166 | LUMEA CONTEMPORANĂ

..Criza a fost planificată la Washington, în spatele unui paravan de propagan­

dă anti-sovietică, în 1948. a existat pericolul unui război. Modul de acțiune al
puterilor occidentale putea provoca incidente sângeroase. Autoblocada puterilor
occidentale a lovit dur în populația Berlinului de Vest'*.
D. Comandantul American din Berlin, generalul Clay1, a spus:
„Dacă Berlinul cade. Germania de Vest îi va urma. Dacă ne retragem de pe
pozițiile din Berlin, Europa este amenințată. Comunismul se va dezlănțui’*.
(Ben Walsh, Modern European History. London,
Hulton Educațional, 1996, p. 358)

SUGESTII METODICE________________________________________
Fragmentele pot fi utilizate la clasă pentru a aborda, de pe pozițiile
multiperspectivității, prima criză de proporții, pe plan internațional, a
Războiului Rece. Profesorul trebuie să explice elevilor că pentru cu­
noașterea realității istorice este nevoie de analiza tuturor punctelor de
vedere exprimate și de compararea acestora.

Planul Marshall
Al Doilea Război Mondial a lăsat, după 1945, continentul european nu numai
în ruine, dar mai sărac și mai dezorganizat decât fusese de multe secole. La numai
15 luni după discursul lui IVinston Churchill. la Universitatea Fulton din statul
Missouri, în care vobise de constituirea „ Cortinei de Fier ”, secretarul de stat al
S. U.A., generalul George C. Marshall. în discursul său de deschidere de la Uni­
versitatea Harvard în 1947. a prezentat planul pentru refacere economică a Euro­
pei. ce îi va aduce, în 1953, un premiu Nobel.
..[...] Nu trebuie să vă spun domnilor că situația mondială este extrem de se­
rioasă... Cred că una dintre dificultăți este aceea că problema este de o comple­
xitate atât de vastă și că totalitatea factorilor [...] face foarte dificilă aprecierea
justă a situației de către un om de pe stradă. în plus, oamenii din această țară sunt
foarte departe față de problema aceasta [...] și este greu pentru ei să înțeleagă
reacțiile oamenilor care au suferit îndelungat, și efectele acelor reacții asupra
guvernelor lor în legătură cu eforturile noastre de a promova pace în lume.
Pagubele fizice (...) au fost corect estimate luând în considerare necesitatea
refacerii Europei, dar a devenit evident în ultimele luni că această distrugere vi­
zibilă a fost probabil mai puțin serioasă decât distrugerea întregii economii euro­
pene. [... J Distrugerea structurii afacerilor din Europa pe timpul războiului a fost
1 Lucius Dubignon Clay (1897-1978), militar american. Comandantul forțelor de ocupație
americane în Germania (1947-1949).
 LUMEA CONTEMPORANA | 167

completă. |...| Reabilitarea structurilor economice din Europa va necesita în

mod evident mult mai mult timp și efort decât am prevăzut.
Există o parte a acestei situații care este atât interesantă cât și serioasă. Fermie­
rul a produs întotdeauna hrană pentru a o schimba cu cel care locuiește la oraș.
Această împărțire a muncii este baza civilizației moderne. In momentul de față ea
este amenințată de distrugere. Industriile de la oraș nu mai produc bunuri adecvate
pentru a fi schimbate cu producătorii de hrană... Fermierul sau țăranul nu mai poa­
te găsi de vânzare bunurile pe care le dorește. Astfel vânzarea produselor sale pe
niște bani pe care nu-i poate folosi i se pare o tranzacție neprofitabilă. De aceea, el
a retras multe din câmpurile sale din activitatea de cultivare a cerealelor folosin-
du-le în schimb pentru păscut. El își hrănește animalele cu mai multe grâne... Intre
timp oamenii de la oraș nu mai au provizii de hrană și combustibil. Astfel guver­
nele sunt forțate să-și folosească banii în afara granițelor pentru a importa aceste
bunuri. Acest proces diminuează rapid fondurile care sunt necesare pentru recon­
strucție. Astfel se conturează o situație foarte gravă pentru întreaga lume. Sistemul
modern pe care se bazează diviziunea muncii este în pericol de dezintegrare. Ade­
vărul este că necesitățile Europei pentru mâncare străină și alte produse esențiale
pe următorii trei-patru ani - importate în principal din America - sunt mult mai
mari decât poate ea să plătească încât are nevoie de ajutor serios tară de care s-ar
afla în fața unui dezastru politic și social de o gravă factură.
Leacul se află în întreruperea acestui cerc vicios și în refacerea încrederii po­
poarelor europene în vii torul economic al țărilor lor și al Europei. Meșterul și
fermierul de pretutindeni trebuie să accepte să-și schimbe marfa pe bani, valoare
a cărora în timp nu este deschisă pentru discuții.
Pe lângă efectul demoralizator asupra lumii în general și posibilitățile care apar
ca rezultat al disperării oamenilor în cauză, consecințele asupra economiei Statelor
Unite ar trebui să fie clare pentru oricine. Este logic ca Statele Unite să Iaca orice
pot pentru a se asigura că lumea se va reîntoarce la o economie normală. Iară de
care nu poate exista nicio stabilitate politică și pace.
Politica noastră este direcțională nu împotriva țării sau a doctrinei ei împotri­
va foametei, sărăciei, disperării și haosului. Scopul său ar trebui sa tic acela de a
reînvia o economie care să funcționeze în întreaga lume pentru a permite apariția
condițiilor politice și sociale în care instituțiile libere pot exista. O astfel de so­
luție sunt convins că nu trebuie să se concentreze pe mărunțișuri apărute udata
cu diverse crize. Orice ajutor pe care guvernul l-ar putea oferi ar trebui să fie un
leac și nu doar un calmant.
Orice guvern care este de acord să participe la munca de refacere va primi în­
treaga cooperare din partea guvernului Statelor Unite. Orice guvern care încearcă
să blocheze refacerea altor țări să nu se aștepte la ajutorul nostru. Mai mult decât
atât, guvernele care încearcă să peipetueze această stare de suferință umana pentru
a profita din aceasta în plan politic sau în alt fel va întâlni opoziția Statelor Unite.
168 | LUMEA CONTEMPORANĂ

Este deja evident că înainte ca Statele Unite să continue cu eforturile de a

aplana situația... trebuie să existe un acord între țările europene în privința cerin­
țelor situației și a participării pe care țările respective o vor depune pentru a pu­
tea profita de pe urma oricărei acțiuni întreprinse de Guvern. Nu ar fi corect, nici
eficace pentru acest Guvern să facă el singur un plan pentru punerea pe picioare
a economiei europene. Asta este treaba europenilor. Eu cred că inițiativa trebuie
să vină din Europa. Rolul acestei țări ar trebui să consiste într-un ajutor priete­
nesc la alcătuirea unui program european și într-o susținere ulterioară a acestui
program atâta vreme cât asta ar fi practic pentru noi. Programul ar trebui să fie
unul mixt, hotărât de majoritatea, dacă nu totalitatea țărilor europene
(Eugen Weber, The Western Tradition, voi. II,
Lexington, D.C. Heath, 1995, pp. 641-642)

SUGESTII METODICE________________________________________
Fragmentul se poate utiliza la tema privind Europa și lumea în seco­
lul XX, alături de celelalte documente privind tratatele și actele diplo­
matice din perioada menționată. Competențele cultivate se referă la
formularea, în scris și oral, a unor opinii referitoare la o temă de isto­
rie, elaborarea unei argumentări orale sau scrise, compararea relevan­
ței surselor istorice în abordarea unui subiect.

Concepția generalului Charles de Gaulle

cu privire la Europa
Intr-o conferința de presă din 21 decembrie 1951, la Paris, generalul Charles
de Gaulle și-a expus concepția sa cu privire la Europa.
Argumentele pentru formarea unei Comunități Europene sunt numeroa­
se și evidente. Este clar că. din punct de vedere economic, țările care formează
bătrânul nostru continent sunt, în mare măsură, complementare unele altora. Tot­
odată, acest promontoriu al Eurasiei, vorbind despre cei ce s-au sustras mareei
sovietice [...], formează un întreg care ar putea crea un echilibru în raport cu cele
două mari puteri mondiale sau, cel puțin, ar fi capabil să se apere de cei care-1
amenință. Mai putem aminti că statele care au rămas libere în Europa sunt acelea
care încă mai au resurse de cunoaștere și sunt vetrele progresului uman. Dacă
vom putea să le unim din punct de vedere economic, din punct de vedere al se­
curității, din punct de vedere al culturii, atunci vom introduce cu siguranță un
nou tip de pace, definitivă, în lumea noastră dezorganizată [...]. America nu face
parte din Europa. Am observat acest lucru privind o hartă
(„L’Histoire”, Avril 1993)
 LUMEA CONTEMPORANA | 169

SUGESTII METODICE___________________________________ ____

Textul se poate folosi la tema Europa contemporană (unitate, diver­
sitate, integrare) și permite elevilor cunoașterea concepțiile politice
formulate cu privire la unitatea Europei postbelice.

