Ministerul Educației,Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul de Ecologie din Chișinău

Catedra:Ecologie și Protecția Apelor

Disciplina:Monitoringul Ecologic

Proiect de Curs
Tema:,,Monitorizarea componentelor de mediu din satul Leuseni,
r-nul Telenesti

A realizat:Chisincu Ludmila,Gr.Ei-041
A verificat:Condruc Viorica

Chișinău,2020
 Cuprins:
Întroducere.
Capitolul 1.Caracteristica economico-geografică a localității.(pag. 5)
1.1.Populația.(pag. 5)
1.2.Istoricul localității. (pag. 6)
1.3.Sfera socială.(6-7)
Capitolul 2.Monitorizarea calității fondului funciar în satul Leuseni.
(pag.8)
2.1.Caracteristica fondului funciar.
2.2.Sursele de poluare a solurilor.(pag. 9-10)
2.3.Măsuri de protecţia solurilor.( pag. 11)
Capitolul 3.Monitorizarea calității apelor în localitate.(pag. 12-13)
3.1.Resursele de apă prezente în localitate.(pag. 13-14)
3.2.Surse potenţiale de poluare a resurselor acvatice.(pag. 15)
3.3.Măsuri de protecţie a resurselor acvatice.(pag. 15)
Capitolul 4.Monitoringul aerului atmosferic.(pag.16)

4.1. Aspecte generale privind protecţia aerului atmosferic.(pag.16-17)

4.2. Surse potenţiale de poluare a aerului atmosferic.(pag.18)
4.3.Măsuri de protecţie a aerului atmosferic.(pag.19)

Capitolul 5.Monitoringul biodiversității.(pag. 20)

5.1.Fauna localității.(pag.20)
5.2.Măsuri de protecție a faunei.(pag. 21)
5.3.Flora localității.(pag. 22)
5.4.Măsuri de protecție a florei.(pag. 22-23)

Capitolul 6.Partea experimentală a proiectului.(pag.24)

6.1.Analiza probei de apă.(pag.24-28)
6.2.Analiza probei de sol.(pag.29-32)

Capitolul 7.Managementul deșeurilor.(pag.33)

Concluzii. (pag.34)
Bibliografie (pag.37)
1
 Întroducere

Plai natal, grădină-n floare,

Doina vechiului pământ!
Tu cu pâine şi cu sare
Întâlnitum-ai oricând.
M-am mândrit oricând cu tine,
Te-am cântat şi-o să te cânt,
Căci mai scum nu ştiu pe lume,
Ca al tău iubit pământ!

Natura ne-a servit de secole, prin darurile sale, acum însă, datorită noilor
inovaţii, ajungem să nu apreciem aceste daruri şi ca rezultat folosim iraţional
resursele naturale. Prin aceste activităţi ducem la dispariţia unor specii de plante,
insecte, animale din Patrimoniul Naţional, sau includerea acestora în Cartea Roşie.
Fiecare înţelege în felul său modul în care poate să ajute la o mai bună
protecţie a mediului. Nu există o regulă generală sau o reţetă specială de a ne afla
în armonie cu mediul. Trebuie doar să ne ghidăm după proverbul „Ce ţie nu-ţi
place, altuia nu-i face”.În schimb, naturii îi place s-o lăsăm să se dezvolte
2
armonios, asa cum stie ea de mii de ani, să avem încredere în capacitatea ei de
regenerare, să-i respectăm intimitatea si curăţenia, să o „reparăm” dacă un fenomen
natural prea puternic a distrus o părticică din ea. Iar dacă se întâmplă ca unii să nu
respecte natura, gestul suprem de apreciere faţă de ea este acela de a o ajuta si a o
scoate din impas.
Declinul resurselor Terrei a schimbat radical starea mediului si ameninta sa
aduca mari modificari in chiar configuratia Planetei.
Mediul înconjurător este o noţiune fundamentală care stă la baza ecologiei ca
ştiinţă, fiind susceptibilă în raport cu necesitatea punerii în valoare sau a ocrotirii
elementelor sale componente, de reglementare juridică. Aşa cum reiese din
literatură, această noţiune nu este definită într-un mod unitar, ambiguitatea
termenului fiind consecinţa conotaţiei date în diverse domenii - ştiinţele naturii,
arhitectură, urbanism, drept.

Fig.1.Satul Iurceni.

