UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: Drept

DISCIPLINA: Drept Penal Special

Titlul referatului: COMPARAȚIE ÎNTRE

INFRACȚIUNEA DE OMOR ȘI
INFRACȚIUNEA DE LOVIRI SAU
VĂTĂMĂRI CAUZATOARE DE MOARTE

COORDONATOR: Conf. Univ. Dr. Boțian Elisabeta-

Mariana

Student: Bișboacă Andrei

Anul: III
 Omorul (numit și asasinat sau omucidere) este o infracțiune în care o persoană
ia viața unei alte persoane, cu intenție.
Exită mai multe moduri în care se poate săvârși omorul:
 prin acțiune directă, când autorul provoacă moartea victimei prin
împușcare, otrăvire, sufocare, lovire etc.
 prin acțiune indirectă, când autorul pune în mișcare o forță materială
(asmute un animal periculos asupra victimei) ori expune victima la
situații periculoase.
 prin inacțiune, când autorul nu îndeplinește un act la care era obligat
prin lege.
Un lucru interesant ar fi acelă că din punct de vedere statistic, ucigașii sunt
preponderent persoane aflate în căutarea unui partener sexual:
 bărbați (deoarece femeile sunt foarte pretențioase în alegerea unui
partener, bărbații sunt cei care concurează între ei pentru a-și găsi o
parteneră, comportament întâlnit pe larg și la alte animale);
 singuri (necăsătoriți, fără parteneră);
 șomeri (care nu dispun de resursele necesare atragerii unei partenere);
 între 20 și 30 de ani (la apogeul perioadei lor reproductive).
De asemenea, gelozia sexuală (întemeiată sau din motive imaginare) este din
punct de vedere statistic un motiv important pentru uciderea de către un bărbat a
partenerei sale, deoarece pentru bărbat este greu de suportat ideea că-și irosește
resursele pentru a crește copiii unui alt bărbat, acest lucru fiind condiționat din
punct de vedere evoluționar. Uciderea unui copil (propriu sau adoptat) de către
părintele său apare în SUA în 0,1% din cazuri. În SUA probabilitatea ca un copil
vitreg sa fie omorât de părintele său adoptiv este de 40-100 de ori mai mare decât
aceea ca propriul copil să fie omorât de părintele său.
Jignirea în public este o altă cauză importantă a omuciderilor și acest lucru este
condiționat din punct de vedere evoluționar.
In România, conform noului cod penal, care a intrat în vigoare în 2014,
infracțiunile de omor sunt clasificate astfel:
 Omorul
Uciderea unei persoane se pedepseste cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani si
interzicerea exercitarii unor drepturi. De asemenea și tentativa se pedepseste.
 Omorul calificat
Omorul savarsit in vreuna dintre urmatoarele imprejurari:
a)cu premeditare;
b)din interes material;
c)pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la raspundere
penala sau de la executarea unei pedepse;
d)pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni;
e)de catre o persoana care a mai comis anterior o infractiune de omor sau o
tentativa la infractiunea de omor;
f)asupra a doua sau mai multor persoane;
g)asupra unei femei gravide;
h)prin cruzimi,
Se pedepseste cu detentiune pe viata sau inchisoare de la 15 la 25 de ani si
interzicerea exercitarii unor drepturi. De asemenea și tentativa se pedepseste.
 Uciderea la cererea victimei
Uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a
victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata
medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat, se pedepseste cu
inchisoarea de la unu la 5 ani.
 Uciderea din culpa
Uciderea din culpa a unei persoane se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5
ani.
Uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor
de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei
anumite activitati se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani. Cand incalcarea
dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere constituie prin ea insasi o
infractiune se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
Daca prin fapta savarsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane,
limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu jumatate.
 Uciderea ori vatamarea nou-nascutului savarsita de catre mama
Uciderea copilului nou-nascut imediat dupa nastere, dar nu mai tarziu de 24 de
ore, savarsita de catre mama aflata in stare de tulburare psihica se pedepseste cu
inchisoarea de la unu la 5 ani.
 De asemenea, exista o circumstanța agravanta pentru infracțiunile de
omor și omor calificat atunci când victima este membru de familie:
 daca faptele sunt savarsite asupra unui membru de familie, maximul
special al pedepsei prevazute de lege se majoreaza cu o patrime.

Infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, desi situata în

sectiunea privind infractiunile contra integritatii corporale si sanatatii, se aseamana
prin rezultatul produs, moartea victimei, cu infractiunile de omucidere. Ca urmare,
sanctiunea pentru aceasta infractiune, care prezinta cel mai ridicat grad de pericol
social dintre infractiunile de vatamare corporala, se apropie de limitele legale de
sanctiune ale infractiunilor de omucidere.
Forma de vinovatie specifica acestei infractiuni este praeterintentia. Lovirea
sau fapta de vatamare corporala se savârseste cu intentie, iar urmarea mai grava
produsa - moartea victimei - are loc din culpa subiectului. Cu alte cuvinte
faptuitorul îsi da seama si vrea sa loveasca victima sau sa-i produca o vatamare
corporala, dar nu urmareste si nici nu accepta posibilitatea producerii mortii; daca
totusi acest rezultat se produce, el va atrage raspunderea penala a subiectului daca
acesta a avut, în raport cu rezultatul mai grav, pozitia subiectiva caracteristica
culpei, fie în modalitatea usurintei (subiectul a prevazut rezultatul mai grav, a
scontat cu usurinta ca nu se va produce), fie în modalitatea neglijentei (subiectul nu
a prevazut rezultatul, desi trebuia si putea sa-l prevada).
Urmarea - moartea victimei - se atribuie faptuitorului pe baza culpei dovedite si
nu pe baza unei prezumtii de culpa. Dar existenta culpei poate fi dedusa si din
simpla materialitate a faptei.
Pentru existența provocării, nu trebuie să existe o proporție între fapta
provocatorului și fapta celui care ripostează. Este suficient doar ca fapta primului –
directă sau indirectă să provoace celui de-al doilea o stare de tulburare sau de
emoție, ambele de o intensitate mare. Tot astfel, riposta trebuie să survină după
săvârșirea faptei de către provocator, și nu în timpul comiterii ei, când se pune
problema reținerii stării de legitimă apărare.
Limitele speciale ale pedepsei închisorii în cazul infracțiunii de loviri sau
vătămări cauzatoare de moarte sunt de 6 ani, minimul, și 12 ani, maximul (art. 195
C.pen.). Subzistând circumstanța atenuantă a provocării, aceste limite se reduc cu o
treime [art. 76 alin. (1) C.pen.].
Așadar, diferenţele dintre infracţiunea de omor şi infracţiunea de loviri sau
vătămări cauzatoare de moarte au creat întotdeauna dificultăţi în ceea ce priveşte
calificarea faptei.
Ceea ce deosebește infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte de
infracțiunea de omor este împrejurarea că, deși la ambele infracțiuni, loviturile sunt
aplicate cu intenție, în cazul primei infracțiuni moartea victimei se produce din
culpă, inculpatul fie a prevăzut rezultatul faptei lui, dar a crezut că nu se va
produce, fie nu a prevăzut acest rezultat, deși trebuia și putea să-l prevadă. În cazul
celei de a doua infracțiuni rezultatul letal a fost prevăzut, iar inculpatul, chiar l-a
dorit sau cu toate că nu l-a dorit, l-a acceptat în mod conștient. În consecință,
pentru delimitarea celor două infracțiuni, trebuie analizată poziția subiectivă a
inculpatului, intenția cu care acesta a acționat.
 BIBLIOGRAFIE

1. Codul Penal 01.02.2014 - actualizat

2. Suport curs ID DR PENAL SPECIAL – Conf. Univ. Dr. Boțian Elisabeta,
Lect. Univ. Dr. Aron Marius
3. http://revistaprolege.ro/infractiunea-de-loviri-sau-vatamari-cauzatoare-de-
moarte-savarsita-ca-urmare-provocarii/
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Omor
5. https://lege5.ro/Gratuit/gezdmnrzgi/codul-penal-din-2009