InfO TVA

Modificări
TVA apărute
în 2022
RAPORT SPECIAL

TOP
6 studii de caz

Informaţii Specializate

www.rs.ro
 Acesta nu este un Raport Special GRATUIT!
Dvs. beneficiați GRATUIT de acest raport
deoarece faceți parte din comunitatea RENTROP & STRATON.

Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

© RENTROP & STRATON

(recunoscut CNCSIS conform Deciziei nr. 284/2007)

Senior Editor: George Straton

Director General: Octavian Breban
Manager produs: Georgiana Stoica
Manager Departament Editorial: David Trușcă

Puteţi consulta şi celelalte lucrări editate de RENTROP & STRATON la: www.rs.ro

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nicio formă şi
prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără permisiunea în scris din partea editorului.
Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere provocată vreunei persoane fizice sau juridice care acţionează
sau se abţine de la acţiuni ca urmare a citirii materialelor publicate în această lucrare.

Informaţii Specializate

Bdul Națiunile Unite nr. 4, bloc 107A, etajul 1,

sector 5, București
Telefon Serviciul Clienți: 021.209.45.45
 Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

CUPRINS

1. Servicii arhitectură bun imobil din Franţa. TVA..........................................................4

2. Fundaţie. Achiziţie materiale din Germania. Obligaţii TVA........................................8
3. Achiziţie spaţiu. TVA........................................................................................................9
4. Prestare servicii de către neplătitor de TVA către client din Marea Britanie...........11
5. Servicii colectare telefonică de date facturate de prestatori din Ucraina şi Rusia.
Tratament TVA în România..........................................................................................12
6. Achiziţie din Ungaria. TVA............................................................................................13

© RENTROP & STRATON 3 www.rs.ro

 Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

1. Servicii arhitectură bun imobil din Franţa. TVA

ÎNTREBARE:

O societate neplătitoare de TVA facturează servicii de arhitectură de interior către un

partener din Franţa. Societatea are cod de TVA luat pentru tranzacţii intracomunitare.

Cum se emite factura pentru partenerul din Franţa? Pe factură trebuie trecut codul de
TVA intracomunitar? Cum se întocmește factura? Fără TVA? În ce declaraţii se include această
factura? Cine plăteşte TVA aferentă prestărilor de servicii?

SOLUȚIE FISCAL – CONTABILĂ:

În situaţia în care arhitectura de interior are în vedere proiectarea unor scări interioare,
mansarde, stâlpi, stucaturi, înglobare diverse echipamente tehnice în pereţi (sistem centralizat de
aerisire/ventilare), operaţiunea reprezintă un serviciu legat direct de un bun imobil din Franţa.

În acest caz, locul prestării se consideră a fi în Franţa, fără a fi relevant faptul că

beneficiarul din Franţa este persoană impozabilă din punctul de vedere al TVA care comunică
prestatorului un cod valid de TVA în sistemul VIES.

Astfel, serviciul este neimpozabil în România, fiind impozabil în statul pe teritoriul căruia
este situat bunul imobil (Franţa), deoarece este legat direct de un bun imobil, fiind aplicabile
prevederile excepţiei de la regula generală de taxare de la art. 278 alin. (2) şi alin. (3), excepţie
reglementată prin art. 278 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal

„(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) şi (3), pentru următoarele prestări de servicii,
locul prestării este considerat a fi:
- locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestările de servicii efectuate în
legătură cu bunurile imobile, ………. pentru servicii de pregătire şi coordonare a
lucrărilor de construcţii, precum serviciile prestate de arhitecţi şi de societăţile care
asigură supravegherea pe şantier; ”

Prevederile art. 278 alin. (4) lit. a) se completează cu cele de la pct. 16 alin. (2) şi alin. (3)
din Normele de aplicare a art. 278 alin. (4) lit. a) conform cărora: „alin. (2) Serviciile legate de
bunuri imobile prevăzute la art. 278 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal includ numai acele servicii
care au o legătură suficient de directă cu bunul imobil în cauză. Serviciile sunt considerate ca
având o legătură suficient de directă cu bunul imobil în următoarele cazuri:
a) sunt derivate dintr-un bun imobil, iar respectivul bun imobil este un element constitutiv
al serviciului şi este central şi esenţial pentru serviciile prestate;
b) sunt furnizate în beneficiul unui bun imobil sau vizează un bun imobil şi au drept
obiectiv modificarea caracteristicilor fizice sau a statutului juridic al respectivului bun.”

alin. (3) lit. a):

© RENTROP & STRATON 4 www.rs.ro

 Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

„Prevederile alin. (2) se aplică în special pentru următoarele: …

a) elaborarea de planuri pentru o construcţie sau părţi ale unei construcţii destinate să fie
edificata pe un anumit lot de teren, indiferent dacă construcţia este sau nu edificată;”.

