Sunteți pe pagina 1din 2

Tema 8 

Prezentați schema de clasă utilizată de autor și metodologia folosită


pentru a descrie structura de clasă a României din 2010. Ce avantaje are
această schemă de clasă în comparație cu schema Erikson, Goldthorpe și
Portocarero (EGP) în ceea ce privește analiza inegalităților din România?
Care este clasa socială cea mai îmbătrânită, conform analizei sale? Dar clasa
socială cea mai tânără? Cum explicați această situație? 

1. Autorul utilizeaza o tehnica care sa cuprinda o imagine cat mai detaliata a ierarhiilor
sociale, bazate pe valori, atitudini si comportamente. Pentru o analiza mai complexa
apeleaza spre cercetarea cantitativa. Folosesye schema de clasa ISCO adaptata la
structura ocupatiilor din Romiania: COR. Putem regasi si EGP pentru analizele modern
ale stratificarii sociale adaptate la contextele nationale si utilixate in cercetarea
academica.
2. Avantajele acestei scheme sunt incapacitatea de pastrarea a nivelului de detaliu si
mularea adecvata pe caracteristicile structurii ocupationale pe care masurile adaptate
contextelor nationale le au. Pe langa cercetarile de nivel national, acestea sunt
recomandate si pentru cercetarile de tip international datorita scalelor dublate de o masura
cu specific national a aceleiasi dimensiuni. Flexibilitatea permite modelelor sa examineze
pozitiilesociale ale indivizilor cu ajutorul ierarhiilor bazate pe comparatii, calibrand
masura respective la partcularitatile structurilor ocupationale si contextelor nationale.
3. Cea mai imbatranita clasa este cea a fermierilor in comparative cu cresterea clasei tinere
formate din experti, angajati pe cont propriu, indivizi din domeniul afacerilor care au
urmat studii suprioare. O principala sursa a diferentelor se datoreaza nivelului de educatie
dintre cele doua clase. Fermierii reprezinta un nivel mai scazut al educatiei fata de
profesionisti, dar si datorita situatiei de pe piata muncii, unde managerii au un venit mai
mare decat cel al taranilor.
Exercițiu 1 (descărcați tabelele): Alegeți două cohorte cuprinse în
cercetarea STRATSOC 2010 și calculați în cazul lor mobilitatea
ascendentă, descendentă, imobilitatea, mobilitatea structurală și cea
netă. În care dintre cele două cohorte alese este mai puternică
mobilitatea ascendentă? Dar mobilitatea structurală? Interpretați
rezultatul.

I.
1. Mobilitatea ascendenta 2+5+0 =7
2. Mobilitatea descendenta 1+1+22=24
3. Imobilitatea 0+6+6=12
4. Mobilitatea structurala 0.5*(|1-5|+|8-13|+|41-46|+|14-17|)=8.5
5. Mobilitatea neta= mtot-mstruct= 73-8.5=64.5

II.
1. Mobilitatea ascendenta 9+9+14=32
2. Mobilitatea descendenta 0+13+43=56
3. Imobilitatea 9+18+15=42
4. Mobilitatea structurala 0.5*(|30-100|+|68-184|+|176-88|+|276-178|)=186
5. Mobilitatea neta 88-186=98

=>Mobilitatea ascendenta si descendenta este mai mare in cazul 2.

S-ar putea să vă placă și