Sunteți pe pagina 1din 22
vwVvxK—e “2. constat cé nu gtiu ce st fac cu el.N-au mai seris de wult,de pe vrene in care foloseam ca pseudcnim numele de femilie al fostei wele logod- nice,acum sotis mea gi doream sé aflu de la aljii,de la seriiterii-: fionari ai siarelor gi revistelor- dacé mi expria bine gi pot spera lal © maturitate artiotic&.si fara acordul lor a-am apucat acua sé seriu. ce tupeut Nu man mai agezat tn tuja hirtie#ae peste sece anjpentru a dezgn $a in corneal’ cite o firimé inform’ a aisbergului perscna2.si acum ma apucat? au tnnebunit? sé trec de la linigtita viaji de tinar-batr: cercetétor - du-te la institut,lucreazd la institut,slavegte-ji insti- tutul, servegteé/interesele, oncari-ji demnitatea in faja superiorilor tui,creazé magini,creazié gi re-creazi magini wult wei productive dectt cele inexistente care 84 servessci apoi ca atuuri ce murire superiori- lor téisUrcé tn trauvai,urcé th metrou,urcé dracu' in cevdsi mergi la fix la serviei,vorba unui necundscut + wi leu dus,un leu tntors gi de un leu figtri,mmm unde vrei si ajungi,acasar,vrei sa AJUNGI ACAsA...ca s& ce?...s% iei prinzul 1a ore cinci-gase-gapte dupa auiazé,sé—ji si ruti périntegte copiii,st-i bagi périntegte,si urli ca un adevarat CAP de familie pentru ci te-ai plictisit de ceea ce faci gi vrei altceva.. CE ALICEVAT...Tat& © rezclvare;si stai linigtit 1fags soba de teracoté gi e&-$i aduei aminte cum spargeai lemne intr-o pivaija pliné de limac. gi ,tandri limacgi,gi- cu’acelagi chibrit cuicare ji-ai aprins jica: carpatg (un lucru comun) sé apringi o bucaté bun din pagine din mijlot aranjaté ca o ficlie,din siarul uicujed publicitaji a Tnmorutntarilor de tot felul gi si tnaintezi tncetijor catre gura sobei,si aprim des— chizi uga gi st aprinai vreascurile uscate facute grawijoard. Pierdut cu privérea pe laps protejaté cu un fel de botnizu de sir- mi ~ mi reculeg.ce e cu botnita,parcé cineva ne-a bagat in cap cewult chestia cu botnita la culesul strugurilor,eviceat Taainte,la inceputul secelului. M& doare fundul ce tiria scirjtitoare a scauului,vreau oii senial pozifia capului gi-mi troznesc tn ceafé zgomote ciudate,os pe os se £m freaci ctnd mige capul,ui-aduc aminte de copii gi de plicerea lor de a merge cilere pe umerii mei,de laptele cumparat ai de zi,de calciu,de coada 1s pfine,de tot. Si care cu ce-ag putea sé incep? Si ce 2k Incep?..-am inceput de fapt s& gtiu ce vreau.acum eipiva ani tmi spuneam sau msi bine ais md amigeam cu gindul ci nu am maturitatea necesaré,caluul gi voinga pen- tru cuncagterea oamenilor.jcum e care prea tirziu,nu-i cunvse cuuva prea bine? Aleg o fosie aga wisi alb&é - de fapt este ua bleu ric senin nu alta ~ pentru care rejeta de fabricajie este cam aga: zece to. ne de celulozé gi o oticlé de cernealé albastri-si ce sé fac fa contin re cu fobia? Tui poate schimba destinul? poate..-oricus ,vreau o schia~ bare,si redevin ce-am fost,s& nu mai fiu ce sint. si fie chiar normali.. De fapt necesitatea pe care o simt s-ar put Bpuiza,yea profesionall(sau profesionsté7) se manifesta dupa etyiva ani ée lueru intens tntr-un domeniu.o spun sociologi,cercetatori gi psino~ Logi ai cercetarii.p nevoie care ca eu sui dezic? © grafict simpldyun simbol creat ad-hoc ,un desen lucrat cu wigala timpul unei lungi gedinje plictisitoare poate lua loeul procesului ver- bal al acelei gedinje.ar fi mai util.yn nou start,o relansare ,un pas, doi pagi,trei pagi tnapoi pentru avint gi o fugi rapiad eu degetele in urechi pentru a nu mai auzi fluierkturile galeriei.INe«+NAAA+++ITINTEE! Cum si-ai tnehipui,st creez nigte bicgrafii care apareat au-ai apar- tin,dar care aici,sus,in spatele ochilor au lésat cite o picatura de a- p& inghetaté in aisbergul aemoriei,tn congtiinga gi de ce nu tn persona litatea mea? Ag putea chiar,cu putin curaj(unii ii spun tupeu) simi i- ma_ginez propria wea bicvrafie pe care nu o cunose in realitatea ei o- biectivu,ceea ce am seris despre mine ptn& acu fiiad hirtii cerute,co manéate,pentru