Tratatul de la Roma privind constituirea

Comunității Economice Europene (1957)
Tratatul de la Roma se referă la acordul prin care a fost instituită Comunita­
tea Economică Europeană (E.E.C.) și a fost semnat de Franța, Germania Occi­
dentală, Olanda, Italia, Belgia și Luxemburg.
„[...] Majestatea Sa Regele Belgiei, președintele Republicii Federale Germa­
nia, președintele Republicii Franceze, președintele Republicii Italiene. Altețea
Sa Regală Marea Ducesă de Luxemburg, Majestatea Sa Regina Țărilor de Jos
[...] au decis crearea unei Comunități economice europene.
Art. 1 - Prin prezentul tratat, înaltele Părți semnatare instituie între ele o Co­
munitate economică europeană.
Art. 2 - Comunitatea are ca misiune, prin stabilirea unei piețe comune și prin
apropierea progresivă a politicilor economice ale Statelor membre, promovarea
unei dezvoltări armonioase a activităților economice, o expansiune continuă și
echilibrată, o stabilitate mărită, o ridicare accelerată a nivelului de trai și relații
mai strânse între statele pe care le unește.
Art. 3 - Scopurilor enunțate în articolul precedent, activitatea Comunității
mai adaugă:
« Eliminarea, între Statele membre, a drepturilor de vamă și a restricțiilor
cantitative la intrarea și ieșirea mărfurilor;
o Stabilirea unui tarif vamal comun și a unei politici comerciale comune
vis-a-vis de Statele semnatare;
• Abolirea, între Statele membre, a obstacolelor în fața liberei circulații a per­
soanelor, seviciilor și capitalurilor;
o Instaurarea unei politici comune în domeniul agricol;
o Instaurarea unei politici comune în domeniul transportului;
o Stabilirea unui regim ce poate garanta existența unei concurențe oneste pe
piața comună;
o Aplicarea procedurilor ce vor permite coordonarea politicilor economice ale
Statelor membre și împiedicarea dezechilibrelor în balanțele de plată;
o Apropierea legislațiilor naționale în măsura necesară pentru a face posibilă
funcționarea unei piețe comune;
o Crearea unui Fond special european. în vederea ameliorării posibilităților de
angajare a mucitorilor și de contribuție la ridicarea nivelului de trai;
170 | LUMEA CONTEMPORANĂ

• Instituirea unei Bănci europene de Investiții, destinată să faciliteze expansi­

unea economică a Comunității prin crearea de noi resurse”.
(Keith Shephard. Modern European History 1871-2000.
A Docinnentary Reader. London. 2001. p. 149)

SUGESTII METODICE________________________________________
Fragmentul se poate utiliza la tema privind Europa și lumea în seco­
lul XX, alături de celelalte documente privind tratatele și actele diplo­
matice din perioada menționată. Competențele cultivate se referă la
formularea, în scris și oral, a unor opinii referitoare la o temă de isto­
rie, elaborarea unei argumentări orale sau scrise, compararea relevan­
ței surselor istorice în abordarea unui subiect.

Nota, din 17 august 1961, a autorităților S.U.A. către

autoritățile U.R.S.S., referitoare la situația din Berlin
In perioada de după Al Doilea Război Mondial, Berlinul și statutul său poli-
tico-diplomatic au preocupat Marile Puteri, mai ales în contextul Războiului
Rece. în 1948, din ordinul lui I. V. Stalin. U.R.S.S. a blocat accesul în Berlinul de
Vest; Aliatii au răspuns cu un pod aerian celebru, care a permis supraviețuirea
Berlinului de Vest. Republica Democrată Germană, cu aprobarea U.R.S.S.. a
inițiat în 1961 construirea Zidului Berlinului, devenit un simbol trist al Războiu­
lui Rece. Documentul de mai jos cuprinde protestul S. U.A. în fata acestui act al
autorităților comuniste est-germane.
„17 august 1961
Ambasada Statelor Unite transmite cele mai bune urări domnului Ministru de
Externe și. conform instrucțiunilor pe care le-a primit de la guvernul său, are
onoarea de a atrage atenția în mod cât se poate de serios Guvernului U.R.S.S.
asupra celor ce urmează.
în 13 august autoritățile est-germane au pus în aplicare o serie întreagă de
măsuri referitoare la deplasarea la limita sectoarelor vestice și sectorului contro­
lat de autoritățile sovietice la Berlin. Aceste măsuri au ca efect limitarea care
merge până la interzicerea aproape completă a trecerii din sectorul controlat de
autoritățile sovietice către sectoarele vestice ale orașului. Aceste măsuri au fost
însoțite și de o închidere a punctelor de trecere între sectoare prin dispunerea la
respectivele puncte de trecere a unui număr important de polițiști și militari, de­
tașați la Berlin tocmai în acest scop.
Acest lucru constituie o violare flagrantă și cât se poate de serioasă a Statutu­
lui Cvadripartit al Berlinului. Libertatea de mișcare cu referire la Berlin a fost
reafirmată prin Convenția Tripartită de la New York, din 4 mai 1949 și prin
 LUMEA CONTEMPORANĂ | 171

decizia luată în acest sens la Paris. în data de 20 iunie 1949 de către Miniștrii de
Externe ai celor patru puteri. Guvernul Statelor Unite nu a acceptat niciodată li­
mitările în ceea ce privește libertatea de mișcare în Berlin. Limita dintre sectorul
sovietic și sectoarele vestice ale Berlinului nu constituie o frontieră de stat. Gu­
vernul Statelor Unite consideră că măsurile pe care le-au luat autoritățile est-ger-
inane sunt ilegale. Guvernul Statelor Unite reiterează ideea că nu acceptă
pretenția ca sectorul sovietic al Berlinului ar fi o parte a «Republicii Democrate
Germane» și că Berlinul este situat pe teritoriul respectivei republici. O astfel de
pretenție reprezintă ea în sine o violare a angajamentelor solemne, asumate de
către Uniunea Sovietică în Acordul Legat de Zonele de Ocupație pe Teritoriul
Germaniei și de Administrarea Zonei Berlin. în plus, Guvernul Statelor Unite nu
poate admite faptul că autoritățile est-germane și-au asumat dreptul de a autoriza
intrarea în sectorul sovietic al Berlinului al unor unități militare de care răspund
autoritățile respective.
Conform celor arătate chiar de către autoritățile est-germane. măsurile care
s-au luat sunt impuse de faptul că un număr tot mai mare de cetățeni din Germa­
nia de Est doresc să-și părăsească țara. Motivele acestui exod sunt cunoscute.
Este vorba despre problemele interne care există în Germania de Est.
Judecând după termenii Pactului de la Varșovia, care au fost date publicității
în data de 13 august, măsurile în chestiune au fost luate de către autoritățile
est-germane la recomandarea puterilor care sunt parte ale pactului amintit.
Guvernul Statelor Unite ia notă în ceea ce privește faptul că puterile, care s-au
aliat cu U.R.S.S. și ai căror reprezentanți au semnat Pactul de la Varșovia, intră
pe un teren în care nu au niciun fel de autoritate.
Trebuie notat faptul că într-o declarație se arată că măsurile care au fost luate
de către autoritățile est-germane «sunt în interesul poporului german». Este difi­
cil de înțeles care este baza acestei declarații sau de înțeles de ce membrii Pactu­
lui de la Varșovia ar trebui să decidă care sunt interesele poporului german. Este
evident că niciun german, mai ales dintre cei a căror libertate de mișcare a fost
limitată, apclându-se la forță, nu înțelege acest lucru. Lucrurile ar deveni cât se
poate de clare în situația în care germanilor li s-ar da dreptul să decidă ce doresc
și s-ar aplica principiul autodeterminării în sectorul sovietic al Berlinului, dar și
în Germania de Est.
Guvernul Statelor Unite protestează vehement împotriva măsurilor la care s-a
făcut referire mai sus, măsuri pentru care consideră că este responsabil Guvernul
Sovietic. Guvernul Statelor Unite se așteaptă ca Guvernul Sovietic să pună capăt
unor astfel de măsuri ilegale. încălcarea prevederilor legate de statutul cvadri-
partit al Berlinului poate duce la creșterea gradului de tensiune existent și poate
atrage după sine anumite pericole...”.
(The Department ofState Bulletim XLV. No. 1158. 4 septembrie 1961. p. 397)
172 | LUMEA CONTEMPORANĂ

