CALCULUL CAMEREI FRIGORIFICE

CUPRINSUL

1. SCHEMA DE CALCUL A CAMEREI FRIGORIFICE 3

2. CALCULUL CAPACITĂŢII CAMEREI FRIGORIFICE 5

3. CALCULUL GROSIMII IZOLAŢIEI PEREŢILOR 5

4. CALCULUL FLUXURILOR DE CĂLDURĂ ÎN CAMERA FRIGORIFICĂ ŞI

DETERMINAREA SARCINII TERMICE ASUPRA UTILAJULUI DIN CAMERĂ ŞI MAŞINII
FRIGORIFICE 6

5. DETERMINAREA SARCINII ASUPRA UTILAJULUI DIN CAMERA FRIGORIFICĂ ŞI

ASUPRA COMPRESORULUI 13

6. DETERMINAREA REGIMULUI DE LUCRU AL INSTALAŢIEI FRIGORIFICE 13

7. CALCULUL TERMIC AL MAŞINII FRIGORIFICE CU O TREAPTĂ ŞI SELECTAREA

COMPRESOARELOR (MAŞINII FRIGORIFICE) 15

8. CALCULUL ŞI SELECTAREA RĂCITORULUI DE AER 17

BIBLIOGRAFIE 18

Anexe 19

3
 1. SCHEMA DE CALCUL A CAMEREI FRIGORIFICE

Camera frigorifică proiectată intră în componenţa frigoriferului cu un etaj (fig. 1),

dislocat în zona climaterică cu temperatura exterioară de calcul tex. Ea este destinată
pentru păstrarea produsului alimentar indicat la temperatura tcam, are dimensiunile:
Platforma auto

lungimea L, lăţimea B şi înălţimea H şi este megieşă cu platforma auto deschisă,

coridorul pentru încărcături, care are ieşire directă în exterior, camera frigorifică cu
Coridor

temperatura tm, şi secţia de maşini, unde este dislocată instalaţia frigorifică. Produsul
este depozitat pentru păstrare cu temperatura tpr. Timp de 24 ore în cameră este
depozitată cota de ac de la capacitatea totală de calcul a camerei Gcam.
Camera
Construcţia camerei (pereţii, podeaua, frigorifică
acoperişul) este executată din materialele
megieşă
de construcţie indicate. În conformitate
Camera cu tipul încărcăturii păstrate podeaua poate fi
L
dotată cu dispozitive de încălzire. frigorifică
calculată
Camera este dotată cu o instalaţie frigorifică autonomă, care funcţionează pe
agentul frigorific indicat. Sistemul de răcire a camerei este cu răcitoare de aer.
А A
В
Instalaţia
frigorifică

2. CALCULUL CAPACITĂŢII CAMEREI FRIGORIFICE

Capacitatea camerei de păstrare a încărcăturii în tone se determină din formula:

∙ hîn ∙ ,
Gcam = Fсon ∙ gv А-А
unde: Fcon – suprafaţa constructivă a camerei, m 2; Fcon=B∙L; gv – indicele de încărcătură
pentru 1 m3 din volumul de încărcătură a camerei, t/m 3 (Anexa 1); hîn – înălţimea stivei
A
cu încărcătură, m, pentru camerele cu răcitoare de aer suspendate se poate accepta
Н

Secţia de maşini
hîn=H-(1…1,2m); - randamentul de utilizare a suprafeţei constructive a camerei,
depinde de suprafaţa camerei:
Suprafaţa camerei, m2 Randamentul
până la 100 0,7…0,75
de la 100 până la 400 0,75…0,8
mai mare de 400 0,8…0,85
Valoarea capacităţii camerei, căpătată din calcul, se rotunjeşte până la un număr
întreg.

3. CALCULUL GROSIMII IZOLAŢIEI PEREŢILOR

În sarcina calculului intră selectarea tipului şi calculul grosimii izolaţiei pentru

toţi pereţii camerei. Grosimea izolaţiei termice (m) se determină din formula:
1  1 n
 1 
 iz  iz     i   ,
 ko   ex i 1 i  in  

unde: iz – coeficientul de conductivitate termică a materialului termoizolator, W/(mK);

ko – coeficientul recomandat de transfer de căldură, W/(m2K);
ex – coeficientul de convecţie termică din partea exterioară a peretelui, W/(m2K);
in – coeficientul de convecţie termică din partea interioară a peretelui, W/(m2K);
i – grosimea stratului i a peretelui, m;
i – coeficientul de conductivitate termică a stratului i a peretelui, W/(mK);
n – numărul de straturi cu excepţia stratului termoizolator.
Valorile recomandate ale coeficienţilor din formulă şi exemple de realizare a
construcţiilor termoizolatoare sunt date în anexele 2…5.
Valoarea grosimii izolaţiei primite din calcul trebuie rotunjită (de obicei, în
direcţia majorării grosimii) până la un număr multiplu la 10 sau 25 mm. Apoi se
precizează coeficientul de transfer de căldură prin perete:
1
kr 
1 n
  1 .
  i  iz 
 ex i 1 i iz  in

