TEMA: Activităţile comandantului de subunitate pentru menţinerea ordinii

regulamentare.
Şedinţa 1. Obligaţiunile regulamentare ale persoanelor cu funcţii de răspundere şi
menţinerea ordinii regulamentare în subunitate. Respectarea cu stricteţe a
măsurilor de siguranţă la instrucţii şi lucrări de gospodărie. Întreţinerea încăperilor.
Ordinea interioară în subunitate. Cerinţele documentelor de conducere cu privire la
disciplina militară. Respectarea regulilor de politeţe militară, atitudinile reciproce
regulamentare între militari, regulile portului uniformei militare.
Modul de înregistrare a pedepselor şi stimulărilor în fişa de evidenţă. Modul
executării analizei stării disciplinei militare, totalizării (bilanţului) în grupă, pluton.

1. Obligaţiunile regulamentare a persoanelor cu funcţii de răspundere şi

menţinerea ordinii regulamentare în subunitate. Respectarea cu
stricteţe a măsurilor de siguranţă la instrucţii şi lucrări de gospodărie.

Atribuţiile generale ale comandanţilor (şefilor)

79. Comandantul (şeful) este autoritatea investită, care exercită comanda şi

controlul asupra întregului personal aflate în subordine.
80. Autoritatea implică privilegiul şi libertatea comandantului (şefului) de a
impune deciziile proprii asupra subordonaţilor. A comanda înseamnă a impune
voinţa comandantului asupra subalternilor în scopul atingerii obiectivelor propuse.
81. Responsabilitatea este o obligaţie etică şi legală pe care şi-o asumă
comandantul pe timpul realizării actului de conducere.
82. Comandantul (şeful) are următoarele atribuţii:
a) să menţină capacitatea operaţională a unităţii (subunităţii) militare în-
credinţate, pentru ce:
- planifică, organizează şi desfăşoară măsuri de menţinere şi perfecţionare a
capacităţii operaţionale pentru realizarea scopurilor propuse;
- planifică şi organizează oportun sprijinul logistic;
- obţine cunoaşterea şi executarea de către efectiv a atribuţiilor ce le revin;
- cunoaşte starea reală a unităţii (subunităţii) militare încredinţate, dispune în
permanenţă de informaţia exactă privind mişcarea bunutilor materiale
cantitativ şi valoric din unitate (subunitate;
- întreprinde măsuri privind protecţiei informaţiilor.
b) să conducă nemijlocit instruirea trupelor, pentru ce:
- să planifice, să organizeze şi să desfăşoare instruirea trupelor folosind diferite
tehnci pedagogice (exerciţii tactice, antrenamente, întruniri, conferinţe şi
şedinţe, etc.);
- să perfecţioneze permanent cunoştinţele profesionale, măiestria metodică
personală căt şi a subordonaţilor;
- să exercite ajutorul şi controlul necesar subordonaţilor în procesul instruirii
trupelor;
- să aplice permanent în procesul de instruire a trupelor tehnici noi de predare
(test, concurs, instruire la distanţă, etc.), precum şi condiţii de instruire
maximal apropiate de luptă reală, să perfecţioneze baza materială de
instrucţie.
c) să educe în permanenţă subordonaţii săi, pentru ce:
- să menţină gătinţa morală şi psihologică pentru apărarea Patriei, mîndria şi
spiritul răspunderii pentru apartenenţa la Forţele Armate ale Republicii
Moldova, să le dezvolte calităţile necesare pentru îndeplinirea datoriei
militare, curajul, stăpînirea de sine, ingeniozitatea, vigilenţa, sentimentul
camaradei ostăşeşti şi sprijinul reciproc, să folosească exemplul personal de

1
 educaţie, de atitudine sîrguincioasă faţă de serviciu, precum şi ritualurile
militare (anexa 1- 8,10 la Regulament);
- să perfecţioneze cultura comunicării interetnice, să manifeste grija pentru
coeziunea colectivului ostăşesc şi consolidarea prieteniei dintre militari, să ia
în consideraţie şi să stimeze sentimentele, tradiţiile şi obiceiurile naţionale;
- să dea dovadă de delicateţe şi atenţie faţă de subordonaţi, să nu admită în
relaţiile cu ei grosolănii, să îmbine exigenţa înaltă şi principialitatea cu
respectul demnităţii lor personale, să ia măsuri de soluţionarea problemelor
de trai şi de asigurare a protecţiei sociale şi juridice a militarilor, cetăţenilor,
eliberaţi din serviciul militar şi membrilor familiilor lor, să creeze condiţii
pentru dezvoltarea spiritului de creaţie tehnică şi alte genuri de creaţie, de
ridicare nivelului de cultură şi odihnă, de întărire a sănătăţii şi dezvoltare
fizică, la necesitate – să facă demersuri către şefii superiori în interesele
subordonaţilor.
d) să menţină în permanenţă disciplina militară şi starea moral-psihologică
sănătoasă a efectivului;
e) să întreprindă măsuri de prevenire a cazurilor de deces şi traumatism a
subordonaţilor, pentru ce:
- să stabilească regulile de securitate pe timpul executării diferitor activităţi
conform programului zilnic (serviciului de alarmă (de luptă), folosirii
armamentului şi utilizării tehnicii militare, executării marşului, desfăşurării
aplicaţiilor, tragerilor (lansărilor) de luptă, zborurilor, desfăşurării şedinţelor,
lucrărilor de gospodărie şi speciale, serviciului de gardă şi interior,etc.), să
aducă aceste prevederi ale securităţii la cunoştinţa subordonaţilor, să ceară şi
să controleze respectarea lor strictă;
- pînă la începerea şedinţelor, lucrărilor sau altor activităţi de serviciu, să se
convingă dacă pentru aceasta sunt create şi menţinute condiţiile necesare de
respecatre a tehnicii securităţii pentru desfăşurarea acestora; dacă
subordonaţii au însuşit cerinţele securităţii ce li s-au adus la cunoştinţă şi
dacă au deprinderi practice suficiente pentru a le îndeplini.
Comandantul (şeful), nu poartă răspundere de traumatism (deces) a
subordonaţilor, în caz de accident produs din cauza indisciplinei sau din vina
acestora, în rezultatul nerespectării măsurilor tehnicii securităţii, cînd preventiv
acestea au fost aduse la cunoştinţă.
f) să asigure ordinea interioară în unitatea (subunitatea) subordonată, pentru ce:
- să orienteze activitatea subordonaţilor spre organizarea studierii şi
respectării prevederilor regulamentelor militare, de către toţi militarii;
- să organizeze instalarea corectă a militarilor (subunităţilor) în încăperi
(unitate);
- să prevadă distribuirea raţională a timpului în activitatea zilnică;
- să realizeze pregătirea multilaterală a efectivului pentru executarea
serviciului de zi; să organizeze controlul executării serviciului interior, să
participe personal la verificarea gărzilor, precum şi să elaboreze recomandări
pentru îmbunătăţirea serviciului de zi;
- să stabilească şi să ceară respectarea regimului de trecere în unitate, modul
de vizitare şi învoirii militarilor, din locul de dislocare a unităţii militare;
- să organizeze şi să menţină ordinea interioară unde militarii se află
temporar (în parc, la centrele de instruire, etc.);
g) să menţină în stare de funcţionare permanentă tehnica şi armamentul din
dotare şi să asigure integritatea patrimoniului militar, pentru ce:
- să organizeze primirea şi punerea în funcţiune a armamentului şi tehnicii
militare sosite în unitatea (subunitatea) militară, să controleze personal
pregătirea efectivului către primirea şi exploatarea lor;