3
Fig.2.Prezența perdelelor forestiere de protecție a componentelor de mediu
pe teritoriul satului Iurceni.

4
Capitolul 1.Caracteristica economico-geografica a localității.
Iurceni, raionul Nisporeni
Statut:Sat
Prima atestare:1429
Populația:2200 locuitori
Iurceni este un sat şi comună din raionul Nisporeni. Satul are o suprafaţă de circa
1.88 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 6.80 km. Din componenţa comunei fac
parte localităţile Iurceni și Mîrzoaia. Localitatea se află la distanța de 6 km de
orașul Nisporeni și la 70 km de Chișinău. Satul Iurceni a fost menționat
documentar în anul 1429.
1.1.Populația.
Prezentul statut reglamentează organizarea şi funcţionarea administraţiei publice
în comuna Iurceni, raionul Nisporeni.
Localitatea Iurceni este satul de reşedinţă a comunei Iurceni. În componenţa
comunei sînt înscrise satul Iurceni şi cătunul Mîrzoaia.
Comuna Iurceni, conform unor acte istorice este format la 10 aprilie 1429 pe
timpul lui Alexandru cel Bun, este amplasat în partea de Est a raionului Nisporeni
şi se mărgineşte cu satele: Bursuc, Cristeşti, Vărzăreşti şi Nisporeni.

Tabelul 1.Amplasarea persoanelor în cîmpul muncii.

Domeniul de activitate Numărul de persoane
Agricultură 750
Instituţiile şcolare şi preşcolare 56
din ei cu studii superioare 17
În instituţii medicale 10
În industrie 37
Sfera de deservire 18
Alte domenii de activitate 1312
Total 2200

1.2.Istoricul localității.
Satul Iurceni a fost menționat documentar în anul 1429. Este menționat de mai
multe ori în actele cancelariei domnești a Moldovei: în 1502, 1663, 1669, 1671,
1672, 1723, 1772, 1774.
5
La 1817 o parte din moșia satului Iurceni aparținea boierului Zamfirachi Rally,
unul dintre descendenții căruia Zamfir Arbore-Rally a lăsat mai multe lucrări de
referință „Basarabia în secolul XIX", „Dicționarul geografic al Basarabiei".
Satul este aşezat între dealurile Bradului şi a Hîrbului. Buna impresie e mărită de
viile şi livezile bine îngrijite de harnicii gospodari care acoperă toate dealurile din
împrejurime. Această localitate e vestită prin olarii săi (familiile Mereuţă, Arsenii
ş.a.) meşteri populari care fac minuni din lut, lemn, piatră, tablă, lozie, lînă de oi.
Satul Iurceni din fostul Județ Lăpuşna, s-a remarcat de la început  printr-un
material documentar extrem de  bogat. Satul îşi trage numele de la un străvechi
Iurc ( Iurg ), care a trăit cel mai tîrziu în veacul al XV- lea. încă la îuceputul
secolului al IV- lea vorbeşte despre  lurcenii noştri un document din cancelaria lui
Alexandru cel Bun, Domnul Moldovei. În orice caz un fapt absolut sigur este
acela, că acum cinci sute de ani şi mai bine, pe vremea domnei lui Alexandru cel
Bun, satul Iurceni exista printr-un document, a cărui dată se atabileşte a fi 10
aprilie  anul 1429 Alexandru Vodă dăruieşte boerului său Vlad Adis  o serie
întreagă de sate, printre care şi Iurcenii. Regiunea Iurcenilor este bogată în apă
potabilă, şi în cursul anului se bucură de precipitaţii atmosferice suficiente. Lîngă
lacul „Floriţa”, sus pe un mal abrupt, se află fagul secular din rădăcinile căruia
picură apă şi unde duce poteca  numită ” Poteca lupului „.
1.3.Sfera socială.
Tradițional, la începutul lunii septembrie în satul Iurceni, o veche, pitorească și
vestită vatră de olari se desfășoară Tîrgul Național al Olarilor. La Iurceni, olăritul
este o îndeletnicire, care se transmite din moşi-strămoşi. Primul Tîrg al Olarilor a
avut loc în anul 1988.
Tîrgul are ca scop trecerea în revistă a creaţiei celor mai buni meşteri olari,
stimularea activităţii lor economice, popularizarea olăritului şi continuarea
tradiţiilor artistice ale acestui străvechi meşteşug.
În cadrul tîrgului îşi prezintă lucrările meşterii populari din Republica Moldova şi
România, se organizează concursuri de demonstrare a abilităţilor meşteşugăreşti
de modelare a vaselor la roata olarului şi modelare liberă. Meșterii prezintă
lucrările lor: ulcioare, ghivece, medalioane, clopoţei şi alte obiecte decorative.
Juriul apreciază şi menţionează cei mai valoroşi creatori ai genului cu diplome şi
premii băneşti. La tîrgul de la Iurceni se organizează în fiecare an şi un concurs.
Cei mai iscusiţi meşteri populari luptă pentru diploma „Ion Arseni".

6
Fig.3.Bîlciul Olarilor.

Fig.4.Tîrgul Olarilor.