SUGESTII METODICE________________________ ________________

Clasa a X-a, domeniul Relații internaționale, tema Relațiile interna­
ționale postbelice, cu probleme de atins: organizații internaționale,
Războiul Rece.
Cerințe:
Prezentați, folosind informații din sursa dată, atitudinea ambasadei
S.U.A. referitoare la situația din Berlin.
Folosind informațiile din sursa istorică dată, prezentați caracteristicile
relațiilor internaționale între 1945-1989.
Clasa a Xl-a, domeniul Relațiile internaționale, tema Cooperare și
conflict, cu problemele de atins Instituții, mecanisme și politici de re­
zolvare a conflictelor în lumea contemporană.
Cerințe:
Precizați, pe baza sursei, atitudinea reprezentantului ambasadei S.U.A.
față de evenimentele din Berlin.
Folosind mijloacele și tehnologiile de informare și comunicare, reali­
zați o prezentare power-point cu imagini sugestive pentru evenimen­
tele descrise de sursa dată.
Redactați, în două pagini, un eseu referitor la Războiului Rece, având
în vedere:
- o cauză a declanșării Războiului Rece;
- o caracteristică a Războiului Rece;
- formularea unui punct de vedere referitor la atitudinea S.U.A. față
de deciziile statelor comuniste, folosind informații din sursa dată.

Nota de răspuns, din 18 august 1961, emisă de autoritățile

sovietice la notele identice, transmise în 17 august
de către Statele Unite, Regatul Unit al Marii Britanii
și Franța, în legătură cu situația de la Berlin
Nota de răspuns sovietică încearcă să arunce responsabilitatea crizei Berli­
nului asupra S.U.A. și Marii Britanii și încearcă o justificare palidă a ridicării
Zidului Berlinului.
..In legătura cu nota transmisă de către Guvernul Statelor Unite în data de 17
august 1961, Guvernul U.R.S.S. simte nevoia să arate următoarele:
Guvernul Sovietic înțelege pe deplin și sprijină acțiunile întreprinse de către
Republica Democrată Germană care controlează în mod eficient granița cu Ber­
linul de Vest, pentru a putea împiedica acțiunile subversive organizate de Berli­
nul de Vest și îndreptate împotriva R.D.G. și a celorlalți membri ai comunității
țărilor socialiste...
Berlinul de Vest a fost transformat într-un centru al activităților subversive,
al diversiunii și spionajului, într-un centru al provocărilor de natură politică și
 LUMEA CONTEMPORANA | 173

economică Ia adresa R.D.G., Uniunii Sovietice și altor țări socialiste. Foști și

actuali membri ai Consiliului Municipal al Berlinului de Vest au numit cu cinism
Berlinul de Vest «săgeata din trupul Republicii Democrate Germane» și «cea
mai ieftină bombă atomică instalată în centrul unui stat socialist»...
Oricum, autoritățile din Berlinul de Vest și organele de ocupație ale celor trei
puteri nu au mișcat nici măcar un deget, pentru a pune capăt acestor activități
criminale...
întrebarea este dacă astfel de acțiuni au ceva în comun cu referirea la statutul
cvadripartit pe care l-a avut Berlinul imediat după ce Germania hitleristă a fost
învinsă, statut la care se referă nota transmisă de Guvernul S.U.A. Cel ce afirmă
că activitățile desfășurate în Berlinul de Vest corespund cu obligațiile implicate
de statutul cvadripartit are un simț al umorului deosebit de dezvoltat...
Guvernul S.U.A. ar trebui să fie foarte bine informat în legătură cu faptul că,
bucurându-se de colaborarea forțelor de ocupație, cercurile conducătoare ale
R.F.G. au transformat Berlinul de Vest în principalul punct pentru acțiuni diver­
sioniste. de natură economică, îndreptate împotriva R.D.G. în acest sens, impo­
zitele practicate în cazul cetățenilor R.F.G. și un curs speculativ de schimb pentru
mărcile est-germane au fost stabilite în mod arbitrar și menținute artificial în
Berlinul de Vest. în niciun alt oraș din lume nu s-a făcut speculă cu atâta neruși­
nare ca în Berlinul de Vest și aceasta sub protecția autorităților de ocupație. Achi­
zițiile făcute în R.D.G. și exportul către Berlinul de Vest și către R.F.G. a unor
bunuri de valoare și a anumitor produse alimentare, la scară foarte ridicată, au
adus prejudicii populației și economiei R.D.G. Muncitorii din R.D.G. au fost
obligați să plătească pe puțin 31 de miliarde și jumătate de mărci anual pentru a
avea acces în Berlinul de Vest...
Organele de conducere și diferite firme din R.F.G. au adus în Berlinul de Vest
o întreagă armată de specialiști în recrutare care prin înșelătorie, mită și șantaj au
convins o parte dintre cetățenii R.D.G. să migreze în Germania de Vest. Odată ce
au ajuns acolo, respectivele persoane provenite din R.D.G. au fost convinse să
intre în Bundeswehr și să lucreze în industria de armament. Persoanele respecti­
ve au fost atrase într-o serie de organizații subversive...
0 propagandă calomnioasă, îndreptată împotriva Uniunii Sovietice, a R.D.G.
și a altor țări socialiste a fost și este susținută sistematic de radioul și televiziunea
din Berlinul de Vest, urmărindu-se un singur scop, și anume acela de a semăna
ură între popoare, de a provoca psihoza legată de război, de a provoca dezordine,
de a transmite mesaje cifrate agenților organizațiilor de spionaj din Vest.
De-a lungul anilor, R.D.G. a dat dovadă de multă toleranță față de astfel
de situații neplăcute și intolerabile. Punând în aplicare politica democratică, ba­
zată pe dorința de pace, R.D.G. a făcut sacrificii enorme pentru a ajunge la nn
acord între statele germane, în chestiunea rezolvării pe cale pașnică a tuturor
174 | LUMEA CONTEMPORANĂ

problemelor și în chestiunea reuni licării Germaniei, pornindu-se de Ia principii

democratice și de la dorința de pace.
Cu toate acestea, relativ recent. în urma formulării propunerilor legate de în­
cheierea tratatului de pace cu Germania și de normalizarea pe baza acestuia a
situației din Berlinul de Vest, activitatea subversivă, care s-a desfășurat în Berli­
nul de Vest și a fost îndreptată împotriva R.D.G. și altor țări socialiste, a luat și
mai mare amploare. In același timp, cei ce sunt dușmanii păcii și liniștii nu au
ratat nici o ocazie spre a zădărnici planurile legate de construcția socialistă a
R.D.G. și de a se opune bunăstării populației, ba mai mult decât atât, spre a com­
plica situația existentă în Republică...
Prin nota sa, Guvernul S.U.A. dorește să arate că se pregătește pentru ocupa­
rea Berlinului de Vest (și aceasta la 16 ani după încheierea războiului), aceasta
fiind o acțiune desfășurată ca semn al îngrijorării oficialităților americane față de
soarta germanilor și constituind o expresie concretă a dreptului la autodetermi­
nare. La o analiză profundă, astfel de lucruri nu pot fi luate în serios. Și dacă
măsurile defensive luate de către R.D.G. la granița cu Berlinul de Vest sunt sursa
unui disconfort pentru populația orașului, vina pentru această situație o poartă în
totalitate autoritățile de ocupație și Guvernul R.F.G.. care nu au făcut nimic pen­
tru a îmbunătăți situația în zonă. în conformitate cu interesele legitime ale tuturor
statelor. Aceasta fiind situația, protestul formulat de către Guvernul S.U.A. este
lipsit de orice bază și este respins cu hotărâre de către Guvernul Sovietic.
După cum am arătat deja, măsurile luate de către Guvernul R.D.G. sunt tem­
porare. Guvernul Sovietic a subliniat în mod repetat faptul că încheierea unui
tratat de pace cu Germania și normalizarea, pe baza acestuia, a situației existente
în Berlinul de Vest nu va leza interesele nici uncia dintre părțile implicate și va
contribui la realizarea unui climat de pace și securitate pentru toate popoarele. In
acest sens Guvernul Sovietic face un apel la Guvernul Statelor Unite...".
(The Department ofState Bulletin, XLV, No. 1158.
4 septembrie 1961, pp. 397-400)