2
 - să organizeze şi să realizeze controlul stării tehnice şi exploatării
armamentului şi tehnicii militare, să intreprindă măsuri de prevenire a
incidentelor şi a accidentelor;
- să organizeze evidenţa, păstrarea şi mişcarea patrimoniului militar; să
organizeze inventarieri a bunurilor materiale în scopul prevenirii pierderilor
acestora (lipsuri, deteriorări, sustrageri, etc.) şi să tragă la răspundere
persoanele vinovate;
- să organizeze asigurarea deplină a efectivului din subordine cu toate tipurile
de drepturile în conformitate cu legislaţiiile în vigoare; să folosească raţional
mijloacele materiale şi financiare;
- să întreprindă măsuri de prevenire a maladiilor, de menţinere şi fortificare a
sănătăţii militarilor şi de perfecţionare a asistenţei medicale;
- să organizeze gospodăria trupelor;
- să ia măsuri de protecţie a mediului ambiant în raionul de activitate a unităţii
militare, de folosire raţională şi după destinaţie a suprafeţelor de teren.
h) să-şi perfecţioneze pregătirea profesională şi metodele de conducere a unităţii
(subunităţii) militare, pentru ce:
- să-şi perfecţioneze cunoştinţele, deprinderile profesionale şi să cunoască
modul de aplicare a acestora;
- să cunoască legile cu privire la activitatea sa de serviciu, principiile
regulamentelor militare, şi să ceară de la subordonaţi respectarea lor;
- să educe subordonaţilor spiritul înterprinzător, abordarea ştiinţifică a
misiunilor ce le revin, atitudinea critică faţă de succesele muncii proprii şi să
ţină cont de sugestiile subordonaţilor;
- să repartizeze cu pricepere lucrul şi atribuţiile între subordonaţi, să exercite
un control al executării; să educe perseverenţa, responsabilitatea personală,
spiritul previziunii şi precauţia, să întreţină o legătură neîntreruptă cu
efectivul;
- să consolideze prin toate mijloacele conducerea unică, să se bazeze pe
consiliul de ofiţeri, în colaborare cu acesta să orienteze eforturile
subordonaţilor spre realizarea activă şi creativă a misiunilor înaintate;
- să desfăşoare sistematic cu efectivul bilanţurile pregătirii de luptă, serviciului
de luptă, serviciului trupe, stării disciplinei militare, şi să întreprindă măsuri
pentru ameliorarea lor;
i) să administreze cu pricepere activitatea cadrelor, pentru ce:
- să studieze efectivul prin conversaţii, să cunoască calităţile profesionale şi
moral-psihologice ale subordonaţilor;
- să selecţioneze, repartizeze şi să desfăşoare atestarea militarilor prin contract,
ţinînd cont de poziţia şi concluziile comisiei de atestare;
- să conducă procesul de selecţionarea candidaţilor pentru angajarea în
serviciul militar prin contract şi pentru înscrierea în instituţiile militare de
învăţămînt;
- să stimuleze subordonaţii pentru fapte de vitejie şi iniţiativă raţională în
serviciu, şi să-i sancţioneze pe cei neglijenţi.
- să primească la audienţă pe întrebări personale pe militari şi pe membrii
familiilor acestora.
j) să conducă activitatea ştiinţifică, de invenţie şi raţionalizare, pentru ce:
- să determine sarcinile, să organizeze şi să controleze realizarea planurilor
activităţii ştiinţifice, de invenţie şi de raţionalizare, să asigure îndeplinirea lor
în ce priveşte partea tehnico-materială;
- să orienteze forţele creatoare ale militarilor spre soluţionarea problemelor
apărute în procesul realizării sarcinilor care stau în faţa unităţii (subunităţii)
militare;
- să participe personal la activitatea ştiinţifică, de invenţie şi de raţionalizare,
să studieze, să generalizeze şi să propage experienţa înaintată, să organizeze
3
 desfăşurarea conferinţelor, consfătuirilor, revistelor şi expoziţiilor şi să
participe la lucrările lor;
- să stimuleze militarii care au obţinut succese creative mai bune.
83. Comandantul (şeful) trebuie să cunoască situaţia inamicului şi să
aprecieze just posibilităţile acestuia în timp şi în spaţiu, de asemenea situaţia
forţelor din subordine, capacitatea lor de luptă şi gradul de asigurare pe linie
logistică a acestora şi să influenţeze prin deciziile sale în mod pozitiv desfăşurarea
cursului operaţiilor militare cu mijloacele pe care le are la dispoziţie.
84. Pe timpul pregătirii operaţiilor militare comandantul are următoarele
atribuţii:
- ia decizia privind cursul optim al operaţiilor;
- stabileşte concepţia operaţiilor, misiunile subunităţilor din compunerea forţei
proprii şi a celor alocate;
- organizează conducerea operaţiilor forţelor;
- organizează forţele participante la operaţie;
- ia măsuri de asigurare a operaţiilor şi de protecţie a forţelor din subordine.
85. Pe timpul ducerii operaţiilor militare, comandantul are următoarele
atribuţii:
- ordonă executarea planului şi conduce forţele şi mijloacele;
- coordonează eforturile acestora pentru îndeplinirea misiunilor primite şi
stimulează iniţiativa subordonaţilor;
- menţine permanent legătura cu eşalonul superior, comandanţii din
subordine, cu vecinii şi cei cu care cooperează;
- stabileşte, precizează şi controlează îndeplinirea misiunilor de către forţele din
subordine.
86. Comandantul (şeful), la rezolvarea întrebărilor legate de activitatea de
muncă a angajaţilor civili, este obligat să se conducă strict de legislaţia în vigoare,
de ordinele şi directivele emise de Conducătorul structurii militare. El este
responsabil de organizarea muncii personalului civil, de crearea condiţiilor pentru
sporirea productivităţii muncii, asigurarea disciplinei de muncă şi de producţie,
respectarea regulilor de protecţie a muncii, de grija pentru necesităţile şi cerinţele
angajaţilor civili, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai.
87. În cazul plecării temporare a comandantului (şefului), pentru exercitarea
obligaţiilor sale el numeşte un locţiitor. Dacă locţiitorul titular lipseşte şi nu a fost
numit de comandant (şef) altcineva, conducerea preia superiorul în funcţie, iar în
funcţii egale - superiorul în grad. Cel, care a preluat conducerea, raportează
comandantului (şefului) superior.
88. Comandantul unităţii militare nou-numit preia conducerea în baza unei
dispoziţiuni sau a unui ordin al comandantului (şefului) superior. Preluarea
conducerii comandantul unităţii militare o comunică într-un ordin şi raportează
comandantului (şefului) superior.
Comandantul de unitate (subunitate) militară nou-numit este prezentat
efectivului unităţii (subunităţii) militare de către comandantul (şeful) superior.
89. Comandanţii de unităţi (subunităţi), începînd cu comandantul de companie
şi în sus, la preluarea funcţiei efectuează interogarea militarilor unităţii,
(subunităţii) militare în scopul evidenţierii şi soluţionării ulterioare a cererilor şi
reclamaţilor înaintate (anexa nr. 9 la Regulament).
90. Termenul pentru luarea în primire şi predarea gestiunii şi funcţiei
constituie:
a) comandanţii de unităţi militare - cel mult 10 zile;
b) locţiitorii comandantului de unitate (subunitate), comandantul de subunitate
(batalion, companie) - cel mult 5 zile.
c) şefii de servicii şi secţii S (A) – cel mult 15 zile;
d) comandanţii de plutoane (grupe) - cel mult 3 zile;