7
Capitolul 2. Monitorizarea calității fondului funciar în satul Iurceni
2.1.Caracteristica fondului funciar
Tabelul 2. Suprafețe de teren

Tipul de teren Suprafața în ha

Teren agricol 823,06
Arabil 380,81
Vie 288,12
Livadă 1548,5
Art.12: include: 649,4:
arabil 267
vii 233
livezi 148
Total 2107,16

lurcenii posedă cariere de piatră calcaroasă, dar  piatră  bună  pentru construcţii se
găseşte la Șişcani. De la Bucovăţ spre Vorniceni şi în Iurceni solul este negru
nisipos, favorabil culturii păioaselor şi plantelor industriale, dar în apropierea
Iurcenilor pămîntul devine argilos (alb,roşu şi galben) oferind material bun pentru
olărit şi cărămidărie. Terenul accidentat împedică dezvoltarea culturii păioaselor,
permite însă cultura porumbului, viţei de vie şi a pomilor fructiferi, printre pomii
fructiferi se remarcă ambundenţa prunilor şi nucilor.

2.2.Sursele de poluare a solurilor.

Cele mai fregvente cazuri de încălcare a legislaţiei funciare sunt la poluarea
terenurilor cu diferite substanţe nocive inclusiv cu deşeuri menagere şi de
8
producere. Cît priveşte controlul îndeplinirii măsurilor de preîntîmpinare a
eroziunii solului şi măsurilor obligatorii pentru îmbunătăţirea calităţii lui;
întocmirea şi îndeplinirea întocmai a proiectelor de organizare a teritoriului, de
ameliorare şi altă natură, precum şi folosirea terenurilor neţinîndu-se seama de
scopurile pentru care au fost repartizate, pînă la stabilirea relaţiilor funciare din
punct de vedere juridic este foarte dificil de îndeplinit.
În raionul Nisporeni sunt 46 de focare de contaminare a mediului cu pesticide,
acestea sunt fostele depozite pentru păstrarea pesticidelor, stații de pregătirea
soluțiilor, fostele piste de decolare ale elicopterelor care necesită remedierea lor.
În Iurceni sunt la fel prezente fostele depozite de păstrare a
chimicalelor,întroducerea pesticidelor în sol în domeniul agriculturii.
La fel transporturile cît și apele poluate duc la poluarea solurilor.

Fig.5.D
istrugerea solului prin ravenare.

9
Fig.6Carieră de nisip.

Fig.7.Prezența terenurilor agricole.

10
2.3.Măsuri de protecție a solurilor.

1.Aplicarea uni sistem de măsuri agrofitotehnice și hodrotehnice;

2.Măsurile de împădurire a terenutilor erodate;
3.Construirea barajelor,gărdulețelor și zidurilor de protecție;
4.Crearea perdelelor forestiere de protecție;
5.Acoperirea solului cu un strat protector de vegetație sau alte materiale;
6.Pentru combaterea salinizării solurilor se întroduce gips;
7.Utilizarea rațională a solurilor;
8.Educarea ecologică a populației;
9.Coborîrea nivelului apelor freatice prin drenaj.

11
Capitolul 3. Monitorizarea calității apelor în localitate
Apa, ca şi aerul, este una din condiţiile vitale ale existenţei omului şi a vieţii pe
Terra. Ei îi revine un rol deosebit în istoria geologică a Pământului şi apariţiei
vieţii, în formarea climei pe planetă. Fără apă este imposibilă existenţa
organismelor vii.
Resursele de apa au o mare importanta , deoarece sint utilizate in mai
multe domenii, printre care : 
-uz casnic;
-agricultura(zootehnia);
-hidrocentrale;
-irigatie;
-alimentatie;
-transport maritim;
-industrie si energetica;
-igiena etc.
     Poluarea apelor deasemenea este o problema grava , iar poluanti pot fi de
orihine -naturala( vulcani, microorganisme, polen, frunze, plante maritime,
alunecari de teren, cutremure etc.) si origine artificiala (ape menagere, ape uzate
industriale, ape uzate agricole, ape radioactive)
      Efectele poluarii la fel sint groaznice , iar printre ele se numara : secarea
riurilor si lacurilor, petrolul evacuat pe suprafata acvatica formeaza o pelicula ce
impiedica schimbul de gaze cu atmosfera etc.

Fig.7.Priveliștea satului.Prezența fîșiilor forestiere de protecție a aerului sunt

și a celorlalte componente de mediu.

12
3.1.Resursele de apă prezente în localitate

Tabelul 4.Resersele de apă din localitate.

Tipul de resursă Numărul
Fîntîni arteziene 2
Lacuri 1
Fîntîni 182
Cișmele 4
Apeduct 508 consumatori

Fig.8.Turnul de Apă.

13
Fig.9.Lacul din localitate.

Fig.10.Satul este traversat de un afluent al rîului Lăpușna.

Fig.11.Afluentul rîului Lăpușna.

3.2. Surse potenţiale de poluare a resurselor acvatice:

Unitățile industriale cum ar fi:
14
 - fabrica de vin 3SRL-,,Miaco-Lux,,;
- moara de producere a făinei de porumb cît și de ulei ,,Iurceneanca,,;
-,,Cerargil,,-producție de ceramică;
- ,,Ecofruct,,-uscătorie de fructe.