SUGESTII METODICE________________________________________
Clasa a X-a, domeniul Relații internaționale, tema Relațiile interna­
ționale postbelice, cu probleme de atins: organizații internaționale,
Războiul Rece.
Cerințe:
Prezentați, folosind informații din sursa dată, atitudinea U.R.S.S. refe­
ritoare la situația din Berlin.
Folosind informațiile din sursa istorică dată, prezentați caracteristicile
relațiilor internaționale între 1945-1989.
 LUMEA CONTEMPORANĂ I 175

Clasa a Xl-a, domeniul Relațiile internaționale, tema Cooperare și

conflict, cu problemele de atins: Instituții, mecanisme și politici de re­
zolvare a conflictelor în lumea contemporană.
Cerințe:
Precizați, pe baza sursei, atitudinea U.R.S.S. față de S.U.A.
Folosind mijloacele și tehnologiile de informare și comunicare, reali­
zați o prezentare Power-point cu imagini sugestive pentru evenimen­
tele descrise de sursa dată.
Redactați, în două pagini, un eseu referitor la Războiului Rece, având
în vedere:
- o cauză a declanșării Războiului Rece;
- o caracteristică a Războiului Rece;
- formularea unui punct de vedere referitor la atitudinea U.R.S.S. față
de deciziile statelor democratice, folosind informații din sursa dată.

Discursul lui Nikita S.Hrusciov, din 23 septembrie 1960,

în fața Adunării Generale a O.N.U.
Nikita S. Hrușciov (1894-1971) a fost liderul U.R.S.S., în perioada Războiului
Rece - secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1953-1964),
președinte al Consiliului de Miniștri (1958-1964). Hrușciov a demarat primii
pași pentru destalinizarea U.R.S.S. și a susținut programul spațial sovietic. La 25
februarie 1956, la Congresul al XX-lea al PC. U.S. a denunțat epurările staliniste
și a inaugurat o perioadă de relativ liberalism în U.R.S.S. Guvernarea lui
Hrușciov afost extrem de tensionată în cadrul Războiului Rece, culminând cu cri­
za rachetelor cubaneze. Discursul său la O.N. U. prezentat maijos, este o mostră
de discurs diplomatic, specific limbajului de lemn, care încerca să justifice ex­
pansiunea comunismului în lume. în perioada conducerii sale. La trei săptămâni
după acesta, a fost implicat într-un incident rămas celebru la O.N. U. Foarte fu­
rios, Hrușciov ar fi lovit cu pantoful în masa sa. în semn de protest față de un
discurs al lui Lorenzo Sumulong, ministrul de externe al Republicii Filipine, care
acuzase Uniunea Sovietică de sovietizarea Europei de Est.
„[...] Secolul nostru este secolul luptei pentru libertate, secolul în care națiu­
nile se eliberează de dominația străină. Popoarele doresc să ducă o viață demnă
și luptă pentru a se asigura că vor duce o asemenea viață. Victoria a fost obținută
deja în multe țări și în multe zone. Dar nu ne putem mulțumi cu această situație,
deoarece știm că zeci de milioane de oameni se zbat încă în robie colonială și
suferă grave nedreptăți... Fiecare persoană inteligentă se gândește ce aduce pro­
gresul științific, ce îi aduce acest secol al XX-lea omenirii.
Unii afirmă pe bună dreptate că lumii i s-au deschis noi orizonturi, că există po­
sibilități nelimitate în a se crea prosperitatea materială, în a se asigura satisfacerea
pe scară largă a nevoilor oamenilor. Sunt și alții care afirmă și ei pe bună dreptate că
176 | LUMEA CONTEMPORANĂ

există un mare pericol, și anume acela ca tot ceea ce s-a realizat în urma progresului
în domeniul tehnicii să nu fie folosit în scopuri benefice, ci pentru a se pune la punct
mijloace de distrugere. Aceste mijloace de distrugere nu sunt utilizate în prezent,
dar. la o ultimă analiză, ele sunt produse spre a fi utilizate.
Această confruntare între optimiști și pesimiști reflectă starea de fapt din epoca
noastră. Cel mai important aspect, care ține de această stare de fapt, este conflictul
dintre tendințele sau liniile adoptate în ceea ce privește politica internațională. Eu
nu mă refer aici, bineînțeles, la diferențele dintre sistemele sociale, deoarece aceas­
ta este o problemă ce ține de politica internă și trebuie rezolvată de fiecare națiune
și de fiecare stat în parte... Aceste două linii adoptate în ceea ce privește politica
internațională au fost în conflict de multă vreme. Deși în geometria tradițională
două linii paralele nu se întâlnesc niciodată, este posibil ca ele să se ciocnească
atunci când este vorba despre politica internațională. Acela va fi, cu adevărat, un
moment cumplit. Cu doar zece-cincisprezece ani în urmă, puțini puteau să prevadă
cum se va sfârși confruntarea dintre aceste două linii adoptate în ceea ce privește
politica internațională. în anul 1960 doar cei ce sunt orbi nu văd că majoritatea
popoarelor sunt din ce în ce mai convinse că trebuie să se mențină pacea.
Oamenii din toate țările, muncitori, țărani, intelectuali și burghezi, excepție fă­
când câțiva militariști și monopoliști, nu doresc să fie război, ci pace și doar pace.
Și dacă, în acest context, popoarele luptă activ pentru a zădărnici acțiunile militariș-
tilor și monopol iști lor, pacea poate fi asigurată. ...Nimeni nu poale pune la îndoială
faptul că Uniunea Sovietică nu a precupețit niciun efort pentru a sprijini această li­
nie pozitivă în cadrul relațiilor internaționale. Dar forțele sinistre, care profită de
menținerea tensiunii pe plan internațional, se mențin cu tenacitate pe pozițiile lor.
Cu toate că sunt implicați în acest sens doar câțiva indivizi, aceștia sunt destul
de puternici și exercită o influență puternică asupra politicii statelor respective.
Din acest motiv este necesar un efort mare, pentru a le anihila rezistența. Imediat
ce în politica de detensionare a relațiilor internaționale se obțin rezultate palpabi­
le, indivizii respectivi recurg la măsuri extreme, pentru a se asigura de faptul că
oamenii nu se bucură de liniște; ei fac tot ceea ce le stă în putere, pentru a duce
lumea în beznă, pentru a provoca tensiune pe plan internațional. Am observat o
manifestare periculoasă a activității forțelor amintite în primăvara trecută, când o
aeronavă aparținând unuia dintre cele mai mari state membre ale O.N.U., și anu­
me Statelor Unite, a invadat mișelește spațiul aerian al Uniunii Sovietice, precum
și spațiul aerian al altor state. Mai mult chiar, Statele Unite au lacul din astfel de
violări ale legilor internaționale un principiu al politicii lor de stat. Intrarea pe
teritoriul Uniunii Sovietice a aeronavei respective constituie un act de agresiune,
iar atitudinea ulterioară a S.U.A. demonstrează faptul că avem de-a face cu o
strategie bine pusă la punct a Guvernului Statelor Unite, care pune la punct acte
de piraterie. încălcând legislația internațională și apelează la diferite artificii
atunci când este vorba despre negocieri oneste între state suverane și egale...
 LUMEA CONTEMPORANĂ | 177

