Sunteți pe pagina 1din 21

PREFATA

un dialog cu cititorul

Vă întrebaţi poate, pe bună dreptate, ce ne‑a


motivat să publicăm această corespondenţă destul de
personală. Motivul este următorul. În celelalte cărţi
ale noastre am menţionat doar în trecere problema
masturbării. Spre marea noastră surprindere, majo-
ritatea scrisorilor primite de la cititorii noştri au fost
ca răspuns la aceste remarci ocazionale.
Adesea, aceste scrisori sunt nişte strigăte dispera-
te după ajutor. Suntem surprinşi de acest fenomen,
din moment ce se poate auzi şi se poate citi pretu-

de extaz - final ed.1-2011.indd 7 10.03.2011 13:00


8 O clipă de extaz
tindeni, în zilele noastre, că nu este nici periculos şi
nici dăunător să te masturbezi. Această informaţie
nu este, în mod evident, de niciun ajutor pentru cei
care au pornit‑o pe acest drum. Ei tânjesc după o
vorbă adresată personal. Ei vor să fie luaţi în serios
ca indivizi.
Pentru a le răspunde la întrebări, ar fi trebuit
să ne angajăm într‑o corespondenţă foarte lungă cu
fiecare dintre ei, aşa cum am făcut cu „Ilona“. Ar
fi trebuit să luăm în calcul mediul în care trăieşte
fiecare, cum se împacă cu oamenii din jurul său, să
discutăm despre experienţele lor din trecut şi prezent
şi – în ultimul rând, dar nu cel mai puţin important
– să avem în vedere relaţia fiecăruia cu Dumnezeu,
să aflăm biografia credinţei lor. Acest lucru nu este
posibil, din păcate, deoarece sunt prea multe scrisori
care împărtăşesc problema acestei plăceri mute.
Din acest motiv, am decis să publicăm o cores-
pondenţă. De aceea, consideraţi această carte nimic
mai mult decât o primă scrisoare trimisă dumnea-
voastră, ca răspuns. Imaginaţi‑vă doar că ne‑aţi scris
– sau că aţi dori să ne scrieţi – şi acum această car-
te vă vine în întâmpinare. Suntem de acord că este
incompletă şi s‑ar putea să nu fi răspuns la câteva
întrebări foarte personale – cum se întâmplă în ca-
zul oricărui prim răspuns. Totuşi este mai lungă, mai
profundă şi mai detaliată decât ar putea fi o scrisoare
adresată personal.
Trebuie să ne asumăm riscul că anumiţi cititori
de‑ai noştri vor fi iniţiaţi în probleme de care nu s‑au

de extaz - final ed.1-2011.indd 8 10.03.2011 13:00


O clipă de extaz 9
lovit personal. Dar noi considerăm că acest risc este
mai mic decât riscul ca cei care au nevoie de ajutor să
fie lăsaţi pradă disperării.
Disperarea este exprimată în multe scrisori care
ajung la noi. Această disperare nu este doar rezulta-
tul unei educaţii represive, care a generat sentimente
de vinovăţie. O astfel de explicaţie este prea simplă.
Impresia noastră este mai degrabă că, pe măsură ce
tabuurile despre sex sunt dărâmate, masturbarea de-
vine tot mai mult o problemă pentru indivizi. Este
evident că sentimentul subiectiv al unei înfrângeri
personale ruşinoase nu este înăbuşit de concluzia ra-
ţională că, la modul obiectiv, nu există efecte vătă-
mătoare. În ciuda tuturor argumentelor liniştitoare,
care susţin masturbarea, puţini sunt cu adevărat feri-
ciţi apelând la ea.
Un eseu impersonal, în orice caz, valorează puţin
în ochii celor preocupaţi de acest domeniu. Ei sunt
incapabili să se identifice pe ei înşişi cu acea lucrare
şi nu simt că li se adresează personal. Nici nu simt
că sunt luaţi în serios cu situaţia lor specifică, atunci
când citesc un tratat ştiinţific impersonal.
De aceea, vă încredinţăm o corespondenţă. Este
un schimb real de scrisori, nu unul fictiv. Ilona este
o faţă din Germania şi scrisorile ei nu au fost modifi-
cate. La începutul corespondenţei, era în ultimii ani
de liceu, iar la sfârşitul ei, era studentă în primul an
la facultate, specializarea engleză. Acesta este motivul
pentru care a fost capabilă să‑şi traducă scrisorile din
germană în engleză.