Valoarea precizată a coeficientului de transfer de căldură se va utiliza în

continuare în calculul fluxurilor de căldură.
4
 4. CALCULUL FLUXURILOR DE CĂLDURĂ ÎN CAMERA
FRIGORIFICĂ ŞI DETERMINAREA SARCINII TERMICE ASUPRA
UTILAJULUI DIN CAMERĂ ŞI MAŞINII FRIGORIFICE

La determinarea sarcinii asupra utilajului din camera frigorifică şi asupra maşinii

frigorifice sunt luate în consideraţie următoarele fluxuri de căldură:
Q1 – prin pereţii camerei din mediul ambiant;
Q2 – de la tratarea termică a produselor;
Q3 – de la ventilarea camerei;
Q4 – de la diferite surse la exploatarea camerei;
Q5 – de la respiraţia fructelor şi legumelor.
Modul de calcul a acestor fluxuri este descris mai jos.

4.1. Fluxul de căldură prin pereţii încăperii din mediul ambiant – Q1, W

Q1=Q1T+Q1S
unde: Q1T – fluxul de căldură din cauza diferenţei de temperaturi de ambele părţi ale
peretelui;
Q1S – fluxul de căldură din cauza absorbirii căldurii radiaţiei solare de către
suprafaţa exterioară a pereţilor.

La rândul său:
Q1T=kFt= kF(tex-tcam) şi Q1S=kFtS,
unde: k – coeficientul de transfer de căldură prin peretele dat a camerei, W/(m2K);
F – suprafaţa peretelui dat a camerei, m2;
tex – temperatura de calcul a aerului exterior, oC;
tcam – temperatura aerului din cameră, oC;
tS – surplusul de diferenţă de temperatură cauzat de radiaţia solară, oC.
Temperatura de calcul a aerului exterior şi temperatura medie anuală este dată în
sarcina pentru proiectare. În cazul fluxurilor de frig prin pereţii ce despart camera
frigorifică de încăperile nerăcite, pentru determinarea diferenţei de temperaturi t, se
utilizează următoarele relaţii:
a) dacă încăperea nerăcită are ieşire directă în afara clădirii:
t=0,7(tex-tcam),
b) dacă încăperea nerăcită nu are ieşire directă în afara clădirii:
t=0,6(tex-tcam),
La determinarea consumului de frig prin podeaua încălzită se acceptă temperatura
medie a stratului cu dispozitiv de încălzire egală cu 1...3 oC.
Pentru determinarea consumului de frig prin podeaua neîncălzită ea se împarte în
zone (vezi fig. 2) şi consumul se calculă cu formula:
Q1Tp  m  (t ex  t cam )   k conv.i  Fi ,
i

unde: m – coeficient ce ia în consideraţie influenţa termoizolaţiei podelei.

1
m
i ,
1  1,25
i i

i – grosimea stratului i a podelei, m;

i – coeficientul de conductivitate termică a stratului i a podelei, W/(mK);
kconv.i – coeficientul convenţional de transfer de căldură pentru zona i a podelei,
W/(m2K);

Tabelul 1
Zona I II III IV
kconv, W/m2K 0,47 0,23 0,12 0,07

Fi – suprafaţa zonei i a podelei (vezi fig.2), m2;

6
 Fig.2. Divizarea suprafeţei podelei în zone

Surplusul de diferenţă de temperaturi cauzat de radiaţia solară pentru

acoperişurile fără pod ts=17,7 oC dacă acoperişul este vopsit în culoare închisă şi
ts=14,9 oC dacă acoperişul e de culoare deschisă. Pentru acoperişurile cu pod, surplusul
de diferenţă de temperatură cauzat de radiaţia solară se determină din tab.2., iar pentru
pereţii exteriori din tab.3.