Zborurile efectuate de aeronavele de spionaj americane sunt importante și din

alt punct de vedere. Acestea au scos în evidență pericolul pe care îl reprezintă din
punctul de vedere al menținerii climatului de pace prin faptul că există o adevă­
rată rețea de baze americane, rețea în care sunt cuprinse o serie de state din Eu­
ropa, Asia, Africa și America Latină. Ca o infecție acută într-un organism viu
aceste baze perturbă viața normală, politică și economică a statelor în care ele
există. Ele împiedică stabilirea unor relații normale între statele în cauză și veci­
nii lor. Intr-adevăr, cum s-ar putea pune problema unor relații normale, dacă
oamenii din respectivele state vecine nu pot dormi liniștiți? Dacă ei trebuie să
trăiască permanent cu teama că pot fi nimiciți în situația în care militarii Statelor
Unite își propun să treacă la noi provocări?...
Relațiile dintre Statele Unite și Cuba reprezintă un exemplu grăitor. După
cum știți, înainte ca revoluția poporului cubanez să se încheie cu o victorie, toa­
te ramurile economiei cubaneze erau dominate de monopoluri americane care
obțineau profituri consistente din exploatarea oamenilor muncii din Cuba și a
bogatului sol cubanez. Există oameni în Statele Unite cărora le place să se laude
din când în când cu faptul că nivelul de trai din țara lor este mai ridicat decât
nivelul de trai din oricare altă țară. Nivelul de trai al cetățenilor din Statele Unite
este mai ridicat decât acela al cetățenilor din Cuba.
Dar de ce este așa? Situația se prezintă așa, pentru că oamenii din Cuba sunt
mai puțin harnici, pentru că solul Cubei este mai puțin fertil? Nu, bineînțeles că
situația nu se prezintă așa din aceste motive. Este cunoscut faptul că oamenii din
Cuba sunt harnici, că sunt atașați de țara și de pământul lor. Explicația este cu
totul alta. Timp de mulți ani de roadele muncii oamenilor din Cuba nu s-au bu­
curat cubanezii, ci monopolurile americane. în acest context mai trebuie oare să
ne surprindă faptul că în 1958, de pildă, venitul pe cap de locuitor al unui cuba­
nez a fost de 6,5 ori mai mic decât acela al unui american?
Cifrele vorbesc de la sine... Cu toții știm că există numeroase popoare care sunt
supuse permanent unor acte ostile și unor presiuni nemiloase din partea unui grup
de state care doresc să anuleze interesele legitime și drepturile altor țări. De aceea
pe plan internațional există conflicte acute. Pericolul crește și din cauza cursei în­
armării. Este absolut evident că relațiile internaționale nu pot continua pe o astfel
de bază, deoarece, dacă ar continua așa, ne-am îndrepta spre abis. O.N.U. are da­
toria sacră de a apăra drepturile legate de suveranitatea fiecărui stat, să asigure re­
așezarea relațiilor internaționale pe o bază sănătoasă, care să implice respectarea
legii și să pună capăt cursei înarmării. Din păcate, politica de violare a drepturilor
inalienabile ale popoarelor este practicată chiar la O.N.U. și ne referim aici la
chestiunea acceptării reprezentării poporului chinez în cadrul O.N.U. Nu s-a ac­
ceptat ca Republica Populară Chineză să fie reprezentată în organismele O.N.U.,
pur și simplu pentru că regimul socialist din China nu este pe gustul cercurilor
conducătoare din anumite state occidentale, în special al cercurilor conducătoare
178 | LUMEA CONTEMPORANĂ

din Statele Unite; acest fapt constituie o dovadă că nu există dorința detensionării
pe plan internațional; faptul respectiv reprezintă o dovadă în sensul că interesele
legate de un climat de pace pe plan internațional au fost sacrificate de dragul mes­
chinelor calcule politice ale câtorva state. Această situație aduce deservicii celor
care luptă pentru pace și constituie un punct negativ pentru O.N.U. ...
Se poate concepe, într-adevăr. ca problemele importante ale lumii să fie rezol­
vate iară participarea Republicii Populare Chineze? Este de conceput ca aceste
probleme să fie rezolvate în absența reprezentanților Indiei. Indoneziei, Birmani-
ei. Ceylonului, Jamahiriei Arabe Unite, Irakului, Ghanei, Guineei și a reprezen­
tanților altor state? Dacă există cineva care crede că răspunsul la aceste întrebări
este afirmativ, atunci îl invităm să încerce să nu țină cont de voturile reprezentan­
ților statelor din Asia, Africa și America Latină în cadrul organismelor O.N.U.
Este adevărat că apariția de noi state asiatice și africane în forurile O.N.U. creea­
ză teamă în anumite țări occidentale. Mai mult chiar, se discută modalități pentru
a se limita aderarea unor noi state la O.N.U. In ceea ce privește U.R.S.S.. pot să
spun cât se poate de deschis că noi ne bucurăm să vedem cum noi state intră, prin
reprezentanții săi, în O.N.U. Noi ne-am opus și ne vom opune întotdeauna la li­
mitarea drepturilor popoarelor care și-au câștigat independența.
Noi ne alăturăm acestor state și împărtășim dorința lor de a întări relațiile de
pace, de a crea pe planeta noastră condițiile necesare unei coexistențe pașnice și
unei cooperări între țări, indiferent de structura lor politică și socială, în concor­
danță cu principiile pentru un climat de pace, proclamate la Conferința Statelor
Africane și Asiatice de la Banung. Faptele ne demonstrează că eliberarea diferi­
telor națiuni și popoare de sub dominația străină implică o îmbunătățire a relații­
lor internaționale, o creștere a cooperării pe plan internațional și a întăririi păcii
pe plan internațional... Ar fi greu să exagerăm atunci când vorbim despre semni­
ficația deosebită pe care ar avea-o pentru lumea întreagă abolirea sistemului co­
lonial...’'
(United Nations, General Assambly, Official Records, Fifteenth Session,
Washington, D.C., 1960, pp. 68-84.)

SUGESTII METODICE________________________________________
Clasa a Xl-a
Domeniul Relațiile internaționale, tema Instituții, mecanisme și politici
de rezolvare a conflictelor în lumea contemporană.
Competențe:
Susținerea argumentată a unui punct de vedere într-o discuție/într-un
referat pe teme de istorie.
Cerințe:
Sursa poate fi folosită pentru aplicarea metodei „pălăriilor gânditoa­
re" și permite exersarea competenței pentru clasele de profil filologie
și științe sociale.
 LUMEA CONTEMPORANĂ | 179

Clasa a X-a
Domeniul Relațiile internaționale, tema Relațiile internaționale post­
belice: organizații internaționale, Războiul Rece.
Competențe:
1. Recunoașterea continuității, schimbării și a cauzalității în evoluția
socială.
2. Examinarea consecințelor directe și indirecte ale acțiunii umane
3. Construirea de afirmații pe baza surselor și formularea de concluzii
relative la sursele istorice.
Cerințe:
Precizați, pe baza sursei, cauzele și consecințele Războiului Rece asu­
pra societății.
Redactați un text de o pagină în care să precizați consecințele unui
discurs precum cel prezentat în sursa dată pentru relațiile internațio­
nale postbelice.

Arthur Schlesinger Jr., Emisfera întunecată

Arthur Meier Schlesinger Jr. (1917-2007) a fost istoric, funcționar public, ex­
pert diplomatic și cadru didactic. A urmat cursurile Universității Harvard. unde,
mai apoi, avea săfie profesor la catedra de istorie. în 1946 a câștigat prestigiosul
premiu Pulitzer pentru lucrarea The Age of Jackson. care cuprinde o magistrală
reinterpretare a democrației nord-americane. Spirit liberal. Schlesinger Jr. a fost
consilier al ambasadorului Adlai Stevenson și, apoi, al președintelui S. U.A.. John
F Kennedy, care l-a numit asistent special pentru problemele Americii Latine.
Dintre lucrările sale menționăm: Orestes A. Brownson: A Pilgrim's Pro-
gress (1939), The Crisis of the Old Order, 1919-1933 (1957). The Corning of
the New Dea! (1958), The Politics of Upheaval (1960), A Thousand Days: John
E Kennedy in the White Hoțise (1965), The Bitter Heritage (1967), The Imperi­
al Presidency (1973), Rohert Kennedy and His Times (1978). War andtheAme­
rican Presidency (2004). în articolul de mai jos. autorul supune unei critici
subtile diplomația S. U.A., ca o Mare Putere în America Latină, prezentând viu și
profund realitatea cu care aceasta se confrunta în aceste zone.
„[...] O rezultantă a evidentei noastre ipocrizii americane în politica externă
este combinația dintre solicitudine vocală, legată de sistemul interamerican, și
viscerala indiferență față de viața grea din America Latină. La ocazii deosebite,
liderii noștri vorbesc cu drag și pe drept cuvânt despre solidaritate la nivelul emi­
sferei. [...] Dar nu poți să nu te gândești - și cei din America Latină se gândesc cu
siguranță - la faptul că majorității oamenilor din America de Nord nu le pasă de
America de Sud. într-o jumătate de secol, doar doi președinți, Roosevelt și
Kennedy, au arătat cu adevărat interes pentru Emisfera Vestică. Politicienii noștri,
profesorii și jurnaliștii noștri au mari emoții atunci când este vorba despre țări
180 | LUMEA CONTEMPORANĂ

