Date geografice

Danemarca are o suprafata de 43.094 kmp, fiind formata din peninsula Jutlanda si din alte 406 insule,
din care doar 78 sunt locuite. Din acestea, cele mai mari si mai dens populate sunt insula Zealand, pe
care este situata si capitala, Copenhaga, precum si insula Funen.

Populatia si limba oficiala

Populatia Danemarcei este de 5,4 milioane locuitori, cu o densitate de 125 locuitori/kmp. Din punct
de vedere national si cultural Danemarca este o tara foarte omogena. 85% din populatie traieste in
orase. Cel mai mare oras este Copenhaga, cu 1,4 milioane locuitori. Al doilea oras ca marime este
Aarhus, cu 218.000 locuitori. Intreaga tara este, de fapt, impanzita de o retea de orase de marime
medie. Procentul de populatie activa este foarte inalt, respectiv de 77,5% in randul populatiei intre
16-66 de ani.

. Standardul de viata este inalt, iar diferentele intre bogati si saraci sunt mai mici decat
in multe tari dezvoltate din Europa. Cea mai mare parte a populatiei, circa 90%, este de
religie protestanta. Limba oficiala este daneza, care face parte din familia limbilor nord-
germanice sau nordice, alaturi de islandeza, faroeza, norvegiana si suedeza. De asemenea,
limba engleza este vorbita curent de majoritatea locuitorilor.

1. Elemente de evolutie economica in timp

De-a lungul istoriei numerosi factori pozitivi au modelat economia daneza. Din aceasta
perspectiva nu este surprinzator ca in prezent Danemarca este una dintre cele mai bogate tari ale
lumii. Localizarea geografica, in stransa vecinatate cu cele mai dinamice natiuni ale Europei
secolului 16, Olanda si Marea Britanie, au exercitat fara indoiala o influenta pozitiva asupra
economiei si institutiilor daneze.

2. Stadiul actual al dezvoltarii economice

In prezent, Danemarca face parte din grupul de tarilor, cel mai dezvoltate, membre ale OCDE,
ceea ce se reflecta si in distributia productiei intre diferitele sectoare economice. Traditional,
Danemarca a fost considerata o tara agricola, cu mari exporturi de alimente prelucrate.

Exporturile agroalimentare sunt inca mari dar ponderea agriculturii a scazut la mai putin de
5% din PIB. Productia industriala reprezinta circa 20% , constructiile circa 5%. Insa, sectorul care
domina de departe este cel tertiar, al serviciilor, cu aproximativ 46%. Acesta include comertul,
transporturile, institutiile financiare,etc.
 3.1. Structura economica

Spre deosebire de cele mai multe tari avansate economic, dezvoltarea industriala in
Danemarca nu este legata de o baza proprie de materii prime. Industria daneza este dominata, in
mare masura, de prelucrarea usoara si reprocesare, productia fiind caracterizata printr-un inalt
grad de specializare, in domenii particulare, bine definite.

In ultimii ani, agricultura a suferit schimbari structurale, care au condus la o specializare

crescanda si la ferme considerabil mai mari comparativ cu media pe UE. Circa 60% o constituie
productia animala, indeosebi produse lactate si carne de porc. Agricultura detine circa 15% din
exporturi.

3.2. Indicatori economici

Cresterea economica

In prezent, economia daneza arata semne pozitive, cu o productie in crestere, somajul

