Descrierea CIP a Bibliotecil Nationale a Romdniei Henri Gharridre

CHARRERE, HENRI ',,',t'lr:r',1

Papillon / Henri Charridre ; trad.: Carmen
Gheorghiu. - Bucuregti : Orizonturi ,2016.
2 vol.
rs BN 978-9 7 3-7 36-322-0
Vol. 1. - 2016. - ISBN 978-973-736-323-7

l. Gheorghiu, Carmen (trad.)

821 .133.1-94=135.1

Corector: Lucia Gruescu

Tehnoredactor: Puiu Enache
Coperta: Puiu Enache

Traducere de Carmen Gheorghiu

@ Editions Robert Laffont, S.A., Paris, 1969

Editura ORIZONTURI - Bucuregti

B-dul Libertalii nr. 4, bl. 117, et. 7, ap. 20
telefon : 021 .317 .76 .79 ,A7 44 .531 .333
e-mail: orizontu ri@ed itura-orizonturi. ro Editura ORIZOI{TURI

a PAPILLON VOL. 2
o VR,ACIUL
SCARLETT (continuarea
nomanului,,PE ARIPILE
VANTULUI,,)
DIN NOU LA PEMBERLEY
( continuanea rrmanului
,I,IANDI|IE gr rREJUDECATA,.)
iNroencEREA LUr
HEAIHCLIFF (continuarea
romanului,,LA RASCRUCE DE
VANTUR,I")
o AI,ATURI DE EDIryARD
(continuanea nomanului,,JANE
EYRE,,)
Poporului venezuelean, amdrililor lui pescari
din golful Paria, tuturor intelectualilor, militarilor gi
celorla$i care mi-au oferit gansa sd renasq sofiei
mele, Rita, cea mai bund prietend a mea.
CAIETUL iruTAI
CALEA PUTREZICIUNII
CURTEA CU JURI
alma a fost atdt de zdravdnd cd nu m-am dezme-
ticit de pe urma ei decdt dupd treisprezece ani.
lntr-adevir, nu era o scatoalcd oarecare, gi, ca sd
mi-o ardd, s-au fdcut luntre gi punte.
Suntem Tn 26 octombrie 1931. De la opt dimineata
am fost scos din celula pe care o ocup la Conciergerie
de un an. Sunt proaspdt bdrbierit, bine in[olit, un costum
fdcut de un mare croitor Tmi dd aspectul unui om ele-
gant. Cdmaga albd, un papion albastru-deschis, drept
ultimd trdsiturd de penel a acesteilinute.
Am doudzeci gi cinci de ani gi ardt de doudzeci.
Jandarmli, ni[el stingheriti de infdligarea mea de gentle-
man, se poartd amabil. Mi-au scos pdnd gi cdtugele.
Am luat loc toli gase, cincijandarmi gi cu mine, pe doud
bdnci intr-o sal5 goal5. Afard e o vreme mohordti. ln
fata noastrS, o ugd care comunicd, desigur, cu sala jura-
tilor, cdci ne afldm la Tribunalul departamentului Sena,
la Paris.
Peste cdteva clipe voi fi acuzat de omucidere.
Avocatul meu, maestrul Raymond Hubert, a venit s6-
mi strdngd m6na: ,,Nu existd nicio probd serioasd Tmpo-
triva dumitale, am incredere, vom fi achitati". Zdmbesc
la acest ,,vom fi". De parcd gi el, maestrul Hubert, ar fi
 chemat in fata Curlii cu juri ca inculpat gi, in caz de con-
damnare, ar urma, la rdndul lui, s-o ispdgeascd.
Un aprod deschide uga gi ne poftegte sd intrdm. pe
uga cu cele doud canaturi larg deschise, incadrat de pa-
tru jandarmi, cu plutonierul aldturi, imi fac intrarea inir:-o
sald imensd. Ca sd-mi ardd palma au Tmbrdcat totul in
rogu sdngeriu: covorul, perdelele marilor ferestre, p6nd
gi robele magistralilor care, dintr-o clipd in alta, mi vor
judeca.