Fig.12.Omul în natură.

3.3.Măsuri de protecție a resurselor acvatice.

1.Respectarea legislației în domeniu;

2.Amenajarea zonelor verzi în apropierea bazinelor de apă;
3.Utilizarea apelor reziduale în agricultură;
4.Epurarea ecologică a apelor reziduale;
5.Reglarea deversării apelor reziduare în rezervoare.
6.Organizarea desfășurării acțiunilor de curățare a cursurilor de apă șia surselor de
alimentare cu apă potabilă;
7.Educarea ecologică a populației.

Capitolul 4.Protecția aerului atmosferic

15
4.1.Aspecte generale privind protecţia aerului atmosferic.

Aerul cu care respirăm reprezintă un amestec de gaze, ce alcătuiesc atmosfera,

adică învelişul gazos care înconjoară globul pământesc. Aerul include părţi
componente ale atmosferei, cât şi cantităţi variabile de diverse amestecuri de
origine naturală şi poluanţi, produşi prin activitatea antropogenă.

Aerul atmosferic reprezintă un amestec fizic, şi nu un compus chimic de gaze,

datorită cărui fapt, în cazul unui conţinut procentual practic constant de părţi
componente ale aerului la diferite înălţimi, în urma modificării densităţii
atmosferei, se schimbă concentraţiile şi presiunea lor parţială. Aerul este sursa
principală de oxigen, este necesar organismului pentru procesele de oxidare şi de
menţinere a vieţii.

Un adult inspiră în 24 ore până la 30 şi mai mulţi metri cubi de aer. Puritatea
acestui aer are o importanţă foarte mare pentru sănătate. Chiar şi o cantitate mică
de substanţe nocive sau microorganisme patogene ce se află în aer exercită o
influenţă negativă asupra sănătăţii omului.

Aerul atmosferic însă se impurifică permanent cu bioxid de carbon, care este

expirat de oameni şi animale, cu produse gazoase formate în procesul
descompunerii substanţelor organice în sol şi în diferite reziduuri, cu praf, cu fum,
cu gaze de eşapament, cu deşeuri sub formă de gaze sau pulberi de la diferite
întreprinderi industriale.

16
 Este recunoscut faptul că  o stare de sănătate bună a populaţiei şi un mediu
sănătos nu poate fi realizat în condiţiile unei situaţii ecologice degradate iar noile
tehnologii în domeniul protecţiei aerului atmosferic nu pot de la sine să
neutralizeze, deaceea asigurarea protecţiei aerului atmosferic este binevenită prin
participarea activă a organelor teritoriale de protecţia mediului .

Fig.13.Satul în atmosfera toamnei.

17
4.2.Surse potenţiale de poluare a aerului atmosferic.

Surse staţionare de poluare. Principalele surse staţionare de poluare amplasate

pe teritoriul satului Iurceni cu impacte negative asupra bazinului aerian fac parte
din următoarele sectoare:

1. Sursele de energie regenerabilă (școala,grădinița,etc.).

2. Sectorul industrial (brutăria,moara,fabrica de vin).

Liceul se încălzește cu cărbuni.Astfel la arderea acestora în atmosferă se emană o

multțime de sunstanțe toxice.

Tabelul 3. Masa emisiilor în aer în urma arderii cărbunelui.

Denumirea poluanților Tone/an

CO 2,94
SO2 3,024
NO2 0,168
Substanțe solide 4,056
Hidrocarburi 0
Total 10,188

Fig.14.Emanarea toxinelor în aer în urma arderii cărbunelui.

Sursele mobile de poluare:

Aceste surse fac parte din ramura “Transport”.Ele poluează aerul atmosferic prin
eliminarea de CO,CO2,SO2,NO2,NO,etc.

18
4.3. Măsuri de protecţie a aerului atmosferic.

1. Educarea ecologică a populației.

2.Testarea în ceea ce priveşte respectarea normativelor de degajare a noxelor în
aerul atmosferic a tuturor mijloacelor de transport în teritoriu.

3.Aplicarea standartelor europene pentru benzină şi motorină.Dotarea IE locale cu

utilaje mai performante necesare pentru determinarea calităţii aerului .

4.Participarea inspectorilor ecologici la desfăşurarea reviziei obligatorii a

transportului auto.

5.Desfăşurarea meselor rotunde cu agenţii economici din teritoriu cu tematica

privind îndeplinirea cerinţelor ale tehnologiilor noi în vederea ameliorării calităţii
aerului.

6.Trecerea tuturor cazangeriilor la arderea cu gaz natural s-au biocombustibil.

7.Elaborarea planurilor cît mai reuşite de acţiune referitoare la ecologizarea

populaţiei privitor protecţiei factorilor de mediu.

8.Stoparea tăierilor masive a pădurilor , plantarea de noi arbori în spaţiileverzi.

19
Capitolul 5.Monitoringul biodiversității.

5.1.Fauna localității.