4
 Termenul stabilit de primire - predare a funcţiei şi gestiunii la necesitate se
modifică de comandant (şef).
Pentru alte persoane cu funcţii termenul pentru primirea - predarea funcţiei şi
gestiunii este determinat de comandantul (şeful) superior.
Sfîrşitul primirii - predării funcţiei şi gestiunii se consideră prin raportul şi
aprobarea actelor respective de către comandantul (şeful) superior.
91. Pentru primirea - predarea funcţiei şi gestiunii a comandantului unităţii
militare, printr-un ordin al comandantului (şefului) superior este numită o comisie,
care verifică starea generală a serviciilor unităţii militare cu întocmirea actelor
respective.
Comandantul unităţii militare primeşte - predă funcţia şi gestiunea personal
în prezenţa comisiei numită de eşalonul superior.
În actul de primire - predare a funcţiei şi gestiunii se indică: efectivul control şi
cel prezent al unităţii militare; starea de pregătire în vederea luptei şi cea pentru
mobilizare, a bazei materiale de instrucţie; starea moral-psihologică a efectivului şi
disciplinei militare; starea comunicaţiilor şi informaticii; starea logisticii şi
financiară.
Actele sunt semnate de comandantul care ia in primire şi de cel care predă,
precum şi de membrii comisiei conform domeniilor de activitate şi se prezintă spre
aprobare comandantului (şefului) superior.
92. Comandantul de subunitate predă – primeşte funcţia şi gestiunea în baza
ordinului pe unitatea militară.
Primirea - predarea funcţiei şi gestiunii, comandantul de subunitate o
raportează în scris, în mod ierarhic, comandantului unităţii militare.
Persoana care ia în primire funcţia prezintă, împreună cu raportul, actul de
primire a subunităţii, în care se indică: efectivul control şi cel prezent ale
subunităţii; starea de pregătire în vederea luptei; starea moral-psihologică a efecti-
vului şi disciplinei militare; existentul şi starea armamentului, tehnicii militare şi
altor mijloace materiale; condiţiile de cazare şi trai ale militarilor.
Actul se întocmeşte şi se semnează de comandantul care primeşte funcţia şi de
cel care o predă.
Atribuţiile persoanelor cu funcţii de răspundere în unităţile militare

2. Ordinea interioară în subunitate. Întreţinerea încăperilor.

Ordinea interioară este respectarea întocmai a prevederilor regulamentare

privind cazarea, activitatea zilnică, traiul militarilor în unitate (subunitate) şi exe-
cutarea serviciului de zi.
133. Ordinea interioară se obţine în urma:
a) executării conştiente şi întocmai de către toţi militarii a atribuţiilor prevăzute
de legislaţia în vigoare şi de regulamentele militare;
b) lucrului educativ consecutiv;
c) organizării corecte a pregătirii de luptă;
d) executării exemplare a serviciului de alarmă şi de zi;
e) reglamentării şi respectării programului zilnic în conformitate cu legislaţia în
vigoare;
f) respectării regulilor de exploatare a armamentului, tehnicii militare şi a altor
mijloace materiale; creării condiţiilor adecvate pentru activitatea zilnică cazare
a militarilor, viaţa şi traiul acestora, care corespund cerinţelor regulamentare;
g) respectării regulilor siguranţei contra incendiilor, precum şi întreprinderii
măsurilor de protecţie a mediului ambiant în raionul de activitate a unităţii
militare.
Instalarea militarilor
134. Toate încăperile şi teritoriul unităţii sunt repartizate subunităţilor de
către comandantul unităţii. Cînd în unitate militară se dispun cîteva unităţi
5
militare, încăperile şi teritoriul intre acestea sunt repartizate de către comandantul
(şeful) taberei militare.
135. Militarii în termen sînt instalaţi în cazarmă.
136. Pentru instalarea fiecărei subunităţi sînt prevăzute încăperile ce urmează:
- dormitorul;
- camera de informare şi odihnă;
- biroul comandantului;
- biroul comandanţilor de plutoane;
- camera pentru păstrarea armamentului;
- clasă de instruire ( pregătirea teoretică a servciului de zi);
- încăpere pentru curăţirea armamentului;
- încăpere pentru sport;
- camera pentru menaj;
- magazia;
- uscătoria;
- lavoarul;
- încăperea (locul) pentru fumat şi pentru curăţirea încălţămintei;
- duş;
- toaleta.
Pentru instalarea comandamentului unităţii sînt prevăzute următoarele
încăperi:
- biroul comandantului;
- biroul locţiitorului comandantului;
- biroul şefului stat major;
- biroul ofiţerului pe întrebări juridice;
- biroul contabilităţii;
- birourile secţiilor (compartimentelor) unităţii;
- biroul lucrări secrete;
- sală pentru consfătuiri (briefinguri);
- muzeul unităţii (ungheraşul gloriei de luptă);
- cameră pentru odihnă (a militarilor prin contract);
- clasă pentru instructaj a personalului de serviciu;
- încăperea pentru executare a serviciului pe unitate (statul major);
- lavoar;
- duş;
- toaletă.
Pentru desfăşurarea şedinţelor în cadrul unităţii se amenajează clasele
respective.
În fiecare unitate se ţine Cartea de onoare şi Registrul istoric al unităţii.
137. Militarii prin contract sînt instalaţi: militarii căsătoriţi - în afara locului de
dispunere a unităţii, excepţie fiind cazul dispunerii căminelor sau hotelurilor
militare pe teritoriul unităţii, militarii necăsătoriţi pot fi instalaţi de asemenea în
cămin, hotel militar sau în încăperi separate în cazarmă.
Subofiţerii care deţin funcţia plutonier de subunitate, după posibilitate se
instalează în locul de dispunere a unităţii ori în preajma acestuia.
138. Studenţii instituţiilor de învăţămînt militar se instalează în cazarmă în
modul stabilit pentru militarii în termen sau în cămine. Studenţii din rîndurile
subofiţerilor, militarilor prin contract şi persoanelor care au îndeplinit serviciul
militar în termen pînă la înscrierea la instituţia de învăţămînt militar, sînt scutiţi de
instalarea în cazarmă începînd cu primul an de studii. Comandantul (şeful)
instituţiei de învăţămînt militar, la necesitate poate permite studenţilor, să
locuiască în afara locului de dispunere a instituţiei de învăţămînt militar.
139. Se interzice militarilor şi angajaţilor civili să locuiască în cantine, puncte
medicale, cluburi, parcuri şi depozite, magazii, încăperi de instrucţie, de serviciu
precum şi alte încăperi nedestinate pentru acest scop în unitatea militară.
6
 140. Instalarea militarilor în termen în dormitoare se efectuează reieşind din
normele de asigurare.
Paturile în dormitoare se dispun în consecutivitatea corespunzătoare statelor
de organizare şi funcţii al subunităţii şi se aranjează în aşa mod, ca lîngă fiecare din
ele sau lîngă două paturi împreunate să rămînă locuri pentru noptiere, iar printre
rîndurile de paturi să fie loc liber pentru adunarea efectivului; paturile se
amplasează nu mai aproape de 50 cm de pereţii exteriori, respectînd alinierea.
Paturile trebuie să fie uniforme (standarde).
În dormitoare paturile pot fi pe unu sau pe două niveluri.
141. Pentru militarii înscrişi în listele subunităţii pe veci sau ca soldaţi de
onoare pentru fapte vitejeşti, în dormitor, într-un loc vizibil, se amenajează un pat,
care este menţinut permanent în stare exemplară. Deasupra patului, în ramă, se
atîrnă portretul eroului şi descrierea faptei lui vitejeşti.
142. În noptiera militarului se păstrează rechizitele de igienă personală şi
obiecte de uz general.
143. Aşternutul militarilor instalaţi în cazarmă trebuie să constea din pătură
(plapumă), cearşafuri, pernă cu faţă de pernă, saltea şi aşternut sub aceasta.
Aşternuturile trebuie să fie aranjate uniform. Se interzice aşezatul şi culcatul pe
aşternut în îmbrăcăminte şi în încălţăminte (cu excepţia persoanei de serviciu pe
subunitate pe timpul odihnei).
144. Echipamentul, ţinutele de schimb, de iarnă – vară, mijloacele de protecţie
individuală, se păstrează în dulapuri speciale, instalate în încăperile cazărmii.
Dacă sînt condiţiile corespunzătoare, atunci ţinuta, uniforma sportivă şi
obiectele personale ale militarilor pot fi păstrate în dulapuri (compartimente)
individuale.
Locurile de păstrare a echipamentului sînt repartizate militarilor şi notate cu
etichete, indicînd gradul militar, numele şi iniţialele militarului.
Îmbrăcămintea de fiecare zi şi centura, înainte de culcare, se aşează în mod
ordonat şi uniform pe scaun, încălţămintea se aranjază la picioare lîngă pat.
Echipamentul la necesitate se usucă în uscătorii.
Modul de păstrare şi de folosire a aparatelor foto, audio şi video, precum şi
altei tehnici electronice pentru militarii în termen este stabilit de către comandantul
unităţii.
145. Armamentul de infanterie şi muniţiile, se păstrează în subunităţi într-o
cameră aparte înzestrată cu semnalizare, care se află sub paza permanentă a
persoanelor din serviciul de zi. Amenajarea şi utilarea camerei de păstrare a
armamentului, modalitatea de păstrare, întreţinere, verificare şi eliberare a
armamentului se efectuează în conformitate cu instrucţiunile în vigoare.
146. Camera pentru menaj se utilează cu mese pentru călcatul hainelor, cu
oglinzi şi scaune (taburete), cu numărul necesar de fiere de călcat, instrument
pentru tuns, inventar pentru executarea reparaţiei curente a echipamentului şi
încălţămintei, cu furnituri şi materiale pentru reparaţie, cu placarde privind regulile
de purtare a ţinutei militare şi aspectul exterior al militarilor, reparaţia
îmbrăcămintei şi încălţămintei.
147. Personalul sosit în unitate pentru completare se instalează în cazarmă. Pe
parcursul instruiri a acestora se înfăptuieşte un examen medical profund, se
distribuie echipamentul, conform normelor şi se desfăşoară şedinţe la pregătirea
militară iniţială.
Pentru instruirea personalului încorporat se emite ordin pe unitate în vederea
constituirii administraţiei subunităţii de instrucţie.
148. Obiectele personale civile (lenjeria, încălţămintea, îmbrăcămintea) ale
militarilor încorporaţi în serviciul militar în termen se aduc în ordine, se
împachetează şi se predau plutonierului de subunitate în modul stabilit. Acesta la
rîndul său le expediază la adresa indicată sau prin rude.

