Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Danemarca are o suprafata de 43.094 kmp, fiind formata din peninsula Jutlanda si din alte 406 insule,
din care doar 78 sunt locuite. Din acestea, cele mai mari si mai dens populate sunt insula Zealand, pe
care este situata si capitala, Copenhaga, precum si insula Funen.
Populatia Danemarcei este de 5,4 milioane locuitori, cu o densitate de 125 locuitori/kmp. Din punct
de vedere national si cultural Danemarca este o tara foarte omogena. 85% din populatie traieste in
orase. Cel mai mare oras este Copenhaga, cu 1,4 milioane locuitori. Al doilea oras ca marime este
Aarhus, cu 218.000 locuitori. Intreaga tara este, de fapt, impanzita de o retea de orase de marime
medie. Procentul de populatie activa este foarte inalt, respectiv de 77,5% in randul populatiei intre
16-66 de ani.
. Standardul de viata este inalt, iar diferentele intre bogati si saraci sunt mai mici decat
in multe tari dezvoltate din Europa. Cea mai mare parte a populatiei, circa 90%, este de
religie protestanta. Limba oficiala este daneza, care face parte din familia limbilor nord-
germanice sau nordice, alaturi de islandeza, faroeza, norvegiana si suedeza. De asemenea,
limba engleza este vorbita curent de majoritatea locuitorilor.
De-a lungul istoriei numerosi factori pozitivi au modelat economia daneza. Din aceasta
perspectiva nu este surprinzator ca in prezent Danemarca este una dintre cele mai bogate tari ale
lumii. Localizarea geografica, in stransa vecinatate cu cele mai dinamice natiuni ale Europei
secolului 16, Olanda si Marea Britanie, au exercitat fara indoiala o influenta pozitiva asupra
economiei si institutiilor daneze.
In prezent, Danemarca face parte din grupul de tarilor, cel mai dezvoltate, membre ale OCDE,
ceea ce se reflecta si in distributia productiei intre diferitele sectoare economice. Traditional,
Danemarca a fost considerata o tara agricola, cu mari exporturi de alimente prelucrate.
Exporturile agroalimentare sunt inca mari dar ponderea agriculturii a scazut la mai putin de
5% din PIB. Productia industriala reprezinta circa 20% , constructiile circa 5%. Insa, sectorul care
domina de departe este cel tertiar, al serviciilor, cu aproximativ 46%. Acesta include comertul,
transporturile, institutiile financiare,etc.
3.1. Structura economica
Spre deosebire de cele mai multe tari avansate economic, dezvoltarea industriala in
Danemarca nu este legata de o baza proprie de materii prime. Industria daneza este dominata, in
mare masura, de prelucrarea usoara si reprocesare, productia fiind caracterizata printr-un inalt
grad de specializare, in domenii particulare, bine definite.
Cresterea economica
Rata somajului
3.3. Investitii
Una dintre cerintele de baza ale modelului danez, cunoscut in general ca modelul
social scandinav, ce presupune ca toti cetatenii au drepturi egale de securitate sociala, este
comertul liber si o productivitate ridicata a industriei si in consecinta un nivel ridicat al
taxelor si impozitelor. Impozitul pe venit virat catre stat este progresiv. Prin urmare, cei cu
venituri ridicate suporta si impozitele cele mai mari. In Danemarca TVA-ul are un nivel de
25% pentru toate bunurile si serviciile, ceea ce duce la incarcarea excesiva a preturilor. Prin
urmare, guvernul a impus “inghetarea” impozitelor. Daca sume mai mari de bani sunt
solicitate pentru o anumita zona de interes, de exemplu pentru a imbunatatii conditiile din
spitale sau pentru a ajuta pe cei cu disabilitati, o suma echivalenta trebuie economisita
dintr-un alt capitol al bugetului public. Mai mult, introducerea unei taxe pe venit mai
scazuta, desi intr-o proportie limitata, a rezultat in scaderea impunerii de la 48,9 % in 2004
la 48,1% in 2005. Cu veniturile din taxe si impozite, statul asigura in mare masura
securitatea pentru cetatenii sai.Un cetateana danez are dreptul sa isi acopere o gama variata
de nevoi gratis. Acestea includ: educatia, asigurarea medicala, spitalizarea, pensionarea
anticipata pentru persoanele de peste 65 de ani. In plus, statul subventioneaza de exemplu
indemnizatiile de somaj, asigurarea dentara si azilele de batrani.
O alta trasatura a modelului scandinav este aceea ca toti cetatenii au acces la ajutor
social, indiferent de statutul lor social sau de etnie. Cetatenii se bucura de securitate
financiara , fiind sprijiniti pe timp de boala, somaj si la batranete. Servicii suplimentare
include ajutor pentru plata chiriilor si la intretinerea copiilor. Contrar majoritatii celorlalte
tari europene, beneficiile sociale depind doar de contributia angajatorilor si de contributiile
directe intr-o masura limitata, iar dreptul de a beneficia de aceste avantaje depinde, intr-o
oarecare masura, de activitatea intreprinsa in perioada activa.
Specific modelului este si intrepatrunderea dintre o crestere economica ridicata si o
distribuire relativ egala a veniturilor. Utilizand impozitele ca instrument de egalizare a
veniturilor , tuturor cetatenilor le este asigurat necesarul pentru un trai decent. Desigur
modelul danez nu este exclusiv o poveste de succes. Aproximativ 35% din veniturile din
taxe si impozite sunt restituite populatiei sub forma veniturilor de transfer –burse in
educatie, diferite tipuri de pensie. Scolarizarea este de asemenea finantata din veniturile din
impozite. Chiar daca copiii sunt trimisi la scoli private, statul plateste aproximativ 85% din
taxa, astfel incat parintii sa nu fie nevoiti sa plateasca mai mult de 1/3 din total. Impunerea
ridicata tenteaza pe unii sa isi caute de lucru in strainatate sau sa abuzeze de asigurarea
sociala oferita de statul danez. In ciuda oricaror critici si desi populatia activa in sectorul
public reprezinta doar 35% din forta totala de munca, cea mai mare majoritate a danezilor
considera necesar acest sistem social.
Standardul de viata si nivelul salariilor este relativ ridicat comparativ cu alte state. In
2005, la 100 de danezi ,59 detin propriul apartament sau casa, 11 au si case de vacanta, 79
– masina de spalat, 57 – masina de spalat vase, 68 – cuptor cu microunde, 84 – video
player, 93 – CD player, 92 - DVD player, 84 – calculator personal, 92 – telefon mobil si 73
acees la internet.
Spre exemplu, in mod normal, cheltuielile de trai ale unei familii sunt distribuite astfel:
- costul de intretinere al locuintei 22%;
- alimente si tutun 17%;
- transport 17%;
- alte produse si servicii, precum gradinitele 13%;
- divertisment 11%;
- incalzire si electricitate 7%;
- echipamente electrocasnice 6%;
- imbracaminte, incaltaminte 5%;
- cheltuieli medicale 2%.