Fauna localității este reprezentată de mamifere și păsări sălbatice.

Tabelul 5.Fauna din localitate.

Denumirea specie Numărul

Mamifere:

Căpriori 33
Mistreți 15
Iepuri de cîmp 248
Vulpi 35
Păsări:

Rață 55
Fazan 120
Porumbel 133
Prepeliță 103

Fig.15.Rațele sălbatice din localitate care sunt sub protecția primăriei.

20
5.2.Măsuri de protecție a faunei:

1. Să se vîneze doar în locurile premise și în perioada permisă;

2. Protecţia şi ameliorarea habitatelor;

3. Condiţii de reproducere a animalelor;

4. Educația ecologică a populației;

5. Încasarea amenzilor și despăgubirilor pentru pagubele cauzate animalelor si

habitatelor acestora.

21
5.3.Flora localității.

Flora localității este reprezentată de cîteva suprafețe împădurite.

Tabelul 6.Suprafețe împădurite.

Denumirea suprafețelor Suprafața împădurită/ha

Păduri masive 60,26
Fîșii forestiere de protecție 17,36
Spații verzi 12

Flora mai este reprezentată și de o mulțime de plante medicinale cum ar fi:

brusturele, albăstrelele, busuiocul, coada șoricelului, cătina, floarea soarelui,
romanița, nucul, măceșul, etc.

Din componența arboricolă fac parte: stejarul, pinul, afinul, plopul, cireșul, vișinul,
nucul, mărul, arțarul, etc.

5.4.Măsuri de protecție a florei.

1. Educația ecologică a populației;

2. Stabilirea regulilor si normelor de conservare a florei;

3. Prevenirea și stingerea incendiilor;

4. Monitorizarea obiectelor regnului vegetal

5. Asigurarea protecției obiectelor regnului vegetal de boli și dăunători.

22
Fig.16.Pinii din localitate.

Fig.17.Întindere forestieră de protecție.

23
Capitolul 6.Partea experimentală a proiectului.

F
ig.18.Reagenți necesari analizelor.

6.1. Analiza şi rezultatele probei de apă

1.Determinarea Indicilor fizici

Temperatura apei se determină la faţa locului, fie în proba re colţata, fie
direct în sursa de apă cu un termometru gradat în zecimi de grade, care se menţine
în apă timp de 10 min. La temperatura de 8-15°C, apa posedă cele mai bune
proprietăţi de împrospătare şi potolire a setei.
La temperatură mai mare de 25°C, aceste proprietăţi se înrăutăţesc, apa
devine neplăcută şi produce reflexul de vomă. De aceea standardul internaţional
prevede ca temperatura apei să nu depăşească 25°C.
Utilizînd un dispozitiv modern de determinare a temperaturii (și pH-ului) am
obținut valorile următoare: Temperatura: 19,7°C
Ph-ul : 7,7
Metodele colorimetrice pot fi mai puţin utilizatela determinarea ph-ului în apele
tulburi sau colorate, de aceea am utilizat metoda electrometrică
Metoda electrometrică. Aparatul utilizat este electrometrul şi are ca principiu
de funcţionare determinarea pH-ului apei prin măsurarea diferenţei de potenţial
între un electrod de sticlă şi un electrod de referinţă cufundaţi în soluţia, pH-ul
căreia urmează să-l determinăm. Metoda electrometrică este mai precisă şi poate fi
utilizată şi pentru ape tulburi sau colorate.
24
În procesul determinării mirosului și a gustlui ,am aflat că aceasta probă: nu are
nici gust,nici miros (nu se simte )

Iar determinarea transparenței apei a fost efectuată prin următoarea metodă :

Determinarea cantitativă se efectuiează cu ajutorul cilindrului cu suport dinsticlă.
Cilindrul trebuie să fie gradat în cm sau mm. Parametrul ce se studiază cuajutorul
acestei metode reprezintă înalţimea stratului de apă prin care se poateidentifica
textul scris pe o hîrtie albă cu demensiunile şi conţinut determinate.Această metodă
oferă rezultatele aproximative.
Materialele şi utilajul necesar:
- cilindrul gradat în cm sau mm din sticlă cu o înalţime de 30-50 cm;
- hîrtie albă cu un text care are înalţimea literilor de 3,5 mm.
Mersul determinării
 Cercetările se efectuează într-un loc sau încăpere bine iluminată, dar nu
subacţiunea directă a sursei de lumină.
 Cilindrul se instalează asupra textului la o înălţime de 4 cm şi în el se toarnă
cu precauţie proba de apă analizată şi amestecată pînă cînd textul, care se
priveşte prin strat de apă,devine greu de înţeles.
 Transparenţa după text se măsoară în cm stratului de apă cu o precizie de
0,5cm.
 Măsurările se efectuiează de trei ori şi rezultatul final se consideră o
valoaremedie ale măsurărilor.
 Rezultatul acestei analize : mai mult de 350ml , deci apa se consideră a
fi potabilă.
2.Determinarea Alcalinității

100 ml de apă de analizat

> 2-3 picături de metiloranj
> se titrează cu HCl de 0,1 N (pînă apare culoare roz).
Pentru determinare Alcalinității folosim formula:
V 1∗N
A= ∗1000 (mg echiv. /l)
V
V1 – volumul soluției de HCl folosit la dozare, ml.
N – normalitatea soluției de HCl (0,1)
V – volumul de apă utilizat pentru analiză.

