Sindroame corticale

Scoarta cerebrala
 Segmentul superior al SN, cu rol de control si
de integrare a organismului in mediu.
 Contine doua zone citoarhitecturale
deosebite filogenetic:
1)allocortex,cu doua straturi
celulare(hipocampul)
2)neocortex,6 straturi celulare.
 Allocortex
-sistemul limbic.
-Zona de proiectie primara a informatiilor
olfactive
-Reglarea activitatii vegetative impreuna cu
hipotalamusul
-Reglarea activitatii emotionale si instinctuale
Neocortexul senzitivo-senzorial.
 Zona de proiectie corticala a sensibilitatilor
specifice
 -arii senzitive,lobul parietal
(homunculus,reprezentarea segmentelor
corporale in functie de densitatea
receptorilor-buze , limba, mana)
 -arii senzoriale-
auditive(T),vizuale(O),olfactive(T),gustative(lo
b frontal,girus precentral)echilibru(prima
circ.T)
Neocortex motor.
 Zone de origine a comenzilor spre nucleii
motori ai trunchiului cerebral,maduvei
spinarii.
 Localizata –lob frontal
 Homunculus motor
 Centrul scrisului-girus frontal mijlociu
 Limbaj-emisfera dominanta-girus frontal
inferior
Neocortex de asociatie.
 Functii psihice- creatie,memorie,invatare,
planificare:aria prefrontala,parieto-
occipitala,temporala.
Reflexe conditionate
 Sunt dobandite
 Caracteristice individului
 Arcuri reflexe –se inchid la nivelul scoartei
cerebrale
 Ex.:reflexul auditivo-salivar.
Substanta alba
 Fibre de proiectie
 Comisurale
 De asociatie
Lobul frontal
 Lobul frontal.
 La nivelul lobului frontal se localizeaza urmtoarele arii
Brodmann:
 -aria 4 din Fa:la acest nivel există o proiectie
somatotopica a segmentelor corpului în funcţie de
complexitatea mişcărilor executate (astfel mâna şi
faţa au cea mai mare reprezentare).
 Leziunile distructive ale ariei 4 determina paralizie.
 Leziunile iritative produc crize motorii focale.
Lobul frontal.
 -aria 8 este aria oculogiră.
 Leziunile distructive duc la deviatia laterala a
globilor oculari spre partea leziunii iar în cele
iritative ochii deviaza controlateral.
 aria 9,10,11,12,13 constituie cortexul
prefrontal.Are rol asociativ, în gâdirea
sintetica,anticipativă.
 Sindromul prefrontal se manifesta clinic prin:
apatie, lipsa de iniţiativă,indiferenţa
euforie,dezihibiţie,calambur, glume puerile.
Lobul frontal
 -aria 44 din emisferul dominant situata la
baza Fa anterior,este aria exprimării verbale.
Lezarea ei duce la afazie motorie Broca.
 -pe faţa orbitara a l.frontal se află centri
vegetativi cu rol in funcţiile cardio-respieratorii
Sindroamele de lob frontal.
 Lobul frontal:
 1.zona motorie
 2.zona premotorie
 3.zona prefrontala
Sindromul de zona motorie(arie
4Brodmann)
 In leziuni distructive:hemiplegie controlaterala
 In leziuni iritative: crize epileptice motorii
focale ,care atunci cand se extind din
aproape in aproape,conform somatotopiei, se
numesc crize Jacksoniene.
Sindromul zonei premotorii.
 Inabilitate pentru miscarile fine,spasticitate
 Ataxie cu elemente cerebeloase si
vestibulare(afectarea cailor cerebele-talamo-
corticale)
 Apraxie buco-facio-linguala
 Apraxia mersului
 Rigiditate plastica
 Reflex de apucare fortata(lezarea ariei 6 , r.se inchide
in maduva cervicala)
 Tulburarea oculomotricitatii(aria 8)
 Afazie motorie(aria 44,45)
Sindromul prefrontal.

 Afectarea ariilor:
9,46,10,11,reg,mediobazale,partii anter. circumv
.corpului calos bilateral determina urmatoarele :
 1.tulburari ale afectivitatii :
 - indiferenta afectiva,
 - tulburari ale dispozitiei-moria- cu euforie
puerila,glume,calambur,comportament dezinhibat
,lipsa simtului autocritic,dezinhibarea
comportamentelor instinctuale.
 2. Tulburari ale activitatii:apatie,lipsa de interes,lipsa
impulsului pt. actele elementare(imbracat,spalat)-
sindrom apatic-akineto-abulic.
 3.Tulburari intelectuale: ale capacitatii
asociative,memoriei,atentiei,sindrom
Korakov(dezorientare,amnezie,confabulatie),tulburari
ale starii de constienta(torpoare,somnolenta,gatism)
 4.Tulburari vegetative:vasomotorii,termice,digestive.
Lobul parietal.
 Lobul parietal.
 -aria 3,1 în Pa(parietala ascendentă) , aria unde se proiectează fibrele senzitive
plecate de la talamus, este aria senzitiva primară
 .Distrugerea ei duce la hemihipoestezie controleterală pentru toate modurile de
sensibilitate. Excitaţia ei duce la crize jacksoniene senzitive.
 -aria 2 are rol sintetic in topognozie ,stereognozie,hilognozie,morfognozie.
 -aria 39-leziunea in emisferul dominant se manifesta prin sindrom Gerstman :
agrafie,alexie,acalculie,dzorientare dreapta/stanga,agnozie digitala,tulburari
apraxice.
 -ariie 39 si 40 din emisferul nedominant cu rol in somatognozie,determina in
leziuni distructive:
 * hemiasomatognozie cu neglijare sau negarea hemicorpului opus
 *agnozia deficitului
 *anozodiaforie – indiferenta fata de boala.
 Sindromul Anton –Babinschi = asomatognozie+anozognozie+anozodiaforie.