îndepărtate și de care nu suntem foarte apropiați ca sorginte, dar în schimb sunt

de-a dreptul uimiți când li se cere să se gândească la problemele cu adevărat inte­
resante ale celor două Americi.
Iată un subcontinent cu aproape 250 de milioane de oameni, din care 50 de
procente nu au împlinit încă vârsta de 20 de ani. peste 50 de procente sunt anal-
fabeți și 30 de procente vor deceda înainte de a fi ajuns la vârsta de 40 de ani și
vorbim despre o populație care se înmulțește mai rapid decât oricare alta de pe
mapamond. Iată un subcontinent unde o populație cu o optime mai marc decât
populația Statelor Unite subzistă cu mai puțin de o optime din produsul intern
brut al Statelor Unite, unde 5 procente din populație primesc o treime din totalul
veniturilor și 70 de procente din populație trăiesc într-o sărăcie cruntă și unde
secol după secol structurile politice și sociale sunt organizate astfel încât lucru­
rile să nu se schimbe.
Totuși, iată un subcontinent care a dat mari pictori, mari poeți, oameni de
știință străluciți, diplomați extraordinari și o cultură dintre cele mai rafinate. Iată
un subcontinent bogat atât în resurse naturale și în tradiții, cât și în speranțe. Iată
aici acea parte a lumii occidentale care este subdezvoltată, o parte a lumii sub­
dezvoltate care este occidentală. Iată o zonă mult mai importantă pentru securi­
tatea națională a Statelor Unite decât junglele din Asia de Sud-Est, în care
continuăm să risipim bani și să sacrificăm viețile atâtor tineri.
Așa cum observa German Arciniegas din Columbia, există două Americi La­
tine: cea vizibilă și cea invizibilă. America Latină vizibilă este acea America
Latină a președinților, a generalilor, a ambasadelor, a mediului de afaceri, a uni­
versităților, a catedralelor, a haciendelor (marilor proprietăți). Dar în umbra
acestei imagini se află America Latină mută, reprimată, un vast rezervor de revo­
luții... Nimeni nu știe ce gândesc acești bărbați tăcuți și aceste femei tăcute, ni­
meni nu știe ce gândesc, ce simt, ce visează în adâncurile ființelor lor.
In ultimii ani. America Latină invizibilă a început să se agite. Muncitorii și
campesinos (țăranii) doresc să li se garanteze trei mese pe zi și un minim de
drepturi și demnitate umană. Indienii doresc să își poată duce viața respectân-
du-și tradițiile. în țările în care trăiesc. Intelectualii și studenții doresc dreptate
socială. Inginerii și militarii vor modernizare. Indiferent care ar fi ținta fiecăruia
în parte, condițiile de viață «moștenite» devin insuportabile pe zi ce trece, pentru
un număr tot mai mare de oameni.
Bineînțeles că prin aplicarea forței și din cauza inerției, vechea ordine conti­
nuă să existe. Dar nimeni, exccptându-i pe beneficiarii direcți ai acestei ordini și
pe cei brutalizați excesiv, nu mai crede în ea. întrebarea care se pune în America
Latină este: «Care este drumul spre viitor?» în prezent există trei răspunsuri:
calea progresului și a democrației, calea comunismului și calea militaristo-popu-
lislo-naționalistă.
 LUMEA CONTEMPORANĂ | 181

Îndemnul lui John F. Kennedy spre progres

Calea progresului și a democrației a fost definită foarte bine de către John F.
Kennedy în discursul său din 13 martie 1961. El a arătat că revoluția care a înce­
put. pe plan continental, în Philadelphia în 1776. respectiv la Caracas în 1811, nu
s-a încheiat încă: «Deoarece misiunea pe care o avem și pe care nu am dus-o la
bun sfârșit este aceea de a demonstra lumii întregi că dorința neîmplinită a omu­
lui de progres economic și dreptate socială poate fi îndeplinită de către oameni
liberi, care dispun de un sistem de instituții democratice».
După ce a făcut această afirmație, el a îndemnat la realizarea unei Alianțe
pentru Progres. La întâlnirea care a avut loc ulterior, în același an, la Punta del
Este, în Uruguay, reprezentanții diverselor republici americane au prezentat Ali­
anței o cartă conform căreia reforma structurilor economice și creșterea econo­
mică urmau să aibă loc o dată cu accelerarea proceselor democratice.
Succesul înregistrat de Alianță a avut la bază două lucruri: contribuția Statelor
Unite și, lucru chiar mai important, capacitatea partidelor democratice și progre­
siste, dar și a diferitelor guverne, de a duce la bun sfârșit o revoluție pașnică.
Kennedy nu a sugerat ca schimbările sociale să fie conforme cu United Fruit
Company. Așa cum i-a spus lui Cheddi Jagan, Premierul din Guyana Britanică:
«Nu suntem angajați într-o cruciadă prin care urmărim încurajarea inițiativei
private. în acele zone ale lumii unde un astfel de lucru este irelevant. Dacă sun­
tem angajați într-o cruciadă, aceea este una pentru independență națională». Atâ­
ta vreme cât diversele state își păstrează independența națională, «nu ne pasă
dacă acestea sunt socialiste, capitaliste, pragmatiste sau orice altceva».
Liderii progresiști din America Latină s-au apropiat de Alianță tocmai în acest
spirit, ca de un unchi cu care se poate sta de vorbă, după cum s-a exprimat pre­
ședintele Eduardo Frei din Chile: «Hotărâți să declanșeze o adevărată revoluție,
să producă o schimbare majoră la nivelul structurilor politice, sociale și econo­
mice». Frei a enumerat obiectivele revoluției latino-americane: distrugerea oli­
garhilor; anihilarea regimurilor semifeudale în regiunile rurale și împărțirea
pământului; asigurarea accesului necondiționat la educație și la puterea politică;
dreptul de a avea acces la rezultatele dezvoltării economice: utilizarea capitalu­
lui internațional în economia națională. Președintele Frei a spus: «Acestea sunt
și obiectivele pe care și le propune Alianța».
în prezent, e la modă să denigrezi Alianța. Ni s-a spus că a fost «supraapreci-
ată»: retorica lui Kennedy a dat naștere unor speranțe care nu puteau fi îndepli­
nite și rezultatul la care avea să se ajungă în mod inevitabil era desființarea
Alianței. Se arată acum că în loc să trâmbițeze adoptarea unei noi politici, dar și
faptul că America Latină va fi «pusă în mișcare» într-un deceniu. Statele Unite
ar fi trebuit să acționeze cu discreție pentru atingerea unor ținte limitate ca nu­
măr. dar realiste. Desigur că este fermecător să fii discret într-o lume înnebunită
182 | LUMEA CONTEMPORANĂ

după sloganuri. Dar chiar și așa, ar fi fost mai bine dacă nu ar fi existat discursuri
și nu ar fi existat Alianța?
Lucrul de care emisfera avea nevoie cu disperare în 1961 (și lucrul de care are
și mai mare nevoie în prezent) este o nouă conștiință politică și un obiectiv nou.
Este nevoie de concepții și de acțiuni pentru a crea noi modele, pentru a da un
semnal în ceea ce privește ruperea de trecut, pentru a da un imbold către noi
inițiative; în acest sens, vorbele devin fapte. Ar fi existat o Noua înțelegere, tară
«supraaprecierea» lui Franklin Roosevelt?
Poate că Administrația Nixon este aceea care va demonstra că o administrație Iară
discursuri implică existența anumitor dezavantaje. Sigur că nici discursurile rostite
de Kennedy în perioadei 1961-1963 nu au fost Iară rost. Definind noi probleme și
stabilind noi obiective. Alianza a început să aducă schimbări în conștiința politică la
nivelul Americii Latine. Și este sigur că nu vor continua să se producă schimbări în
absența unor cuvinte rostite, despre care se va spune că au fost «supraapreciate».
Chiar Guvernatorul Rockefeller i-a spus lui John M. Goshko de la Washington Post'.
«Trebuie să ai o viziune a ceea ce Dumnezeu dorim noi să implementăm și acesta
este un lucru la care sistemul nostru birocratic nu se adaptează.... »”.
(Arthur M. Schlcsinger Jr.. A Thousand Days: John F. Kennedy
in the White Hoțise, 2nd Edition, New York, Bantam I-Iouse. 1970)

SUGESTII METODICE_____________________________ ___________

Clasa a Xl-a
Domeniul Relațiile internaționale, tema Instituții, mecanisme și po­
litici de rezolvare a conflictelor în lumea contemporană.
Cerințe:
Sursa poate fi folosită pentru aplicarea metodei „pălăriilor gânditoa­
re" și permite exersarea competenței pentru clasele de profil filologie
și științe sociale.
Clasa a X-a
Domeniul Relațiile internaționale, tema Relațiile internaționale post­
belice: organizații internaționale, Războiul Rece.
Cerințe:
Precizați, pe baza sursei, cauzele și consecințele politicii externe a
S.U.A. asupra societății de pe continentul sud-american.
Redactați un text de o pagină, în care să precizați caracteristicile poli­
ticii externe a S.U.A., pe baza sursei date.