0.8∗0,1
A= ∗1000=0.8 mg/l
100

25
3.Determinarea Durității Temporale

Se numeşte duritate temporară deoarece dispare la încălzireaapei (t > 60°C)

şi reprezintă conţinutul în ioni de calciu şi magneziu corespunzător conţinutului de
carbonaţi acizi de calciu şi magneziu din apă. Carbonaţii acizi se transformă în
carbonaţi neutri sau hidroxizi greu solubili:Ca(HCO3)2→ CaCO3↓+ CO2+H2O
Mg(HCO3)2→ MgCO3↓+ CO2+H2O
MgCO3+H2O → Mg(OH)2+ CO2

Efectuarea analizei:50 ml de apă

> fierbem 30 min
> se filtrează:Ca2+şi Mg2+
> aducem la 100 ml cu apă distilată
> filtrăm uscatul
> luăm 50 ml
> adaugăm 2-3 picături de metiloranj
> și dozăm cu HCl 0,1 N( pînă apare culoarea roz ).
( A 1−A 2 )∗N
Formula : D(temp)¿ ∗1000
50
A1- volumul de HCl cheltuit la dozarea probei pînă la fierbere, ml;
A2 - volumul de HCl cheltuit la dozarea probei după fierbere, ml;
N - normalitatea soluţiei de HCl
1000 -trecerea la 1 L.

(10−2,5 )∗N
D(temp)¿ ∗1000= 15 mg/l
50

4.Determinarea Durității Totale

Duritatea totală, reprezintă conţinutul total de ioni de calciu (Ca+2) şi

magneziu (Mg+2) existeni în apă sau abur ca săruri solubile.

Se ia 50 ml de apă
> adaugăm 2,5 ml de soluţie-tampon (NH4OH + NH4Cl) cu pH= 9,5
> apoi 0,1 g de eriocrom negru
26
 > şi se dozează cu complexon (pînă apare culoarea roșu-violet).
V 1∗2 M
Formula D ( tot )= V ∗1000
V1 - volumul de trilon B, ce sa consumat la dozare, ml;
M - molaritatea soluţiei de complexon (0,025);
V - volumul de apă luat pentru analiză, ml.
10∗(2∗0 ,025)
D ( tot )= ∗1000 = 5 mg/l
100

5.Determinarea Consumului Chimic de Oxigen

Consumul chimic de Oxigen e cantitatea de O2 consumat în urma reacțiilor

de oxidoreducere din apă.
Se ia 100 ml de apă
> 5 ml H2SO4 (1/3)
> 20 ml KMnO4 (0,01N) roșu-violet
> se fierbe 10 min (pînă dispare culoarea)
> 10 ml H2C2O4 (0,01N) acid oxalic
> titrăm cu KMnO4 (0,01N) pînă apare culoarea roz .

( A 1− A 2 )∗N∗K∗B∗8
CCO= ∗1000 , mg echiv. /l
V

V – volumul de apă utilizat pentru analiză.

A1 – volumul de KMnO4 utilizat pînă la fierbere.
A2 – volumul de KMnO4 utilizat după fierbere.
N – normalitatea lui KMnO4 .
B – volumul de H2C2O4 folosit la reacție.
K – coeficientul de corecție pentru KMnO4 .8 – echivalentul O2.

( 20−0 , 5 )∗15∗0 , 01∗7 ,5∗8

CCO= ∗1000 = 1755 mg /l
100

27
 6.Determinarea Consumului Biologic de Oxigen
V 1∗N∗8 0 ,5∗10∗8
CBO= ∗1000 = *1000=338,9 mg/l
V −V 2 125−7

Fig.19.Analiza CBO.

28
 6.2. Analiza şi rezultatele probei de sol

1.Determinarea compoziției granulo-metrice:

Granulația (compoziția granulelor în dependență de dimensiune) se determină prin

stabilirea porțiunii dintre granulele de diferite dimensiuni într-un kg de sol. În acest scop
se folosesc o serie de site (knopp). În sită superioară se toarnă 200- 300g de sol uscat și
se cerne. Particulele de sol se răspîndesc în diferite site în funcție de diametru. Pe sitele
nr.1-3 se rețin particulele de sol cu dimensiunea de 10,5 și 3 mm (pietrișul); pe cele cu nr
4-5 particulele cu diametrul 3 și 1 mm (nisip); pe sitele 6-7(nisipul mediu cu diametru
0,25mm). Particulele separate de pe fiecare sită se cîntăresc și se calculează raportul în g
la kg/sol sau procentual.
Textura solului reprezintă raporturile cantitative exprimate procentual
dintre diferite fracțiuni granulometrice.
Ca concluzie a efectuării acestor măsurări putem spune sigur că acesta
probă conține sol de tip argilo-nisipo-lutos