Aşa cum se poate constata, în cazul lucrărilor de construcţii efectuate asupra unui bun
imobil, excepţia prevalează regula generală de taxare de la art. 278 alin. (2) în relaţia cu
persoane juridice plătitoare de TVA.

Acest aspect este reglementat, în mod expres, la pct. 15 alin. (1) din Normele de aplicare
a acestui articol:
„15. (1) Regulile prevăzute la art. 278 alin. (2) sau (3) din Codul fiscal se aplică numai în
situaţia în care serviciile nu se pot încadra în niciuna dintre excepţiile prevăzute la art. 278 alin.
(4) - (7) din Codul fiscal. Dacă serviciile pot fi încadrate în una dintre excepţiile prevăzute la art.
278 alin. (4) - (7) din Codul fiscal, întotdeauna excepţia prevalează, nemaifiind aplicabile
regulile generale stabilite la art. 278 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal.”

Deci, pentru aceste servicii, neimpozabile în România, prestatorul din România nu este
obligat să colecteze TVA pentru autoritatea fiscală din România din două motive:
 prestatorul se află în regimul special de scutire conform prevederilor art. 310;
 locul prestării serviciului nu este în România, fiind pe teritoriul statului unde este situat
bunul imobil, conform prevederilor art. 278 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal.

Totuşi, de reţinut este faptul că nu sunt servicii legate de un bun imobil din Franţa,
serviciile de amenajare interioară şi/sau serviciile de design interior care se limitează doar la
personalizarea interiorului unui bun imobil prin întocmirea de proiecte de decorare a camerelor,
holurilor şi băilor cu obiecte mobile diverse tip statuete, canapele, mese, tablouri, oglinzi, picturi,
grafică etc. În acest caz, arhitectul din România efectuează o prestare intracomunitară de servicii
pentru care aplică regula generală de la art. 278 alin. (2) conform căreia locul prestării se
consideră a fi locul unde este stabilit beneficiarul serviciilor respective, persoană impozabilă
înregistrată în scopuri de TVA în statul său membru, care comunică prestatorului din România
un cod valid de TVA în sistemul VIES.

Înainte de începerea derulării contractului, prestatorul din România este obligat să se

înregistreze în scopuri de TVA în regim special conform prevederilor art. 317 „Înregistrarea în
scopuri de TVA a altor persoane care efectuează achiziţii intracomunitare sau pentru servicii” la
autoritatea fiscală din România:

„(1) Are obligaţia să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform prezentului

articol:
...........
b) persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România, neînregistrată şi
care nu are obligaţia să se înregistreze conform art. 316 şi care nu este deja înregistrată conform
lit. a), c) sau d) ori a alin. (2), dacă prestează servicii care au locul în alt stat membru, pentru care
beneficiarul serviciului este persoana obligată la plata taxei conform echivalentului din legislaţia
altui stat membru al art. 307 alin. (2), înainte de prestarea serviciului;”

© RENTROP & STRATON 5 www.rs.ro

 Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

Această înregistrare în scopuri de TVA nu îl transformă pe prestator în plătitor de TVA,

dar îi impune raportarea valorii facturii emise prin declaraţia recapitulativă cod 390 VIES cu
simbolul P.

Pentru aceste servicii neimpozabile în România, firma din România are următoarele
obligaţii fiscale şi contabile:

 să emită factura în valută negociată, cu toate informaţiile impuse prin art. 319 alin. (20)
din Codul fiscal. În factura emisă se înscrie codul de TVA atribuit de către autoritatea
fiscală conform prevederilor art. 317, precedat de simbolul RO, fără a se înscrie codul
unic de înregistrare. Acest aspect este reglementat prin art. 319 „Facturarea” alin. (20)
lit. d):
„(20) Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informaţii:
a) numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod
unic;
b) data emiterii facturii;
c) dată la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în
măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii;
d) denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz,
codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat
serviciile;”.

De altfel, codul RO se înscrie şi în declaraţia recapitulativă cod 390 VIES.