-Pe_oDomnilor, Curtea!
ugd, din dreapta, apar unul dupd altul gase bdr_
ba[i. Pregedintele, apoi cinci magistra[i, cu toci pe cap.
Pregedintele se opregte in fafa scaunului din mijloc, ia
dreapta 9i la stdnga se plaseazd asesorii lui.
O linigte impresionantd domnegte in sald, unde toatd
lumea a rdmas in picioare, inclusiv subsemnatul. Curtea
ia loc pe scaun odatd cu to[i ceilal[i.
Pregedintele, o mutrd rotofeie, cu pome{i trandafirii,
cu o Tnfafigare severd, mi se uitd in ochifdrE a kisa sd i
se ghiceascd vreun g6nd. Tlcheamd Bevin. Maitdrziu va
conduce dezbaterile cu impa(ialitate gi, prin atitudinea
lui, va da de infeles intregii asisten[e ba, in calitate de
magistrat de carierd, nu e prea convins de sinceritatea
martorilor gi a poli[igtilor. Nu, nu-i va reveni nicio rds-
pundere in chestia cu palma, nu va face dec6t sd mi-o
serveascd.
Procuror e magistratul Pradel, un procuror foarte te-
myt
99 avocafii baroului. Aretristul renume de a fi princi_
palul furnizor al ghilotinei gi al penitenciarelor din Fran[a
gi de peste mdri.
Pradel reprezintd pedeapsa rostiti de societate. E
acuzatoruloficial, nu are nimicomenescin el. Reprezintd
Legea, Balan[a, e cel care o mdnuiegte 9i care va face
totul pentru a o vedea ?nclinatd spre el. Aie nigte ochi de
vultur, coboard pufin pleoapele gi md privegte fintd, de
sus. Mai intdi de la indltimea scaunului caie il plasea-
zd deasupra mea, apoi a propriei sale staturi, un metru
optzeci pe putin, de care e m6ndru nevoie mare. Nu-gi
scoate niciodatd mantia rogie, dar Tgi pune toca in fa{d.
Se sprijind in cele doud mdini mari ca nigte lopefi. O
verighetd de aur aratd cd e cdsdtorit gi, pe degetul mic,
drept inel, poartd o caia bine glefuitS.
Se apleacd un pic spre rnine ca sd md domine mai
stragnic. Pare sd-mi spun5:
,,Md, gmechere, dacd-ti inchipui cd-mi pofi scdpa, te
ingeli. Nimeni nu vede cd mAinile mele au gheare, dar
unghiile care te vor sfirteca le port frumugel Tn suflet.
$i dacd bag spairna in tofi avoca[ii gi sunt socotit prin-
tre magistrati un procuror primejdios, e pentru cd nu las
' niciodatd sd-mi scape prada.
Nu md intereseazi dacd egti vinovat sau nu; sunt da-
tor doar sd fac uz de tot ce e irnpotriva ta: via[a de boem
pe care ai dus-o in Montmartre, mdrturiile smulse de po-
li[ie gi chiar declara[iile poliligtilor. Cu acest talmeg-bal-
meg dezgustdtor adunat de judecdtorul de instruc[ie voi
reugi sd te fac indeajuns de respingdtor, pentru ca juratii
sd te gteargS din rAndurile societdtii".
Ag zice c5-l aud cu adevdrat vorbindu-mi, foarte clar,
doar dacd nu visez, cdci sunt de-a binelea impresionat
de acest ,,m6ncdtor de oameni":
,,Nu te sinchisi, acuzat, nnai ales nu incerca sd te
aperi: te voi cdlduzi spre <<calea putreziciunii>.
S5 naddjduiesc cd nu te bizui pe jurati! Nu i[i face
iluzii. Acegti doisprezece bdrba[i nu gtiu ce-i aia via{i.
