I.

Anton și Barbu, persoane fizice, au hotărât să constituie o o societate în nume colectiv, și au redactat un contract de societate în acest
sens. Au făcut, de asemenea, cerere de rezervare de firmă la oficiul registrului comerțului, propunând ca denumire a societății ”CORAL”.
Contractul de societate a fost încheiat sub forma unui înscris sub semnătură privată și a fost semnat de ambii asociați. Părțile au prevăzut
în contract ca dl. Anton să răspundă numai până la concurența capitalului subscris.

Cerințe:
1. Registrul comerțului a respins cererea de rezervare a firmei. Care este motivul?
2. Ce alte neregularități s-au constat în privința contractului de societate?

Rezolvare:
 II.
Dl. Anton este titular de întreprindere individuală, având constituit un patrimoniu de afectațiune.
Obiectul de activitate al întreprinderii individuale are 8 clase de activități din codul CAEN, a noua nemaifiind permisă de Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 44/2008. Ca urmare, dl. Anton dorește să-și organizeze o activitate economică, ca PFA, alta decât aceea
pentru care a primit autorizarea ca întreprindere individuală.
Totuși, Oficiul registrului comerțului refuză înregistrarea a d-lui Anton ca PFA.

Cerințe:
1. Care considerați că este motivul respingerii cererii de înregistrare?
2. Ce soluție ar avea dl. Anton?
3. Cum răspunde dl. Anton ca titular de întreprindere individuală?
4. Câte clase de activități prevăzute de codul CAEN poate avea o persoană fizică autorizată în obiectul de activitate, și câte
persoane poate angaja cu contract individual de muncă?
III.
Dl. Anton și d-na Bianca sunt căsătoriți. Ei și-au constituit împreună cu fiul lor, în vârstă de 17 ani, o întreprindere familială. Dl.
Anton este desemnat reprezentant al întreprinderii.
Întreprinderea familială și-a constituit un patrimoniu de afectațiune în valoare de 10 000 euro.
Cotele de participare ale membrilor sunt următoarele:
- Dl. Anton are o contribuție de 3000 euro, reprezentând un automobil Dacia Logan;
- D-na Bianca are o contribuție de 6000 euro, reprezentând un teren;
- Fiul acestora are o contribuție de 1000 euro, reprezentând un laptop.

Dl. Anton, în calitate de reprezentant, începe demersurile pentru vânzarea terenului, ca urmare a unor datorii neachitate de
întreprinderea familială. În acest scop se adresează unui notar.
Notarul nu dă curs vânzării demarate de dl. Anton.

Cerințe:
1. Care este temeiul juridic al întreprinderii familiale?
2. Care sunt motivele respingerii de către notarul public a cererii de încheiere a vânzării terenului?
3. Cum răspund din punct de vedere juridic membrii întreprinderii familiale?
IV.
Dl. Anton și dl. Bucur au încheiat un contract având ca obiect un imobil. Dl. Anton a efectuat o serie de modificări neautorizate în
cadastrul funciar, inducându-l astfel în eroare pe dl. Bucur cu privire la suprafața imobilului.
Ca urmare a acestor manoperele frauduloase, dl. Bucur a acceptat cumpărarea imobilului cu un preț cu 25% mai mare decât cel pe
care l-ar fi achitat dacă ar fi cunoscut informațiile cadastrale reale.

Cerințe:
1. Care sunt viciile de consimţământ care pot afecta un act juridic? Arătați dacă în speță consimțământul d-lui Bucur a fost viciat și,
dacă da, identificați viciul de consimțământ.
2. Precizați dacă un contract încheiat sub imperiul unui viciu de consimţământ poate fi:
- anulat;
- reziliat;
- revocat;
- supus rezoluţiunii.
3. Arătați dacă soluția ar fi fost aceeași, dacă dl. Anton nu ar fi realizat acele modificări neautorizate în cadastrul funciar, dar ar fi
omis, în mod fraudulos, să îl informeze pe dl. Bucur cu privire la o serie de împrejurări esențiale pentru încheierea contractului.
4. Arătați care sunt obligaţiile vânzătorului, într-un contract de vânzare-cumpărare.
V.
Ca urmare a nerespectării instrucțiunilor și normativelor de exploatare a echipamentului pe care lucrează, dl. Anton produce o
defecțiune majoră a acestui echipament. Angajatorul său realizează o evaluare a pagubei și constată că repararea echipamentului
va costa 20.000 lei.
Ca urmare, îi solicită d-lui Anton plata imediată a acestei sume.
Dl. Anton admite producerea defecțiunii, dar susține că prejudiciul produs prin acesta se ridică doar la maximum 10.000 lei. El arată
de asemenea că nu este obligat la plata prejudiciului dintr-o dată, ci doar prin rețineri din salariu, în condițiile art. 257 din Codul
muncii.
În aceste condiții, angajatorul emite o decizie în baza căreia efectuează rețineri de 30% din salariul lunar al salariatului. Decizia are
atașată evaluarea prejudiciului, din care rezultă că acesta are în realitate un cuantum de 20.000 lei, deci va reține lunar o treime din
salariu până la acoperirea prejudiciului de 20.000 lei.