Richard von Weizsacker, O perspectivă asupra Holocaustului

Intr-un discurs ținut în timpul unei ceremonii comemorative la 8 Mai 1985.
Richard von Weizsacker. președinte al Republicii Federale Germane, și-a expri­
mat părerea cu privire la Holocaust și la nevoia de apel la memorie pentru po­
porul german.
 LUMEA CONTEMPORANĂ | 183

8 Mai este o zi a comemorării. Comemorare înseamnă a evoca cu ones­

titate și fără a falsifica, un eveniment, astfel încât să devină parte din noi. Aceas­
ta necesită mari pretenții din partea sincerității noastre.
Astăzi ne aducem aminte cu respect de toate victimele războiului și tiraniei.
In particular îi comemorăm pe cei șase milioane de evrei, care au fost uciși în
lagărele de concentrare germane.
La rădăcina tiraniei s-a aflat ura lui Hitler față de compatrioții noștri evrei.
Hitler nu și-a ascuns niciodată ura în public și a făcut întreaga națiune un instru­
ment al acesteia. Cu doar o zi înainte de moartea sa, la 30 Aprilie 1945, a înche­
iat așa zisul său «testament» prin cuvintele «Mai presus de toate îi chem pe
liderii națiunii și pe adepții lor să observe atent legile neamului și să se opună
nemilos otrăvitorilor tuturor națiunilor: evreimea internațională». Cu greu vreo
țară, in istoria ei, nu a putut fi învinuită de război sau violență. Genocidul împo­
triva evreilor este oricum incomparabil în istorie.
Săvârșirea acestei crime a stat în mâinile câtorva persoane. A fost tăinuită de
ochii publicului, dar fiecare german a putut simți ceea ce compatrioții lui evrei au
suferit, variind de la simpla apatie și intoleranța ascunsă, la ura pe față. Cine ar fi
putut rămâne nebănuit după arderea sinagogilor, după prădare, stigmatizarea cu
steaua lui David. după privarea drepturilor, violarea continuă a demnității umane?
Cine a deschis ochii și urechile și a cules informații nu putea să nu observe că
evreii erau deportați. Natura și scopul distrugerii au putut depăși imaginația uma­
nă. dar în realitate, în afară de crima însăși, a fost încercarea prea multor oameni,
incluzându-i și pe aceia ai generației mele, care erau tineri și care nu au fost im­
plicați în planificarea evenimentelor și în desfășurarea acestora, care nu au obser­
vat ce se întâmplă. Au fost multe moduri de a nu împovăra conștiința, de a evita
responsabilitatea, de a ignora, tăcând. Când cumplitul adevăr al Holocaustului a
ieșit la iveală la încheierea războiului, prea mulți dintre noi am pretins că nu știu­
sem nimic despre asta sau că nici măcar nu bănuisem ceva. [...]
Nu există vina sau inocența întregii națiuni. Vina este, ca și inocența, nu co­
lectivă, ci personală. S-a descoperit sau s-a tăinuit vina individuală. Este vina pe
care oamenii și-o asumă sau o neagă. Oricine a simțit experiența acelei epoci,
astăzi ar trebui să se întrebe în liniște despre implicarea sa de atunci.
Marea majoritate a populației de astăzi, atunci erau copii sau nu se născuseră.
Nu își pot declara vina pentru crime pe care nu le-au comis. Nicio persoană cu
discernământ nu se poate aștepta ca ei poarte o robă penitențială doar pentru că
sunt germani. Dar înaintașii lor le-au lăsat o gravă moștenire. Toți, vinovați sau
nu. trebuie să acceptăm trecutul. Toți suntem afectați de consecințele sale și da­
tori acestuia. Generațiile vârstnice și tinere trebuie și pot să se ajute reciproc,
să înțeleagă de ce este important să păstrăm amintirile. Nu este cazul unei înțe­
legeri cu trecutul. Acest lucru nu este posibil. Nu poate fi ulterior modificat
sau lăsat neterminat. Oricum, cine închide ochii trecutului, este orb în prezent.
184 | LUMEA CONTEMPORANĂ

Cine refuză să-și amintească aspectele rele ale existenței sale, este înclinat către
noi riscuri... și să le repete...”
(Federal Government Press Release. în ..Inter Nationes”. No. 6. 1985)

SUGESTII METODICE________________________________________
Textul se poate folosi la tema Europa contemporană (unitate, diver­
sitate, integrare) și permite elevilor să înțeleagă semnificația comemo­
rărilor istorice, într-un stat în care se vorbește mult de tragedia
Holocaustului și urmările sale.

„Victoria comunismului este inevitabilă",

cuvântarea lui Nikita Hrușciov la cel de-al XXII-lea congres
al Partidului Comunist al U.R.S.S. (1962)
După decesul lui Stalin, s-a rezolvat în cele din urmă problema vidului de pu­
tere. soluția găsităfiind Sergheievici (Nikita) Hrușciov. La cel de-al XX-lea con­
gres al Partidului Comunist al U.R.S.S., Hrușciov a atacat. în mod inexplicabil,
politica bazată pe teroare a lui Stalin. Deși au existat speranțe că Războiul Rece
va fi mai puțin violent, deceniul 1955-1966 a fost unul al conflictelor violente atât
în plan retoric, cât și în plan ideologic. Hrușciov a spus pe un ton amenințător în
1956, referindu-se la țările capitaliste: ..Indiferent dacă vă place sau nu. istoria e
de partea noastră. O să vă îngropăm!" Era epoca în care senatorul Joseph NIc-
Carthy declara cu emfază, stârnind teama americanilor, că oameni cu idei comu­
niste s-ar fi infiltrat în cele mai înalte structuri ale guvernului. In acea perioadă
(1961). a fost construit Zidul Berlinului. împărțind orașul în sectorul comunist și
sectorul capitalist, o măsură plină de simboluri, dar și practică în același timp. In
1962, cele două mari puteri aproape că s-au angajat într-un război nuclear. în
momentul în care Președintele Kennedy a solicitat să fie luate din Cuba rachetele
de proveniență sovietică. In continuare, vă prezentăm un fragment din cuvântarea
lui Nikita Hrușciov la cel de-al XXII-lea congres al Partidului Comunist al U. R.S.S.
..Cei mai înverșunați imperialiști, mergând după principiul «după noi.
potopul» recunosc deschis că ar dori să se implice într-un nou război. Ideologii
imperialismului încearcă să demoralizeze popoarele. încercând să impună o filo­
zofie a lipsei de speranță și a disperării. Ei strigă: «Mai bine moarte în capitalism
decât viață în comunism!» Vedeți, lor nu le place ca popoarele libere să prospere.
Se tem că și oamenii din țările lor vor pomi pe calea socialismului. Orbiți de ura
de clasă, dușmanii noștri sunt gata să ducă la pieire omenirea întreagă prinlr-un
război. Posibilitățile imperialiștilor de a-și duce la îndeplinire planurile sunt din
ce în ce mai reduse. Ei se poartă ca un moșneag slăbănog, dar lacom, pe care l-au
lăsat puterile, care este slăbit fizic, dar a cărui lăcomie s-a păstrat.
 LUMEA CONTEMPORANĂ | 185