a tngroga cit mai util(documentar) pentru aljii un cosar bagat be principiul sfiat gi arhicunoscut “ce fice ecris la dosar ji-e pus". Si am injeles.am injeles destul ce creu dealtfel ce vreau eu de la aceasté lungé scricoare — pentru ca va ti o scrisoare peatru urf}ii ne- buni si uicilor orage,uugurosiele de furniei tn fracuri gi ta picioarele| goale,cu ochelari de soere purtaji 1a lusina lunii pe strazd cu oolcwani| Gin ea rtiere mirginage -2- Am pus mina pe un aga zis jurnal ~ un caiet cu scoarje verzi,un caiet pe care amicul meu INCINEKUL fl tinea cu ani fn urm&.precuse vremea fer-| necitoarelor cracole,trecuse vremea argicelor gi-a yocului cu cinei pie tre cu proba de indeminare "dintr-o NEMI",tinerii tgi clédeau visele,se izolau incet-tncet gi tncepuseré sii-gi $inu aici jurnale intiue.Pe un # astfel de jurnal as pus ulna cine gtie cum de la prietenul weu INGIiui mutat cu casd,servici gi obiceiuri tn alt orag,o fruwoasd regedingé de judet de prin ardeal.R&sfoiesc la intinplare gi parcurg cu wintea de a- cum ghfurile lui de peste couszeci ce ani in urma,cit de apropiaji sufl tegte puteam fi,am regasit aceleagi framinturi sufletegti pe care le tr iam la doutzeci de ani,frimtntarile norwale pe care le ai la deseoperiny -4- viejii,a sccietétii,a pragului de sus gi a pragului de jos. Regésese pasaje transcrise,frinturi de ziare,decupaje de tot felul. Regiisese chiar pasajul subliniat de wine cu ani ta urmi spre a-i servi le ceva.tra Peter O'Toole..."Oauenii tréiese mmai si se conserve,au efi. J& de sin&tatea lor,le e frie& si nu réceascd,le e frica s& nu piardé om Fa mesei,s& nu bea prea mult,sé nu iubeascd peste musura,fac tot felul de artficii care servese la prelungirea viejii,dar ou la trait.wajorita- tea cauenilor tsi trec viaja temlndu-se de uoarte,asta e ceva uacabru gi, ta tot cazul nue pentru wine.mie tui place s& beau, si dansez,si fae ci- newa gi si nu afnine.Jata deci cum tréieec;inlutur tot ce numi place - adick lumina,coarele,natura,marea,arana.y 0 stupiditate e& fiu considerat ua excentric,eu m& socotese foarte ragional.In timp ce ceilalji traiesc ca 9% mu moaré sau sk moaré cit wai tirziu,eu prefer s& wor tréind." Un prieten,siei zicem paniel,ti scria din soldajie iginerului cam age :Lacrimile inimii wele se scurg picéturé cu picdtura"ta timp ce el igi féeea planuri de c&lutorie prin taré,pe jos,cu un prieten comun - sei aicem Tete,ctilétorie care nu a mai avut loc niciodaté. Pe 0 altd pagini, indoité la un colg,probabil un sewn,am zirit rinduri ha_zlii prin cacofoncia intengionata pe care o conjineau;"Rachella,fata din Haifa ,cu pérul ca cuirdmida gi ochii cacafeaua". Transeriu aici gtnduri transpirate la vremea’ r litere economice(1a ce economie,la nirtie,la cernealié,la ginduri?).Pe inginer 1 precoupa lax un oment dat adevarul - dacu este palpabil sau nu,de ce exist& carenje de sentiuent gi umanitate,care este efectul urba- ectivé,puchisite cu nizérii rapide asupra camenilor,nu cuuva excesiva urbanizare ne-a condus la o tocire a simurilor cele mai cuenegti7"sint avid de tot ce este fru moo gi doresc fronds frumosului asupra urijeniei zilelor acastre urbane” Inginerul trecea printr-c crizé de singuratate gi prietenie adevératé "Am traversat cfteva dragoste trecitoare,wecunice,am traversat prietenii fajyeificate prin eserécherie gi licheliam gi mam aplecat asupra cirji- lor de politehnist.am trecut prin uarile draue ale sesiunii,o robie inte- lectualé pe ca re o gusti cup ce trece.o gugti prin lipsa.gistema exami- nérilor nu iart& nimie restanjierilor gi groaga repetérii unor cursuri ta pinge granija sturilor enogionale la waxisuu.e o probi,o caupanie de rezi: tenjé fizict,psihics,imtelectuald care se va dovedi de folos mai tiraiu in stilul nostru propriu de auncé tn asalt pe care 11 cuncagtem bine din existenja noastré industriala". Recitese cu plicere o analizé pe care au cititso priua data peste umd- val inginerului acum cftiva ani.*tarile arawe se consusé ta noisIncercém