Acest aspect este reglementat prin O.M.F.P. nr. 705 din 11 martie 2020 pentru
aprobarea modelului şi conţinutului formularului (390 VIES) „Declaraţie recapitulativă privind
livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare” în care se regăseşte, chiar în formular, spaţiul
alocat pentru „Cod de identificare fiscală RO”.

De asemenea, prin ANEXA 2 INSTRUCŢIUNI pentru completarea formularului (390

VIES) „Declaraţie recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare”, la
subsecţiunea „Modul de completare a declaraţiei recapitulative” se precizează:

„Cartuşul „Date de identificare” conţine:

1. „Cod de identificare fiscală” – se înscrie codul de înregistrare în scopuri de TVA al
persoanei impozabile din România, atribuit potrivit art. 316 sau 317 din Codul
fiscal.”;

 să înscrie pe factură menţiunea „neimpozabil în România conform art. 278 alin. (2) din
Codul fiscal” sau „neimpozabil în România conform art. 44 din Directiva CEE nr.
112/2006”, obligaţie reglementată prin articolul 319 alineatul 20 litera l): „l) în cazul în
care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispoziţiile aplicabile din prezentul titlu
ori din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care să rezulte că livrarea de bunuri ori
prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;” şi „regim special de scutire conform art.
310 din Legea nr. 227/2015”.

© RENTROP & STRATON 6 www.rs.ro

 Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

Deci, în situaţia prezentată, prestatorul aplică şi regimul special de scutire reglementat

prin art. 310 „Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici” din Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal aplicabil din 2016 deoarece prestatorul din România este o întreprindere
mică, aşa cum este definită la pct. 16 al art. 266 „Semnificaţia unor termeni şi expresii” alin. (1):
„În sensul prezentului titlu, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:……16.
întreprindere mică reprezintă o persoană impozabilă care aplică regimul special de scutire
prevăzut la art. 310”.

Obligat la plata TVA pentru acest serviciu este beneficiarul din Franţa care şi-a asumat
responsabilitatea plății TVA în Franţa prin comunicare unui cod valid de TVA atribuit de către
autoritatea fiscală din Franţa.
 să înregistreze factura în evidenţa contabilă la cursul valutar din data emiterii;
 să evidenţieze factura emisă în jurnalul pentru vânzări la o bază de impozitare în lei
determinată prin utilizarea cursului valutar în vigoare la data emiterii facturii. Valoarea
facturii astfel emise se evidenţiază în jurnalul pentru vânzări în coloana alocată
operaţiunilor neimpozabile în România pentru care locul prestării este în afara României;
 să raporteze valoarea facturii emise prin declaraţia recapitulativă cod 390 VIES cu
simbolul P.

În concluzie, având în vedere că societatea pe care o reprezentaţi are ca obiect de

activitate cod CAEN 7410 „Activităţi de design specializat”, consider că, în baza argumentelor
prezentate, trebuie să analizaţi dacă operaţiunea este o prestare intracomunitară de servicii
(amenajări interioare, design) sau o prestare de servicii legată direct de un bun imobil din Franţa.

În altă ordine de idei, de reţinut este faptul că, deşi aplică regimul special de scutire
reglementat prin art. 310 „Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici”, persoana
impozabilă este obligată să organizeze, în scop TVA, evidența fiscală a operaţiunilor realizate,
facturate, în baza jurnalului pentru vânzări, ca document de stabilire a momentului depăşirii
plafonului de scutire de 300.000 lei/an din operaţiuni taxabile.

Obligaţia organizării evidenței fiscale este reglementată prin art. 321 „Evidența
operaţiunilor” alin. (1): „Persoanele impozabile stabilite în România trebuie să ţină evidențe
corecte şi complete ale tuturor operaţiunilor efectuate în desfăşurarea activităţii lor economice.”
În plafonul de scutire de 300.000 lei/an calendaristic se include atât valoarea serviciilor
neimpozabile în România, facturate, cât şi valoarea facturilor de avans emise în legătură cu
aceste operaţiuni. La depăşirea acestui plafon într-un an calendaristic, persoana impozabilă este
obligată să se înregistreze în scopuri de TVA.

La depăşirea plafonului de scutire, prestatorul ar fi obligat să se înregistreze în scopuri de

TVA în România, în regim normal, conform prevederilor art. 316 alin. (1) lit. b).

© RENTROP & STRATON 7 www.rs.ro

 Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

2. Fundaţie. Achiziţie materiale din Germania.

Obligaţii TVA

ÎNTREBARE:

Dacă o fundaţie face achiziţie de materiale din Germania trebuie să se declare plătitoare
de TVA?