Cerințe:
1. Arătați dacă părțile se pot înțelege cu privire la cuantumul prejudiciului și la modalitatea de recuperare a acestuia. Precizați
dacă există vreo limită cu privire la o astfel de înțelegere. Care este denumirea legală a acestei înțelegeri?
2. Arătați dacă angajatorul a procedat corect. În caz că răspunsul este negativ, precizați care ar fi fost procedura de urmat.
3. Sfătuiți-l pe dl. Anton cu privire la soluțiile care îi stau la îndemână.
4. Arătați dacă angajatorul poate recupera paguba de la salariat, în condițiile în care nu i-a aplicat acestuia nicio sancțiune
disciplinară.
VI.

În societatea de construcții ”Alfa” SA este aplicabil un contract colectiv de muncă încheiat la 1 iulie 2019. Potrivit acestui
contract, salariul minim în societate a fost stabilit la 2.500 lei.
Managerul societăţii “Alfa” SA. decide angajarea a trei ingineri constructori.
Cu prilejul interviului, managerul selectează trei dintre candidaţi, absolventi ai promoției 2019. Aceştia sunt angajaţi cu
perioadă de probă pentru perioada 1 ianuarie 2020 – 29 aprilie 2020, contractul individual de muncă definitiv urmând a fi
încheiat cu data de 30 aprilie 2020. Pe parcursul perioadei de probă, în funcţie de performanţele obţinute de aceştia,
managerul va decide salariul cuvenit la încheierea contractului individual de muncă definitiv.
Managerul decide ca salariaţilor nou angajaţi pe perioada de probă să le plătească un salariu de 2.230 lei. Raţionamentul său
este următorul:
- este astfel respectat salariul minim brut pe țară, de 2.230 lei, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 935/2019;
- salariaţii respectivi nu sunt definitivi, ci sunt angajaţi doar cu perioadă de probă;
- la data la care s-a negociat contractul colectiv, ei nici nu erau angajaţi în unitate, deci contractul colectiv nu le este
opozabil;
- salariații nu pot beneficia de salariul de 2.350 lei, deoarece aceștia nu au vechime de un an în domeniul studiilor
superioare.
Ulterior, managerul trece la angajarea efectivă a celor trei. Fiind vorba doar despre o perioadă de probă, contractele
individuale de muncă nu sunt redactate în scris, dar ele vor fi scrise şi înregistrate când vor deveni definitive.
Cerințe:

1. Arătați care este salariul minim de care pot beneficia cei trei ingineri, având în vedere dispozițiile Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 114/2018.
2. Arătați care sunt condițiile perioadei de probă și ce greșeli a făcut managerul.
3. Menţionaţi dacă managerul ar putea fi obligat la despăgubiri, de către cine şi de ce.
VII.

Dl. Anton, dl. Barbu și dl. Constantin doresc să constituie o societate cu răspundere limitată ”Alfa” SRL, pentru care s-a făcut
rezervare de firmă la oficiul registrului comerțului. În acest sens viitorii asociați redactează actul constitutiv, respectiv
contractul de societate, sub forma unui înscris sub semnătură privată.
Pentru constituirea capitalului se depun următoarele aporturi:
- Dl. Anton promite activitate de marketing online de 4 ore pe zi
- Aportul d-lui Barbu constă într-o sumă de bani de 200 lei
- Aportul d-lui Constatin constă în titluri de creanțe în valoare de 1.000 lei și un teren în valoare de 5.000 euro.
Viitorii asociați depun actul constitutiv, astfel întocmit, la oficiul registrului comerțului.