de extaz - final ed.1-2011.indd 9 10.03.2011 13:00


10 O clipă de extaz
Şi scrisorile noastre au rămas, în mare, aşa cum
au fost – chiar şi datele şi intervalele de timp din-
tre scrisori sunt autentice. În câteva locuri, le‑am
adaptat şi am adăugat ici şi colo câte un gând sau o
explicaţie. Cărţile la care facem referire le veţi găsi
în cadrul notelor. Vi le recomandăm, dacă doriţi să
dobândiţi o înţelegere mai profundă a problemei.
Datele personale ale Ilonei au fost modificate,
bineînţeles, pentru a face imposibilă identificarea ei.
Această carte are de‑a face, mai întâi, doar cu o
persoană – fata pe care o numim „Ilona“. Ea trăieşte
printre noi. În acest fel s‑a luptat ea cu problema ei.
În acest fel a avut parte de ajutor.
Sperăm că vă veţi identifica cu suişurile şi co-
borâşurile Ilonei, cu victoriile şi înfrângerile ei. Nu
v‑am scutit de frustrarea de a participa la aceste sui-
şuri şi coborâşuri, la situaţii în care teritoriul pe ca-
re‑l considerasem cucerit a trebuit cedat iar şi iar şi
luat un nou start. Acesta este preţul pe care trebuie
să‑l plătim pentru publicarea unei corespondenţe au-
tentice. Dacă am fi inventat una, v‑am fi putut oferi
o carte mai uşor de citit, cu un traseu ascendent. Pe
de altă parte, mulţi dintre cei care se luptă cu această
problemă s‑ar fi identificat cu greu cu un asemenea
traseu.
Vă veţi da seama că unele scrisori se contrazic
între ele. Explicaţia constă în faptul că Ilona a tre-
cut printr‑un proces de creştere; în diferite etape
ale dezvoltării ei, au fost adevărate şi valide pentru

de extaz - final ed.1-2011.indd 10 10.03.2011 13:00


O clipă de extaz 11
ea diferite lucruri, au fost adecvate diverse tipuri de
comportament.
Din acest motiv, este irelevantă citarea unor
afirmaţii din această carte, în afara contextului, cu
scopul de a le cataloga fie „conservatoare“, fie „li-
berale“. Ştim dinainte că explicaţiile noastre vor fi
prea conservatoare pentru „liberali“ şi prea liberale,
pentru „conservatori“. Dar credem că vom fi înţeleşi
de cei care vor renunţa la ideile lor preconcepute şi
se vor preocupa să arate empatie faţă de Ilona şi vor
lupta alături de ea, scrisoare cu scrisoare, aşa cum am
făcut noi.
De ce am ales‑o pe Ilona?
Mai întâi de toate, pentru că este fată. Cel mai
mare număr de scrisori care împărtăşesc această pro-
blemă ajung la noi de la persoanele de sex feminin.
S‑ar putea ca acest mod indirect de a ne adresa băie-
ţilor (al căror ego este, în general, mult mai sensibil
şi mai vulnerabil decât al fetelor) să fie mai adecvat,
lăsându‑i să citească corespondenţa personală a unei
fete, în care problemele lor ca bărbaţi sunt, de ase-
menea, evidenţiate, mai ales atunci când prietenul
Ilonei îşi face apariţia pe scenă.
Un alt motiv pentru care am ales‑o pe Ilona con-
stă în capacitatea ei extraordinară de a se exprima.
Francheţea şi onestitatea ei, chiar şi atunci când are
căderi, sunt atât de reconfortante, încât sperăm că
veţi putea să o iubiţi aşa cum am iubit‑o noi.
Dar motivul principal pentru alegerea noastră a
fost că Ilona nu este câtuşi de puţin „un caz special“.

de extaz - final ed.1-2011.indd 11 10.03.2011 13:00


12 O clipă de extaz
Nici nu trăieşte în circumstanţe deosebit de dificile şi
nici nu este nevrotică în vreun sens. Dimpotrivă, este
o fată normală şi sănătoasă, atât din punct de vedere
psihic, cât şi fizic.
Şi‑a ales singură drumul. Noi doar am însoţit‑o
pe o anumită porţiune. Cu siguranţă, nu este acelaşi
drum pentru toată lumea. Fiecare fiinţă omenească
este unică. Dumnezeu nu construieşte case în serie –
nici măcar relaţii de consiliere în serie.

