PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ

Unitate de învățământ:
Data:
Propunător:
Clasa: a IV-a
Aria curriculară (pentru primar): Om și societate
Disciplina de studiu: Istorie
Unitatea de învățare: Epoci, evenimente și personalități, Epoca modernă
Subiectul lecției/activității: Alexandru Ioan Cuza
Tipul lecției(activității pentru preșcolar): de predare și însușire de noi cunoștințe
Scopul activității: familiarizarea elevilor cu personalitatea marelui domnitor Alexandru Ioan Cuza și
momentul în care s-a înfăptuit Unirea.

Competențe specifice:
1.2 Localizarea în spațiu a evenimentelor istorice;
2.2 Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor pentru a identifica informații variate despre
trecut;
3.2 Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situații de comunicare orală și scrisă;
4.1 Determinarea semnificației unor evenimente din trecut și prezent;
4.3 Manifestarea unei atitudini deschise în cazul unor situații care presupun comunicarea.
Obiective operaționale:
Cognitive:
OC1 - să răspundă la întrebări referitoare la personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi Unirea de la 1859,
având la dispoziţie un timp limitat;
OC2 - să stabilească evenimentele importante petrecute în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza;
OC3 - să realizeze caracterizarea lui Alexandru Ioan Cuza pornind de la materialele puse la dispoziţie
(texte literare) în limita spaţiului oferit;
OC4 - să completeze fiecare grupă fişa de lucru;
OC 5 - să prezinte fişa realizată şi modul de rezolvare a sarcinilor;
OC6 - să completeze cadranul cu informaţii relevante despre domnitor.
Afectiv-atitudinale:
OA7 - să manifeste atenţie şi toleranţă faţă de partenerii de dialog;
OA8- să participe activ la activităţile iniţiate în cadrul grupei de lucru.
Psihomotorii:
OPM9 - să decupeze cartonaşele puse la dispoziţie.
Strategii didactice:
Metode și procedee didactice: explicaţia, conversaţia, brainstorming, exerciţiul, lucrul în echipă, învăţarea
asistată de calculator, metode activ-participative: cubul, cadranele, ciorchinele, jurnalul dublu, cvintetul,
mozaicul;
Mijloace didactice de învățământ: postere, fişe de lucru , markere, prezentare POWER POINT, materiale
pentru fiecare echipă (fişe de lucru, coli A4, lipici, foarfecă etc.);
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.
Resurse:
a. Umane: 20 elevi;
b. Temporale: 50 de minute;
c. Materiale: laptop, videoproiector, fişe de lucru, coli A4, lipici, foarfecă.

Bibliografie:

1. Adăscăliţei F.; Lazăr L., Istoria românilor, Manual pentru clasa a IV- a, Editura Corvin, Deva,
2017;
2. Lupu M., Mic dicţionar de istorie pentru elevi, Editura Spot, Focşani, 1997;
3. M.E.C., Programa şcolară pentru clasa a IV-a. Istorie, Bucureşti, 2014.

Alte surse:
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuza

1
 SCENARIU DIDACTIC

Nr. Secvența Ob. Conținut și sarcini de învățare Strategia didactică

crt. didactică Activitatea cadrului Activitatea Metode și Mijloace Forme de
Op. Evaluarea
(Dozare) didactic elevilor procedee didactice organizare
didactice
1. Moment Cadrul didactic se asigură de Pregătesc materialele Conversația Frontal
organizatoric existenţa materialelor de necesare activității,
1min. lucru pe mesele elevilor şi a caiete, cărși de istorie,
materialului de lucru frontal. penare, portofolii.
Elevii sunt așezați pe 4
echipe.
2. Verificarea OA7 -exerciţiul; Fișa- Frontal Aprecieri
Vom completa împreună Completează
cunoștințelor - conversatia; schema verbale
OA8 ciorchinele care sintetizează ciorchinele care
anterioare - metoda lecției
evenimentele legate de sintetizează
10 min. ciorchinelui;
Revoluţia de la 1848.(schema evenimentele legate de
lecției) Revoluţia de la 1848.
( Anexa 1,2) (schema lecției)
( Anexa 1,2)
3. Captarea OA7 „Unitatea Naţională, scria Elevii asculta cu Conversația Frontal
atenției Bălcescu, fu visarea iubită a atenție.
2 min. voievozilor noştri cei viteji, a
tuturor bărbaţilor noştri cei
mari. Pentru dânsa ei
trăiră , munciră, suferiră şi
muriră.” Dintre toţi oamenii
de seama ai timpului său ,