Cerințe:

1. Arătați patru neregularități constatate de oficiul registrului comerțului, pentru care acesta a respins înmatricularea.
2. Argumentați răspunsurile.
VIII.
Societatea „Alfa” SA a întârziat plata salariilor cu 4 luni. Salariații se strâng pentru a discuta ce este de făcut în această situație. Dl.
Anton propune declanșarea unui conflict colectiv de muncă. O grevă generală va determina angajatorul la plata salariilor.
Dl. Bucur susține că fără să se organizeze într-un sindicat nu pot să-și apere drepturile, deoarece legea prevede că salariații pot fi
reprezentați la negocieri prin sindicat.
Dl. Constantin decide să demisioneze. El nu va acorda niciun preaviz angajatorului, deoarece nici acesta din urmă nu și-a îndeplinit
obligațiile contractuale. Ceilalți salariați îi atrag atenția că în acest caz nu își va mai putea recupera salariile restante, ba în plus va
trebui să plătească și despăgubiri pentru neacordarea preavizului.
Dl. Dan propune să se meargă în grup la ministerul de resort, solicitând plata salariilor restante.
Dl. Enache propune ca salariații să vină la fabrică, dar să lucreze lent/superficial și să producă mai multe rebuturi. Nimeni nu poate fi
obligat să lucreze bine, dacă nu i se plătește salariul.

Cerință:
1. Sunteți invitat la Adunarea generală a salariaților și ascultați punctele de vedere prezentate mai sus. Cine are dreptate?
2. Cum îi sfătuiți pe salariați să procedeze?
IX.
Dl. Anton, Dl. Barbu și dl. Constantin constituie o societate pe acțiuni prin subscriere simultană, ”Anton S.A.”
În acest sens viitorii acționari redactează actul constitutiv, respectiv contractul de societate și statutul sub forma unui înscris
(unic) sub semnătură privată.
Pentru constituirea capitalului asociații contribuie cu următoarele aporturi:
- Dl. Anton cu un teren în valoare de 5000 euro;
- Dl. Barbu cu o sumă de bani reprezentând 90 000 euro;
- Dl. Constantin se obliga să aducă ca aport de capital activiatea sa de marketing online de 4 ore pe zi.
Persoanelesusmenționatedepunactulconstitutiv,astfelîntocmit,laoficiulregistruluicomerțului,pentru
înmatriculare/înregistrare.

Cerințe:

1. Arătați patru neregularități constatate de oficiul registrului comerțului, pentru care acesta a respins înmatricularea.
2. Argumentați răspunsurile
X.
Dl. Anton, dl. Barbu și Dl. Constantin constituie societatea ”ALFA - societate în nume colectiv”.
În acest scop viitorii asociați redactează actul constitutiv, și se prezintă la notariat pentru forma autentică.

Pentru constituirea capitalului dl. Anton întocmește un act la notariat prin care se obligă se verse suma de 10 000 lei, în
contul de capital, în termen de 6 luni de la constituirea scietății. Tot acesta se obligă să contribuie la formarea capitalului cu
prestații în muncă, reprezentând activitate de marketing de 6 ore pe zi.
Dl Barbu aduce ca aport un autoturism în valore de 8 000 euro. Notarul public respinge actul constitutiv astfel redactat.

Cerințe:

1. Care este motivul refuzului?

2. Arătați alte două neregularități pe care le-ar putea constata oficiul registrului comerțului.
Agumentați răspunsurile.
XI.
La data de 1 iulie 2019, d-na Antonia va împlini vârsta standard și stagiul minim de cotizare în vederea pensionării. La data de
1 iunie 2019, aceasta face cerere pentru continuarea executării contractului individual de muncă, până la împlinirea vârstei de
65 de ani. Angajatorul îi respinge cererea, arătând că, la data pensionării, contractul ei de muncă încetează de drept, potrivit
art. 56 lit. c) din Codul muncii.
În plus, postul său urmează să fie desființat, deci nu ar mai exista în mod obiectiv posibilitatea menținerii în activitate. Ca
urmare, angajatorul emite o decizie de încetare de drept a contractului, pe care o înregistrează în ReviSal.
D-na Antonia se adresează instanței, solicitând anularea încetării contractului și reintegrarea în funcție.

Cerințe:

1. Arătați dacă angajatorul a procedat corect.

2. Ce impact va avea asupra contractului de muncă desființarea postului?
3. Care considerați că va fi soluția instanței?
XII.
Anton, Barbu și Constantin, persoane fizice, hotărăsc să constituie o societate pe acțiuni prin subscripție publică, motiv pentru
care întocmesc un prospect de emisiune, în formă autentică, semnat de membrii fondatori, la data de 12 aprilie 2020.
Pe 14 aprilie 2020, membrii fondatori publică prospectul de emisiune în două ziare de largă răspândire. Unul dintre subscriitori
constată că prospectul de emisiune nu cuprinde toate mențiunile, motiv pentru care invocă nulitatea acestuia, deși n-a
neparticipat la adunarea constitutivă, fiind plecat în străinătate, dar și-a exercitat drepturile și îndatoririle de acționar.