7
 149. Repartizarea în subunităţi a personalului încorporat după depunerea
Jurămîntului militar se efectuează în modul indicat în anexa nr. 7.

Întreţinerea încăperilor
150. Toate clădirile şi încăperile, de asemenea, teritoriul unităţii trebuie să fie
întreţinute permanent în curăţenie şi ordine. Fiecare comandant (şef) răspunde de
folosirea corectă a clădirilor şi încăperilor, de integritatea mobilierului, inventarului
şi utilajului aflat în subordine.
Toate încăperile şi faţadele clădirilor trebuie să aibă un aspect cosmetic stabilit
de comandant.
151. Toate încăperile trebuie să fie numerotate în mod stabilit (conform anexei
nr.13 la Regulament). În interiorul fiecărei încăperi este stabilit sechestru bunurilor
materiale.
Mobilierul, inventarul şi întreg utilajul din încăpere se numerotează pe una din
părţi (excluzînd partea din faţă a obiectului) şi se înscriu în registrul de evidenţă a
bunurilor materiale.
152. Mişcarea bunurilor materiale dintr-o subunitate în alta se execută cu
aprobarea comandantului unităţii.
153. În dormitoare sau în alte încăperi pentru efectiv, la un loc vizibil (într-o
mapă specială în condiţii de campanie), trebuie să fie afişate pe panouri speciale
programul zilnic, oralul şedinţelor, tabelul cu rîndul la serviciu, schemele de
instalare a efectivului, sechestrul bunurilor materiale şi instrucţiunile necesare.
154. Portretele şi tablourile atîrnate în camere (încăperi) să fie luate în rame,
iar placardele şi alte materiale ilustrative - pe şipcă. În toate încăperile se permite a
avea flori, iar la ferestre a agăţa draperii îngrijite.
Geamurile la ferestrele de la etajele de jos, care ies în străzile oraşului, la
înălţimea cerută, să fie mate sau acoperite cu vopsea albă.
La necesitate, uşile de intrare în cazarmă pot fi utilate cu un orificiu de
observare, cu o încuietoare interioară sigură şi cu semnalizare acustică cu ieşire la
plantonul pe subunitate. La ferestrele de la etajele de jos în acest caz se instalează
zăbrele.
155. În toate dormitoarele, pentru apă potabilă se amenajează havuzuri sau se
instalează rezervoare cu robinet închise cu lacăt. Rezervoarele, sub supravegherea
sergentului de serviciu pe subunitate, în fiecare zi se clătesc şi se umplu cu apă
potabilă proaspătă, odată pe săptămînă se dezinfectează. Cheile de la rezervoare se
păstrează la sergentul de serviciu pe subunitate.
156. Tuturor încăperilor li se asigură numărul suficient de urne pentru gunoi,
iar locurilor pentru fumat – urne cu apă (cu lichid dezinfectant).
La intrările în încăperi trebuie să fie instalate dispozitive pentru curăţatul
încălţămintei de noroi şi urne pentru gunoi.
157. Curăţarea zilnică a încăperilor se efectuează de către personalul numit,
sub supravegherea directă a sergentului de serviciu pe subunitate. Personalul
destinat pentru efectuarea curăţeniei, nu este scutit de şedinţele de instrucţie.
Menţinerea curăţeniei în încăperi în perioada desfăşurării şedinţelor se pune în
seama serviciului de zi.
158. Pe lîngă curăţenia zilnică, odată pe săptămînă se execută curăţenia
generală a tuturor încăperilor sub conducerea plutonierilui de subunitate. Pe timpul
curăţeniei generale a obiectelor de cazarmă (saltelele, pernele, păturile) pot fi scoase
în curte pentru aerisire. Plutonierul de subunitate implementează măsuri pentru
efectuarea curăţeniei stabilite în cazarmă şi la teritoriul întărit. Turnarea apei pe
podele este interzisă.
159. În cantine tot utilajul şi inventarul se marchează şi se menţine în ordine
cu respectarea stictă a regulilor sanitare.