Privegte-i, ingira[iin fata ta. Aga-i cd le vezi pe irceste
doudsprezece momdi aduse la Paris dintr-un fund de
provincie? Sunt nigte mic-burghezi, nigte pensionari,
nigte negustori. Nu meritd osteneala sd ti-i descriu. N-oi
fi avAnd preten[ia sd-[i?n{eleagd ceidoudzeci gi cinci de
ani de viatd ai tdi pe care o duci in Montmartre! Pentru
ei Pigalle gi piafa Blanche inseamnd lnfernul gi to[i oa-
menii care-gi duc via[a noaptea sunt nigte dugmani ai
societd{ii. To[i se mAndresc grozav cd sunt membrii ai
 C.yrtii cu juri din departamentul Senei. in plus, fii sigur
un tArg cu el: ili dam drumul, cu condi[ia s5-l infunzi pe
cd se perpelesc Atiindu-se nigte mic-burghezi margiriili.
Papillon.
lar tu ardli tdndr gi chipeg. gtii bine cd n-o sd ezit-sdie
N-ag fi crezut sd nimeresc atdt de bine. Polein, pre-
infaligez ca pe un Don Juan ar nopfiror din Montmartre.
zentat juratilor drept un om cinstit gi fara nicio condam-
Drept care, de la bun inceput, pe juia{ii agtia
fi_i voi face nare la activul lui, avea sd fie arestat, cdliva ani dupd
dugmani. Egti prea bine imbrdcat, ar ireOui sd por[i hai_
aceea, gi condamnat pentru trafic de cocaind.
ne ponosite. cu asta aifdcut o mare gregeal5 db tabtica.
Maestrul Hubert incercd sd md apere, dar nu e de
Nu vezi cd te invidiazd pentru costuriuliauZ fi igi clm_
pdrd haine de gata gi nici mdcar in vis nu s_au imUracat talia procurorului. Doar maestrul Bouffay reugegte, prin
pe comandd". indignarea lui plini de cdldurS, sd-i dea procurorului c6-
teva clipe de furcd. Din pdcate, nu tine mult, gi dibdcia
E ora zece gi iatd-ne gata sd deschidem dezbateri_
lui Pradel invinge repede in acest duel. Pe deasupra ii
le. ln fa[a me-a: gas,e magistra[i, intre care un procuror
mdgulegte pe jurati, mdngiindu-le peste mdsurd orgo-
ggr.e-.ju care igi va folosi intreaga putere machiavelicd,
toatd inteligenla sple a-iconvinge pe acegtidoisprezece
liul de a fi tratafi de la egal la egal gi drept colaboratori
de cdtre acest impresionant personaj.
naivi, in primul rdnd, cd sunt vinbvat cd doar ocna sau
ghilotina pot fi verdictul zilei.
9i La 11 noaptea partida de gah e terminat5. Apdrdtorii
mei sunt gah mat. lar eu, nevinovatul, sunt condamnat.
Ma vor judeca pentru uciderea unui proxenet, a unui
turndtor al brangei din Montmartre. Nu existd nicio do-
Societatea francezd, reprezentatd de procurorul
Pradel, a eliminat din sdnul ei pe via[5 un tdndr de do-
u?94, dar. sticlelii - care saltd cu c6te un grad ori de
udzeci gi cinci de ani. $ifdrd nicio reducere, md rog fru-
cate ori dibuiesc pe fdptagur unui derict voisusline ca
-
vinovatul sunt eu. Neavdnd dovezi, vor spune ci Oelin
mos! Porfia copioasd imi e servitd de glasul fdrd timbru
informa[ii ,,confiden[iale" care nu lasd loc nici uneiind'o_
al pregedintelui Bevin.
ieli. U.n martor pregdtit de ei, adevdratd placd de patefon
ridicdte.
-Acuzat,
Md ridic. in sali domnegte o tdcere absolutd, tofi igi
inregistratd pe Quai des Orfdvres, nr. 36, cu numele
Polein, va constitui elementul principal al acuzdrii. Cum lin rdsuflarea, inima imi bate ceva mai iute. Juralii se
uitd la mine sau lasd capulin jos, par ruginati.
eu sustin cd nu-l cunosc, la un moment dat pregedintele,
intrucdt juratii au rdspuns ,,da" la toate in-
foarte impa(ial, md intreabd: -Acuzat,
trebdrile in afard de una, privitoare la premeditare, egti
Spui cd martorul dsta minte. in reguli. Dar de ce_
-
ar min[i?
condamnat la muncd silnicd pe via{d. Ai ceva de spus?