Cerințe:
1. Este îndeplinită procedura de subscripție demarată de membrii fondatori ai societății? Explicați.
2. Dl. Anton este îndreptățit să ceară nulitatea prospectului de emisiune?
XIII.
Extras din Contractul colectiv de muncă al Societății “Alfa” SRL:
(…) “Prin derogare de la prevederile art. 31 alin. (1) din Codul muncii, la încheierea contractului individual de muncă se poate
prevedea o perioadă de probă de maximum 90 de zile, atât la funcțiile de execuție cât și de conducere”.
(…) „Prin derogare de la prevederile art. 75 din Codul muncii, persoanele concediate pentru necorespundere profesională
beneficiază de un preaviz ce nu poate fi mai mic de 15 zile lucrătoare”.
(…) „Prin derogare de la prevederile art. 81 alin. (4) din Codul muncii, termenul de preaviz în cazul demisiei este de 45 de zile atât
în cazul funcțiilor de execuție, cât și în cazul funcțiilor de conducere”.

Cerințe:

1. Arătați dacă se poate deroga prin contractul colectiv de muncă de la prevederile legale. În ce condiții?
2. Care dintre prevederile de mai sus produc efecte juridice și care sunt lovite de nulitate? Explicați.
XIV.
Anton, Barbu și Constantin. au constituit o societate în comandită simplă la data de 10 ianuarie 2019. Dl. Anton are, potrivit
actului constitutiv, calitatea de comanditar, iar dl. Barbu și dl. Constantin pe aceea de comanditați.
Firma a fost înregistrată la registrul comerțului sub denumirea de „Anton - societate în comandită simplă” și tot acesta este
desemnat administrator al societății. La data de 10 iunie 2020, dl. Anton se retrage din societate.

Cerință:

Care sunt implicațiile juridice referitoare la firma societății, la desemnarea d-lui Anton ca administrator și la retragerea acestuia din
societate?
XV.
La data de 1 iulie 2018, dl. Anton avea, potrivit contractului individual de muncă, un salariu de 1.900 lei.
La data de 1 noiembrie 2018 a intrat în vigoare la nivelul unității contractul colectiv, care prevedea un salariu minim de 2.000 lei.
Acesta a expirat la 1 noiembrie 2019, când a intrat în vigoare noul contract colectiv ce prevede un salariu minim de 2.200 lei.

La data de 1 ianuarie 2019 a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 937/2018, prevăzând un salariu minim de 2.080 lei. La data
de 1 ianuarie 2020 a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 935/2019, prevăzând un salariu minim de 2.230 lei.
Angajatorul decide că salariul cuvenit este cel stabilit prin contractul colectiv, care este obligatoriu pentru părți; abia după expirarea
acestuia se va putea plăti salariul stabilit prin act normativ.

Cerințe:

1. Arătați care este salariul minim la care este îndreptățit dl. Anton în etapele succesive din 1 iulie 2018 până în prezent
2. Precizați ce are prioritate, dacă există neconcordanță între contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă și
actul normativ.
XVI.
”Alfa” SA, ”Beta” SRL și ”Gama” SNC, cu sediul București, Cluj, respectiv Timișoara hotărăsc să fuzioneze sub forma unei societăți
europene pe acțiuni.
Proiectul de fuziune transfrontalieră, semnat de reprezentanții societăților participante este depus la oficiul registrului
comerțului competent.
Acesta respinge proiectul de fuziune.

Cerință:

Explicați motivele respingerii proiectului de fuziune.

XVII.
La 28 martie 2019 acționarii societății ,,Alfa,, SA formulează cerere pentru plata dividendelor, hotărâtă în AGA din data de 18
decembrie 2017.
Societatea emitentă și-a dobândit 10% acțiuni proprii la data de 28 martie 2019.

Cerințe:

1. Acționarii sunt îndreptățiți la plata dividendelor având în vederea cererea lor din 28 martie 2019?
Din cele prezentate reiese ca AGA a hotarat repartizarea profitului nerepartizat din exercitiile precedente pentru dividende printr-o
sedinta din data de 18.12.2017, astfel ca din acel moment ele trebuie recunoscute ca datorie si achitate actionarilor, indiferent daca
acestia fac sau nu cerere expresa de plata a dividendelor. Faptul ca societatea si-a dobandit 10% propriile actiuni nu prezinta
relevanta deoarece operatiunea a avut loc in data de 28.03.2020, ulterior datei de 18.12.2019 cand AGA a hotarat distribuirea
dividendelor.