55,3∗100
X 1= = 5,53 %
1000
308,5∗100
X 2= = 30,85 %
1000
264,4∗100
X 6= =26,44%
1000

39,8∗100
X 7= = 3,98%
1000
332∗100
X 4= = 33,2 %
1000

2.Determinarea Umidității

Într-o fiolă de cîntărire se introduc 10 g de sol proaspăt recoltat, a cărui

greutate se stabilește în prealabil la balanța analitică. Fiola se pune în etuvă și se
menține la 105° timp de 2 ore, apoi se răcește timp de 30-45 min. În exsicator și se
cîntărește din nou. Umiditatea se calculează în procente folosind formula :

29
 ( m1−m 2 )∗100 (1000−750 , 4 )∗100
W= ¿ =24 , 96 g
m1 1000

În care : m1- greutatea solului proaspăt pînă la uscare (g),

m2- greutatea solului după uscare (g).

3.Determinarea Porozității (volumului total de pori)

Într-un cilindru de 100 ml se introduc 50 cm3 sol tasat, la care se adaugă lent 50ml
de apă. O parte din apă adăugată se infiltrează în sol, umplînd porii acestuia și
dezlocuind aerul respectiv. Pe cilindru se citește volumul de sol ocupat împreună
cu apa. Numărul de ml care constituie diferența dintre 100 g și volumul ocupat de
sol împreună cu apa reprezintă volumul porilor.

100−(X cm) 100−(80 cm)

P= ∗100 %= ∗100 % = 40%
50 50

4.Determinarea Permeabilității pentru apă :

Se determină timpul necesar pentru strecurarea unui strat de apă de 4 cm

printr-un strat de sol de 20 cm. Un cilindru fără fund cu h= 30-35 cm și
diametru de 3-4 cm se fixează pe un stativ. Orificiul de jos se acoperă cu hîrtie
de filtru și se leagă cu tifon.
În cilindru se tasează 20 cm de sol peste care se toarnă un strat de apă de 4
cm, se înregistrează
timpul în care vor trece prin stratul de sol, primele picături de apă. Presiunea
apei se menține în continuu prin menținerea stratului de apă de 4 cm de apă .

Rezultatul efectuării analizei – 9 sec.

5.Determinarea Capilarității
În tubușoare din sticlă cu diametrul de 2-3 cm fixate în suporturi în poziție
verticală, la partea de jos tubușoarele se leagă cu tifon, se toarnă solul analizat,
capătul inferior al tubului se cufundă într-un vas cu apă la adîncimea de 0,5, se
măsoară nivelul rindicării apei prin stratul de sol peste 5, 10 și la 30 min
,mărimea capilarității se exprimă-n cm.
Rezultatul efectuării acestei analize :
La 5 min. –0,1 cm la 10 min. – 0,2cm la 30 min. – 0,4cm
6.Determinarea Extrasului apos al solului :

30
 Folosirea raportului sol-apă de 1:5, cu timp de agitare de 15 minute, asigură
trecerea în extract a sărurilor solubile. La obţinerea extractului apos se foloseşte
apă distilată, lipsită de CO2, pentru a nu modifica solubilitatea unor constituenţi
din sol, în mod special al carbonaţilor alcalinopământoşi.

Mod de lucru
 în 10 ml de extract apos se introduce indicatorul, se titrează cu H2SO4 0,01 N
până la portocaliu;
 proba se păstrează pentru dozarea în continuare a Cl- .
V 1∗N∗61 0 ,5∗0 , 1∗60
HCO3 = V
= 38
= 78,94 ml/l

Mod de lucru
 10 ml de extract apos şi se introduc într-un vas conic de 100 ml;
 3 picături fenoftaleină, soluţia se colorează în roz (pH ≤ 8,4);
V 1∗N∗30 0 ,5∗0 , 1∗30
CO 32- = V
= 38
= 39,47ml/l

V1- volumul de HCl folosit la titrare.

N - Normalitatea lui HCl (0,01N).
V- volumul de extras apos obținut.
60 și 30 – echivalenți
Tabele de sinteză a datelor
Tabelul 1 : Analiza calității solului

Nr. de Indicatori Unit. Formula de calcul Proba C

ord. de M
măsu A
ră
1 Textura % 55,3∗100 308,5∗100 1000
X 1= = 5,53% X 2=
1000 1000
= 30,85 %

3 32∗100
X 4= = 33,2 %
1000
264,4∗100
X 6= = 26,44 %
1000
39,8∗100
X 7= = 3,98%
1000
2 Umiditatea % ( m1−m 2 )∗100 24,96
W=
m1
3 Permeabilitatea min. 9 sec.