Am rdmas nemigcat, atitudinea mea e fireascd, strdng
Domnule pregedinte, de c6nd am fost arestat nu
-
maiinchid ochii noaptea, dar nu din remugcare cd l_am doar ceva mai tare bara boxei de care md sprijin.
Domnule pregedinte, da, am de spus cd sunt intru
asasinat pe Roland Mdrun[elul, intrucAt nu eu sunt uci_ -
totul nevinovat gi victimd a unei maginatiuni a politiei.
gagul. Tocmai asta incerc sd descopir, motivul pentru
care md acuzd acest martor cu atAta invergunare, adu_
Din coltul femeilor elegante, invitate pe sprdnceand
gi agezate Tn spatele Cur[ii, imi parvine un murmur. Cu
cdnd noi date ori de c6te ori se clatind acu2afia, pentru
glas potolit le spun:
a..o intdri. Am ajuns, domnule pregedinte, la"concluzia
doamnelor cu perle la g6t, care ati venit aici
ca polifigtii l-au prins cu un delict important gicd au fdcut -Linigte,
sd gustati emolii morbide. Farsa e jucati. O omucidere
 a fost solutionati in chip fericit de politia gijustitia dum-
neavoastrd, deci e cazul sd fifi multumite!
Gardieni, zice pregedintele, luali-l pe condamnat.
inainte sd dispar, aud o voce strigAnd:
Nu-[iface inimd rea, iubitule, o sd vin dupd tine.
- E vrednica gi nobila mea N6nette, care igi urld dra-
gostea. Ceidin brangd afla{iin sald aplauda. gtiu foarte
bine care este mersul cu omuciderea asta gi Tmi aratd
cd sunt mdndri cd nu m-am pus pe trdncdnit 9i cd nu am
turnat pe nimeni.
lntorgiin sdlita unde stdtusem pdni la dezbateri, jan-
darmiiimi pun cdtugele gi unul dintre ei Tgi prinde cu un
ldn{igor incheietura mdinii stdngi de mdna mea dreapti.
Niciun cuvint. Cer o tigard. Plutonierul imi oferd una gi
mi-o aprinde. De cdte ori o scot sau o duc la gurd, jan-
darmul e nevoit s6-gi ridice bra[ul sau s6-l coboare, ca
s5-mi urmeze migcarea.
Fumez in picioare cam trei sferturi din [igara. Nimeni
nu scoate o vorbd. Eu sunt cel care, ridicdnd ochii la
plutonier, ii spun: ,,Sd mergem".
Dupd ce cobor scdrile, escortat de vreo duzind de
jandarmi, ajung in curtea interioard a tribunalului. Duba
ne agteaptd. Nu e celulard, ci prevdzutd cu bdnci, vreo
zece la numdr. Plutonierul rostegte: ,,La Conciergerie".
LA CONCIERGERIE
6nd sosim acolo unde a fost ultimul castel al
Mariei Antoaneta, jandarmii md incredinfeazi
paznicului-gef, care semneazd o hdrtie, actul de
descdrcare. Jandarmii pleacd fdrd sd rosteascd un cu-
vAnt, dar maiinainte, ce surpriz5, plutonierulTmi strAnge
cu cdldurd mAinile incdtugate.
Paznicul-gef md intreabd:
potcovit?
-Cu te-au
cdt
silnicd pe via[d.
":." ,
-Muncd
# 10
se poate!
-Nu
Se uitd la jandarm gi-gi dn seama cd-i adevdrat.
Temnicerul Ssta de cincizeci de ani, care a vdzut atA-
tea gi care-mi cunoagte foarte bine dosarul, imi spune
prietenegte:
Ce ticilogilAu cdpiat cu totii!
^ lmi scoate Tncet cdtugele gi are amabilitatea sd md
Tnsoleascd personal pdnd la una din celulele capitona-
te, special amenajatd pentru cei condamnati la moarte,
pentru nebuni, pentru.cei foarte periculogi sau pentru
vietagi.