Daca in data de 18.12.2017 s-au distribuit dividende pe baza de situatie financiara interimara (din profitul aferent anului in curs -
2017), trebuie procedat la regularizare conform art. 67 alin. 2 din Legea societatilor 31/1990, caz in care cererea actionarilor de plata
a dividendelor interimare va fi analizata in functie de rezultatul exercitiului financiar stabilit pe baza situatiei financiare anuale
aferenta anului 2017 si de distributia acestuia conform noii hotarari AGA de aprobare.
De asemenea, se vor avea in vedere prevederile art. 67 alin. 6 din Legea societatilor 31/1990 potrivit carora dividendele care se cuvin
dupa data transmiterii actiunilor apartin cesionarului, in afara de cazul in care partile au convenit altfel si cele ale art. 105 alin. 1 din
 aceeasi lege potrivit carora actiunile astfel dobandite nu dau dreptul la dividende pe perioada detinerii lor de catre societate. In acest
caz, daca este vorba de dividende interimare, iar ele nu au fost regularizate pe baza unei hotarari AGA de aprobare a situatiei
financiare anuale si de distribuire a profitului pana la data de 28.03.2020, se va tine seama ca pentru actiunile proprii dobandite nu se
vor putea distribui dividende.

2. Angajații societății emitente au dreptul la acțiuni proprii ale societății emitente? Explicați.
 XVIII.
Anton, Barbu și Constantin, persoane fizice, hotărăsc să constituie un SRL. Fiecare dintre aceștia vor contribui la constituirea SRL,
după cum urmează:

Anton contribuie cu un aport de capital de 10.000 lei. Barbu aportează obligațiuni în valoarea de 3.000 lei.
Constantin se obligă să contribuie cu activitate de marketing, în vederea atragerii clientelei stabile societății. Contribuția sa este
apreciată la valoarea de 5.000 lei.

Cerințe:

1. Arătați natura juridică a fiecărui tip de aport.

• Natura juridică a aporturilor este:
• Numerar: 10.000 lei;
• Creanțe: 3.000 lei (obligațiuni – aportul în creanțe nu e admis la SRL);
• Prestații în muncă sau servicii: 5.000 lei (activitatea de marketing – aportul în muncă nu e admis la SRL).
2. Sunt permise cele 3 tipuri de aport menționate pentru SRL?
 Aportul în numerar are ca obiect o sumă de bani. Potrivit art. 16 alin. 1din Legea 31/1990, republicată şi modificată,
aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea oricărei forme de societate. Aportul asociatului la capitalul social nu este purtător de
dobândă (art. 68 din Legea nr. 31/1990 rep).
 Aporturile în creanţe, potrivit legii, au regimul juridic al aporturilor în natură. Ele nu sunt admise la:
 1. societăţile pe acţiuni care se constituie prin subscripţie publică;
2. societăţile în comandită pe acţiuni;
3. societăţile cu răspundere limitată. (art. 16 alin. 3, Legea nr. 31/1990).
 Aportul în creanţe se consideră vărsat (liberat) numai după ce societatea a obţinut plata sumei de bani care face obiectul
creanţei. Dacă plata nu s-a putut obţine prin urmărirea debitorului cedat, asociatul, în afară de daune,răspunde de suma datorată, cu
dobânda legală din ziua scadenţei creanţelor (art. 84 alin. 1 şi 2, Legea nr. 31/1990).
 Prestaţiile în muncă sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la majorarea capitalului social (art. 16 alin. 4, din Legea
31/1990).
3. În situația dată, societatea se poate constitui?
Societatea nu se poate constitui cu formula de acționariat așa cum este prezentată în enunțul problemei. Societatea se poate
constitui având drept acționar doar pe Barbu care aduce aport în numerar 10.000 lei.
4. În cazul în care identificați că un tip de aport nu este permis pentru constituirea SRL, acesta poate intra ulterior în societate ca
element al patrimoniului acesteia? Explicați.
 Aporturile în creanțe sunt interzise la majorarea capitalului social,dar pot intra în patrimoniul societății ca și cesiune de
creanțe, asociatul cedent fiind resposabil de solvabilitatea debitorului.
 Patrimoniul unei societăți este constituit din totalitea bunurilor aduse ca aport la constituirea unei societăți de către asociați.
Prestaţiile în muncă sau servicii nu pot constitui aport, deci nu poat fi incluse nici în patrimonial societății cu răspundere limitată.
 Prestaţiile în muncă au ca obiect munca sau activitatea pe care asociatul promite să o presteze pentru societate potrivit
competenţei şi calificării profesionale.
 Prestaţiile în muncă sunt permise, cu titlu de aport, fără a putea constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social,
numai asociaţilor în societatea în nume colectiv şi asociaţilor comanditaţi, deci asociaţilor cu răspundere nelimitată.
 XIX.
Dl. Anton este angajat cu jumătate de normă la societatea “Alfa” SRL, care desfășoară activități în domeniul turismului. Cum
pe perioada de vară societatea are un vârf de activitate, angajatorul îi solicită d-lui Anton să presteze muncă de la ora 8,00 la
ora 14,00 zilnic. În schimb, dl. Anton va beneficia de un spor la salariu de 75%, în condițiile art. 123 alin. (2) din Codul muncii.
Inspectorul de muncă verifică respectarea regulilor privind timpul de muncă în societatea “Alfa” SRL, și decide aplicarea unei
amenzi.
Angajatorul se apără arătând că:
a) a respectat durata maximă legală a timpului de muncă;
b) dl. Anton nu a depășit niciodată maximul de 48 de ore/săptămână, cât prevede art. 114 alin. (1) din Codul muncii;
c) orele suplimentare au fost plătite;
d) dl. Anton și-a dat acordul pentru prestarea orelor suplimentare;
e) motivul solicitării orelor suplimentare a fost justificat, deoarece societatea are un vârf de activitate pe perioada de
vară.