SOLUȚIE FISCAL – CONTABILĂ:

În cazul achiziţiei de materiale din Germania este vorba de o achiziţie intracomunitară de
bunuri, iar conform art. 268 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, sunt impozabile în România şi
achiziţiile intracomunitare de bunuri efectuate de o persoană impozabilă ce acţionează ca atare
sau de o persoană juridică neimpozabilă, care nu beneficiază de excepţia prevăzută la art. 268
alin. (4), care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afara României de către o
persoană impozabilă ce acţionează ca atare şi care nu este considerată întreprindere mică în statul
său membru, şi căreia nu i se aplică prevederile art. 275 alin. (1) lit. b) cu privire la livrările de
bunuri care fac obiectul unei instalări sau unui montaj sau ale art. 275 alin. (2) cu privire la
vânzările la distanţă.

Prin excepţie, conform art. 268 alin. (4)-(5) din Codul fiscal, nu sunt considerate
operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de bunuri care sunt efectuate de o
persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care
taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă, dacă valoarea totală a acestor
achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe
parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro (34.000 lei). Pentru calculul
plafonului de achiziţii intracomunitare de bunuri se ia în considerare valoarea tranzacţiei ce
conduce la depăşirea plafonului. Detalii privind stabilirea plafonului se regăsesc la pct. 3 alin.
(5)-(8) din Normele metodologice de aplicare.

Prin urmare, în cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri (AIC) din Germania, se pot
distinge, în genere, mai multe situaţii, şi anume:

- dacă furnizorul din Germania este întreprindere mică (adică nu este plătitor de TVA în
Germania) şi/sau valoarea achiziţiei de bunuri este sub plafonul de 34.000 lei, atunci AIC nu este
impozabilă în România, iar fundaţia nu are nicio obligaţie pe linie de TVA;

- dacă bunurile sunt achiziţionate în regim de second-hand, atunci AIC nu este

impozabilă în România conform art. 268 alin. (8) lit. c) din Codul fiscal, iar fundaţia nu are nicio
obligaţie pe linie de TVA;

- dacă furnizorul din Germania aplică regimul special cu privire la vânzările la distanţă
(adică livrează bunurile colectând TVA din România), atunci fundaţia nu are nicio obligaţie pe
linie de TVA, având în vedere excepţia de la art. 307 alin. (6) din Codul fiscal potrivit căreia

© RENTROP & STRATON 8 www.rs.ro

 Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

persoana impozabilă ori persoana juridică neimpozabilă, stabilită în România şi neînregistrată în

scopuri de TVA conform art. 316 sau 317, care este beneficiar al unor vânzări de bunuri la
distanţă prevăzute la art. 275 alin. (2)-(4), nu este persoană obligată la plata TVA, dacă
furnizorul din alt stat membru UE aplică unul dintre regimurile speciale prevăzute la art. 314,
315 sau 3152 din Codul fiscal;

- dacă furnizorul din Germania este înregistrat în scopuri de TVA în statul său membru
(nu este considerat întreprindere mică în Germania), iar valoarea achiziţiei de bunuri depăşeşte
plafonul de 34.000 lei, atunci AIC este impozabilă în România, iar fundaţia trebuie să solicite
înregistrarea specială în scopuri de TVA conform art. 317 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal înaintea
efectuării achiziţiei, înregistrare care va rămâne valabilă pentru perioada până la sfârşitul anului
calendaristic în care a fost depăşit plafonul de achiziţii şi cel puţin pentru anul calendaristic
următor (a se vedea în acest sens pct. 3 alin. (8) din Normele metodologice). Înregistrarea
specială în scopuri de TVA se face cu ajutorul formularului 091 Declaraţie de înregistrare în
scopuri de TVA/Declaraţie de menţiuni a altor persoane care efectuează achiziţii intracomunitare
sau pentru servicii. Fundaţia care realizează o AIC impozabilă în România va fi obligată la plata
TVA conform art. 308 alin. (1) din Codul fiscal, pe care o va achita până la data de 25 inclusiv a
lunii următoare realizării AIC pe baza decontului special de TVA D301, în conformitate cu
prevederile art. 324 alin. (1) lit. a) şi art. 326 alin. (1) din Codul fiscal.

După cum se poate observa, este nevoie de mult mai multe informaţii cu privire la
circumstanţele realizării achiziţiei de materiale de la furnizorul din Germania pentru a putea
concluziona că fundaţia este obligată sau nu să se înregistreze în scopuri de TVA.