in scadere, inflatie moderata si excedente atat fiscale cat si la balanta de plati externa. Intre
2004 -2006, cresterea economica a atins o medie de 3%, dupa o crestere medie de numai
0,75% in intervalul 2001-2003. In 2005 PIB-ul era de 1,552 miliarde krone . Se poate
afirma astfel ca nivelul prosperitatii exprimat in PIB/loc. a crescut cu 31% din 1990.
Pentru mai multi ani Danemarca s-a confruntat cu un deficit considerabil in balanta de
plati, ceea ce a dus la cresterea rapida a datoriei externe. Cu toate acestea, cu exceptia lui
1998, Danemarca a experimentat incepand cu 1990 un surplus al balantei de plati, ceea ce a
facut posibila achitarea datoriilor.
Conform statisticilor Comisiei Europene publicate in toamna 2005, Danemarca detine
cea mai buna pozitie intre tarile UE 15, in privinta finantelor publice : excedentul
reprezinta 3,8% din PIB, urmata fiind de Finlanda (1,9%), Suedia (1,5%) si Spania (0,2%).
Toate celelalte state UE 15 au deficite in finantele publice. Procentul datoriei publice din
PIB, de 28,1%, plaseaza Danemarca pe locul 3 in UE 15, dupa Luxemburg si Irlanda.

Rata somajului

Rata somajului este in continua scadere, de la aproape 6% in 2003, la 3,9% in 2006.

Conform acelorasi statistici ale Comisiei, intre tarile UE 15 cu cea mai scazuta rata a
somajului, Danemarca se situeaza pe aceeasi pozitie cu Olanda. Deasemenea, statisticile
plaseaza Danemarca pe primul loc intre tarile UE 15, ca procent de atragere a fortei de
munca din randul populatiei active (grupa de varsta intre 15-64 ani).
Rata inflatiei
 
Danemarca continua sa indeplineasca criteriile de convergenta prin ratele de schimb
stabile, inflatie, ratele dobanzii si finantele publice. Rata inflatiei la preturile de consum
atinge nivelul de 1,9% in februarie 2007, situandu-se sub 2,1%, media din zona euro.
 
Danemarca este un factor economic activ pe plan mondial, iar prosperitatea sa este
produsul unei integrari crescande in comunitatea internationala, din punct de vedere
economic, cultural si politic. Drept urmare, evenimentele si evolutiile internationale au
devenit elemente vitale in procesul decizional al companiilor daneze.
 
O economie mica si deschisa precum cea a Danemarcei, ale carei performante sunt
strans legate de ale celoralalte tari din UE si mai ales ale tarilor invecinate, este, ca urmare,
foarte dependenta de o Piata Interna Europeana functionala.

3.3. Investitii

Danemarca este caracterizata de stabilitate politica si economica, iar circumstantele

macroeconomice sunt favorabile investitiilor. Situata strategic, mijlocind Europa
continentala cu tarile nordice si baltice, Danemarca este una dintre liderii mondiali in ceea
ce priveste IT-ul, stiintele sociale si tehnologia energiei. Economia sa deschisa, dependenta
de comertul exterior si de cooperarea internationala, face ca politicile comerciale si cele
privind investitiile sa fie foarte liberale si sa incurajeze investitiile straine.
Conform unui sondaj al Economist Intelligence Unit pe 2006, Danemarca isi pastreaza
pozitia de lider ca fiind mediul cel mai atractiv pentru investitiile straine. Domeniile care ii
asigura aceasta pozitie sunt legate de mediul politic si institutional, stabilitatea
macroeconomica, politicile privind firmele private, politica privind investitiile straine,
finantele si infrastructura.
In perioada 2004-2005 totalul investitiilor directe straine in si din Danemarca a atins
nivelul de 41%, respectiv 46% din PIB. Cel mai mare investitor strain in Danemarca este
Suedia, urmata de SUA, a carei investitie a contat pentru 11% din totalul investitiilor anului
2005. Majoritatea investitiilor directe americane vizeaza telecomunicatiile, tehnologia
informatiei, biotehnologii, exploatarea petrolului si serviciile financiare.
Principalele destinatii ale investitiilor daneze sunt Marea Britanie (15%), Suedia
(11%) si SUA (9%), in timp ce UE a acumulat doar 66% din investitii in 2005.