Walter şi Ingrid Trobisch

de extaz - final ed.1-2011.indd 12 10.03.2011 13:00


CORESPONDENTA

CU ILONA

de extaz - final ed.1-2011.indd 13 10.03.2011 13:00


de extaz - final ed.1-2011.indd 14 10.03.2011 13:00
2 octombrie

Către editorul revistei „…“

Mă numesc Ilona. Am şaptesprezece ani şi sunt


în ultimii ani de liceu. Marea mea problemă este că
nu trăiesc în pace cu sexualitatea mea. Mereu îmi
satisfac singură dorinţele sexuale, cu toate că nu
vreau realmente asta. Mi se pare că nu mă pot elibera
de această pornire şi sunt incapabilă să o controlez.
Aveţi câteva sugestii practice despre cum aş putea să
învăţ acest lucru?
Sunt creştină şi ştiu că Dumnezeu mi‑a dat se-
xualitatea. Adesea m‑am rugat să pot fi în stare să
folosesc acest dar în mod corect – cu alte cuvinte, să
am răbdare şi să mă concentrez pe alte lucruri. Dar
dorinţa pare să fie întotdeauna mai puternică decât
mine. Dat fiind că cedez mereu, mă îngrijorează tea-
ma că mi‑aş putea face rău mie şi, probabil, chiar şi
viitoarei mele căsnicii. Până în urmă cu o jumătate
de an, nici nu ştiam că fetele se pot masturba. Am
citit despre masturbare într‑un manual de sex şi apoi,
din curiozitate, am încercat şi eu.
Necazul este că folosesc masturbarea drept com-
pensaţie, când sunt frustrată din cauza unei teme
grele pentru şcoală sau când mă simt „la pământ“
din orice alt motiv. Desigur, nici masturbarea nu mă
ajută, ci mă face să mă simt încă şi mai frustrată şi
15

de extaz - final ed.1-2011.indd 15 10.03.2011 13:00


16 O clipă de extaz
mai nemulţumită. Îmi tot spun cât de inutilă şi pros-
tească este, dar, cu toate acestea, continuu să o fac.
Sunt bolnavă? Sunt anormală?
Îmi dau seama că, uneori, am dificultăţi şi în
alte domenii în a mă disciplina – de pildă, mâncarea.
Mâncatul în exces este un alt mod de evadare, când
nu am chef să‑mi fac temele.
Mi‑aţi putea spune cum pot învăţa să‑mi stăpâ-
nesc nevoile şi să‑mi controlez dorinţele?
Vă mulţumesc mult pentru posibilitatea de a
scrie revistei dumneavoastră.

Ilona

de extaz - final ed.1-2011.indd 16 10.03.2011 13:00


18 octombrie

Dragă Ilona,

Scrisoarea ta din 2 octombrie ne‑a fost expediată


mie şi soţiei mele şi am fost rugaţi să‑ţi răspundem.
Trebuie să îţi spunem, în primul rând, că dai dova-
dă de curaj, scriind o astfel de scrisoare unei reviste.
Tocmai curajul tău ne dă speranţa că putem avea un
dialog fructuos împreună. El s‑ar putea transforma
într‑o discuţie lungă, deoarece nu există răspunsuri
prefabricate la întrebările tale, care să se aplice tutu-
ror.
Înainte de a putea spune mai multe, trebuie să
ne familiarizăm mai întâi cu tine şi să încercăm să
percepem viaţa aşa cum o vezi tu. De aceea, ar fi bine
dacă ne‑ai putea spune mai multe despre tine, despre
viaţa familiei tale – despre părinţi sau despre fraţi şi
surori, dacă ai. Aparţii unui grup de tineri? Ai o pri-
etenă apropriată? Un prieten? Va trebui să reflectăm
împreună la toate aceste relaţii. Cu cât poţi descrie
mai concret situaţia din jurul tău, cu atât te putem
ajuta mai mult. Ştim foarte bine că îţi cerem să ai
foarte multă încredere în noi, deşi îţi suntem com-
plet străini. Poate te ajută să afli că suntem căsătoriţi
de douăzeci de ani şi că suntem părinţii a cinci copii.
Pentru astăzi însă ajunge să îţi spunem: nu eşti
bolnavă. Scrisoarea ta ne lasă impresia că eşti o fată
17