De asemenea, mai poate fi menţionat că valoarea AIC în valută se va transforma în lei nu

pe baza cursului de schimb utilizat la determinarea plafonului de 10.000 euro = 34.000 lei (cursul
de la data aderării), ci pe baza cursului BNR din data exigibilităţii TVA aferente AIC, adică
ultimul curs comunicat în ziua bancară anterioară emiterii facturii de către furnizorul din
Germania, după cum reiese din prevederile pct. 35 alin. (1) şi alin. (4) din Normele metodologice
date în aplicarea art. 290 alin. (2) din Codul fiscal şi art. 284 alin. (2) din Codul fiscal. Valoarea
AIC transformată în lei se va compara cu plafonul de 34.000 lei şi se va proceda în consecinţă,
conform celor menţionate anterior.

3. Achiziţie spaţiu. TVA

ÎNTREBARE:

O societate este neplătitoare de TVA. Achiziţionează în decembrie 2021 un spaţiu în

valoare de 250.000 lei cu TVA. Dacă în ianuarie 2021 devine plătitoare de TVA, poate atunci să
deducă TVA de la achiziţia construcţiei din decembrie 2021? Dacă se depune documentaţia în
cursul lunii ianuarie, cu ce dată va deveni plătitoare de TVA? Cu data ieşirii certificatului sau cu
data de 1 ale lunii următoare?

© RENTROP & STRATON 9 www.rs.ro

 Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

SOLUȚIE FISCAL – CONTABILĂ:

Pct. 83 alin (11) din Codul fiscal prevede că în sensul art. 310 alin. (11) din Codul fiscal,
persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de taxă prin opţiune conform
prevederilor art. 310 alin. (3), coroborate cu prevederile art. 316 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal,
şi persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de taxă în cazul depăşirii plafonului
de scutire în termenul stabilit la art. 310 alin. (6) din Codul fiscal au dreptul la ajustarea taxei
deductibile aferente:

a) bunurilor aflate în stoc, serviciilor neutilizate şi activelor corporale fixe în curs de

execuţie, constatate pe bază de inventariere, în momentul trecerii la regimul normal de taxare, în
conformitate cu prevederile art. 304 din Codul fiscal;
b) bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, aflate în
proprietatea sa în momentul trecerii la regimul normal de taxă, în conformitate cu prevederile art.
305 din Codul fiscal;

Ajustările efectuate se înscriu în primul decont de taxă depus după înregistrarea în

scopuri de taxă conform art. 316 din Codul fiscal a persoanei impozabile sau, după caz, într-un
decont ulterior.

Pentru ajustarea taxei, persoana impozabilă trebuie să îndeplinească condiţiile şi

formalităţile prevăzute la art. 297 - 306 din Codul fiscal pentru exercitarea dreptului de deducere.

Prin excepţie de la prevederile art. 319 alin. (20) din Codul fiscal, factura pentru achiziţii
de bunuri/servicii efectuate înainte de înregistrarea în scopuri de TVA a persoanei impozabile nu
trebuie să conţină menţiunea referitoare la codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit
persoanei impozabile conform art. 316 din Codul fiscal.

Persoanele impozabile care trec de la regimul de scutire la cel de taxare au dreptul sau,
după caz, obligaţia de a efectua ajustările de taxă prevăzute la art. 270 alin. (4), art. 304, 305, 306
sau 332 din Codul fiscal, dacă intervin evenimente care generează ajustarea taxei ulterior
înregistrării în scopuri de TVA a persoanei impozabile, conform art. 316 din Codul fiscal.

La data achiziţiei imobilizării, valoarea TVA a fost inclusă în costul de achiziţie a

acesteia, având în vedere că societatea era neplătitoare de TVA.

La data înregistrării ca plătitor de TVA se calculează TVA utilizând procedeul sutei

mărite.
250.000 lei x 19%/1,19 = 39.916 lei

Având în vedere că imobilizarea nu este pusă în funcţiune şi amortizată la momentul

înregistrării ca plătitor de TVA, ajustarea se va face pentru valoarea de achiziţie integrală.
4426 = 212 39.916 lei

© RENTROP & STRATON 10 www.rs.ro

 Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

Potrivit art. 310 din Codul fiscal, persoana impozabilă care aplică regimul special de
scutire şi a cărei cifră de afaceri, prevăzută la alin. (2), este mai mare sau egală cu plafonul de
scutire prevăzut la alin. (1) trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 316,
în termen de 10 zile de la data atingerii ori depăşirii plafonului. Data atingerii sau depăşirii
plafonului se consideră a fi prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost
atins ori depăşit.