Cerințe:

1. Arătați dacă inspectorul de muncă a procedat corect când a aplicat amenda contravențională.
In situatia data inspectorul a procedat corect, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, unde persoanele incadrate cu timp
partial de lucru nu pot efectua ore suplimentare, chiar daca se acorda un spor pentru acestea de 75%. Astfel ca :
 a) Angajatorul nu a respectat art. 115 alin (1) din codul muncii cu privire la durata maxima de lucru de 20 ore pe saptamana/4 ore pe zii,
deoarece angajatorul a solicitat angajatului sa lucreze de la 8-14 zilnic;
b) Dl. Anton conform art. 114 din codului muncii nu trebuia sa presteze mai mult de 20 ore pe saptamana;
c) Conform art. 121 alin (2) din codul muncii, efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilita potrivit prevederilor art. 115 este
interzisa;
d) Chiar daca angajatul si-a dat acordul pentru ore suplimentare, conform art. 123 alin. (2) din codul muncii,angajatorul nu e absolvit de
vina cu privire la efectuarea acestora.
2. Consiliați angajatorul cu privire la opțiunea corectă în astfel de situații.
Angajatorul trebuia sa ii faca un act aditional de modificare a duratei de munca pe perioada verii de la 4h/zii la 6h/zii si atunci intra in
legalitate.
XX.
Salariatul Barbu a absentat de la locul de muncă de 4 ori în ultima lună. Angajatorul decide concedierea sa, considerându-l
necorespunzător profesional.
Concedierea este dispusă în baza art. 61 lit. d) din Codul muncii și, pentru că a intervenit dintr-un motiv imputabil salariatului,
angajatorul nu îi acordă preaviz.

Cerințe:

1. Arătați dacă în speță concedierea este valabilă

2. Cum ar fi trebuit să procedeze angajatorul?
 XXI.
Art. 24 din Regulamentul intern adoptat în SC “Alfa” S.A. prevede: “În cazul în care un salariat este surprins în flagrant la
săvârşirea unei abateri disciplinare, aplicarea sancţiunii disciplinare corespunzătoare se va putea realiza fără audierea
acestuia”.
Sindicatul constituit în societate consideră că textul încalcă prevederile imperative ale art. 251 alin. (1) din Codul muncii,
potrivit căruia sub sancțiunea nulității absolute, nicio măsură, cu excepția avertismentului, nu poate fi dispusă mai înainte de
efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile. Ca urmare, decide declanşarea unui conflict colectiv de muncă. Sesizează
angajatorul cu declanşarea conflictului colectiv şi îl convoacă la conciliere, comunicându-i că, dacă va fi necesar, va decide chiar
declanşarea unei greve.
Angajatorul se prezintă la conciliere şi comunică delegaţiei sindicale că declanşarea unei greve ar fi oricum nelegală. Motivul
acestei susţineri îl constituie faptul că sindicatul a fost consultat cu prilejul adoptării Regulamentului intern, în temeiul art. 241
din Codul muncii, apoi a fost afişat pentru 2 luni la avizier. În tot acest timp, salariaţii nu au avut nici o obiecţie.