Se recomandă perfectarea calculului fluxurilor de căldură prin pereţii încăperii Q 1

în formă de tabel.
Tabelul 2
Surplusul de diferenţă de temperatură cauzat de radiaţia solară pentru
acoperişurile cu pod
Latitudinea
40o 50o 60o
geografică
ts, oC 15 10 5

Tabelul 3
Surplusul de diferenţă de temperatură cauzat de radiaţia solară pentru pereţii
exteriori
Peretele Surplusul de diferenţă de temperatură, oC
S SE SW E W NE NW N
Latitudinea geografică
 40o 50o 60o de la 40o până la 40o
din beton 5,9 8,0 9,8 8,8 10,0 9,8 11,7 5,1 5,6 0
din cărămidă 6,6 9,1 11,0 9,9 11,3 11,0 13,2 5,8 6,3 0
vopsit în culoare
3,6 4,9 6,0 5,4 6,1 6,0 7,2 3,2 3,5 0
deschisă
vopsit în culoare
5,1 7,1 8,5 7,7 8,8 8,5 10,2 4,5 4,9 0
închisă
acoperit cu plăci
2,3 3,2 3,9 3,5 4,0 3,9 4,7 2,0 2,2 0
ceramice albe

1.2. Fluxul de căldură Q2 – de la tratarea termică, W:

Fluxul de căldură de la tratarea termică se determină din formula:

Q2  Q2 pr  Q2 am ,

unde: Q2pr – consumul de frig pentru tratarea termică a produselor, W;

Q2am – consumul de frig pentru răcirea ambalajului, W;
Fluxul de căldură de la tratarea termică a produselor Q2pr (W) se determină din
formula:
G pr   i1  i2   103
Q2 pr 
24  3,6
unde: Gpr – cantitatea de produse primite timp de o zi, t/d;
i1,i2 – entalpia produsului respectiv înainte şi după tratarea termică (vezi anexa 5),
kJ/kg.
Dacă produsul este tratat termic în ambalaj sau se află în containere, trebuie să
luăm în consideraţie şi consumul de frig pentru răcirea ambalajului (containerelor) –
Q2am, W:
Gam  cam  tam 103
Q2 am  ,
24  3, 6
unde: Gam – masa ambalajului primit in 24 ore;
cam – capacitatea termică specifică a ambalajului, kJ/(kg·K);
Δtam – diferenţa dintre temperaturile ambalajului până şi după tratarea termică, oC.
Masa ambalajului şi capacitatea lui termică specifică se acceptă în corespundere
cu Anexa 7.
8
 1.3. Fluxul de căldură Q3 – de la ventilarea încăperii, W:

Q3=Vconstracam(iex-icam)/86,4,
unde: Vconstr – volumul constructiv al încăperii ventilate, m3;
a – multiplicitatea schimbării aerului din încăpere timp de 24 ore, se acceptă
a = 3…4 d-1;
cam – densitatea aerului din camera frigorifică, la temperatura de
0 oC cam=1,293 kg/m3; la minus 10 oC – cam=1,342 kg/m3; la minus 20 oC –
cam=1,396 kg/m3; la minus 30 oC – cam=1,453 kg/m3;
iex, icam – entalpia aerului, respectiv exterior şi din cameră, kJ/kg; se determină din
Anexa 8, reieşind din condiţia că umiditatea relativă a aerului din cameră se
află în limitele 85…95%, iar temperatura şi umiditatea relativă a aerului
exterior şi temperatura din cameră sunt date în sarcină.
Acest flux de căldură are loc doar în camerele frigorifice destinate pentru
păstrarea produselor vegetale în stare refrigerată.

1.4. Fluxul de căldură Q4 – de la diferite surse la exploatarea camerei

a) de la iluminarea electrică Q4I , W:

Q4I  N si  q4I  F ,

unde: Nsi – puterea surselor de iluminare, W;

q 4I – norma de iluminare, q4I  2,3 W/m2;
F – suprafaţa încăperii, m2;
b) de la motoarele electrice (dacă motoarele electrice se află în încăpere) Q4II ,
W:
Q4II   N m.e. ;
unde: ΣNm.e. – puterea motoarelor electrice, W. Petru condiţiile proiectului se recomandă
ΣNm.e.=2…4 kW.
c) de la oamenii ce lucrează în încăpere Q4III , W:
Q4III  350n ,

unde n – numărul de oamenii ce lucrează în încăpere (se recomandă n=2).

a) prin uşile camerelor Q4IV , W:
 Q4IV  q 4IV  F ,

unde: q 4IV – fluxul specific de căldură prim uşi, raportat la 1 m 2 al camerei, W/m2 (vezi
tab.4);
F – suprafaţa camerei, m2.
Tabelul 4
Fluxul specific de căldură prim uşi, raportat la 1 m2 al camerei, W/m2
Suprafaţa camerei F, m2
Destinaţia camerei
F  50 m2 50 m2  F  150 m2 F  150 m2
Camere de păstrare a
17,5 9,3 7,0
produselor refrigerate
Camere de păstrare a
13,0 7,0 4,5
produselor congelate
Notă. Valorile fluxului q 4IV sunt date pentru camerele cu înălţimea de 3,6 m. Pentru camerele

cu altă înălţime valoarea lui q 4IV trebuie modificată proporţional cu înălţimea lor.