8
 160. Podurile, uscătoriile, subsolurile se încuie, cheile se păstrează la persoana
responsabilă de întreţinerea acestor încăperi, cheile de rezervă a acestor încăperi se
păstrează la sergentul de serviciu pe subunitate.
161. Toaletele se amenajează reieşind din normele de asigurare şi exploatare a
spaţiului locativ.
Toaletele trebuie să fie menţinute în curăţenie, zilnic să fie dezinfectate şi să
aibă o ventilare şi iluminare suficientă. Inventarul pentru curăţirea lor se păstrează
într-un loc (dulap) stabilit.
Toaletele exterioare se amenajează cu haznale impermeabile la distanţa de 40 -
100 metri faţă de cazarme, cantine, depozite alimentare. Trecerile spre acestea pe
timp de noapte se iluminează. La necesitate (noaptea), pe timpul rece al anului, în
încăperi rezervate special se instalează pisoare. Haznalele toaletelor se curăţă la
timp şi se dezinfectează.
162. Se interzice orice transformare sau modificare a construcţiilor, montarea
şi demontarea construcţiilor existente şi edificarea altor noi, montarea reţelelor
electrice interioare, de comunicaţii şi de semnalizare, precum şi instalarea de sobe
noi şi temporare, fără permisiunea organelor de exploatare a spaţiului locativ.
Reparaţia utilajului şi reţelelor de alimentare cu energie electrică, cu gaze şi de
încălzire centralizată se execută cu forţele serviciului de exploatare a spaţiului
locativ sau de către persoanele cu pregătire specială şi autorizate pentru executarea
lucrărilor respective.
Mersul în formaţie în pas de defilare în încăpere este interzis.
163. În locul de dispunere a unităţii, pe teritoriul adiacent trebuie să fie
înverzit şi întreţinut în ordine, iar pe timp de noapte - iluminat suficient. Teritoriul
unităţii militare se împrejmuieşte.
Pentru menţinerea ordinii, raionul de dispunere a unităţii, se repartizează pe
sectoare între subunităţi. Gunoiul se adună zilnic în containere închise cu capac şi
se transportă în modul stabilit. Containerele se instalează pe platforme tari. Cel
puţin o dată pe săptămînă, acestea se curăţă şi se dezinfectează.
Curăţenia teritoriului unităţii militare se execută zilnic cu forţele proprii ale
personalului din serviciul de zi şi în ziua de gospodărie de către echipele numite
pentru cest scop.

ÎNCĂLZIREA ÎNCĂPERILOR
164. Începutul şi sfîrşitul perioadei de încălzire se anunţă prin ordinul
(dispoziţiunea) conducătorului structurii militare conform normelor stabilite. Cînd
încălzirea se efectuează cu sobe, modul şi timpul de încălzire a încăperilor, primirea
şi distribuirea combustibilului se stabilesc de către comandantul de unităţii.
Pînă la începutul perioadei de încălzire, toate cazanele şi sistemele de încălzire
centrală, sobele şi coşurile de fum trebuie să fie verificate minuţios, iar cele cu
defecte să fie reparate.
165. Pe timp de iarnă, în încăperile de locuit se menţine temperatura aerului
nu mai joasă de 18°C, iar la instituţiile medicale - nu mai joasă de 20°C, în celelalte
încăperi - în conformitate cu normele stabilite. Termometrele se instalează în
încăperi pe pereţii interiori, mai departe de sobe şi sistemele de încălzire, la
înălţimea de 1,5 m de la podea.
166. Încălzirea sobelor în încăperi se efectuează prin ordinul comandantului
unităţii ţinîndu-se cont de regulile antiincendiare şi tehnicii securităţii. În încăperile
destinate pentru şedinţe şi servicii, încălzirea sobelor se efectuează dimineaţa şi
trebuie să fie încetată cu o oră înainte de începutul şedinţelor (lucrărilor). În
încăperile unde temperatura este mai joasă decît normele stabilite în pct. 165,
încălzirea sobelor, la permisiunea comandantului unităţii, se poate continua.
167. Pentru perioada de încălzire, printr-un ordin pe unitate, încălzirea sobelor
se efectuează de fochişti (persoane din numărul soldaţilor), care trebuie să fie în
prealabil instruiţi privind regulile şi cerinţele de încălzire şi siguranţă contra
9
incendiilor. Pentru perioada de încălzire fochiştii sunt scutiţi de la şedinţe şi de
executarea serviciilor.
Supravegherea încălzirii sobelor în subunităţi îi revine plutonierului de
subunitate şi sergentului de serviciu pe subunitate, în statul major al unităţii –
sergentul de serviciu pe statul major.
La instructajul persoanelor din componenţa serviciului de zi se acordă o atenţie
deosebită necesităţii de a controla respectarea regulilor de încălzire a sobelor în
încăperile de locuit şi în cele pentru serviciu.
168. Este interzisă exploatarea sobelor cu defecte, precum şi folosirea pentru
aprindere a lichidelor inflamabile, lăsarea sobelor în funcţionare fără supraveghere,
uscarea combustibilului lîngă (sau în) sobe şi păstrarea acestuia în încăperile de
locuit, precum şi spargerea lemnelor în încăperi, coridoare şi pe scări.
169. După terminarea perioadei de încălzire, toate sobele şi coşurile de fum
trebuie să fie curăţate şi verificate de către plutonierul de subunitate în comun cu
şeful serviciului cazare al unităţii, după care uşiţele sobelor se închid şi se sigilează.

Aerisirea încăperilor
170. Aerisirea încăperilor în cazarmă se efectuează de către personalul
serviciului interior. În dormitoare, aerisirea se efectuează înainte de stingere şi după
deşteptare, iar în sălile de clasă - înainte de începerea şedinţelor şi în timpul
pauzelor.
Pe timp cald, podurile şi subsolurile clădirilor se aerisesc în permanenţă, iar pe
timp rece, aerisirea se efectuează la necesitate.
171. Oberlihturile şi ferestrele pentru aerisire se deschid cînd efectivul se află
în afara încăperilor. Dacă militarii nu ies din încăperi, oberlihturile sau ferestrele se
deschid numai pe o parte a încăperilor. Ferestrele deschise se fixează în cîrlige.
Pe timp cald, ferestrele în cantine, punctele medicale, toalete se utilează cu
plase contra insectelor.
Instalaţiile de ventilare existente trebuie să fie menţinute în stare de
funcţionare. Ventilarea aflux-aspiraţie se pune în funcţiune la necesitate.

Iluminarea încăperilor
172. Modul de iluminare este determinat de comandantul unităţii. Iluminarea
cazărmilor se împarte în iluminat de lucru şi de serviciu (lumină albastră).
În dormitoare, de la stingere pînă la deşteptare se lasă iluminatul de serviciu;
cînd iluminarea se efectuează cu lămpi cu petrol, lămpile de serviciu ard în mod
obişnuit. La intrarea în cazarmă, în camerele pentru păstrarea armamentului, în
coridoare, pe scări şi în toalete, de la lăsarea întunericului şi pînă la luminarea de
zi, se menţine iluminatul de lucru. Supravegherea regimului de iluminare revine
persoanelor serviciului de zi.
În scopul folosirii raţionale a energiei electrice, fiecare comandant stabileşte
programul de funcţionare a fiecărui loc de iluminare.
173. În caz de avarie sau întrerupere temporară a iluminării electrice din alte
motive, sergenţii de serviciu pe subunităţi trebuie să dispună de surse de rezervă de
iluminat, locurile de păstrarea cărora sunt determinate de comandantul unităţii
(subunităţii).

Instalarea în cazuri speciale (în localităţi)

174. Instalarea unei subunităţi a unităţii militare în localităţi, se realizează cu
acordul reprezentanţilor organelor publice locale, în clădiri administrative, iar în
lipsa acestora - în case sau încăperi potrivite pentru trai.
După instalare este interzisă trecerea arbitrară dintr-o casă în altă.
175. Localităţile predestinate instalării temporare, la ordinul comandantului de
unitate, sînt cercetate în prealabil, la corespunderea normelor sanitaro-epidemice.