2
 Cuza pare a fi fost singurul
care putea înfăptui unirea
definitivă şi reformele
chemate să o întărească . Era
nevoie de un „ om nou la
legi noi”,după cum s-a
pronunţat Mihail
Kogălniceanu.
4. Anunțarea OA7 Vom învăţa despre Elevii își noteaza titlul Explicația Frontal
temei și a Alexandru Iona Cuza şi Mica lecției în caiete.
obiectivelor Unire.
1min. La sfârşitul orei vom şti:
• CINE A FOST
“DOMNUL UNIRII”
• ÎN CE FEL A PUS
BAZELE STATULUI
ROMÂN MODERN
CE REFORME A
REALIZAT ALEXANDRU
IOAN CUZA
5. Dirijarea OC1 Voi prezenta posterul: „ Ştiu/ Elevii sunt atenți la Exerciţiul, Prezentare Apreciez
învățării OC2 Vreau să ştiu/ Am învăţat” şi prezentarea problematizarea Powerpoint verbal
Frontal
20 min. OA7 le distribui fişele de lucru. PowerPoint. Aceștia , Posterul cunoștințele
Individual
OA8 ( Anexa 3 şi 4) completează fișele conversaţia, Ştiu/ Vreau anterioare
În timp ce urmărim conform indicațiilor învăţarea să ştiu/ Am dobândite
prezentarea power point, cadrului didactic. asistată de învăţat” prin forţe
vom completa fişele de lucru, calculator proprii;
astfel întocmind schiţa Observarea
lecţiei. sistemică.

6. Obținerea OC2 Le prezint elevilor sarcinile Elevii grupați în 4 Explicaţia, Fișele de Observare
performanței OC3 și le explic ce trebuie să facă echipe vor rezolva exerciţiul, lucru sistemică
10 min. OC4 fiecare grupă în parte. sarcini diferite, problematizarea
OC5 Grupa poeţilor paşoptişti conform indicațiilor jurnalul dublu, Pe grupe
3
 OC6 vor realiza un cvintet despre primite. cvintetul,
OA7 Cuza. ciorchinele,
OA8 (Anexa 4 şi 5) cadranele,
OPM9 Grupa juriştilor vor face mozaicul
corespondenţa dintre legi şi
conţinutul lor.
(Anexa 6)
Grupa istoricilor vor
evidenţia legăturile dintre
date şi evenimente.
( Anexa 7)
Grupa cronicarilor vor
alcătui o compunere în care
să prezinte trăsăturile fizice
şi morale ale domnitorului.
( Anexa 8 şi 9)
La sfârşit vom completa
cadranul cu lucrările
realizate.
( Anexa 10)

7. Evaluarea OC5 Prezentaţi evenimentele din a Elevii rezovă sarcina Conversaţia, Fișă de Frontal Aprecieri
activității OA7 II-a jumătate a secolului al primita cu metoda exerciţiul, lucru verbale;
5 min. XIX-lea, folosind metoda cubului. metoda cubului Notare.
cubului.
( Anexa 11)

8. Tema pentru OA7 De învăţat foarte bine lecţia, Elevii își notează în Explicaţia Frontal
acasă de completat fişa din caiete tema.
1min. portofoliu.
(Anexa 12 şi 13)

Anexa 1

4
 SCHEMA LECȚIEI LA TABLĂ

Cauzele: Revoluţionari:
 stapânirea străină era tot mai apăsătoare,  Ţara Românească: Nicolae Bălcescu şi Gheorghe
 era nevoie de reforme; Magheru
 iobagii din Transilvania nu aveau drepturi  Moldova: Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri,
egale cu toţi locuitorii; Alexandru Ioan Cuza
 unirea şi independenţa ţării;  Transilvania:_Avram Iancu, Eftimie Murgu, Gabor

