Sunteți pe pagina 1din 6

DATA: 23 februarie 2019

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 VÂRŞOLŢ


PROPUNĂTOR: Jozsa Marcela
Clasa: a V-a Clasa: a VI-a
Aria curriculară: Om și societate Aria curriculară: Om și societate
Obiectul: Istorie Obiectul: Istorie
Subiectul: Roma Regală Subiectul: Reforma și contrareforma
Tipul lectiei: mixt Tipul lectiei: mixt
Scopul lecţiei: dobândirea unor noi cunoştinţe referitoare la Scopul lecţiei: Scopul lecţiei: însuşirea unor noi
organizarea lumii romane. cunoştinţe referitoare la cauzele, urmările şi impactul
Obiective operaţionale: Reformei asupra creştinătăţii occidentale.
O1 – să identifice spaţiul geografic al lumii romane, Obiective operaţionale:
folosindu-se de hartă; O1 – să identifice cauzele reformei religioase;
O2 – să precizeze clasele sociale din cadrul Romeni regale; O2– să numească principalii reformatori protestanţi;
O3 – să compare tipuri de organizare socială din lumea O3– să să precizeze urmările reformei în cadrul bisericii
antichităţii; catolice;
O4 – să utilizeze în mod corect în diferite enunţuri termenii O4 – să definească şi să utilizeze termenii de: Reformă,
“patrician”, “plebeu”, “Senat”, “Adunarea poporului”. indulgenţă, protestantism, inchiziţie.
Strategii didactice: Strategii didactice:
1. Metode şi procedee: explicaţia, expunerea, studiul de caz, 1. Metode şi preocedee: explicaţia, expunerea, studiul de
învăţarea prin descoperire, dezbaterea, observarea dirijată, caz, conversaţia, exerciţiul, ciorchinele.
ciorchinele, exerciţiul. 2. Mijloace de învăţământ: Prezentare power point, fişe de
2. Mijloace de învăţământ: Harta Europei, planşe, fişe de lucru, planşă, Harta Europei, manualul.
lucru. 3. Forme de organizare: frontal, individual.
3. Forme de organizare a activităţii elevilor: frontal,
individual. Bibliografie:
4. Bibliografie: Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura George Blond, Furioşii Domnului , Ed. Politică, Bucureşti,
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1918, vol I, pp. 50-53 1976
Valentin Băluţoiu, Constantin Vlad, Manual de Istorie,
clasa a VI-a, Ed. All, Bucureşti, 2005
DESFĂŞURAREA LECŢIEI / SCENARIUL DIDACTIC

CLASA AV-a CLASA a VI-a


ETAPELE/ OB. CONŢINUT INSTRUCTIV –EDUCATIV EVALU- ETAPELE/ O CONŢINUT INSTRUCTIV – EVALU-
SECVENŢELE OP. STRATEGIA DIDACTICĂ ARE SECVENŢELE B. EDUCATIV ARE
LECŢIEI LECŢIEI OP. STRATEGIA DIDACTICĂ
Moment Se creează condiţiile optime pentru buna Moment Se creează condiţiile optime
desfăşurare a lecţiei (climat psihoafectiv, materiale pentru buna desfăşurare a lecţiei
organizatoric organizatoric
didactice necesare). (climat psihoafectiv, materiale
didactice necesare).
Verificarea Are loc prin lectura unui fragment: Anunţarea  Se amintesc elevilor
„Nu fără temei, atât oamenii cât şi zeii au ales cunoştinţele legate de situaţia
cunoștințelor subiectului
locul acesta pentru zidirea unui oraş: colinele din bisericii creştine, de marea
jur [...], aşezerea prielnică a râului din apropiere lecţiei şi a schismă din 1054 şi de
[Tibru], pe care se pot aduce roadele câmpului urmările acesteia pentru
obiectivelor
dinlăuntrul ţării, precum şi felurite mărfuri de la creştinismul din vestul
mare; vecinătatea mării cu nenumăratele ei operaţionale Europei.
foloase, aşezarea chiar în centrul Italiei [...]”.  Protestantismul este a treia
(Titus Livius) ramură a creştinismului,
Pe baza textului sunt reamintite cunoştinţele alături de catolicism şi
anterioare: ortodoxism; a luat naştere la
- poziţia geografică începutul secolului al XVI-lea
- primii locuitori în urma mişcării de Reformă
- primele ocupaţii religioasă;
- principalele resurse naturale  Reforma a fost o amplă
mişcare ideologică îndreptată
împotriva bisericii catolice
(deci nu a creştinismului în
general), cu implicaţii social –
politice şi culturale din cele
mai profunde.