Regimul special de scutire se aplică până la data înregistrării în scopuri de TVA, conform
art. 316.

Regimul normal se aplică de la data înregistrată în certificat.

4. Prestare servicii de către neplătitor de TVA către client din Marea Britanie

ÎNTREBARE:

O PFA neînregistrată nici normal şi nici special în scopuri de TVA, prestează servicii
către o persoană juridică din Marea Britanie (GB). Clientul pune la dispoziţia PFA codul său de
TVA.

În aceste condiţii, există obligaţia ca la emiterea facturii către client să se facă specificaţia
de: taxare inversă la beneficiar? Lipsa acestei specificaţii pe facturile deja emise ce consecinţe
poate avea? Dacă o factură emisă de o persoană juridică romană nu conţine toate elementele
minime obligatorii conform Codului fiscal, ce consecinţe poate avea asupra emitentului (sau
chiar şi asupra beneficiarului)?

SOLUȚIE FISCAL – CONTABILĂ:

Din cele prezentate reiese că este vorba de o prestare de servicii obişnuită, pentru care se
aplică regula B2B de la art. 278 alin. (2) din Codul fiscal conform căreia locul prestării este
considerat a fi locul unde îşi are sediul beneficiarul (adică în Marea Britanie). Ca atare, prestarea
de servicii este o operaţiune neimpozabilă în România, prin neîndeplinirea condiţiei cumulative
de la art. 268 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal.

În ceea ce priveşte menţiunile din factura emisă de client, elementele obligatorii ce

trebuie înscrise într-o factură sunt prevăzute la art. 319 alin. (20) din Codul fiscal. În cazul
prezentat se va înscrie menţiunea taxare inversă la beneficiar şi/sau neimpozabilă în România.

În situaţia în care factura nu conţine elementele minime obligatorii de la art. 319 alin.
(20) din Codul fiscal, se aplică jurisprudenţa CJUE în materie de TVA potrivit căreia încălcarea
cerinţelor formale (inclusiv cele referitoare la completarea facturilor) poate fi luată în considerare
la stabilirea tratamentului de TVA doar atunci când încălcarea acestor cerinţe are ca efect

© RENTROP & STRATON 11 www.rs.ro

 Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

împiedicarea probării cu certitudine a îndeplinirii cerinţelor de fond (a se vedea, spre exemplu,

pct. 42 din Hotărârea CJUE din cauza C-21/16 Euro Tyre BV).

Dacă factura emisă de prestatorul roman nu conţine menţiunea taxare inversă la

beneficiar şi/sau neimpozabilă în România, nu există nicio consecinţă fiscală pentru emitentul
facturii.

În schimb, factura va trebui să conţină obligatoriu codul de TVA al clientului din Marea
Britanie, deoarece pe baza acestui cod se poate certifica dacă clientul este persoană impozabilă
şi, în consecinţă, că tranzacţiei i se aplică regulă B2B de la art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, iar
prestarea de servicii este neimpozabilă în România. În cazul în care factura nu ar conţine codul
de TVA al clientului din Marea Britanie, există riscul considerării clientului ca persoană
neimpozabilă şi stabilirii locului prestării pe baza regulii B2C de la art. 278 alin. (3) din Codul
fiscal, astfel că prestarea de servicii poate deveni impozabilă în România, unde este sediul
prestatorului (dacă nu este vorba de o prestare de servicii pentru care se aplică vreo excepţie
dintre cele prevăzute la art. 278 alin. (4) sau (5) din Codul fiscal).

Acest risc este minim având în vedere că prestatorul nu este încă plătitor de TVA (aplică
regimul special de scutire pentru întreprinderi mici), însă dacă ar fi plătitor de TVA, prestarea sa
de servicii către un client extern persoană neimpozabilă ar fi taxabilă şi ar trebui să colecteze
TVA. Iată cum nementionarea unui element anume în factură (condiţie de formă) poate
împiedica sau poate influenţa stabilirea unui tratament cert al operaţiunii din punct de vedere al
TVA (condiţie de fond).

Consecinţele fiscale asupra beneficiarului nu le putem comenta, având în vedere că

Marea Britanie nu mai e stat membru UE şi nu i se aplică sistemul comun de TVA de la nivel
comunitar. Cel mai probabil, faptul că prestatorul nu a înscris menţiunea taxare inversă la
beneficiar nu va impieta în niciun fel asupra obligaţiilor fiscale ale beneficiarului din statul său
de stabilire (Marea Britanie).