Revoluţia de la
1848

Urmările revoluţiei:
 a arătat că ţara poate fi cârmuită şi fără boierime,
Revendicări: poporul având destulă putere şi pricepere ;
 s-a dat libertate industriei, comerţului, băncilor;
 desfiintarea iobăgiei,
 împroprietărirea ţăranilor cu pământ,
 drepturi egale pentru toţi locuitorii ţării,
 înlăturarea dominaţiilor străine,
 unirea într-un singur stat
Anexa 2
5
 Cauzele:
 ________________________________
 ________________________________
 ______________________________________
____________________________
 _________________________________
Revoluţionari:
 Ţara Românească:____________________________
_________________________________________
 Moldova: ________________________________
________________________________________
 Transilvania:______________________________

Revoluţia de la
1848

Urmările revoluţiei:
Revendicări:
 _________________________________________
 _____________________________ _________________________________________
 ____________________________, __________________________
 ____________________________  _________________________________________
 _____________________________ _______________________________
 _____________________________

Anexa 3

6
 Ştiu
Ideile revoluţionarilor de la 1848
 desfiinţarea iobăgiei,
 împroprietărirea ţăranilor cu
pământ,
 drepturi egale pentru toţi locuitorii
ţării,
 înlăturarea dominaţiilor străine,
 unirea într-un singur stat
Situaţia Ţărilor Române
 existau 3 ţări române: Transilvania,
Ţara Românească şi Moldova,
Vreau să ştiu Am învăţat
1. Care era situaţia externă după înfrângerea „Unirea Principatelor Române din 1859”
revoluţiei?
1. Problema românească – problemă europeană
Marile Puteri au hotărât să ceară părerea poporului român
despre Unire;
*Divanurile ad-hoc au arătat Europei voinţa de Unire;
*Marile Puteri au hotărât să fie de acord cu o Unire formală:
- Ţările Române să poarte numele de „Principatele
Unite ale Moldovei
şi Valahiei”;
- să aibă domni separaţi, guverne separate.
2. O unire adevărată
*Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn:
- în Moldova la 5 ianuarie 1859;
2. Cum s-a realizat Unirea?
- în Ţara Românească la 24 ianuarie 1859.
*Cuza – domn al unei singure ţări – România
7
3. Reformele lui Cuza 3. Epoca marilor reforme în timpul domniei lui Cuza

*Recunoaşterea Unirii de către Marile Puteri după doi ani de

eforturi şi tratative.

*Reformele realizate:

- reforma agrară

- organizarea armatei;

- reforma învăţământului ( învăţământul primar obligatoriu şi

gratuit; în oraşe se înfiinţează licee; la Iaşi şi Bucureşti se
înfiinţează primele universităţi.

4. Sfârşitul domniei
4. A fost obligat să abdice şi să părăsească ţara în 1866

Anexa 4

8
Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat
„Unirea Principatelor Române din 1859”

9
10
 GRUPA POEŢILOR PAŞOPTIŞTI Anexa 5

Alexandru Ioan Cuza

1. un substantiv
2. 2 adjective
3. 3 verbe
4. o propoziţie formată din 4 cuvinte
5. cuvânt cu rol de constatare, o concluzie
11
 Anexa 6

Alexandru Ioan Cuza

drept patriot

tratând legiuind îndreptăţind

A creat România Modernă

Unificator

1. un substantiv
2. 2 adjective
3. 3 verbe
4. o propoziţie formată din 4 cuvinte
5. cuvânt cu rol de constatare, o concluzie

12
 GRUPA JURIŞTILOR Anexa 7

Jurnalul dublu
Completaţi cu numele legii date de Cuza:

