Dragota Melisa

FSAS
RESURSE UMANE
ANUL 2 GRUPA 2

Stereotip de gen

 Rezumatul cazului

Respondenta mea se numeste Liliana, are 55 de ani si locuieste in orasul Bistrita.

Aceasta mi-a marturisit ca s-a nascut la tara si a muncit din copilarie, avand mereu
diferite desponsabilitati, urmand apoi Liceul ,,CPL’’ din Bistrita. A spus ca nu i-a fost
rusine niciodata sa munceasca si a trecut prin diferite situatii dificile in urma a doua
divorturi dar si in cadrul muncii. Motivul pentru care a ales sa munceasca il domeniul
comertului s-a datorat faptului ca a ramas in somaj, ulterior lucrand la o fabrica la
compartimentul oficiului de calcul, aceasta fabrica s-a inchis si si-a dorit un mod de
supravietuire, astfel a ales sa lucreze cu paine in piata, apoi lucrand cu legume si fructe.
In final a ajuns sa isi deschida un aprozar. Aceasta marturiseste ca a sustinut un curs de
vanzator-comerciant pentru o calificare in domeniu. Acesta sustine ca s-a confruntat cu
diferite situatii discriminatorii de gen de-al lungul timpului desfasurarii activitatii
personale.
Intervievata lucreaza pe cont propriu, astfel aceasta isi administreaza firma pe
cont propriu si nu are alte cheltuieli lunare in cadrul firmei cu alti angajati. Desi lucreaza
pe cont propriu, marturiseste faptul ca majoritatea persoanelor cu care lucreaza sunt
barbati atunci cand vine vorba de locul de aprovizionare al marfii. De-al lungul timpului
a intampinat situatii in care barbatii aveau o parere foarte prosta fata de femei. De multe
ori a simtit faptul ca o trateaza cu o anumita superioritate datorita faptului ca femeile nu
sunt la acelasi nivel cu barbatii, insa ea considera ca femeile pot sa-i ajunga, uneori chiar
sa-i depaseasca datorita faptului ca sunt muncitoare si indraznete.
In ceea ce priveste venitul lunar, respondenta a semnalat faptul ca au existat situatii
in care barbatii sustineau ca ea isi castiga banii din eventuale relatii, iar marfa nu ar fi
fost mereu cumparata, ci sustinuta de aceste eventuale relatii. Acestia tratau cu
superficialitate munca depusa de catre Liliana, insa sustine ca reuseste sa faca fata cu
ajutorul calmului si al inteligentei.
Considera faptul ca descurajarea femeilor in diferite indrustrii se datoreaza
egoismului barbatiilor si a fricii lor de nu a fi depasiti, astfel recurg sa jigneasca si
sablameze capacitatile pe care acestea le dobandesc.
In final, respondenta a precizat ca, desi exista aceste discriminari nu i-a fost
afectata capacitatea de munca deoarece este o femeie cu spirit de afaceri, considera ca
diferentele de gen persista tot mai mult, iar barbatii ar trebui sa isi schimbe educatia si sa
ofere mai mult respect femeilor.
Din perspectiva mea, intervievata este o femeie care a reusit sa depaseasca limitele
impuse de societate, atat financiar cat si moral. Insa, pot observa o doza de feminist
incare sustine ca femeile ar trebui sa aibe mai multe drepturi.
 Intrebari adresate colegilor
Dragota Melisa
FSAS
RESURSE UMANE
ANUL 2 GRUPA 2

1. Considerati constrangerile culturale importante asupra locurilor de munca pe care

femeile le adopta?
2. Considerati femeile mai putin capabile decat barbatii in contextul muncii?