Sindromul lobului parietal.
 Lobul parietal-capatul cortical al analizatorului
senzitiv in ariile 3,1,2 si 5,7.
 Simptomalogie generala de lob parietal:
tulb.de sensibilitate, de coordonare,gustative,
tulburari de schema corporala,trofice,viscero-
vegetative,vizuale, praxice,afazice,gnozice.
1.Tulburari ale sensibilitatii elementare
 Hemihipoestezie sau hemianestezie cotro-
laterala,cu predominenta tulb.de sens.pro-
funda,
 Tulb de sens cu distributie segmentara sau
pseudoradiculara.
 Lez.iritative produc crize epileptice senzitive
focale,eventual senzitive Jacksoniene.
2.Tulburari de sensibilitate de tip
integrativ.
 Astereognozie,ahilognozie, tub.ale
dermolexiei,
 Tulburari de schema corporala:
-de emisfer nedominant:hemiasomatogno-
zie,anozognozie,halucinatii kinestezice.
-de emisfer dominant:sindr.Gerstman,
autotopoagnozie.
Altele:
 Tulburari trofice
 Tulburari de echilibru
 Tulburari vizuale
 Apraxii
Sindromul Gerstmann
 Agnozie digitala si uneori si a altor parti ale
corpului
 Acalculie mai ales la calcul scris
 Disgrafie
 Confuzie dreapta-stanga corpului
 Este provocat de leziunea parietala inferioara
de emisfer dominant
Sindromul Anton Babinski
 Asomatognozie
 Anozognozie
 Anozodiaforie
Sindromul Dejerine senzitiv.
 Alterarea simtului de atitudine
 Atopognozie
 Tulburari de discriminare tactila
 Tulburari de stereognozie.
Sindroamele de lob temporal.
 Allocortex:hipocamp,circ. parahipocam-
pica,nc amigdalian.
 Neocortex :ariile 41,42,52(z.acustica prim)
22,21.
 Reprezinta capatul cortical al analizatorului
acustic si vestibular,cu rol in intelegerea
limbajului,determinarea unor reactii afective si
stari psihice,echilibru.
Lobul temporal
 Tulburari auditive:
 - leziuni distructive bilatrale=surditate .
 - leziuni iritative=halucinatii, acufene
 Tulburari vestibulare:vertij,hipotonie
unilaterala,lateropulsii.
 Tulburari de vorbire:
 -agnozia cuvintelor
 -afazia amnestica.
Lobul temporal.
 Tulburari olfactive:hiposmie,halucinatiiolfactiv
 Tulburari de ritm somn/veghe:hipersomnii
narcolepsie.
 Tulburari viscero-vegetative.
 Tulburari vizuale:hemianopsie,halucinatii
vizuale
 Tulburari de memorie.
Epilepsia temporala.
• Simptome temporale specifice

-halucinatii olfactive
-halucinatii vizuale complexe
-tulburari paroxistice ale perceptiei realitatii
exterioare cu “stare de vis”
-tulburari paroxistice de vorbire
•Simptome nespecifice
Cu origine atat in temporal cat si in zonele de
vecinatate:
-halucinatii vestibulare
-tulburari paroxistice ale eului(depresie,euforie,ideatie
fortata)
-automatisme simple(sugere,frecarea mainilor)
-automatisme complexe(deplasari cu amnezia faptelor)
-tulburari vegetative paroxistice
Sindromul de lob occipital

 Functiile lobului occipital sunt legate de

analizatorul vizual.
 Aria 17 Brodman reprezinta capatul cortical al
analizatorului vizual
Tulburarile de camp vizual
Se datoreaza leziunilor ariei 17 si fibrelor geniculate;consta in:
-hemianopsie homonima controlateral leziunii
-cecitate corticala prin distrugerea bilaterala a scoartei occipitale;se
insoteste de halucinatii si anozognozie
-agnozie vizuala
-halucinatii vizuale elementare
-metamorfopsii-leziuni T-P-O
-tulburari de fixare a privirii
-tulburari de memorie
-tulburari in aprecierea timpului
Lobul occipital
 Sindromul Balint-este legat de o tulburare de
localizare in spatiu:
-nu poate localiza obiectele in spatiu cu ajutorul vederii,
-paralizia psihica a fixarii vizuale
-miscarile globilor oculari care urmaresc un obiect in
miscare sunt neregulate sau incomplete
-apraxie de imbracare si dislexie
Afazia.
 Afazia Broca-afazie motorie,expresiva sau
nonfluenta
 Afazia Wernike-afazie receptiva,senzoriala
sau afazie fluenta
 Afazie mixta.
Afazia
 Arie conceptuala-se recunoaste sensul
cuvantului
 Aria Wernike-fonemele sunt recunoscute ca
limbaj
 Aria Broca-influx motor pentru producerea
limbajului