Lege Data adoptării Conţinut

Oct. 1863 Averile mănăstirilor
pământene şi închinate au
trecut în proprietatea
statului
Mai 1864 Noua Constituţie a ţării
Mai 1864 Creşterea numărului
alegătorilor
Aug. 1864 Împroprietărirea ţăranilor în
funcţie de numărul vitelor
detinute, prin răscumpărare
Noi. 1864 Învăţământul primar a
devenit obligatoriu şi gratuit
Noi.1864 Toţi românii între 20 şi 50 de
ani puteau fi mobilizaţi
Dec.1864 Moderniza sistemul juridic şi
introducerea căsătoriei şi
divorţului civil

13
 Legea secularizării averilor mănăstireşti
 Legea rurală (agrară)
 Codul civil
 Legea organizării armatei
 Legea instrucţiunii
 Legea electorală
 Statutul dezvoltator al Convenţiei de la Paris

Prezentaţi oral importanţa unei legi date de Cuza pentru viaţa voastră.

14
 Anexa 8
GRUPA ISTORICILOR

Analizând jetoanele primite realizaţi legăturile corecte dintre informaţiile notate pe acestea.

„ Domnul Secularizarea Desăvârşirea unirii

Principatelor Unite” averilor
mănăstireşti
Perioada 1863-1864 Al. I. Cuza „ monstruoasa coaliţie”
Universitatea din Perioada 1859- Legea instrucţiunii
Iaşi 1862
Perioada 1865-1866 Abdicarea lui Unificarea armatei
Cuza
Părăsirea Româinei „ Domnitorul Legea agrară

15
Micii Uniri” (rurală)

16
 Anexa 9
GRUPA CRONICARILOR

Pornind de la fragmentele de mai jos, realizaţi în 8-10 rânduri portretul fizic şi moral al domnitorului.

„Înfăţişarea-i era plăcută: statură mijlocie, păr castaniu bogat, ochii albaştri, strălucitori şi inteligenţi. Atrăgător şi plin de farmec, se bucura peste tot de o
bună primire.La una din obişnuitele petreceri boiereşti ce se ţineau lanţ iarna în "dulcele târg al Ieşilor", Cuza cunoscu pe aceea care avea să-i devină curând
soţie: Elena Rosetti. Era mai tânără cu cinci ani decât el, fiica postelnicului Iordache Rosetti şi a Catincăi, născută Sturdza, boieri cu moşie la Soleşti, în ţinutul
Vasluiului, unde Elena îşi petrecuse anii copilăriei”.

„Pentru nevoile şi împrejurările de atunci se cerea o minte mlădioasă , o voinţă hotărâtă ,inimă în stare de a se înflăcăra pe sine şi de a încălzi pe ceilalţi .
Toate aceste însuşiri se găseau întrunite cu privirea, glasul şi ţinuta sa, el avea deopotrivă darul de a se face respectat şi iubit chiar de cei care îl vedeau pentru
întâia oară.
Una din cele mai frumoase podoabe ale sufletului său era bunătatea. Pe aceasta a dovedit-o nu numai prin reformele sale în folosul ţărănimii, dar şi prin
purtarea mărinimoasă faţă de unii duşmani, pe care ca domn i-a apărat de nedeptăţi în loc de a se răzbuna împotriva lor . Deşi lipsit cu totul de trufie, avea în
măsura cea mai înaltă, simţământul datoriei de a apăra cinstea coroanei şi a ţării sale între şi în afara graniţelor. În 1861, când a călătorit la Constantinopol spre
a-l convinge pe sultanul Abdul Aziz să încuviinţeze unirea definitivă, el nu porni la drum decât după ce i se dăduseră asigurări că va fi primit cu onorurile
cuvenite unui suveran neatârnat. Asemenea marilor cârmuitori din vremile mai vechi , el se amesteca bucuros în mulţime şi îi plăcea să umble necunoscut prin
ţară , atât pentru a şti ce gândeşte poporul despre cârmuire , cât şi ca să afle cum se poartă slujbaşii cu lumea celor din târguri şi sate.
În acest chip, Cuza a lăsat în sufletul neamului nostru o amintire neştearsă care, mai ales după încetarea lui din viaţă, s-a prefăcut pe nesimţite într-o bogată
şi înalţătoare legendă”.