 Raspunsuri :
1. Identificarea cu anumite locuri de muncă contribuie la deciziile oamenilor cu privire
la ce locuri de muncă urmează, deoarece indivizii caută auto-coerență în identitățile
lor variate. Convingerile culturale despre gen acționează ca o constrângere importantă
asupra cererii de locuri de muncă a femeilor prin efectele lor asupra locurilor de
muncă cu care femeile se identifică. Genul modelează modul în care oamenii se văd
pe ei înșiși, interacționează cu ceilalți și dau sens lumii deseori descurajându-i să se
angajeze în situații care intră în conflict cu identitatea lor de gen Natura sarcinilor
implicate poate modela percepțiile de gen, cu locuri de muncă care implică sarcini
tradițional feminine, cum ar fi îngrijirea și cooperarea, fiind percepute ca fiind mai
feminine și locuri de muncă care necesită forță fizică și competiție ca fiind mai
masculine. Compoziția lucrătorilor deja ocupați poate fi un indiciu puternic: atunci
când locurile de muncă au preponderent funcționari de sex masculin, este mai
probabil să fie văzute ca fiind extrem de masculine. În cazurile în care această
compoziție este rezultatul unei discriminări anterioare, astfel de efecte de identificare
ar putea perpetua modelele de segregare din generațiile anterioare. Indiferent de sursa
acestor identificări, ne așteptăm ca lucrătorii să se identifice mai mult cu locuri de
muncă care sunt în concordanță cu identitatea lor de gen și, în consecință, este foarte
probabil să se aplice.

2. Socializarea rolului de gen poate afecta aplicarea prin intermediul efectelor sale
asupra așteptărilor de succes ale bărbaților și femeilor. Un astfel de efect se află la
intersecția dintre aprovizionare și cerere; deși segregarea este generată de deciziile de
aplicare a lucrătorilor, acele decizii antipatizează comportamentul așteptat al
angajatorilor. În special, teoria statelor de așteptare susține că caracteristicile
statutului, inclusiv genul, afectează modul în care oamenii își evaluează propriile
performanțe într-o varietate de sarcini relevante pentru statut. femeilor li se spune că
bărbații se formează mai bine la o sarcină experimentală, femeile respective vor crede
că ele însele sunt mai puțin capabile, chiar și atunci când au aceeași performanță ca
bărbații. Aceste credințe despre abilitatea pot afecta deciziile legate de carieră; de
exemplu, femeile sunt mai puțin predispuse decât bărbații să se înscrie la diplome și
clase de matematică, bazate în parte pe convingerile lor că au abilități mai mici. Dacă
un câmp are o istorie de discriminare față de femei, atunci femeile s-ar putea aștepta,
de asemenea, să aibă mai puține șanse să găsească un job în acel domeniu. aceste
așteptări sunt modelate de interacțiunea dintre credințele de gen ale solicitanților cu
sexul tastarea diferitelor munci. Cu toate acestea, aceste așteptări de succes reprezintă
o cale diferită prin care credințele de gen afectează deciziile de aplicare. Credințele de
Dragota Melisa
FSAS
RESURSE UMANE
ANUL 2 GRUPA 2

abilitate nu trebuie să fie susținute personal (adică să facă parte din identitatea cuiva)
pentru a conduce la autoevaluări părtinitoare ale capacității. studiile sugerează că
oamenii simt anxietate și au performanțe slabe atunci când știu că alții așteaptă ca
membrii categoriei lor sociale (de exemplu, femeile) să se desfășoare slab într-o
sarcină. In timpul procesului de căutare a unui loc de muncă, femeile sunt mai puțin
susceptibile decât bărbații să se aștepte să primească oferte în locuri de muncă care
sunt stereotipe masculine.

 Transcriptul interviului

Buna ziua!
Va multumesc pentru timpul acordat pentru acest interviu. Initial vom acorda atentie unor
informatii despre dumneavostra precum varsta pe care o aveti, ocupatia, locul de
rezidenta si studiile pe care le aveti.
Buna ziua!
Cu mare placere! Ma bucur sa fac parte la acest interviu! Ma numesc Liliana, am 55 de
ani si detin un PFA, aprozar de legume si fructe in Bistrita, orasul unde si locuiesc.
Lucrez singura cu tot ceea ce tine de aprovizionare si comercializare. Studiile mele finale
au fost cele liceeale.
1. Cum ati ajuns sa lucrati in acest domeniu?
- Am fost in somaj, ulterior am lucrat la o fabrica la oficiul de fabrica, iar acesta s-a
inchis si am ales sa realizez ceva si am ales comertul.
2. Desfasurati activitati in care sunt implicate parti masculine? Care sunt acestea?
- Da, lucrez mai mult cu barbati, in majoritate barbati. Lucrez la aprovizionarea firmei
cu marfa si conduc masini autotilitare.
3. Care au fost principalele stereotipii de gen cu care v-ati confruntat la inceputul
desfasurarii activitatii dvs?
- Barbatii aveau o parere foarte proasta fata de femei, ca ele nu pot ajunge la nivelul
lor, insa aceasta era doar o subpozitie a lor, dar femeile de obicei sunt foarte
indraznete si muncitoare si depasesc munca barbatiilor in mare parte.
4. Au existat situatii in care s-a blamat asupra modului prin care va acumulati venitul lunar?
- Da, de cele mai multe ori. Se interpreta ca noi avem relatii cu mai multe persoane de
la angro pentru a cumpara marfa, nu ca am desfasura munca cinstita.
5. Ati intampinat mari dificultati in desfasurarea actiunii datorita acestor diferente de gen?
- De multe ori, barbatii de obicei sunt mai uniti si ne tratau cu superficialitate munca.