Curaj, Papillon, imi zice, inchizdnd uga dupd el.
-
O sd capeti o parte din lucrurile gi alimentele pe care le
aveaiin cealaltd celuld. Curaj!
Multumesc, dom-gef. Crede-m5, am curaj gi nd-
-
ddjduiesc cd munca silnicd pe via{d o sd le stea Tn g6t.
Dupd cAteva minute rAcAie cineva la ugi.
e?
-Ce
imi rdspunde o voce:
Nimic. Eu sunt, am atdrnat un carton.
- ce? Ce scrie pe el?
-De,,Muncd silnicd pe viata. De supravegheat
-
Tndeaproape".
lmi spun: Chiar ci-s [icnifi. Doar nu-gi inchipuie cd
pietroiul care m-a pocnit Tn cap o sd m-aiureascd intr-a-
tdt Tncdt sd md sinucid? Sunt gi o sd rdmAn curajos. Am
sd md lupt Tn ciuda gi impotriva tuturor. Chiar de mdine
o pornesc la treabd.
Dimineala, Tn timp ce imi beam cafeaua, m-am intre-
bat: Sd fac apel? Tn ce scop? O sd am mai mult noroc in
fata altuitribunal? $i cdt timp o sd pierd cu asta? Un an,
poate optsprezece luni... 9i pentru ce: ca sd md aleg cu
doudzeci de ani in loc de muncd silnicd pe via(6?
Fiind ferm hotdr6t sd evadez, cantitatea nu conteaz5
gi imi vine in minte intrebarea unui condamnat care l-a
intrebat pe pregedintele Curfii cu juri: ,,Domnule, cAt du-
reazd in Fran[a munca silnicd pe via[6?".
11
 Md invfirtesc prin celula mea. Am trimis o scrisoare
prin pogta pneumaticS so{iei mele, drept m6ng6iere, gi
alta uneia dintre surori care a incercat sri igi apere frate-
le, singurd impotriva tuturor.
Gata, cortina s-a ldsat. Ai mei suferi probabil mai
mult dec6t mine, iar sdrmanul meu tatd, Tn col[ul acela
pierdut unde trdiegte, trebuie sd fie tare chinuit cd are de
dus o cruce atdt de grea.
Tresar: pdi, sunt nevinovat! Da, dar in ai cui ochi?
Da, dar cine md crede nevinovat? Tmi zic: Nu te apuca
vreodatS sd spui cd egti nevinovat, prea s-ar face haz pe
seama ta. Sri te condamne pe viafd pentru un proxenet
gi, colac peste pupdzd, sd rnai gi spui cd a mierlit de
mAna altuia, prea ar fi caraghios. Mai bine plimbd ursul.
Cum in timpul preven{iei, de la inchisoarea Sant6, de
la Conciergerie, nu mi-a trecut niciodatd prin minte g6n-
dul unei condamndri atdt de grele, nu mi-am pus proble-
ma cu ce o fi semdnAnd ,,calea putreziciunii".
Bun. in primul rAnd, sd intru in legdturd cu indivizideja
condamna{i, care ar putea deveni camarazi de evadare.
Am ales un marsiliez, Dega. Precis c-o sd-lvdd la fri-
zer. Se duce zilnic sd se rad5. Cer sd merg gi eu. Chiar
aga, de curn sosesc il vad cu nasul la zid. il zdresc toc-
maiin clipa cdnd ii cedeazd altuia locul siu, pe furig, ca
sd aibd mai mult de agteptat" Md agez l8ngd el, d6nd pe
altul la o parte. ii goptesc in grabdl
cum merge?
- Ei, Dega,Papi. Mi-au dat cingpe cotide pArnaie. Dar
tu?-Merge,
Am auzit cd te-au Tnfundat rdu.
muncd silnicd pe viat6.
-Da,
_. Faci apel?
Ce ne trebuie noud e sd halim bine gi s-avem
-Nu.
conditie fizicd. Jinte tare, Dega, precis o sd fie nevoie
de mugchizdraveni. Bigtari ai?