10
Instalarea în localităţile nefavorabile din punct de vedere sanitaro-epidemic este
interzisă.
176. Înainte de a ocupa încăperile, şoproanele şi platformele, comandantul de
subunitate le examinează, după ce instalează efectivul, armamentul şi tehnica
militară.
Plutoanele se instalează, după posibilitate, în mod concentrat.
Ofiţerii şi subofiţerii se instalează în încăperi din apropierea locului de
dispunere a subunităţilor subordonate.
Armamentul şi tehnica militară se dispune pe subunităţi, în afara
construcţiilor, pe terenuri acoperite (mascate) sau sub şoproane.
177. Pentru fiecare subunitate se indică hotarele locului de dispunere a ei, în
limitele cărora se repartizează încăperi şi sectoarele de teren pentru activităţi, de
asemenea, se stabileşte punctul de adunare la semnalul de alarmă.
178. Pentru instalarea depozitelor se distribuie încăperi separate, care
corespund cerinţelor siguranţei contra incendiilor.
Bucătăriile, brutăriile şi băile, dacă pentru acestea nu au fost rezervate
încăperi aparte, se instalează la o distanţă faţă de încăperile de locuit şi de alte
construcţii, pentru evitarea incendiilor.
179. La instalarea temporară a subunităţilor într-o localitate se construiesc
imediat toalete, care se menţin în ordine permanentă.
180. Apa potabilă şi pentru prepararea hranei se va lua numai la punctele de
alimentare cu apă desemnate; vor fi luate măsuri de prevenire a poluării acestora, la
acestea se organizează paza permanentă.
181. În fiecare încăpere se numeşte un superior, care supraveghează
comportamentul militarilor, ordinea interioară, integritatea patrimoniului militar,
curăţenia teritoriului aferent, precum şi de respectarea regulilor de securitate
antiincendiară.
Tuturor militarilor li se interzice folosirea bunurilor materiale, care aparţin
stăpînilor încăperii, fără aprobarea acestora.
182. La instalarea temporară în localitate, armamentul şi muniţiile se
păstrează într-un loc uscat, îndepărtat de la uşi, sobe, aparatele de încălzire şi se
păzesc de către personalul serviciului de zi. Echipamentul se aranjează în locuri
desemnate acestui scop. Obiectele personale şi lenjeria se păstrează în raniţe.

Protecţia antiincendiară
183. Toţi militarii sunt obligaţi să cunoască şi să respecte regulile de siguranţă
contra incendiilor (anexa nr.15 la Regulament) şi să poată manipula cu mijloacele
de stingere a incendiilor.
În cazul izbucnirii incendiului, fiecare militar este obligat să înştiinţeze
structurile respective (serviciul pompieri) şi să întreprindă măsuri imediate de
stingere a incendiului cu toate mijloacele disponibile, precum şi de salvarea
oamenilor, armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale. 184. În
cadrul unităţii se elaborează planul de protecţie antiincendiară, care se coordonează
cu serviciul de pompieri local, se aprobă de către comandantul unităţii şi se
informează întregul efectiv.
Extrasul din plan, care include regulile de siguranţă contra incendiilor în
unitate, calculul forţelor şi mijloacelor antrenate la stingerea incendiului, precum şi
ordinea evacuării efectivului, armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace
materiale trebuie să se afle la ofiţerul de serviciu pe unitate.

11
3. Cerinţele documentelor de conducere cu privire la disciplina militară.

Art.1. – Regulamentul disciplinei militare determină esenţa disciplinei militare,

stabileşte obligaţiile militarilor de menţinere şi respectare a acesteia, tipurile de
stimulări şi de sancţiuni disciplinare, drepturile comandanţilor (şefilor) de a le
aplica, precum şi modul de depunere şi de examinare a propunerilor, a cererilor
şi a reclamaţiilor înaintate de militari.
Art.2. – (1) Prevederile prezentului regulament se aplică de autorităţile centrale
de specialitate ale administraţiei publice şi de alte autorităţi administrative
centrale, denumite în continuare structuri militare, în care, conform legislaţiei în
vigoare, se prevede îndeplinirea serviciului militar.
(2) Prevederile prezentului regulament se aplică următoarelor categorii de
militari: militari prin contract, militari în termen, militari cu termen redus,
studenţi ai instituţiilor de învăţămînt militar, rezervişti concentraţi sau
mobilizaţi.
(3) Toţi militarii sînt obligaţi să menţină şi să respecte disciplina militară, să se
călăuzească cu stricteţe de prevederile prezentului regulament.
Art.3. – Prezentul regulament are la bază Constituţia, legile din domeniul
apărării naţionale, precum şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova
este parte.
Art.4. – (1) Îndeplinirea serviciului militar impune respectarea cu stricteţe a
disciplinei militare şi suportarea rigorilor vieţii de militar.
(2) Disciplina militară înseamnă respectarea strictă şi exactă de către toţi
militarii a ordinii militare şi a regulilor de comportare obligatorii prevăzute de
legi, de regulamentele militare, de alte acte normative ce reglementează
îndeplinirea serviciului militar. Disciplina militară constituie unul din factorii
determinanţi ai capacităţii de luptă a Forţelor Armate şi se bazează atît pe
acceptarea conştientă a regulilor de comportare stabilite, cît şi pe constrîngerea
ce se aplică, conform prevederilor legii, în situaţia nerespectării acestora.
(3) Disciplina militară impune subordonarea necondiţionată în îndeplinirea
întocmai şi la timp a îndatoririlor şi atribuţiilor funcţionale, în respectarea
normelor de ordine şi de comportare militară şi civică, precum şi asumarea
responsabilităţii pentru faptele săvîrşite.
Art.5. – Disciplina militară pune în faţa fiecărui militar următoarele obligaţii:
a) să servească necondiţionat poporul, să fie devotat Republicii Moldova, să
apere suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a ţării pînă
la jertfire de sine;
b) să respecte şi să îndeplinească prevederile Constituţiei şi ale altor legi, să
apere valorile democraţiei constituţionale, să respecte acordurile internaţionale
la care Republica Moldova este parte;
c) să respecte jurămîntul militar şi prevederile regulamentelor militare, să
execute necondiţionat, întocmai şi la timp ordinele comandanţilor (şefilor), fiind
responsabil de modul în care îndeplineşte misiunile încredinţate;
d) să preţuiască onoarea şi gloria de luptă a poporului, a unităţii militare, să fie
demn de gradul militar şi de uniforma militară pe care o poartă;
e) sa fie disciplinat şi vigilent, să păstreze cu stricteţe secretul de stat, precum şi
caracterul confidenţial al unor acţiuni şi documente;
f) să-şi perfecţioneze pregătirea şi măiestria profesională;
g) să preţuiască camaraderia militară, să respecte drepturile şi libertăţile tuturor
cetăţenilor;
h) să cunoască şi să întreţină regulamentar, în stare permanentă de luptă,
armamentul şi tehnica încredinţată, să păstreze şi să administreze eficient
patrimoniul militar din dotare;
i) să respecte regulile securităţii personale la manipularea şi întreţinerea
mijloacelor tehnice şi a armamentului, precum şi la efectuarea altor activităţi în
12
timpul îndeplinirii serviciului militar;
j) să aibă grijă de sănătatea sa, să respecte regulile igienei personale şi sociale şi
să nu-şi permită deprinderi dăunătoare;
k) să fie cinstit, corect, sincer şi principial;
l) să-i stimeze pe comandanţi (şefi), pe superiori şi inferiori, să-i apere în orice
condiţii;
m) să contribuie la menţinerea şi la restabilirea ordinii regulamentare;
n) să se comporte cu demnitate atît în unitatea militară, cît şi în afara ei, să
nu-şi permită nici sie şi nici altora să încalce ordinea publică, să contribuie pe
toate căile la apărarea onoarei şi demnităţii cetăţenilor, la menţinerea
prestigiului Forţelor Armate.