1.5. Fluxul de căldură de la respiraţia fructelor şi legumelor – Q5, W

Q5  q5  G pr  q5  G pr

 ,

unde: q5 , q5 – căldura specifică de respiraţie, respectiv, la refrigerare şi păstrare(vezi

tab.5), W/kg;
Tabelul 5
Căldura emanată la respiraţia fructelor şi legumelor
Căldura emanată, W/kg la temperatura, oC
Fructele şi legumele
0 2 5 10 15 20
Mere de soiuri timpurii 0,019 0,021 0,031 0,060 0,092 0,121
Mere de soiuri târzii 0,010 0,014 0,021 0,031 0,058 0,073
Pere de soiuri timpurii 0,020 0,028 0,047 0,063 0,160 0,278
Pere de soiuri târzii 0,010 0,022 0,041 0,056 0,126 0,219
Caise 0,017 0,027 0,050 0,102 0,155 0,199
Piersici 0,019 0,022 0,041 0,092 0,131 0,181
Cireşe 0,021 0,031 0,047 0,097 0,165 0,219
Perje 0,021 0,035 0,065 0,126 0,184 0,233
Struguri 0,009 0,017 0,024 0,036 0,049 0,078

10
 Varză 0,033 0,036 0,051 0,078 0,121 0,194
Cartofi 0,020 0,022 0,024 0,026 0,036 0,044
Morcov 0,028 0,034 0,038 0,044 0,097 0,135
Sfeclă 0,020 0,028 0,034 0,060 0,116 0,213
Ceapă 0,020 0,021 0,026 0,034 0,031 0,058
Usturoi 0,022 0,031 0,047 0,071 0,128 0,152
Castraveţi 0,020 0,024 0,034 0,060 0,121 0,174
Roşii 0,017 0,020 0,028 0,041 0,087 0,102
G pr , G pr – masa produselor primite pentru refrigerare şi masa produselor

păstrate, kg.

5. DETERMINAREA SARCINII ASUPRA UTILAJULUI DIN CAMERA

FRIGORIFICĂ ŞI ASUPRA COMPRESORULUI

Sarcina sumară asupra utilajului din camera frigorifică o determinăm din

formula:

Qut  Q1  Q2  Q3  Q4  Q5

Sarcina sumară asupra compresorului maşinii frigorifice o determinăm din

formula:

Qcm  Q1  Q2  Q3  (0,5...0,75)Q4  Q5

Cunoscând sarcina asupra compresorului determinăm puterea frigorifică

necesară a compresoarelor secţiei de maşini din formula:

  Qo cm
Qo  ,
b

unde: Qo – puterea frigorifică necesară a compresoarelor din secţia de maşini, W;

Qo cm – sarcina compresorului din calculul fluxurilor de căldură, W;
 – coeficientul de pierderi la transportarea frigului, pentru sistemul cu răcire
directă  = 1,05…1,07;
b – coeficientul timpului de lucru, b=0,75…0,9.
 6. DETERMINAREA REGIMULUI DE LUCRU AL INSTALAŢIEI
FRIGORIFICE

Temperatura de vaporizare to se determină din relaţia:

to=tcam–(5…10) oC,
unde tcam – temperatura aerului din camera frigorifică, oC.
Temperatura de condensare tcd pentru condensatoarele răcite cu aer se determină
din relaţia:
tcd=ta2+(8…12) oC,
unde: ta2– temperatura aerului la ieşire din condensator ta2=ta1+ta;
ta1 – temperatura aerului la intrare în condensator, se acceptă egală cu temperatura
de calcul a aerului pentru vară în localitatea dată;
ta=(4…6) oC – încălzirea aerului în condensator.
Temperatura de aspiraţie pentru maşină frigorifică care lucrează pe freoni:
tas  t1  to   15...30  oC