6. Cum ați numi eforturile dvs. de a ridica problemele de gen ca - un act de feminism sau
altceva?
Dragota Melisa
FSAS
RESURSE UMANE
ANUL 2 GRUPA 2

- Ca un act masculin, mai mult. Deoarece efectual munci grele pe care barbatii ar fi mai
potriviti pentru astfel de actvitati, insa ei nu-si asuma sustinerea familiei.
7. Care este, după dumneavoastră, cel mai eficient mod de a aborda problemele de gen la
locul de muncă?
- Calmul, inteligenta, iscusinta, profesionalismul.
8. Care este părerea dvs. despre industria care descurajează femeile să intre?
- Tind sa cred ca egoismul barbatilor persista. Se simt injositi ca o femeie poate fi mai
puternica decat ei.
9. De ce este importantă egalitatea de gen?
- Din punctul de vedere al respectului reciproc.

10. Este egalitatea de gen o preocupare pentru bărbați?

- Foarte mic procentajul, deoarece au devenit mai mult feministi decat barbati.

11. Ati simtit sa renuntati la activitatea dvs. datorita diferentelor de gen?

- Nu, deoarece sunt o femeie cu spirit de afacere.
12. Care este relatia dintre barbatii din zona acestui tip de munca?
- Am o relatie buna deoarece stiu sa ma impugn situatiei unde muncesc.
13. Au fost cazuri in care s-a abuzat de putere din partea barbatiilor?
- De multe ori, incearca sa se impuna in fata unei femei, incep sa le injoseasca si sa le
blameze asupra capacitatilor pe care le au si incep sa jigneasca.
14. Avand in vedere faptul ca lucrati singura, va deplasati in alte orase\ tari pentru
aprovizionarea marfii, cu ce mijloc de transport va deplasati?Au fost cazuri in care
barbatii sa blameze asupra modul dvs de conducere sau incapacitatea de a desfasura o
ruta mai lunga?
- Conduc masini autotilitare. Da, au fost cazuri de genul, insa nu chiar atat de multe.
Acest lucru se desfasura din punctul de vedere al invidie, deoarece puteau observa ca
o femeie poate face aceleasi lucruri precum ei sau mai bine.
15. Puteti sa imi descrieti o situatie in care s-a desfasurat un conflict intre genuri la locul de
munca?
- Am fost odata dupa marfa in zona de sud a tarii, am incercat sa platesc cu bani cash si
ulterior comerciantul de la care am luat marfa mi-a facut o oferta sexuala in schimbul
mai multor marfuri.
16. Considerati ca aceasta diferenta de gen a disparut in ultima perioada?
- Nu, ci chiar este mult mai proeminenta.
17. Cum reactionati acum fata de inceputul carierei, atunci cand exista situatii de gen?
- Initial ma frustram maim ult atunci cand eram la inceput, insa acum folosesc calmul
frecvent si nu raspund la replici.
18. Ce asteptari aveau barbatii din partea dvs cand va desfasurati activitatea?
- Se asteptau sa fiu mai incapabila decat ei.
19. Credeti ca barbatii si femeile trebuie sa aiba aceleasi drepturi pe piata muncii?
- Da, dar totusi femeile sa aibe mai multe drepturi.
20. Ce metode ati aborda pentru reducerea acestei probleme in organizatii?
Dragota Melisa
FSAS
RESURSE UMANE
ANUL 2 GRUPA 2

- Barbatii ar trebui sa-si schimbe educatia, ar trebui sa respecte femeia mai mult.