Captarea Captarea Activitate directă


Activitate indirectă, individuală, de rezolvare a Are loc pe baza unei prezentări
atenţiei atenţiei
rebusului power point.
Se realizează cu ajutorul unui rebus, pe verticala Sunt identificaţi precursorii
căruia va rezulta cuvântul „ROMA”. Reformei: Jan Hus, Savonarola,
Erasmus din Rotterdam.
G R E C I
C O M E R T
ME D I T E R A N E
A G R I C U L T U R A O1
O1
Se completează pe orinzontal:
1. Populaţie care a colonjizat sudul Italiei şi
Sicilia_______________
2. Ocupaţie caracterizată prin acţiunea de vânzare-
cumpărare_________________
3. Poziţia geografică a Italiei o plasează în centrul
Mării___________________
4. Ocupaţie tradiţională a primilor locuitori ai
Italiei, alături de pescuit________________

Desfăşurarea O2 Aprecieri (Re)sistematiz Activitate indirectă


lecţiei Activitate directă verbale O2 Elevii identifică spațiul lumii
area,
Se scrie pe tablă titlul noii lecţii: „Roma celor 7 creștine
regi”. Sunt anunţate obiectivele lecţiei. consolidarea, Activitate indirectă
Sunt reamintite clasele sociale din Atena: Elevii vor avea de completat o
fixarea
-cetăţeni hartă ,,oarbă” și de rezolvat
- meteci cunoştinţelor sarcinile cerute. (Anexa 3)
Pornindu-se de la structura socială a Atenei, sunt
asimilate
evidenţiate clasele sociale din Roma: Activitate directă
O3 Aprecieri anterior O3 Elevii vor lucra la hartă Notez cu
verbale exerciții de orientare. Ei vor arăta calificativ
 Patricienii diferite orașe din România și e
- erau proprietari de pământ şi deţineau averi; locul lor față de București. Se
- deţineau drepturi politice; insistă pe fixarea localității natale Aprecieri
O3 - se bucurau de toate drepturile şi onorurile; Aprecieri O3 pe hartă. verbale
O4 - alcătuiau nobilimea romană verbale O4
 Clienţii Activitate indirectă pe echipe
- făceau parte din ginta protectorilor lor, Echipa geografilor va scrie tot ce
patricienii; știe despre geografia
- aveau obligaţia de a-şi servi protectorii în Bucureștiului.
războaie sau la munca câmpului; Echipa istoricilor va scrie tot ce
- erau sprijiniţi şi ajutaţi în caz de nevoie de știe despre istoria capitalei țării.
O3 către patricieni. Aprecieri O3 Echipa scriitorilor va scrie date
O4 Patricienii împreună cu clienţii formau Populus verbale despre scriitorii care s-au născut
O5 romanus (poporul roman) aici, versuri despre București.
 Plebeii ( Anexa 5)
- erau oameni liberi, dar fără averi sau origine
ilustră;
- făceau parte dintre străinii stabiliţi în Roma;
- se ocupau cu meşteşugurile şi comerţul;
- nu aveau drepturi politice.
 Sclavii
O6 - erau complect lipsiţi de libertate; Aprecieri
- erau puţin numeroşi la începuturi. verbale

Activitate indirectă
Elevii vor lucra independent o fișă în care trebuie
să identifice pe baza imaginilor structura societății
romane. (Anexa 1)

Activitate directă
Pornind de la structura socială a Romei se trece
la prezentarea organizării politice:
 Regele era conducătorul statului îndeplinind
mai multe atribuţi:

Conducător al
statului Mare
preot

REGE

Comandant al
armatei Judecător
suprem

 Senatul – era compus din conducătorii


ginţilor.

Senatul avea rolul de a-l sfătui pe rege, având


posibilitatea de a prelua conducerea Romei dacă
regele murea fără să numească succesorul.
 Adunarea poporului, era formată din toţi
cetăţenii romani adulţi, capabili să poarte
armele, patricieni şi clienţi împreună.
Adunarea poporului avea rolul de a alege
regele şi de a vota legile.

Activitate în completare
Are loc prin lectura unui text:
„Regele nu este zeul poporului, ci înainte de toate
proprietarul statului... Regele poate, ce-i drept, să
comită multe nedreptăţi. Când acţiona astfel, el
uita că puterea sa nun vine din partea zeului, ci
din partea poporului. Regele era împuternicit să
aplice legea, dar nu s-o modifice. Fiecare abatere
de la litera legii trebuia să fie sancționată, în
realitate, de către adunarea poporului sau sfatul
bătrânilor în prealabil”.
(Th. Mommsen – Istoria Romană)

Asigurarea Temă pentru acasă:


Colecționați carți poștale sau
retenţiei şi a
imagini cu capitala țătii și le
transferului puneți în portofoliul de geografie.
Se notează cu calificative elevii
care au răspuns corect pe tot Aprecieri
Evaluare Elevii sunt apreciați pentru modul cum au Aprecieri parcursul lecției de astăzi. verbale
răspuns la lecție. verbale
Evaluare
Fişa de lucru Nr. 1
1. Identificaţi structura societăţii romane pe baza textului şi a imaginii de mai jos.

,,Societatea romană era împărţită în patricieni sau cetăţeni singurii care se bucurau de drepturi politice şi participau la conducerea oraşului. Aceştia erau marii proprietari
de pământ, uniţi în câteva familii – gentes. Patricieni constituiau aristocraţia socială constituită pe baza originii. Plebea, reprezenta restul populaţiei libere, care nu aveau
origine nobilă, nu aparţineau unui gens, fiind lipsiţi de drepturi politice şi erau originari din alte cetăţi.

S-ar putea să vă placă și