Temperatura agentului frigorific la intrarea în ventilul de laminare se determină

din bilanţul termic al schimbătorului de căldură regenerativ (fig. 3):
i1  i6  i3  i4

de unde:
i4  i3  i6  i1

12
 Fig. 3. Construirea ciclului maşinii frigorifice cu o treaptă în diagrama ln P-i

Cunoscând entalpia i4 determinăm temperatura agentului lichid la intrarea în

ventilul de laminare.
Dacă în maşină frigorifică nu se utilizează schimbătorul de căldură regenerativ,
temperatura agentului frigorific la intrarea în ventilul de laminare se determină din
relaţia:
t4  t3  (1...2) oC

După selectarea regimului de lucru, în diagrama ln P-i pentru agentul respectiv se

construieşte ciclul maşinii frigorifice, iar coordonatele punctelor de reper se introduc în
tabel (vezi tab. 6).
Tabelul 6
Parametrii punctelor de reper ale ciclului maşinii frigorifice
Punctul
Parametrul
1 2 3 4 5 6
Presiunea, MPa
Temperatura, oC
Entalpia, kJ/kg
Volumul specific, m3/kg
 7. CALCULUL TERMIC AL MAŞINII FRIGORIFICE CU O
TREAPTĂ ŞI SELECTAREA COMPRESOARELOR (MAŞINII
FRIGORIFICE)

În calcul determinăm următorii parametri:

1) Puterea frigorifica specifica masică, kJ/kg:
qo=i6-i5.
2) Lucrul mecanic specific de comprimare, kJ/kg:
l=i2-i1.
3) Puterea frigorifică specifică volumică, kJ/m3:
qv=qo/v1.
4) Sarcina termică specifică a condensatorului, kJ/kg,
- în cazul utilizării schimbătorului de căldură:
qc=i2-i3,
- dacă schimbătorul de căldură nu e folosit:
qc=i2-i4.
5) Debitul masic de agent frigorific, kg/s:
M=Qo/qo,
unde: Qo – puterea frigorifică a compresorului, kW.
6) Debitul volumic de agent aspirat în compresor, m/s:
V=Mv1.
7) Volumul cursei pistonului, m3/s:
Vh=V/,
unde  - coeficientul de debit. Valoarea lui poate fi determinată din fig. 4, cunoscând
raportul presiunilor de condensare şi vaporizare Pc/Po.

14
 Fig. 4. Valoarea coeficientului de debit în funcţie de raportul presiunilor Pc/Po

8) Calculul puterii frigorifice a compresorului pentru condiţiile regimului standard, Qo

st:
st  qv st
Qo st  Qo luc
luc  qv luc

unde: Qo luc – puterea frigorifică a compresorului pentru condiţiile de lucru;

λluc – coeficientul de debit pentru condiţiile de lucru;
qv  luc – puterea frigorifică specifică volumică a compresorului pentru condiţiile de
lucru;
λst – coeficientul de debit pentru condiţiile standard;
qv  st – puterea frigorifică specifică volumică a compresorului pentru condiţiile
standard;
Condiţiile standard sunt: to = -15 oC; tc = +30 oC.
9) Cunoscând volumul cursei pistonului şi puterea frigorifică necesară a compresorului
în regimurile de lucru şi standard, selectăm din cataloagele firmelor producătoare
maşinile frigorifice respective.

8. CALCULUL ŞI SELECTAREA RĂCITORULUI DE AER

Determinăm aria suprafeţei schimbătoare de căldură a răcitorului de aer:

Qut
Fra  ,
k  t
unde: k – coeficientul de transfer de căldură a răcitorului de aer, acceptăm k=(13…
17)W/(m2K);
Δt – diferenţa dintre temperaturile din camera frigorifică şi de vaporizare,
acceptăm Δt=(4...6) oC pentru camerele unde se păstrează ouă şi fructe şi
legume în stare proaspătă şi Δt=(7...10) oC pentru celelalte produse.
Debitul de aer rece:
Qut
V ra 
 aer i

unde: ρaer – densitatea aerului la ieşirea din răcitorul de aer; valorile lui ρaer constituie la
0 oC – 1,293 kg/m3; la minus 10 oC – 1,342 kg/m3; la minus 20 oC – 1,396
kg/m3 şi la minus 30 oC – 1,453 kg/m3.
Δi – diferenţa dintre entalpiile aerului la intrarea şi ieşirea din răcitorul de aer; in
intervalul de umidităţi relative a aerului 80…100 % constituie 2,5...3,5 kJ/kg.
Cunoscând aria suprafeţei schimbătoare de căldură a răcitorului de aer şi debitul
de aer rece, selectăm din cataloagele firmelor producătoare răcitoarele de aer respective.