17
 Anexa 10

Realizează în 8-10 rânduri portretul fizic şi moral al domnitorui.

Alexandru Ioan Cuza

________________________________________________________________ ____________________________________________________

________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________

18
________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

19
 Anexa 11

Alexandru Ioan Cuza

- cadrane -

GRUPA CRONICARILOR GRUPA POEŢILOR PAŞOPTIŞTI

20
GRUPA JURIŞTILOR GRUPA ISTORICILOR

21
 Anexa 12

Metoda cubului
1. Descrie
Prezentaţi portretul fizic şi moral al domnitorului.

2. Compară
Compară modul de înfăptuire a Unirii din 1600 şi Unirea de la 1859.

3. Asociază:
Asociază anii cu evenimentele:

5 Ianuarie 1859 abdicarea domnitorului

1866 modernizarea ţării prin reforme

1864 alegerea lui Cuza ca domn în Ţara Românească

24 Ianuarie 1859 alegerea lui Cuza ca domn în Moldova

4. Analizează:
Prezintă etapele prin care s-a realizat Unirea de la 1859.

5. Aplică:
Selectează enunţurile adevărate:

Cuza a unit Ţările Române după bătălia de la Şelimbăr.

Marile Puteri ale vremii au acceptat ideea unirii cu condiţia ca ţara nouă să aibă capitala la Bucureşti.

Cuza-Vodă a împroprietărit ţăranii prin Legea agrară.

6. Argumentează:
Motivează însemnătatea domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

22
23
24
25
26
27
28
29
30
„Noul domnitor, cu faţa sa plăcută, aspectul său tineresc, expresia calmă şi hotărâtă a fizionomiei sale,
încânta mulţimea care îl privea sărbătoreşte şi se îmbulzea în urma sa ...Colonelul Cuza are ... una
dintre calităţile cele mai rare şi în consecinţă cea mai preţioasă, sinceritatea. Am găsit la el de
asemenea bunul simţ şi modestia. Ar fi omul pe care îl cere situaţia sa nouă ... un om cinstit, plin de
dragoste pentru ţara sa, foarte hotărât să pună în practică Unirea şi ideile sale de reformă şi de
progres.”
Béclard – Consulul francez la Bucureşti, 1859

„Era un om simpatic şi inteligent, având replica promptă şi ascuţită...”

„I se cunoştea firea dezinteresată, nu se folosise niciodată de slujbe pentru a face ca alţii avere.”
Dinu C. Giurescu, despre Cuza
M. Kogălniceanu prezintă alegerea lui Cuza ca un semn al renaşterii naţionale:
„… Alegându-te pre tine Domn în ţara noastră, noi am vrut să arătăm lumii aceea ce toată
ţara doreşte : la legi nouă, om nou. O Doamne! Mare şi frumoasă ţi-este misiunea! Constituţia din 7/19
august însemnează o epocă nouă; şi Măria ta eşti chemat să o deschizi. Fii dar omul epocei, fă ca legea
să înlocuiască arbitrariul; fă ca legea să fie tare; iar Tu, Măria Ta, ca Domn, fii bun şi blând, fii bun
mai ales pentru aceia pentru care mai toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători sa răi.(…)
Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate; împacă patimile şi urile dintre noi şi
reintrodu în mijlocul nostru strămoşeasca frăţie.”

31
32
 Jalba lui Moş Ion Roată
În jalba deputaţilor pontaşi moldoveni,al cărei prim semnatar era Ion Roată din ţinutul Putnei,erau
înfăţişate în imagini zguduitoare starea ţărănimii şi temeiul revendicărilor sale.
Se cerea ca "săteanul să fie pus în rândul oamenilor",să fie interzisă bătaia,să fie înlăturate boierescul
(claca),beilicurile şi birul pe cap,iar satele să-şi aibe...dregătorii aleşi chiar din sânul lor". Deputatul Tănase
Constantin proclama în adunarea de la Bucureşti "dreptul netăgăduit al ţărănimii ...d-a lua parte la viitoarele
adunări,care vor face constituţia ţării şi legiuirile din năuntru".

33
34
35
36
37