5. Servicii colectare telefonică de date facturate de prestatori din Ucraina şi Rusia.

Tratament TVA în România

ÎNTREBARE:

Avem de prestat un proiect pentru un client (multinaţională) în 6 ţări, printre care Ucraina
şi Rusia. Proiectul constă în apelarea telefonică a unor medici din ţările respective cu scopul de a
le obţine consimţământul în vederea contactării ulterioare de către client în scopuri de marketing
şi scopuri comerciale. În fiecare ţară vom colabora cu o companie locală care să dea telefoanele
respective, datele colectându-se pe platforma noastră.

1. Partenerii din Ucraina şi Rusia trebuie să ne factureze cu TVA sau fără TVA, ei fiind
plătitori de taxă în statele respective?

© RENTROP & STRATON 12 www.rs.ro

 Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

2. Dacă ne facturează cu TVA, există vreo variantă de a evita facturarea cu TVA (noi nu
am prevăzut TVA în oferta către clientul nostru şi preţul nu este suficient de mare ca să acopere
costurile)?

SOLUȚIE FISCAL – CONTABILĂ:

Din cele prezentate reiese că serviciile suport oferite de partenerii din Ucraina şi Rusia
(colectare telefonică de date) sunt servicii cu caracter general, cu locul prestării la sediul
beneficiarului, adică în România conform art. 278 alin. (2) din Codul fiscal.

Ca atare, aceste servicii vor fi impozabile în România prin îndeplinirea condiţiilor

cumulative de la art. 268 alin. (1) din Codul fiscal (inclusiv condiţia referitoare la locul prestării
de la art. 268 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal). Persoana obligată la plata TVA este societatea
beneficiară din România conform art. 307 alin. (2) din Codul fiscal, care o va achita prin taxare
inversă 4426 = 4427 evidenţiată în decontul de TVA potrivit art. 326 alin. (2) din Codul fiscal.

În ceea ce priveşte faptul că prestatorii din Ucraina şi Rusia vor factura serviciile cu TVA
către societatea beneficiară din România nu ne putem pronunţa întrucât nu se cunosc prevederile
legislaţiilor fiscale din cele două ţări referitoare la condiţiile în care se aplică sau nu TVA pentru
serviciile de această natură.

În principiu, dacă legislaţiile fiscale din Ucraina şi Rusia conţin prevederi asemănătoare
legislaţiei UE (şi, implicit, celei româneşti) în materie de TVA, atunci prestatorii din cele două
state ar trebui să emită facturile de servicii către beneficiarul roman fără TVA. În ipoteza în care
facturile sunt emise cu TVA străin (din Ucraina/Rusia), acest TVA va intra obligatoriu în baza de
impozitare a serviciilor în România, la care se aplică taxarea inversă (este componentă
nerecuperabilă inclusă în preţul serviciilor facturate de prestatorii străini).

În orice caz, este indicat ca societatea beneficiară din România să încheie

contracte/acorduri scrise cu prestatorii din Ucraina şi Rusia, prin care să stabilească cu exactitate
atât preţul serviciilor, cât şi grevarea sau negrevarea lui cu anumite sarcini fiscale, cum este TVA
pentru a stabili oferta de preţ către propriul client (multinaţionala) în cunoştinţă de cauză. Astfel,
prin clauzele contractuale convenite societatea beneficiara se va asigura că evită primirea
facturilor cu TVA de la prestatorii din cele două state.

6. Achiziţie din Ungaria. TVA

ÎNTREBARE:

Societatea noastră a cumpărat un produs de la o societate din Ungaria. Societatea din

Ungaria are număr valid de TVA. Pe factura este trecut „Scutit de TVA” şi este facturat cu TVA
zero, atât produsul cumpărat, cât şi contravaloarea transportului.

© RENTROP & STRATON 13 www.rs.ro

 Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

Se aplică taxare inversă pentru produs şi pentru transport? Pentru această achiziţie trebuie
declaraţia 390? Pentru acest transport nu am primit CMR. Este obligatoriu să îl primesc? Dacă
este obligatoriu, cum se procedează în cazul în care nu îl primesc nici după ce îl solicit? Produsul
l-am achiziţionat pentru revânzarea lui.