31
 4 Capilaritatea Cm

5 Porozitatea % 100−(X cm) 40%

P= ∗100 %
50
6 HCO3 mg/l V 1∗N∗60 78,94
HCO3 =
V

7 CO32- mg/l V 1∗N∗30 39,47

CO 32- =
V

Tabelul 2 : Analiza calității apei

Nr. Indicatori Unit. Formula de calcul Proba CMA
de de
ord. măsură
1 Temperatura °C
2 Ph
3 Gust
4 Miros

5 Transparența % 350
6 Alcalinitatea mg/l 0,8∗0,1 0,8
A= ∗1000
100
7 Duritatea Temporală Mg/l ( A 1−A 2 )∗N 15
D(temp)¿ ∗1000
50
8 Duritatea Totală Mg/l 10∗(2∗0,025) 5
D ( tot )= ∗1000
100
9 CCO mg/l ( A 1− A 2 )∗N∗K∗B∗8 1755
CCO= ∗1000
V
10 CBO mg/l V 1∗N∗8 338,9
CBO= ∗1000
V −V 2

32
Capitolul 7.Managementul deșeurilor
IE Nisporeni pe parcursul anului 2016 a activat în baza Regulamentului IES si
Planului de activitate pentru anul respectiv, astfel asigurînd permanent controlul
respectării de către organele administraţiei publice locale, organizaţii, întreprinderi
şi persoane fizice din Raion a legislaţiei ecologice în vigoare în domeniul protecţiei
mediului înconjurător.
În raionul Nisporeni sunt localizate 30 de gunoiști neautorizate si una autorizata
cu o suprafață totală de 37,81 ha. Toate depozitele de deșeuri sunt gestionate de
Administrațiile Publice Locale, iar în or.Nisporeni ca gestionar a poligonului de
deseuri, activează Intreprinderea municipala „ Gospodaria Comunala Nusporeni”.
Pe parcursul anului 2016 în r-nul Nisporeni , si anume in satele Varzaresti si
Bursuc, la insistenta IEN, Administratia Publica Locala a lichidat 2 gunoisti.
Tot in 2016 s-au implementat cu succes proiecte cu privire la gestionarea
deșeurilor, fiind implimentate proiecte finanțate de USAID pentru procurarea
tomberoanelor pentru deșeuri. Primăria orașului Nisporeni a reusit in 2016 sa
finalizeze documentatia de dare in exploatare a Poligonului de deseuri solide .
In continuare se asteapta o conlucrare a primariilor si Consiliului rational, ca toate,
sau cel putin o parte din aceste deseuri sa fie transportate din localitatile raionului
catre acest polygon. Se lucreaza in continuare pentru proiectarea si implementarea
unui proiect de sortare a deseurilor solide.

În satul Iurceni,capitolul deșeuri este o problemă deoarece se întîlnesc citeva

gunoiști neautorizate dar și una atorizată.Aceasta corespunde tuturor cerințelor
unei gunoiști autorizate.

În fiecare zi de luni transportul special strînge gunoiul de la fiecare familie care

este transportat la gunoiștea din localitate.În favoarea acestui gest fiecare familie
achită 16 lei.

Pentru ca gunoiul să fie luat și transportat locuitorii trebuie să respecte cîteva

cerințe:

- Să fie în saci de polietilenă,carton sau pînză;

- Să fie legați.
33
Concluzii:

În urma elaborării acestui proiect de curs am depistat și realizat că starea

componentelor de mediu întradevăr lasă de droit deoarece omul folosește în munca
sa zi de zi o mulțime de substanțe toxice.

Pe lîngă faptul că se poluează se mai și implementează măsuri și reguli de protecție

a mediului înconjurător.

În comuna Iurceni sunt prezente stări critice de poluare a componentelor de mediu

toate corespund Concentrațiilor Maxime Admisibile. Locuitorii satului se implică
în activitățile de curățare și îmbunătățirii aspectului localității.

Pe teritoriul localității se întîlnesc gunoiști neautorizate dar în mare parte sunt

transportate de la fiecare familie la gunoiștea autorizată din localitate contra plată.

34
Fig.20.

O zi de toamnă.Str.Mihai Eminescu din satul Iurceni.

Fig.21.

Satul în atmosfera toamnei.

35
Fig.22.

Centrul satului Iurceni.

36
Fig.23.

Parcul din satul Iurceni.

37
Bibliografie:

1.Anuarul-Inspecția Ecologică Nisporeni 2016;

2.Itinerar documentar-publicistic ilustrat Vol.7 H-Le;

3.Lgea privind protecția mediului înconjurător (1993);

4.Legea Apelor (2014);

5.Legea privind protecția aerului atmospheric 1997);

6.Legea regnului vegetal (2007);

7.Legea privind conservarea regnului animal (1995);

8.Codul funciar adoptat în 1991 și revăzut în 1995.

38
39