Atâta vreme cât agresorii imperialiști există, noi trebuie să fim vigilenți. să
avem armele pregătite, să ne îmbunătățim sistemul de apărare al țărilor socialis­
te. să întărim forțele armate și serviciile de securitate. Dacă, în ciuda unei gândiri
sănătoase, imperialiștii îndrăznesc să atace țările socialiste și să arunce omenirea
în abisul unui război mondial al anihilării, acesta este ultima lor acțiune, este
sfârșitul sistemului capitalist (aplauze).
Partidul nostru știe foarte bine care sunt sarcinile și responsabilitățile sale și
va face tot ceea ce îi stă în putere, astfel încât sistemul socialist să devină mai
puternic la nivel mondial, să prindă noi puteri și să se dezvolte. Noi credem că,
în competiția cu sistemul capitalist, socialismul va învinge (aplauze prelungite).
Noi credem că victoria va fi câștigată într-o competiție pașnică și nu prin declan­
șarea unui război. Noi am fost, suntem și vom fi pentru o competiție pașnică în­
tre state cu sisteme sociale diferite; vom face tot ceea ce ne stă în putere pentru
a consolida pacea mondială (aplauze prelungite).
Cea mai importantă componentă a politicii externe a partidului nostru o repre­
zintă lupta pentru dezarmarea generală și completă. Uniunea Sovietică a dus de
mulți ani această luptă cu fermitate și cu perseverență. Noi ne-am opus întot­
deauna cu hotărâre cursei înarmărilor, deoarece rivalitatea în acest domeniu nu
doar că a pus pe umerii popoarelor o povară, dar a dus inevitabil și la conflagra­
ții mondiale. Acum cu atât mai mult ne opunem cursei înarmărilor, mai ales că a
avut loc o colosală revoluție tehnică în ceea ce privește arta războiului și folosi­
rea armelor care au fost puse la punct recent, ceea ce ar duce inevitabil la moar­
tea a sute de milioane de oameni.
Stocarea acestor arme și faptul că ne aflăm într-un război rece și există o iste­
rie a războiului ar atrage după sine consecințe dezastruoase. Tot ceea ce trebuie
să se întâmple este ca nervii unui ins din Vest, îmbrăcat în uniformă, să cedeze,
în vreme ce este de serviciu și are la îndemână un buton. Tot ceea ce s-ar întâm­
pla ar fi că o mare nenorocire s-ar abate asupra popoarelor din întreaga lume.
Bineînțeles că. atunci când propunem un program pentru dezarmare generală și
completă, nu ne referim la o dezarmare unilaterală, adică la dezarmarea exclusivă
a țărilor socialiste, respectiv la dezarmarea exclusivă a țărilor capitaliste, ci facem
referire la renunțarea la arme pe scară mondială, aceasta fiind modalitatea de rezol­
vare a problemelor existente între state...
Exemplul Uniunii Sovietice este un model pentru toți cei ce au idei progresis­
te. Niciodată forța vitală a învățăturilor marxist-leniniste nu a fost atât de eviden­
tă cum este astăzi, când socialismul a triumfat din plin în Uniunea Sovietică,
când socialismul obține noi victorii, când țările socialiste cooperează spre binele
tuturor, când Internaționala Comunistă, mișcarea muncitorească și lupta pentru
libertate a popoarelor ia o amploare din ce în ce mai mare. .
186 | LUMEA CONTEMPORANĂ

Revoluția a stârnit marea energie a popoarelor, care transformă lumea, por­

nind de la principiile socialismului și comunismului. în lume au Ioc schimbări
colosale sub influența succesului comunismului.
Victoria comunismului este inevitabilă! (aplauze furtunoase)
Mărea armată a comuniștilor și marxist-leniniștilor acționează ca o avangardă
a popoarelor în lupta pentru pace, pentru progres social și pentru comunism,
pentru viitorul luminos al omenirii. Cauza progresului, cauza comunismului va
triumfa! (aplauze furtunoase)
Să trăiască întru mulți ani marele și eroicul popor sovietic, constructorul co­
munismului! (aplauze furtunoase)
Să trăiască întru mulți ani unitatea indestructibilă și prietenia frățească dintre
popoarele lumii, care au îmbrățișat cauza socialismului! (aplauze furtunoase)
Să trăiască întru mulți ani eroicul Partid Comunist al Uniunii Sovietice, creat
și călit în luptă de către marele Lenin! (aplauze furtunoase)
Să trăiască întru mulți ani unitatea Internaționalei Comuniste și a mișcării
muncitorești precum și solidaritatea frățească a proletarilor din toate țările!
(aplauze furtunoase)
Să trăiască întru mulți ani pacea mondială! (aplauze furtunoase)
Sub steagul triumfător al marxism-leninismului, sub conducerea Partidului
Comunist, înainte, spre victoria comunismului! (aplauze furtunoase și prelungi­
te, ovații; toți cei prezenți se ridică în picioare)’’.
(The Current Digest of the Soviet Press, publicație săptămânală
din Columbus, Ohio. 1962)

SUGESTII METODICE________________________________________
Documentul vine în completarea discursului lui Hrușciov la Congre­
sul al XX-lea (1956), care, printre altele, conținea o parte secretă prin
care erau condamntate cultul personalității și crimele din timpul lui
Stalin (a fost publicat de abia în 1989). Textul poate fi utilizat la lecțiile
despre comunism de la clasa a Vll-a și mai ales la clasa a Xl-a (Statele în
perioada contemporană. Probleme de atins: Forme de organizare sta­
tală; Idei și regimuri politice.)
1. Precizați principalele aspecte legate de capitalism și de comunism, la
care s-a referit Hrușciov în cadrul cuvântării pe care a ținut-o la cel
de-al XXII-lea congres al Partidului Comunist al URSS.

Sfârșitul „Primăverii de la Praga" (1968)

„ Primăvara de la Praga ” se referă la o perioadă de liberalizare politică în
Cehoslovacia, care a început în primăvara anului 1968, când a venit la putere
Alexander Dubcek și a durat până în 20 august, același an, când Uniunea Sovie­
tică și alia(ii săi din Pactul de la Varșovia (cu excepția României) au invadat (ara.
 LUMEA CONTEMPORANĂ | 187

..Către întregul popor al Republicii Socialiste Cehoslovacia!

Ieri, 20 august 1968, seara, către orele 11. trupele Uniunii Sovietice, Republi­
cii Populare Poloneze, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Un­
gare și Republicii Populare Bulgaria au trecut granițele Republicii Socialiste
Cehoslovacia. Acest act a fost comis fără ca Președintele Republicii. Președinte­
le Adunării Naționale, Președintele Consiliului, Primul Secretar al Comitetului
Central al P.C. Cehoslovac, sau vreuna dintre aceste instituții să fie anunțați.
In acest timp. Prezidiul Comitetului Central al P.C. Cehoslovac s-a întrunit
pentru a se ocupa de pregătirea celui de-al XlV-lea Congres al Partidului. Prezi­
diul Comitetului Central cere tuturor cetățenilor Republicii să-și păstreze sângele
rece și să nu opună rezistența trupelor care avansează. Din acest motiv, nici anna-
ta. nici forțele de securitate, nici milițiile populare nu au primit ordin să apere țara.
Prezidiul Comitetului Central al P.C. Cehoslovac consideră acest act contrar
tuturor principiilor fundamentale de drept internațional.
Conducătorii Statului, Partidului, Frontului Național rămân în funcțiile pentru
care au fost aleși, conform legilor și altor norme în vigoare în Republica Socia­
listă Cehoslovacia și sunt reprezentanții poporului și ai organizațiilor respective.
Autoritațiile constituționale convoacă imediat reuniunea Adunării Naționale și
a Guvernului Rebublicii; Prezidiul Comitetului Central convoacă reuniunea Co­
mitetului Central în sesiune plenară pentru a delibera în legătură cu situația creată.
Prezidiul Comitetului Central al Partidului Comunist Cehoslovac*’.
(..Rude Pravo”, 21 august 1968. în Ben Walsh. Modern European Histor\\
London. Hulton Educațional. 1996. p. 236)

SUGESTII METODICE________________________________________
Fragmentul de text permite sublinierea evoluțiilor din plan politic în
relațiile din interiorul sistemului comunist, în perioada Războiului Rece.
Elevii pot identifica consecințele politicii de forță promovate de către Uni­
unea Sovietică față de celelalte state comuniste, în baza Doctrinei Brejnev.

Un ziarist italian despre căderea Saigonului

sub comuniști (1975)
Războiul clin Vietnam a avut loc între 1959 și 30 aprilie 1975. Războiul a fost
purtat între Republica Democrată Vietnam (Vietnamul de Nord), sprijinită de
China și Uniunea Sovietică, și Republica Vietnam (Vietnamul de Sud), sprijinită
de Statele Unite. Conflictul s-a încheiat cu înfrângerea Vietnamului de Sud și
unificarea țării sub conducere comunistă. Ofensiva forțelor armate ale Vietna­
mului de Nord combinată cu cea a gherilelor Vietcong a dus la capturarea. în
1975. a orașului Saigon, denumit apoi Ho Si Min. Trupele americane s-au retras