de extaz - final ed.1-2011.indd 17 10.03.2011 13:00


18 O clipă de extaz
normală şi sănătoasă. Am fost impresionaţi de acui-
tatea şi de onestitatea ta.
Masturbarea nu este o boală. Este un simptom,
un semn al unei probleme mai profunde. Indiciul în
această direcţie este chiar în scrisoarea ta şi te felici-
tăm pentru cât de bine te‑ai observat pe tine. Foarte
frecvent, problema din spatele ei nu este de natură
sexuală. Ci doar simptomul a luat o formă sexuală.
De regulă, în adâncul fiinţei, există un sentiment
de nemulţumire de sine şi de propria viaţă, pe care
persoana respectivă încearcă să‑l depăşească printr‑o
clipă de plăcere. Dar nu reuşeşte. Satisfacţia dorită
nu este atinsă. Aceasta este experienţa pe care ai tră-
it‑o şi tu.
Tocmai neatingerea satisfacţiei dorite o tentează
pe persoana în cauză să o repete. În acest fel, se cre-
ează un cerc vicios. Cu cât eşti mai nemulţumit, cu
atât mai mare este tentaţia; cu cât cedezi mai des, cu
atât eşti mai nemulţumit. Cătuşele se strâng tot mai
tare, cu cât te zbaţi mai mult să le slăbeşti. În cele din
urmă, ajungi să te învârţi în cerc.
A recunoaşte acest lucru te poate ajuta deja să
vezi din ce direcţie va veni soluţia. Cu cât te eliberezi
de tine, cu cât te gândeşti mai mult la alţii şi te ocupi
de interesele lor, cu atât vei gravita mai puţin în jurul
propriei persoane şi tentaţia se va reduce.
Nu credem că ai de ce să te îngrijorezi în privinţa
viitoarei tale căsnicii. Uneori, poate exista o legătură
între masturbare şi o disfuncţie sexuală, dar numai
atunci când a devenit un obicei îndelungat şi foarte

de extaz - final ed.1-2011.indd 18 10.03.2011 13:00


O clipă de extaz 19
frecvent înainte de căsătorie. Poate vom discuta des-
pre asta mai târziu.
Tu nu te afli în situaţia asta, acum. După doar o
jumătate de an, timp în care probabil că s‑a întâm-
plat arareori, nu s‑a transformat încă într‑un obicei.
Totuşi cu siguranţă că nu este prea devreme să începi
să faci ceva în legătură cu masturbarea şi să depunem
împreună eforturi ca să nu devină un obicei pentru
tine.
Rugăciunea este întotdeauna de ajutor, dacă ea
este o expresie a legăturii noastre cu Dumnezeu. Dar
există şi un gen de rugăciune care se concentrează pe
o problemă, pe o singură dorinţă omenească neîm-
plinită. Aşa ceva este doar o caricatură a rugăciunii.
Dacă te rogi astfel în privinţa masturbării, nu te va
ajuta. Este ca şofatul noaptea. Când te uiţi drept în
farurile unei maşini care vine din sens opus, de frică
să nu intri în ea, devine probabil că tocmai asta se va
întâmpla.

de extaz - final ed.1-2011.indd 19 10.03.2011 13:00


28/29 octombrie

Dragă d‑le şi d‑nă T.,

Mai întâi de toate, vreau să vă mulţumesc foarte


mult pentru scrisoare. În ultimele zile, de fiecare dată
când îmi aminteam de ea, mă umpleam de bucurie
şi mă gândeam: „Acum nu mai eşti singură cu pro-
blema ta.“
Mă aşteptam să primesc un răspuns anonim, aşa
cum se întâmplă de obicei, când scrii unei reviste. În
schimb, am primit o scrisoare de la un cuplu căsăto-
rit – şi asta a fost o surpriză deosebită pentru mine.
Mă temeam de un singur lucru – că răspunsul
va repeta ceea ce se poate citi peste tot în zilele noas-
tre: „Fă‑o în continuare şi nu te mai îngrijora. N‑o
să‑ţi facă niciun rău. S‑ar putea chiar să fie benefică
pentru dezvoltarea ta sexuală.“ Tot ce ştiu este că un
astfel de sfat nu mă ajută, întrucât contrazice o voce
din lăuntrul meu. Deci conflictul meu doar s‑ar fi
accentuat, dacă mi‑aţi fi răspuns în acest fel.
Primul ajutor din scrisoarea dumneavoastră a
fost faptul că nu aţi aprobat un astfel de compor-
tament. Al doilea a fost că nu mi‑aţi oferit un răs-
puns ferm şi sec, ci mai degrabă v‑aţi oferit să „lucraţi
împreună“ cu mine. Vă accept oferta şi sunt gata să
colaborez.
20