Cerințe:

1. Ce efecte juridice poate produce textul citat din Regulamentul intern?

Textul citat din Regulamentul intern este lovit de nulitate deoarece încalcă prevederile art. art. 251 alin (1) – (4) din Codul muncii,
care prevede că nici o măsură, cu excepția avertismentului, nu poate fi dispusă înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare
prealabile în cursul căreia salariatul are dreptul să formuleze, să susțină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite
să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către
un avocat sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.
De asemenea, salariatul trebuie să fie convocat în scris cu privire la obiectul, data, ora și locul întrevederii în vederea desfășurării
cercetării disciplinare.
2. Cum apreciați susținerile angajatorului formulate cu prilejul concilierii?
Susținerile angajatorului formulate cu prilejul concilierii sunt nefondate, deoarece regulile generale ale procedurii în baza căreia
este antrenată răspunderea disciplinară a salariatului sunt stabilite de art. 251 din Codul Muncii și,eventual, detaliate sau completate prin
regulamentul intern sau alte proceduri interne ale angajatorului.
Referitor la cercetarea prealabilă, este necesar a se menționa că efectuarea cercetării este o condiție imperativă a legii, întrucât ea
reprezintă singura concretizare a garanției de respectare a dreptului de apăraare pe toată durata desfășurării acțiunii disciplinare de către
cei investiți cu dreptul de a aplica sancțiunea. O decizie de sancționare trebuie să îndeplinească simultan și cumulativ atât condițiile de
legalitate, cât și cele de temeinicie, iar analizarea cerințelor de legalitate prevalează celor referitoare la temeinicia măsurii.
3. Menționați dacă Sindicatul poate declanșa conflictul colectiv. Dacă nu, consiliați Sindicatul cu privire la mijloacele de acțiune.

Sindicatul nu poate declanșa un conflict colectiv de muncă, deoarece situația nu reprezintă un motiv pentru declanșarea conflictului
colectiv de muncă, iar greva nu poate fi declanșată în lipsa grevei de avertisment, conform art. 182 din Legea nr. 65/2011 a dialogului
social.
În cazul în care salariatul apreciază că decizia de sancționare disciplinară nu respectă condițiile de formă și/sau de fond impus de
Codul muncii, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării acesteia, se poate adresa Tribunalului cu o contestație prin
care poate solicita anularea deciziei de sancționare disciplinară ca fiind nelegală și/sau netemeinică.
În consecința anulării deciziei se poate solicita obligarea angajatorului la plata unei despăgubiri bănești egale cu salariile indexate,
majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care salariatul ar fi beneficiat de la data aplicării sancțiunii disciplinare și până la data
plății efective. La solicitarea salariatului instanța de judecată poate dispune și reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior
aplicării sancțiunii disciplinare. De asemenea, în măsura în care s-a cauzat și un prejudiciu moral, se poate solicita instanței și acordarea
de daune morale, precum și plata cheltuielilor de judecată.
 XXII.
Societatea „Globus”, SA are 4 acționari, respectiv AB, AC, AD, AF, fiecare participând la capitalul social cu un aport în numerar
de 25% din capitalul vărsat. În clauza referitoare la „modul de distribuire a beneficiilor și de suportare a pierderilor” acționarii au
prevăzut ca lui AB și lui AC să li se distribuie beneficii (și să suporte pierderi) în proporție de 30% fiecare, iar lui AD și AF să li se
distribuie beneficii (și să suporte pierderi) în proporție de 20% fiecare.

Cerințe:

1. Este legală clauza inserată în actul constitutiv referitoare la „modul de distribuire a beneficiilor și de suportare a pierderilor”
societății? Motivați răspunsul.
Clauza inserată în actul constitutiv referitoare la „modul de distribuire a beneficiilor și de suportare a pierderilor” societății
este legală, întrucât dividendele se distribuie asociaților proporțional cu cota de participare la capitalul social al societății doar dacă
prin actul constitutiv nu se prevede altfel, conform art. 67 și art. 94 alin. (2) din Legea 31/1990 privind societățile, care prevede că (2)
„Se pot emite totuşi în condiţiile actului constitutiv categorii de acţiuni care conferă titularilor drepturi diferite, potrivit dispoziţiilor
art. 95 şi 96.”
2. Dividendele se plătesc în termenul stabilit de adunarea generală a asociaților/acționarilor sau, după caz, prin legile speciale, dar
nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar aprobat. După acest termen
societatea este de drept în întârziere. Ce obligații are societatea în situația menționată?
Dacă dividendele nu au fost achitate până la sfârșitul anului în care au fost aprobate, societatea are obligația de a achita impozitul
pe dividende până în data de 25 ianuarie a anului următor, conform art. 43 alin. (3) din Codul Fiscal.
XXIII.
La data de 1.02.2020, dl. Anton a fost numit şeful Secţiei 1. Imediat după numire, managerul general al companiei a constatat o
înrăutăţire a situaţiei generale în Secţia 1, îndeosebi a departamentului de vânzări.
La data de 3.05.2020, managerul general organizează o evaluare a salariaţilor, la care dl. Anton este evaluat cu „satisfăcător”.
În faţa acestor semnale, la data de 5.05.2020 managerul general îl invită pe dl. Anton în biroul său, unde are o discuţie cu acesta, la
finalul căreia îi spune că este retrogradat şi trecut pe un post de execuţie din cadrul secţiei. Conţinutul discuţiei rămâne
confidenţial.
A doua zi, managerul general decide concedierea disciplinară a d-lui Anton. Cum deja a avut loc o întrevedere cu dl. Anton pe
această temă, precum şi o evaluare, managerul general consideră inutilă o nouă audiere, şi îi transmite salariatului, prin
intermediul unui coleg, decizia de concediere disciplinară, în temeiul art. 61 alin. (1) lit. a) din Codul muncii.