BIBLIOGRAFIE

1. Niculiţă P. Îndrumătorul specialiştilor frigotehnişti din industria alimentară.

Bucureşti: Editura Ceres, 1991.
2. Niculiţă P. Tehnica şi tehnologia frigului în domenii agroalimentare.
Bucureşti: Editura didactică şi pedagogică, 1998.
3. Явнель Б.К. Курсовое и дипломное проектирование холодильных
установок и систем кондиционирования воздуха. – М.: ВО Агропромиздат,
1989.
4. СНиП 2.11.02-87. Холодильники.– М.: Стройиздат, 2000.
5. Проектирование холодильных сооружений: Справочник. – М.:
Пищевая промышленность, 1978.
6. Курылев Е.С., Оносовский В.В., Румянцев Ю.Д. Холодильные
установки. – С.-Петербург, Политехника, 2004.
16
7. Чумак И.Г., Никульшина Д.Г. Холодильные установки.
Проектирование. – Киев: Вища школа, 1988.
8. www.holodilshchik.ru
9. www.bitzer.su
10. www.ecopeland.com
11. www.ostrov.ru
 ANEXE

Anexa 1
Valorile indiciului de încărcătură gv pentru unele produse
Încărcătura gv, t/ m3 Încărcătura gv, t/ m3
Carne de vită congelată: Mezeluri
încărcătură convenţională 0,35 în cutii de lemn 0,30
în semicarcase 0,3 Ouă 0,30
în pătrimi de carcase 0,4 Brânză 0,50
Carne de porc congelată 0,45 Smântână 0,50
Carne congelată în blocuri 0,60 Îngheţată 0,60
Conserve 0,60 Unt de vacă:
Păsări în cutii de carton 0,38 în cutii de lemn 0,70
Peşte congelat: în cutii de carton 0,80
în cutii de lemn 0,35 Fructe şi legume 0,35
în cutii de carton 0,60

Anexa 2
Valorile recomandate ale coeficientului de convecţie termică
Coeficientul de convecţie
Suprafaţa
termică, W/(m2K)
Suprafeţele exterioare ale pereţilor şi ale
23
acoperişurilor fără pod
Suprafeţele interioare ale pereţilor din camerele cu
8
mişcarea naturală a aerului
Suprafeţele interioare ale podelelor şi tavanelor din
6...7
camerele cu mişcarea naturală a aerului
Suprafeţele interioare din camerele cu mişcarea
9
moderată a aerului (păstrarea produselor refrigerate)
Suprafeţele interioare din camerele cu mişcarea
intensivă a aerului (congelarea şi refrigerarea 11
produselor)

18
 Anexa 3
Valorile recomandate ale rezistenţei termice a pereţilor
a) pereţii exteriori
Temperatura medie Rezistenţa termică, m2K/W, pentru temperatura din
anuală în zona cameră, oC
construcţiei, oC -30 -20 -10 -5 0 5 12
 -2 4,8 3,9 3,1 2,6 2,4 2,1 1,9
> -2 dar < +7 5,1 4,3 3,6 2,8 2,4 2,1 1,9
+7 5,4 4,8 4,3 3,7 3,3 2,8 2,2
Notă. Pentru pereţii exteriori ai camerelor de tratare termică a combinatelor de carne valorile
rezistenţei termice se vor accepta cu coeficientul 1,1.
b) acoperişurile fără pod
Temperatura medie Rezistenţa termică, m2×K/W, pentru temperatura din
anuală în zona cameră, oC
construcţiei, oC -30 -20 -10 -5 0 5 12
 -2 5,1 4,1 3,3 2,8 2,8 2,6 2,3
> -2 dar < +7 5,4 4,6 3,7 3,3 2,8 2,6 2,3
 +7 5,8 5,1 4,3 3,9 3,4 3,0 2,7
Note: 1. Pentru acoperişurile cu pod valorile rezistenţei termice se vor accepta cu coeficientul 0,9,
dar nu mai mici ca pentru pereţi.
2. La utilizarea în calitate de izolaţie termică a spumei de polistiren PSB-S valorile rezistenţei
termice se vor accepta cu coeficientul 1,2.
 Continuarea anexei 3
c) pereţii dintre camerele frigorifice
Temperatura Rezistenţa termică, m2×K/W, pentru temperatura din cameră
aerului în camera mai rece, oC
mai caldă, oC minus minus minus minus
0 5 12
30 20 10 5
Minus 30 1,7 - - - - - -
Minus 20 2,2 1,7 - - - - -
Minus 10 3,4 2,7 1,7 - - - -
Minus 5 4,0 3,3 2,2 1,7 - - -
0 4,3 3,6 2,7 2,2 1,7 - -
5 4,6 4,0 3,2 2,7 2,2 1,7 -
10 4,8 4,5 3,7 3,2 2,7 2,2 1,7
20 5,2 5,0 4,3 3,6 2,9 2,2 2,2
Notă. Pentru pereţii interiori ai camerelor de tratare termică a combinatelor de carne valorile
rezistenţei termice se vor accepta cu coeficientul 1,1.
d) pereţii ce despart camerele frigorifice de încăperile nerăcite şi neîncălzite
Temperatura aerului în camera
o
Rezistenţa termică, m2×K/W,
frigorifică, C
Minus 30 5,1
Minus 20 4,3
Minus 10 3,6
0 2,4
12 1,9