de extaz - final ed.1-2011.indd 20 10.03.2011 13:00


O clipă de extaz 21
„Încrederea prealabilă“ nu îmi este greu să v‑o
acord, deoarece vă ştiu deja din câteva cărţi scrise de
dumneavoastră. În special, în timp ce citeam Am iu-
bit o fată, îmi ziceam: „Ce bine ar fi, dacă aş putea
vorbi şi eu atât de deschis cu cineva despre proble-
mele sexuale!“ Acum pot să fac asta chiar cu dum-
neavoastră!
Relaţia mea cu părinţii este dificil de descris. Ta-
tăl meu este om de afaceri şi e rareori acasă. Chiar şi
atunci când este, vorbim rar unul cu altul, doar noi
doi. Sunt sigură că are intenţii bune şi încearcă să
aibă mare grijă de familia lui. Când eram mică, stă-
team adesea în braţele lui. Dar, în ultimii câţiva ani,
a încetat să mă mai atingă. Uneori, mi se pare că se
teme de asta. Nu mă înţelegeţi greşit: nu ne certăm
unul cu celălalt. Cu siguranţă nu pot să spun că am
avea o relaţie proastă. Aş spune mai degrabă că nu
am vreo relaţie cu el. Mă simt distantă faţă de el.
Cum tata a fost frecvent plecat, mama a preluat
aproape complet sarcina educării noastre. Eu am doi
fraţi şi o soră. Mama a fost destul de severă cu noi şi
nu ne‑am bucurat de libertate în aceeaşi măsură ca
majoritatea colegilor noştri de clasă. Acest lucru ne‑a
făcut să ne simţim diferiţi de ceilalţi. Nu ne‑am jucat
niciodată acasă. În schimb, mama a manifestat un
interes activ pentru temele noastre şi ne‑a constrâns
să studiem din greu pentru şcoală. Într‑un fel, ne‑am
simţit mereu forţaţi. Când credea că nu am studiat
destul pentru un test la care am luat o notă slabă,
eram certaţi tare. Pe de altă parte, când obţineam

de extaz - final ed.1-2011.indd 21 10.03.2011 13:00


22 O clipă de extaz
rezultate bune, acest lucru era de aşteptat şi rareori
eram lăudaţi.
Această concentrare unilaterală asupra rezulta-
telor şcolare a generat o serie de certuri între mine
şi mama mea. Când doream să fiu împreună cu alţi
tineri, a trebuit s‑o fac mai mult sau mai puţin pe
la spatele ei. Când mergeam la grupul de tineri sau
la repetiţii pentru cor (îmi place să cânt), întrebarea
care mi se punea întotdeauna era: „Îţi poţi permite
oare să‑ţi petreci astfel timpul, tocmai înaintea aces-
tui test important?“
În ultimul timp, situaţia s‑a îmbunătăţit într‑un
fel şi am mai mult timp pentru mine şi mai multă
libertate să fac ce doresc. Recent, mi s‑a permis chiar
să merg într‑o tabără pentru un sfârşit de săptămână,
ceea ce a fost distractiv pentru mine.
Am multe prietene, dintre care una îmi este în
mod special apropiată. De asemenea, mă înţeleg bine
cu sora mea şi îi fac confidenţe, pe care nu m‑aş simţi
liberă să le fac părinţilor.
Un prieten? Ei bine, nu ştiu dacă ar trebui să
răspund cu da sau nu. Cred că mai bine nu, deoarece
tocmai ne‑am despărţit. Ne‑am întâlnit în casa unei
alte familii. Am ezitat din cauza primului meu prie-
ten, cu care am fost colegă la un curs de dans şi care
m‑a abandonat, aşa că mă temeam de o nouă deza-
măgire. Dar, în cele din urmă, am acceptat invitaţia
lui Martin la o plimbare. A treia sau a patra plimbare
s‑a sfârşit cu îmbrăţişări şi săruturi pe o bancă, în
parc. A fost prima mea experienţă de acest fel. Nici

