenţele R1 = 10 Ω şi R2 = 16 Ω suportă
tensiunile maxime U1 = 12 V şi U2 = 24 V. Puterile maxime care se pot obţine prin gruparea celor două becuri
în serie şi în paralel sînt: a) 28,5 W şi 22,36 W; b) 32,84 W şi 24,42 W; c) 37,44 W şi 23,4 W; d) 38,76 W şi
28,45 W; e) 40 W şi 34,6 W.
10. Un receptor de energie electrică cu puterea P = 1,1 kW este conectat prin intermediul a două conductoare
la o reţea de c.c. cu tensiunea U = 110 V. Cunoscând că receptorul este un rezistor cu rezistenţa electrică R a
cărei mărime poate fi variată, se cer: a) Să se determine rezistenţa electrică a conductoarelor de legătură, pentru
care puterea P a receptorului se obţine pentru o unică valoare a rezistenţei electrice a acestuia (respectiv, a unui
unic curent în circuit). b) Valoarea intensităţii curentului din circuit şi a rezistenţei receptorului în cazul a).
c) Puterea electrică pierdută în conductoarele de legătură în acelaşi caz.
Fig. 12.2
Fig. 12.1
Bibliografie:
1.Manual clasa a X-a (primit de la şcoală)
2.Manual clasa a X-a ( înainte de 1989) – site: manualul.info (manuale din „Epoca de aur”)
3.Compendiu de Fizică