Art.6. – Disciplina militară se realizează:

a) prin muncă educativă, efectuată permanent de comandanţi (şefi) pentru a le
forma şi cultiva militarilor calităţi morale şi de luptă exemplare, necesare în
executarea obligaţiilor de serviciu;
b) prin menţinerea, în unitatea (subunitatea) militară, a ordinii regulamentare;
c) prin exigenţa comandanţilor (şefilor) faţă de subalterni, prin respectarea
demnităţii lor personale, prin grija permanentă faţă de ei, prin îmbinarea iscusită
a metodelor de convingere şi de constrîngere şi prin aplicarea lor corectă;
d) prin crearea, în unitatea (subunitatea) militară, a unei atmosfere de
responsabilitate, de ajutor reciproc şi de mîndrie pentru colectivul de militari;
e) prin organizarea, la un nivel înalt, a pregătirii militare şi prin încadrarea
deplină a efectivului în acest proces.
Art.8. – (1) În interesul apărării Patriei, comandantul (şeful) are obligaţia să
ceară, cu hotărîre şi fermitate, respectarea disciplinei militare şi a ordinii
regulamentare, să creeze în acest scop toate condiţiile necesare şi să nu lase fără
reacţie nici o încălcare (abatere) comisă de subaltern.
(2) Comandantul (şeful) care nu asigură condiţii adecvate pentru respectarea
ordinii regulamentare şi a cerinţelor disciplinei militare, care nu întreprinde
măsuri pentru restabilirea lor poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
(3) Fiecare militar este obligat să acorde asistenţă comandantului (şefului) la
restabilirea ordinii şi disciplinei printr-un comportament exemplar, prin
intoleranţă faţă de încălcări, prin curmarea acţiunilor vădite de încălcare a
disciplinei şi ordinii.
Art.9. – (1) Comandantul (şeful) are dreptul să dea ordine (dispoziţii)
subalternilor. Ordinul (dispoziţia) se execută necondiţionat, întocmai şi în
termen.
(2) Ordinele comandanţilor (şefilor) nu trebuie să contravină Constituţiei şi altor
legi, regulamentelor militare şi altor acte normative ce reglementează serviciul
militar, acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi
normelor de drept umanitar internaţional.
(3) Pentru ordinul (dispoziţia) dat, comandantul (şeful) poartă răspundere în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art.10. – (1) Stimulările şi sancţiunile disciplinare se aplică doar de şeful direct şi
de şefii specificaţi la capitolul 8 din prezentul regulament.
(2) De autoritate disciplinară care o au şefii inferiori dispun şi şefii superiori.
Art.11. – Comandanţii (şefii) ale căror funcţii nu sînt menţionate în prezentul
regulament, în conformitate cu gradul militar prevăzut de funcţia deţinută, au
autoritate disciplinară faţă de subalterni:
a) de comandant de grupă – sergentul inferior şi sergentul;
b) de locţiitor de comandant de pluton – sergentul-major şi plutonierul;
c) de plutonier de companie – plutonierul-major şi plutonierul-adjutant;
d) de comandant de pluton – locotenentul şi locotenentul-major;
13
 e) de comandant de companie – căpitanul şi maiorul;
f) de comandant de batalion – locotenent-colonelul;
g) de comandant de regiment – colonelul;
h) de comandant de brigadă – colonelul şi generalul de brigadă.
Art.12. – În perioada de exercitare temporară a obligaţiilor, comandantul (şeful)
are autoritate disciplinară conform funcţiei deţinute doar în cazul în care ordinul
emis o prevede.
Art.13. – (1) Ofiţerii care se află în deplasare cu subunităţi sau echipe în calitate
de comandanţi ai acestora, precum şi în timpul îndeplinirii unei misiuni în afara
dislocării unităţii lor, au autoritate disciplinară cu o treaptă mai înaltă decît cea
prevăzută de funcţia deţinută.
(2) Militarii numiţi ca şefi de echipe, în cazurile specificate la alin.(1) din
prezentul articol, au autoritate disciplinară:
a) de plutonier de companie – sergenţii;
b) de comandant de pluton – subofiţerii;
c) de comandant de companie – ofiţerii cu grade militare inferioare care deţin
funcţia de comandant de pluton.
Art.14. – Ofiţerul numit şef al comisiei de inspecţie (control) a unităţii militare, a
instituţiei are autoritate disciplinară cu o treaptă mai înaltă decît cea a
comandantului unităţii, instituţiei supuse inspecţiei, dacă prezentul regulament
nu prevede altfel.
Art.15. – Au autoritate disciplinară faţă de militarii din subordine în volumul
deplin prevăzut de prezentul regulament: conducătorul structurii militare; Şeful
Marelui Stat Major al Armatei Naţionale – comandant al Armatei Naţionale (cu
excepţia aplicării sancţiunilor disciplinare ofiţerilor cu grade militare superioare,
prevăzute la art.57 lit.d) şi e) din prezentul regulament); viceministrul apărării
(cu excepţia aplicării sancţiunilor disciplinare ofiţerilor, prevăzute la art.57 lit.d)
şi e) din prezentul regulament).
Art.16. – (1) Locţiitorii conducătorului structurii militare au autoritate
disciplinară de comandant de brigadă.
(2) Persoanele civile cu funcţii de conducere au dreptul să aplice stimulări şi
sancţiuni disciplinare potrivit funcţiilor deţinute. Acest drept se exercită prin
intermediul comandanţilor (şefilor).

4. Respectarea regulilor de politeţe militară, atitudinile reciproce

regulamentare între militari, regulile portului uniformei militare.

Despre politeţea militară şi conduita militarilor

70. Militarii sînt obligaţi să servească în permanenţă drept exemplu de înaltă
cultură, modestie şi cumpătare, să păstreze cu sfinţenie onoarea militară, să-şi
apere demnitatea şi să stimeze demnitatea celorlalţi. E necesr de ţinut cont, că
după comportamentul militarilor se judecă nu numai despre ei în particular, dar şi
despre onoarea Forţelor Armate în ansamblu.
Relaţiile între militari se constituie pe baza stimei reciproce. Pe întrebări de
serviciu ei trebuie să se adreseze unul altuia prin „Dumneavoastră". La adresarea
personală, militarii îşi nominalizează gradul, fără a indica genul de arma sau
serviciul.
71. Comandanţii şi superiorii, la adresarea către subordonaţi şi inferiori pe
linia serviciului, îi numesc după gradul militar şi nume sau numai după grad, în
ultimul caz adăugînd înaintea gradului cuvîntul „domnule".
De exemplu: „Soldat Pîntea", „Sergent Olaru", „Domnule sergent".
Studenţii instituţiilor de învăţămînt militar, care nu au grade militare ale
efectivului de sergenţi şi subofiţeri, în adresări sînt numiţi: „Student Moraru"
„Domnule student".