Da, zece bdtrdne in lire sterline. Tu?
--_ N-am.
12
sfat bun: fd iute rost de nigte lovele; avocat ai?
-Un E-o gSoazd, n-o sa-[i facd rost de tub. Trimite-
Hubert?
{i muierea la Dante, cu tubul umplut. Sa i-l predea lui
Dominique Bogdtanul, giili garantez c6-l capefi"
paznicul e cu ochii pe noi"
-$ase,v-ati pus pe trdncdnit?
-Aha,Doarfleacuri, rdspunde Dega. Zice cd-ibolnav.
-Oh! are? Jura[i la ficat?
-Ce
$i burtosul dsta de copoi izbucnegte in rds.
Aga-i viala. Am gi pornit pe ,,calea putreziciunii". Se
r6de in hohote, glumind pe seama unui fldcdu de douS-
zeci gi cinci de ani condamnat pe viald.
Am cdpdtat tubul. E un tub de aluminiu, glefuit de mi-
nune, care se desface degurubdndu-l exact la mijloc O
parte pdtrunde in cealaltd. induntru sunt cinci mii gase
sute de franciin bancnote noi. De cum primesc tubule[ul
Ssta lung de gase centimetri, gros cAt degetul cel mare,
il sdrut; da, il sdrut inainte de a mi-l vdri in anus. Respir
ad6nc, ca sd intre bine in colon. E casa mea de bani.
Poate sd m6 dezbrace la piele, sd rnd pund sd desfac
picioarele, sd tugesc, sd m-aplec pAnd la pdmdnt, n-o sd
gineascd nimic. A intrat foarte bine, pAnd sus, in intesti-
nul gros. Face parte din mine. E via[a mea, e libertatea
pe care o port in mine... calea spre rdzbunare. Hotdrdt
cd o sd md rdzbun! Numai la asta mi-e gdndul.
Afard e intuneric. Sunt singur in celulS. O lampd pu-
ternicd din tavan iiingdduie paznicului sd md vadd prin-
tr-o gduricd fdcutd in ugd. Lumina md orbegte. lmi pun
batista Tndoitd pe ochi, cdci md supdrd foarte tare. Stau
lungit pe o saltea Tntinsi pe-un pat de fier, fara pernd, 9i
revdd toate amdnuntele acelui proces ingrozitor.
Ajuns aici, ca sd se poatd infelege girul acestei lungi
povestiri, ca sd fie pricepute pe deplin datele ce irni vor
sluji drept sprijin in lupta mea, o sd trebuiascd poate
s-o lungesc ni[el gi sd istorisesc tot ce mi-a trecut de-a
binelea prin cap in primele zile, c6nd eram un ingropat
de viu:
13
 Ce sd fac dupd evadare? Cdci acum, avAnd tubul, nu
mi indoiesc o clipd cd o sd evadez.
Mai int6i, md intorc cdt mai repede la Paris. Polein,
martorul mincinos, e primul pe care il omor. Apoi cei doi
curcani cu pricina. Dar doi curcani nu-i de-ajuns, trebuie
sd-i curd[ pe toti. Oricum, c6t mai mulfi. Ah! $tiu. De cum
sunt liber, md intorc la Paris. O sd vdr intr-o valizd cdt
mai mult combustibil. Nu prea gtiu cdt: zece, cincispre-
zece, doudzeci de kilograme. $i ?ncerc sd calculez cdt
explozibil mi-ar trebui ca sd fac multe victime.
Dinamitd? Nu, gedita e mai bund. Dar de ce nu nitro-
glicerind? Bun, este in reguld, o sd md sfdtuiesc cu cei
priceputi. Dar curcanii pot fi linigtifi, pun eu cdt trebuie
ca sd se sature.