de extaz - final ed.1-2011.indd 22 10.03.2011 13:00


O clipă de extaz 23
măcar nu am încercat să‑l opresc, deoarece tânjeam
de mult timp după aşa ceva.
De fapt, ne‑am simţit minunat împreună şi
ne‑am întâlnit destul de des (mama credea că prea
des). Puteam discuta despre orice şi bineînţeles că ne
şi îmbrăţişam şi ne sărutam. Privind retrospectiv, îmi
dau seama că atracţia fizică a jucat un rol destul de
important în relaţia noastră. Dar nu am mers nicio-
dată mai departe de atât.
După vacanţa de vară, alte lucruri au devenit
mai importante şi mi‑am dat seama că sentimentele
mele pentru el nu mai erau atât de puternice. Când
a realizat acest lucru şi m‑a întrebat, am simţit că
trebuie să‑i spun adevărul. N‑aş putea spune că mi‑a
părut rău de ceea ce se întâmpla, ci doar de el, pentru
că părea destul de rănit. Mă tem că sentimentele lui
pentru mine au fost, de la bun început, mai puterni-
ce decât sentimentele mele pentru el. Dar nu pot să
fac nimic în această privinţă. Sau există vreun mod
de a‑l ajuta?
Aceasta ridică o problemă care mă frământă de
ceva timp. Îmi vine greu să mă simt în largul meu
cu băieţii. Urmez cursurile unei şcoli de fete şi îmi
petrec majoritatea timpului cu fete. Sunt chiar afec-
tuoasă cu prietena mea cea mai bună. E nepotrivit?
Preocupările mele legate de sex au început doar
în acest an, de fapt, înainte să‑l întâlnesc pe Mar-
tin. Am decis să studiez cartea Bărbat şi femeie, a lui
Horst Wrage şi am găsit acolo o referinţă legată de
masturbarea la femei.1 Am aflat că masturbarea este

de extaz - final ed.1-2011.indd 23 10.03.2011 13:00


24 O clipă de extaz
practicată, în zilele noastre, cu regularitate, de am-
bele sexe. Ar fi doar o etapă în dezvoltarea sexuală
sănătoasă, care este depăşită în timp. Doar dacă este
practicată prea des poate fi considerată ceva anormal.
În această carte se spunea că masturbarea nu poate
cauza niciun rău, nici fizic şi nici psihologic.
Senzaţia rezultată, în cazul băiatului, din mân-
gâierea penisului sau, în cazul fetei, a clitorisului era
descrisă ca „o stimulare ciudată şi plăcută, de la slab,
la acut.“2 Am încercat din pură curiozitate. Clipa de
extaz pe care am trăit‑o m‑a făcut să‑mi doresc s‑o
am mai des – şi aşa s‑a întâmplat că m‑am masturbat
de mai multe ori.
Totuşi era şi un „DAR“ în carte: „Dar“, scria,
,,tinerii trebuie să fie conştienţi de faptul că mastur-
barea şi motivele din spatele ei pot fi, de asemenea,
dăunătoare dezvoltării normale. Aşa stau întotdeau-
na lucrurile, dacă se ajunge la o dependenţă interi-
oară faţă de masturbare, astfel încât persoana nu mai
poate să o controleze, aşa cum alţii sunt incapabili
să‑şi controleze dorinţa după relaţii sexuale.“3
„Aşadar, poate fi dăunătoare, până la urmă?“,
m‑am întrebat. Într‑adevăr, la pagina 164, era de-
scris un posibil efect negativ: persoana care o practică
poate ajunge dependentă de această formă specifică
de stimulare sexuală; dacă este practicată o lungă pe-
rioadă de timp, persoana poate întâmpina dificultăţi
în relaţiile sexuale de mai târziu. Din acest motiv
v‑am întrebat despre efectele asupra căsătoriei. De
fapt, cartea făcea aceste comentarii referitor la exci-