Cerințe:

1. Menționați greșelile săvrșite de managerului general.

Greselile identificate sunt:
 Nu se pot aplica doua sanctiuni; Trebuie aleasa una dintre ele.
 Trebuia intocmit un act aditional pentru retrogradarea in functie a salariatului.
 Decizia de concediere trebuia transmisa personal salariatului.
  sanctiune disciplinare se aplica dupa cercetarea in prealabil a abaterii savarsite si dupa audierea salariatului.

2. Arătați soluțiile care ar fi stat la dispoziția managerului general, în circumstanțele date.

Printre solutii se numara:
 act aditinal pentru retrogradare
 sau concediere pentru abatere disciplinara.
 XXIV.
Medicul de medicina muncii eliberează un certificat potrivit căruia dl. Anton, salariat al societății “Alfa” SRL, este declarat inapt
pentru ocuparea locului de muncă în care este încadrat. Cu toate acestea, managerul societății „Alfa” SRL nu decide concedierea,
iar contractul de muncă dintre cei doi continuă. După două luni, în societate se eliberează un post într-un alt departament, iar dl.
Anton îi solicită managerului trecerea pe acest post. Managerul refuză, iar refuzul acestuia este contestat în instanţă de dl. Anton,
care susține că societatea avea obligaţia de a-i pune la dispoziţie postul vacant, în temeiul art. 64 alin.
(1) din Codul muncii.
Managerul se apără arătând că angajatorul are obligaţia de a oferi salariatului un alt post vacant compatibil cu capacitatea de
muncă stabilită de medicul de medicină a muncii, or în cazul de faţă nu există nicio dovadă a acestei compatibilităţi, deoarece
certificatul eliberat de medic nu priveşte decât incompatibilitatea cu primul post, iar nu şi compatibilitatea cu cel de al doilea (care
nici nu era vacant la data eliberării certificatului).

Cerințe:

1. Arătați dacă dispoziţiile art. 64 alin. (1) din Codul muncii sunt aplicabile în situaţia descrisă mai sus.
Art. 64 alin (1). In cazul in care concedierea se dispune pentru motivele prevazute la art. 61 lit. c) si d) (Angajatorul poate dispune
concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in urmatoarele situatii: c) in cazul in care, prin decizie a organelor competente
de expertiza medicala, se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile
corespunzatoare locului de munca ocupat; d) in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat.),
precum si in cazul in care contractul individual de munca a incetat de drept in temeiul art. 56 alin. (1) lit. e) (Contractul individual de munca
existent inceteaza de drept: e) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia ocupata de salariat a unei persoane concediate nelegal
sau pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de reintegrare), angajatorul are obligatia de a-i
propune salariatului alte locuri de munca vacante in unitate, compatibile cu pregatirea profesionala sau, dupa caz, cu capacitatea de munca
stabilita de medicul de medicina a muncii.
Dispozitiile art. 64 alin. 1 nu pot fi aplicabile in situatia descrisa ma sus deoarece:
 managerul nu a dispus concedierea salariatului declarat inapt pentru ocuparea locului de muncă în care este încadrat.
 nu a dispus concedierea pentru motivele prevazute la art. 61 lit. c) si d)
 nu a incetat contractul individual de munca existent in temeiul art. 56 alin. (1) lit. e).
2. Precizați care ar fi fost conduita corectă din punct de vedere legal a managerului societății.
Deoarece dl. Anton este declarat inapt pentru ocuparea locului de muncă în care este încadrat, managerul societății „Alfa” SRL tebuia sa
decida concedierea salariatului.
3. Dl. Anton mai poate fi concediat în prezent?
Da. Deoarece imposibilitatea de a munci a ramas in continuare.