Stau mai departe cu ochii inchigi gi cu batista pe
pleoape. Vdd foarte limpede valiza aparent inofensivd,
incdrcatd cu exploziv, 9i ceasornicul bine pus la punct,
care o sd declangeze detonatorul. Atentie, trebuie sd ex-
plodeze lazece dimineafa, in sala de rapoarte a Politiei
Judiciare, pe Quai des Orfdvres, la numdrul 36, etajul
Tntai. La ora aia se strdng acolo pe pu[in o sutd cincizeci
de curcani, sd primeascd ordine gi sd asculte raportul.
C6te trepte or fi de urcat? Nu am voie sd gregesc.
Va trebui sd cronometrez cdt dureazd ca valiza sd
ajungd din stradi la destinatie 9i pdnd exact in secun-
da c6nd urmeazd sd explodeze.Dar cine o sd ducd va-
liza? in reguld, o sd-mi permit eu curajul dsta. Sosesc
cu un taxi chiar la intrarea Politiei Judiciare 9i le spun
poruncitor celor doi sticle[i de gardd: ,,Duce[i-mi valiza
asta Tn sala de rapoarte, vin gieu. Spuneti-i comisarului
Dupont cd i-a trimis-o inspectorul-gef Dubois gi cd vin
imediat".
Se vor supune? Dar dacd, din intamplare, din gloa-
ta aia de imbecili, nimeresc tocmai singurii doi istefi ai
brangei? S-ar duce totul de rapd. Trebuie sA gdsesc alt-
ceva. $i caut, caut. Mintea mea nu admite sd nu gdsesc
o solu{ie cu care sd merg la sigur, sutd la sutd.
14
Md scol sd beau pulind api. De at6tea gAnduri m-a
apucat durerea de cap.
M6 culc la loc fdrd batistd, minutele se scurg incet. $i
lumina aia, lumina aia, Dumnezeule Doamne! Ud batis-
ta gi o pun iar pe ochi. Apa rece Tmiface bine, gi datoritd
greutdtii apei, batista se lipegte mai bine de pleope. De
aiciinainte o sd folosesc mereu acest mijloc.
Orele astea nesfArgite in care imi ticluiesc viitoarea
rizbunare sunt atdt de intense incdt md vdd ac{iondnd
exact ca gi cum proiectul ar fl pe cale de infdptuire. Tn
fiecare noapte, gi chiar o bund parte din zi, md vdntur
prin Paris, de parcd evadarea mea ar fi un fapt implinit.
Precis cd o sd evadez gi o sd md intorc Ia Paris. $i,
binein[eles, int6i gi intAi, o sd imi prezint nota de platd,
in primul rAnd lui Polein gi apoi curcanilor. Dar jura[ii?
ldiotii dia o s-o ducd mai departe linigtili? Fosilele alea
s-or fi intors acasd, incdntate cd gi-au fdcut datoria cu D
mare. Plini de importanfS, mdndri nevoie mare fa[d de
vecini gi de huiduma care-i agteaptd, nepieptenatd, sd
igi infulece supa.
Deci, ce sd le fac juratilor? Nimic. Sunt nigte momdi!
Nu-s pregdtifi sd fie judecdtori. Dacd e un jandarm, la
pensie sau un vameg, reactioneazd ca un jandarm sau
ca un vameg. lar dacd e ldptar, ca un negustor ambu-
lant. Au urmat exact teza procurorului, care i-a jucat pe
degete. Nu-s ei de vind. Deci e clar: n-o sd le fac nimic.
AgternAnd pe hArtie aceste gdnduri care mi-au trecut
prin minte cu atdfia ani in urmd gi care revin buluc, im-
bulzindu-se cu o claritate extraordinard, imi dau seama
in ce mdsurd tdcerea desdvArgtd, izolarea completd,
totalS impusd unui tdndr Tnchis intr-o celu16, poate sd-i
provoace o adevdratd via[a imaginativS, inainte de a-gi
pierde min{ile. Atdt de intensd atAt de vie, inc6t omul
pur gi simplu se dedubleazd. Tgi ia zborul gi incepe sd
rdtdceascd de-a binelea pe unde i se ndzare. Casa lui,
tatdl lui, mama sa, familia, copilSria, diferitele sale etape
ale vietii. lar apoi, gi mai ales, castele din Spania pe care
l5