14
 Subordonaţii şi inferiorii, la adresarea către comandanţi şi superiori, îi numesc
după grad, adăugînd înaintea gradului cuvîntul „domnule".
De exemplu: „Domnule locotenent major", „Domnule general de brigadă".
La adresarea la un grup de ofiţeri (la adunări, consfătuiri), se foloseşte
expresia: „Domnilor ofiţeri".
În afara orelor de serviciu şi a formaţiei, ofiţerii pot să se adreseze unul altuia
după grad sau pe nume. În viaţa cotidiană, ofiţerilor li se permite folosirea expresiei
afirmative „cuvînt de ofiţer", la întîlnire sau cînd îşi iau rămas bun se admite să se
spună „am onoarea să vă salut domnule...".
Denaturarea gradelor militare, folosirea cuvintelor obscene, poreclelor,
brutalitatea şi adresările familiare sunt incompatibile cu noţiunile de onoare
militară şi demnitatea militarilor.
72. În timpul aflării în afara formaţiei, dînd sau primind un ordin, militarii
sunt obligaţi să ia poziţia „drepţi", iar dacă sunt acoperiţi, să ducă mîna la coifură şi
s-o lase în jos.
La încheierea raportului, militarul lasă în jos mîna de la coifură. Dacă înainte
de raport s-a dat comanda „Drepţi", cel care dă raportul, la comanda şefului „Pe
loc repaus" repetă comanda şi lasă mîna în jos.
La adresarea către alt militar în prezenţa unui superior în grad, militarul
trebuie să solicite permisiunea de la acesta.
De exemplu: „Domnule colonel, permiteţi-mi să mă adresez la domnul
căpitan Popescu".
73. În locurile publice, precum şi în troleibuz, autobuz şi în trenurile
interurbane, dacă lipsesc locuri libere, militarul este obligat să-i ofere locul său
şefului (superiorului).
În cazul întîlnirii cu un şef (superior), cînd subordonatul (inferiorul) nu poate
trece pe lîngă acesta din cauza spaţiului îngust, el este obligat salutîndu-l să-i
cedeze trecerea; dacă e necesar ca un şef (superior) să fie depăşit, subordonatul
(inferiorul) trebuie sa-i ceară permisiunea: „Domnule maior, permiteţi-mi să
trec".
La adunări, concerte, spectacole şi consfătuiri în cadrul unităţii (subunităţii)
militarii superiori în grad şi în funcţie ocupă locurile în sală, începînd cu primele
rînduri (dacă nu au fost alte dispoziţii).
Militarii trebuie să fie politicoşi faţă de populaţia civilă, să manifeste o
deosebită atenţie faţa de persoanele în etate, femei şi copii, să contribuie la
apărarea onoarei şi demnităţii cetăţenilor, precum şi să le acorde ajutor în caz de
accidente, incendii sau calamităţi.
74. În cazul, cînd pe lîngă un militar sau un grup de militari trece o unitate
(subunitate) militară în formaţie, cu Drapelul de luptă, chiar dacă aceştia sunt în
mişcare, se opresc cu faţa spre Drapelul de luptă şi salută pe tot timpul trecerii. În
cazul întîlnirii unităţii (subunităţii) militare fără Drapel de lupta, aceştia salută pe
comandanţi fără a se opri.
75. Militarilor li se interzice: să ţină mîinile în buzunare, să şadă sau să
fumeze în prezenţa unui şef (superior) fără permisiunea acestuia, precum să
mănînce sau să fumeze din mers în locurile nedestinate acestui scop.
76. Modul sănătos de viaţă trebuie să devină o normă cotidiană a
comportamentului fiecărui militar. Apariţia în stare de ebrietate la serviciu şi în
locurile publice se consideră o încălcare gravă a disciplinei militare, care
discriminează onoarea militarului.
77. Regulile de politeţe militară, de comportament şi de executare a salutului
militar sînt obligatorii pentru militarii aflaţi în rezervă sau în retragere, în cazul
portului ţinutei militare. Ei sînt obligaţi strict să respecte cerinţele regulamentelor
militare.
78. Pentru militarii Forţelor Armate ale Republicii Moldova se stabilesc
tipurile necesare a ţinutei militare. Ţinuta militară, precum şi Regulile de port a
15
acesteia, se aprobă de către Preşedintele Republicii Moldova – Comandant suprem
al Forţelor Armate. Dreptul de a purta ţinuta militară îl au toţi militarii, precum şi
militarii aflaţi în rezervă sau retragere, eliberaţi din serviciul militar cu acest drept.
În timpul aflării în afara locului de dispunere a unităţii militare la odihnă,
precum şi la tratament, militarilor li se permite portul îmbrăcămintei civile.

5. Modul de înregistrare a pedepselor şi stimulărilor în fişa de evidenţă.

Modul executării analizei stării disciplinei militare. Executarea bilanţului
în grupă, pluton.

Art.7. – (1) Fiecare comandant (şef) poartă răspundere pentru starea disciplinei
militare şi este obligat:
a) să-şi educe subalternii în spiritul executării întocmai a cerinţelor disciplinei
militare;
b) să le cultive sentimentul propriei demnităţi, conştiinţa onoarei şi datoriei militare;
c) să-i stimuleze pe merituoşi şi să aplice pedepse severe celor care manifestă
neglijenţă;
d) să ceară ca fiecare militar să-şi îndeplinească sarcinile conştiincios şi cu
abnegaţie;
e) să studieze opinia colectivului de militari, să susţină pe toate căile iniţiativele
raţionale şi propunerile subalternilor, orientate spre perfecţionarea capacităţii şi
pregătirii de luptă a unităţii (subunităţii) militare.
(2) Comandanţii (şefii) trebuie să acorde o atenţie deosebită studierii, sub toate
aspectele, a calităţilor subalternilor, respectării relaţiilor regulamentare, coeziunii
colectivului de militari, consolidării prieteniei dintre militari, depistării la timp a
cauzelor şi prevenirii încălcărilor (abaterilor) ce se comit de subalterni, creării unei
atitudini de intoleranţă faţă de cei care încalcă disciplina militară, faţă de cazurile
de inechitate socială. Comandantul (şeful) este obligat să analizeze starea disciplinei
militare, să facă bilanţul muncii efectuate şi să stabilească măsuri eficiente de
îmbunătăţire a disciplinei, să nu admită tăinuirea faptelor de încălcare a disciplinei
militare, a infracţiunilor şi incidentelor.
(3) Comandantul (şeful) trebuie să fie atent faţă de subalterni, să le cunoască
problemele şi necesităţile, să contribuie la satisfacerea acestora, să nu permită
brutalitate faţa de subalterni şi lezarea demnităţii lor personale, să le servească
permanent drept exemplu de respectare cu stricteţe a Constituţiei, a altor legi, a
jurămîntului militar, a regulamentelor şi ordinelor (dispoziţiilor) militare, să
servească drept exemplu de puritate morală, onestitate, modestie şi echitate.
Periodic, la fiecare subunitate militară, comandantul analizează starea
disciplinei militare, urmărind stabilirea modului în care este influentat procesul
de instructie si de învătământ, cauzele care au favorizat producerea de evenimente
ori abateri disciplinare, si ordonă măsuri pentru prevenirea acestora.
Nivelul disciplinei militare se analizează la fiecare structură militară în cadrul
activitătii de evaluare periodică a stării subunităţilor militare, astfel:
a) la pluton (grupă) - zilnic;
b) la companie/similar - săptămânal;
c) la batalion/similar, - semestrial, de regulă la sfârşitul etapelor de instrucţie în
prima decadă a lunii următoare, si când comandantul apreciază că este necesar, în
cadrul şedinţelor de lucru;
d) la Brigadă - în fiecare perioadă, în ultima decadă a perioadei de instrucţie, si
când comandantul apreciază că este necesar, în cadrul şedinţelor de lucru;
e) la instituţiile militare de învătământ - la sfârşitul fiecărui an de învăţământ si
când comandantul apreciază că este necesar, în cadrul şedinţelor de lucru;

- Analiza stării disciplinei militare pe garnizoană se organizează si se desfăşoară

anual, până la data de 15 ianuarie pentru anul precedent, si este condusă de către
16
comandantul garnizoanei. La această activitate participă comandanţii unităţilor
militare, cadrele nominalizate de către comandantul garnizoanei si invitaţi din
rândul autorităţilor publice locale, precum si al structurilor de ordine publică
- Structurile militare, de la batalion companie independentă în sus, înaintează pe
cale ierarhică rapoarte - sinteză privind starea disciplinei militare pe anul
precedent, astfel încât, în termen de 15 zile de la finalizarea anului de instrucţie,
statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, Comandamentul operaţional
întrunit, direcţiile centrale si celelalte structuri subordonate nemijlocit structurilor
centrale să poată centraliza rapoartele de la toţi subordonaţii nemijlociţi si, ulterior,
să elaboreze propriile rapoarte-sinteză.

17