20
 Continuarea anexei 3
e) podelele încălzite
Temperatura aerului în camera
o
Rezistenţa termică, m2×K/W
frigorifică, C
Minus 1 2,8
Minus 10 3,8
Minus 20 5,5
Minus 30 6,5
Notă. Podelele camerelor frigorifice dislocate pe sol neîncălzit şi cu temperatura de păstrare egală sau
mai înaltă de minus 4 oC trebuie sa fie termoizolate pe perimetrul pereţilor exteriori cu o fâşie de
izolaţie termică cu lăţimea de 1,5 m şi cu rezistenţa termică egală cu rezistenţa termică a
pereţilor exteriori, iar dacă temperatura de păstrare este mai joasă ca minus 4 oC, toată suprafaţa
podelei trebuie să fie acoperită cu izolaţie termică cu rezistenţa nu mai mică de 2,0 m2×K/W.

Anexa 4
Proprietăţile termofizice ale unor materiale
Coeficientul de
3
Materialul Masa volumică ρ, kg/m conductivitate termică, W/
(m·K)
Beton 2500 2,04
Cărămidă 1800 0,81
Piatră 2000 1,28
Vată minerală 300 0,09
100 0,07
Spumă de polistiren 40 0,05
Spumă de poliuretan 40 0,25...0,3
 Anexa 5
Exemple de construcţii termoizolatoare

Schiţa Denumirea stratului i, m i, W/(mK)

1–tencuială finală pe rabiţ 0,02 0,98
Perete exterior din din mortar de ciment
cărămidă 2–izolaţie termică din ? 0,05
spumă de polistiren PSB-S
3–barieră de vapori din 2 0,0004 0,30
straturi de hidroizol pe
mastic din bitum
4–tencuială din mortar de 0,02 0,93
ciment şi nisip
5–zid de cărămidă 0,38 0,81
6–tencuială exterioară 0,02 0,93
1–tencuială pe rabiţ din 0,02 0,98
Perete exterior din beton mortar de ciment
2–izolaţie termică din ? 0,05
spumă de polistiren PSB-S
3–barieră de vapori din 2 0,0004 0,30
straturi de hidroizol pe
mastic din bitum
4–perete exterior din beton 0,140 1,86
greu
1–hidroizolaţie din 5 0,012 0,03
Acoperiş straturi de hidroizol pe
mastic din bitum
2–strat de beton pe rabiţ 0,040 1,86
3–barieră de vapori – un 0,0001 0,15
strat de pergamină
4–izolaţie termică din ? 0,05
spumă de polistiren PSB-S
5–planşeu din beton armat 0,035 2,04
7 – beton cu încălzitoare - -
electrice încorporate

22
 Continuarea anexei 5
1–strat din beton greu 0,04 1,86
Pardoseală
2–strat din beton armat 0,08 0,043
3–barieră de vapori din un 0,000
0,15
strat de pergamină 1
4–izolaţie termică din
? 0,05
spumă de polistiren PSB-S
5 – mortar din ciment şi
0,025 0,98
nisip
6 – nisip 1,35 0,58
7 – beton cu încălzitoare
- -
electrice încorporate
1 – panou din beton de
Perete interior 0,24 0,47
ceramzită
2–barieră de vapori din 2
0,000
straturi de hidroizol pe 0,30
4
mastic din bitum
3–izolaţie termică din
? 0,05
spumă de polistiren PSB-S
4–tencuială pe rabiţ din 0,02 0,98
mortar de ciment