3.4. Nivelul de trai

Una dintre cerintele de baza ale modelului danez, cunoscut in general ca modelul
social scandinav, ce presupune ca toti cetatenii au drepturi egale de securitate sociala, este
comertul liber si o productivitate ridicata a industriei si in consecinta un nivel ridicat al
taxelor si impozitelor. Impozitul pe venit virat catre stat este progresiv. Prin urmare, cei cu
venituri ridicate suporta si impozitele cele mai mari. In Danemarca TVA-ul are un nivel de
25% pentru toate bunurile si serviciile, ceea ce duce la incarcarea excesiva a preturilor. Prin
urmare, guvernul a impus “inghetarea” impozitelor. Daca sume mai mari de bani sunt
solicitate pentru o anumita zona de interes, de exemplu pentru a imbunatatii conditiile din
spitale sau pentru a ajuta pe cei cu disabilitati, o suma echivalenta trebuie economisita
dintr-un alt capitol al bugetului public. Mai mult, introducerea unei taxe pe venit mai
scazuta, desi intr-o proportie limitata, a rezultat in scaderea impunerii de la 48,9 % in 2004
la 48,1% in 2005. Cu veniturile din taxe si impozite, statul asigura in mare masura
securitatea pentru cetatenii sai.Un cetateana danez are dreptul sa isi acopere o gama variata
de nevoi gratis. Acestea includ: educatia, asigurarea medicala, spitalizarea, pensionarea
anticipata pentru persoanele de peste 65 de ani. In plus, statul subventioneaza de exemplu
indemnizatiile de somaj, asigurarea dentara si azilele de batrani.
O alta trasatura a modelului scandinav este aceea ca toti cetatenii au acces la ajutor
social, indiferent de statutul lor social sau de etnie. Cetatenii se bucura de securitate
financiara , fiind sprijiniti pe timp de boala, somaj si la batranete. Servicii suplimentare
include ajutor pentru plata chiriilor si la intretinerea copiilor. Contrar majoritatii celorlalte
tari europene, beneficiile sociale depind doar de contributia angajatorilor si de contributiile
directe intr-o masura limitata, iar dreptul de a beneficia de aceste avantaje depinde, intr-o
oarecare masura, de activitatea intreprinsa in perioada activa.
Specific modelului este si intrepatrunderea dintre o crestere economica ridicata si o
distribuire relativ egala a veniturilor. Utilizand impozitele ca instrument de egalizare a
veniturilor , tuturor cetatenilor le este asigurat necesarul pentru un trai decent. Desigur
modelul danez nu este exclusiv o poveste de succes. Aproximativ 35% din veniturile din
taxe si impozite sunt restituite populatiei sub forma veniturilor de transfer –burse in
educatie, diferite tipuri de pensie. Scolarizarea este de asemenea finantata din veniturile din
impozite. Chiar daca copiii sunt trimisi la scoli private, statul plateste aproximativ 85% din
taxa, astfel incat parintii sa nu fie nevoiti sa plateasca mai mult de 1/3 din total. Impunerea
ridicata tenteaza pe unii sa isi caute de lucru in strainatate sau sa abuzeze de asigurarea
sociala oferita de statul danez. In ciuda oricaror critici si desi populatia activa in sectorul
public reprezinta doar 35% din forta totala de munca, cea mai mare majoritate a danezilor
considera necesar acest sistem social.
Standardul de viata si nivelul salariilor este relativ ridicat comparativ cu alte state. In
2005, la 100 de danezi ,59 detin propriul apartament sau casa, 11 au si case de vacanta, 79
– masina de spalat, 57 – masina de spalat vase, 68 – cuptor cu microunde, 84 – video
player, 93 – CD player, 92 - DVD player, 84 – calculator personal, 92 – telefon mobil si 73
acees la internet.
Spre exemplu, in mod normal, cheltuielile de trai ale unei familii sunt distribuite astfel:
- costul de intretinere al locuintei 22%;
- alimente si tutun 17%;
- transport 17%;
- alte produse si servicii, precum gradinitele 13%;
- divertisment 11%;
- incalzire si electricitate 7%;
- echipamente electrocasnice 6%;
- imbracaminte, incaltaminte 5%;
- cheltuieli medicale 2%.