de extaz - final ed.1-2011.indd 24 10.03.2011 13:00


O clipă de extaz 25
tarea reciprocă, dar forma de stimulare este aceeaşi,
din moment ce excitarea reciprocă nu este nimic mai
mult decât masturbare reciprocă.
Ei bine, problema părea a fi rezolvată, când am
început prietenia cu Martin. În această perioadă,
n‑am avut niciodată dorinţa să mă masturbez. Dar
apoi, după vacanţa de vară, a început din nou. Mă
tem că se întâmplă mai des decât credeţi dumnea-
voastră conform primei mele scrisori. Îmi dau seama
că am căzut exact în cursa despre care avertiza cartea.
Treptat, am devenit din ce în ce mai dependentă de
masturbare. Mă tem că îmi afectează deja dezvoltarea
şi din acest motiv am scris revistei.
Se întâmplă mereu la fel: după ce mă masturbez,
nu îmi mai doresc deloc să o fac, timp de câteva zile.
Dar apoi dorinţa se strecoară şi îmi domină gânduri-
le, până când sunt obligată să o fac iarăşi.
Aţi menţionat exemplul şofatului pe timp de
noapte. Sunt conştientă că totul începe cu o idee,
care ajunge, curând, o preocupare: „De ce să n‑o fac
încă o dată?“ Da, în acest fel, mă holbez la farurile
maşinii care vine. Dar nu sunt capabilă să‑mi întorc
ochii în altă parte. Este ca şi cum aş fi obligată să mă
holbez în această direcţie. Întreaga minte şi întregul
corp îmi sunt captivate de acest singur gând şi de
această singură dorinţă. Aşa că mă blochez.
Cum pot să mă eliberez de masturbare? Ce do-
resc, de fapt, să‑mi satisfac? Dorinţa sexuală? Sau alt-
ceva?

de extaz - final ed.1-2011.indd 25 10.03.2011 13:00


26 O clipă de extaz
Am încercat tot ce mi‑a trecut prin minte, de
pildă, să mă concentrez mai mult asupra lecţiilor.
Dar, după câteva ore, dorinţa nestăpânită se face din
nou simţită – şi, pentru a scăpa de ea, îi cedez. Am
observat că sunt tentată mai ales după un test, când
mă simt epuizată şi bucuroasă că am terminat, sau –
aşa cum v‑am spus deja – când mă împotmolesc la o
problemă din temă şi devin frustrată.
La suprafaţă, masturbarea este ceva frumos pen-
tru mine, ceva pe care doresc să‑l experimentez. Dar,
în adâncul meu, este o povară. De fiecare dată când îi
cedez, mă simt vinovată, chiar dacă nimeni nu mi‑a
interzis vreodată să o fac. Mi se pare că orice sen-
timente de vinovăţie ar fi trebuit să dispară, citind
cartea lui Wrage, dar, cu toate acestea, ele există. De
unde vin?
Mi‑aţi cerut să vă spun care sunt preocupările
care mă captivează sau hobby‑urile mele. Dar nu mi
se pare că am vreunul. Totul mă interesează până la
un anumit nivel, dar nimic, în mod particular. Acest
lucru este reflectat şi în catalogul meu şcolar. Poate că
acolo se află rădăcina problemei mele?
Cred că scrisoarea mea este deja suficient de lun-
gă. Sper că puteţi înţelege ce am încercat să spun. Vă
mulţumesc că mă ascultaţi.

de extaz - final ed.1-2011.indd 26 10.03.2011 13:00


4 noiembrie

Dragă Ilona,

Suntem de acord cu tine: faptul că nu eşti total


captivată sau absorbită de niciun domeniu de interes
cu siguranţă că poate avea ceva de‑a face cu problema
ta. Din această cauză, se creează un vid pe care tu
încerci să‑l umpli.
Da, tu încerci să‑ţi satisfaci dorinţa sexuală, dar
o faci într‑un mod foarte imatur. Din acest motiv, nu
reuşeşti să fii cu adevărat satisfăcută. Vezi tu, sexuali-
tatea este un limbaj. Ea ar trebui să fie un mijloc de
comunicare, prin care să te adresezi altei persoane.
Ea vrea să vorbească.
Dar, în schimb, tu o direcţionezi spre tine. În
acest fel, împiedici procesul de maturizare. Dorinţa
strigă într‑o cameră goală şi îi răspunde doar tăcerea.
Aşa că ea strigă iar şi iar, până când devine o expresie
a faptului că eşti singură, doar cu tine însăţi – nu
cuvinte adresate celuilalt, ci o simplă poftă trupească,
direcţionată către sine. Această lipsă de comunicare4
o simţi tu, atunci când te întrebi: „Nu este oare do-
rinţa sexuală mai mult decât atât?“
Inima ta rămâne neîmplinită. Tânjeşte după o
relaţie. Cu toate acestea, o relaţie nu se stabileşte ni-
ciodată prin masturbare. Pe de altă parte, atâta timp
cât ai avut o relaţie cu Martin, tentaţia a dispărut. De
27

de extaz - final ed.1-2011.indd 27 10.03.2011 13:00