Legenda: i – grosimea stratului i a peretelui, m;

i – coeficientul de conductivitate termică a stratului i a peretelui, W/(mK);
 Anexa 6
Entalpia specifică a produselor
Temperatura produsului, oC – Entalpia specifică a produsului,
Produsul kJ/kg
-20 -18 -15 -12 -10 -8 -5 -3 -2 -1 0 1
Carne de vacă,
0 4,6 13,0 22,2 30,2 39,4 57,3 75,3 98,8 186 232 236
pasăre
Carne de oaie 0 4,6 12,6 21,8 29,8 38,5 55,6 74,0 95,8 180 224 227
Carne de porc 0 4,6 12,2 21,4 28,9 34,8 54,4 73,3 91,6 170 212 215
Peşte sec 0 5,0 14,3 24,8 33,6 43,5 64 88, 4 112 212 266 270
Peşte gras 0 5,0 14,3 24,4 32,7 42,3 62,5 85,5 106 200 249 252
Ouă - - - - - - - 227 230 234 237 240
Unt 0 3,8 10,1 17,6 23,5 29,3 40,6 50,5 60,4 91,6 95 99
Lapte 0 5,5 14,3 25,2 32,7 42,3 62,8 88,7 111 184 318 323
Lapte acru - - - - - - - - - - 0 3,2
Smântână - - - - - - - - - - 0 3,8
Brânză de vacă 0 9,4 26,8 41,2 53,2 63,7 85,9 103 - 193 300 302
Brânză - - - - - 1,3 5,5 11,3 14,3 16,7 19 22,7
Îngheţată 0 7,1 19,7 34,8 46,9 62,4 105 179 221 224 227 231
Struguri, caise,
0 7,5 20,6 36,5 49,8 66,5 116 202 229 233 236 240
vişine
Alte fructe 0 6,7 17,2 29,8 38,5 51,0 82,9 139 211 268 272 274

24
 Continuarea anexei 6
Temperatura, oC
Produsul
2 4 8 10 12 15 20 25 30 35 40
Carne de vacă,
238 246 248 265 271 280 297 312 329 345 361
pasăre
Carne de oaie 230 236 249 255 261 271 287 302 314 334 350
Carne de porc 218 224 236 242 248 257 273 288 302 318 332
Peşte sec 273 280 293 301 308 314 336 354 371 388 406
Peşte gras 256 263 277 283 290 300 317 334 352 369 385
Ouă 243 250 262 269 274 284 300 316 332 348 363
Unt 101 107 121 130 139 155 183 204 221 240 254
Lapte 327 334 351 359 366 378 398 418 437 458 477
Lapte acru 8,0 15,9 31,4 39,4 47,3 59,0 78,6 98,4 118 - -
Smântână 5,9 13 29,3 36,8 44,4 55,2 73,7 95,8 110 - -
Brânză de vacă 206 313 327 334 344 352 369 387 450 - -
Brânză 25,2 31 42,3 47,7 53,2 61,5 75,7 89,6 104 - -
Îngheţată 234 241 254 264 268 278 295 311 328 345 361
Struguri, caise,
243 250 265 272 279 290 307 326 343 361 378
vişine
Alte fructe 274 287 302 309 317 328 347 366 385 403 421
 Anexa 7
Caracteristicile termotehnice ale ambalajului
Masa ambalajului, % Capacitatea termică
Materialul ambalajului
de la masa produsului specifică, kJ/(kg·K)
Sticlă 100 0,84
Lemn 20 2,51
Carton 10 1,67
Masă plastică 20 2,09
Metal:
aluminiu 15 0,84
oţel 20 0,42
Metal (container – ambalaj) 100 0,42

Anexa 8
Entalpia aerului în funcţie de temperatură şi umiditate relativă
Entalpia, kJ/kg la Entalpia, kJ/kg la
Temperatura, Temperatura,
о umiditatea relativă, % о umiditatea relativă, %
С С
60 80 100 60 80 100
-30 -29,8 -29,7 -29,6 5 13,1 15,8 18,5
-25 -24,5 -24,3 -24,1 10 21,5 25,3 29,2
-20 -19,1 -18,8 -18,5 15 31,1 36,4 41,9
-15 -13,3 -12,7 -12,1 20 42,3 45,1 53,2
-10 -7,7 -6,9 -6,1 25 55,3 65,7 76,2
-5 -1,3 -0,1 1,1 30 71,2 85 99,7
0 5,6 7,5 9,4 35 90 109,3 128,5

26