SOLUȚIE FISCAL – CONTABILĂ:

Prin definiţie (art. 273 din Codul fiscal), achiziţia intracomunitară de bunuri reprezintă
obţinerea dreptului de a dispune, ca şi un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau
transportate la destinaţia indicată de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de
către altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât
cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.

Legislaţia nu prevede obligativitatea deţinerii documentului de transport în cazul

achiziţiei intracomunitare de bunuri, însă pentru încadrarea achiziţiei drept achiziţie
intracomunitară societatea trebuie să facă dovada prin orice mijloc de probă că bunul achiziţionat
este transportat în România din alt stat membru.

Conform art. 268 alin. (3) din Codul fiscal:

Sunt, de asemenea, operaţiuni impozabile şi următoarele operaţiuni efectuate cu plată,
pentru care locul este considerat a fi în România, potrivit art. 276:
a) o achiziţie intracomunitară de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau
produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă ce acţionează ca atare sau de o persoană
juridică neimpozabilă, care nu beneficiază de excepţia prevăzută la alin. (4), care urmează unei
livrări intracomunitare efectuate în afara României de către o persoană impozabilă ce acţionează
ca atare şi care nu este considerată întreprindere mică în statul sau membru, şi căreia nu i se
aplică prevederile art. 275 alin. (1) lit. b) cu privire la livrările de bunuri care fac obiectul unei
instalări sau unui montaj sau ale art. 275 alin. (2) cu privire la vânzările la distanţă;

Astfel, dacă bunurile sunt transportate din alt stat membru în România aceasta achiziţie
urmează unei livrări intracomunitare scutită de TVA în statul membru din care bunurile sunt
transportate şi este impozabilă în România. Societatea din România este persoană obligată la
plata TVA în România, prin taxare inversă întrucât este înregistrată în scopuri de TVA conform
art. 316 din Codul fiscal.

În ceea ce priveşte modalitatea de declarare a transportului, dacă transportul cade în

sarcina vânzătorului conform prevederilor contractuale acesta este o cheltuială accesorie livrării
intracomunitare şi cumpărătorul o va include în baza de impozitare a achiziţiei intracomunitare
achiziţia şi transportul se declară în declarația 390 pe cod A ACHIZIŢII INTRACOMUNITARE
DE BUNURI.

Dacă transportul este în sarcina cumpărătorului dar este organizat de vânzător în contul
acestuia şi refacturat, atunci transportul reprezintă o achiziţie de servicii intracomunitare şi se
declară în 390 pe cod S ACHIZIŢII INTRACOMUNITARE DE SERVICII.

© RENTROP & STRATON 14 www.rs.ro

 Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

În acest sens este reprezentativ exemplul nr. 1 de la alin. (6) al pct. 31 din Titlul VII al
normelor de aplicare a Codului fiscal:

Exemplul nr. 1: Un furnizor A din România realizează o livrare intracomunitară de

bunuri către beneficiarul B din Ungaria. Condiţia de livrare este ex-works, prin urmare
transportul este în sarcina cumpărătorului, a lui B. Totuşi, B îl mandatează pe A să angajeze o
firmă de transport, urmând să îi achite costul transportului. Transportatorul C facturează lui A
serviciul de transport din România în Ungaria, iar A, aplicând structura de comisionar, va
refactura costul exact al serviciul lui B.

Din perspectiva stabilirii naturii serviciului prestat, se consideră că A a primit şi a prestat

el însuşi serviciul de transport, dar nu este tratat ca şi un cumpărător revânzător, ci ca o persoană
care refacturează cheltuieli, deoarece persoana impozabilă nu recuperează o cheltuială mai mare
decât cea efectuată. Acest serviciu de transport se facturează de către C către A cu TVA, locul
prestării fiind în România, conform art. 278 alin. (2) din Codul fiscal. A refacturează transportul
către B fără TVA, serviciul fiind neimpozabil în România conform art. 278 alin. (2) din Codul
fiscal.

© RENTROP & STRATON 15 www.rs.ro

 V-ar mai putea interesa:
Bugete, cash flow, rentabilitate, risc –
ghid practic
www.bugete-cashflow.contabilul.ro

Consilierul Verde al CONTABILULUI

www.consilierconta.contabilul.ro

Monitorul Contabil
www.monitorul.contabilul.ro

Revista Română de Contabilitate și

Monografii Contabile
www.revista-monografii.contabilul.ro

Ghid practic. Saga pentru PFA

www.saga-pfa.contabilul.ro

Telefon Serviciul Clienți: 021.209.45.45

E-mail: rs@rs.ro