01 - 07 Ionela All

Articolul 10
Salariile de bază și gradațiile

(1) Salariile de bază sunt diferențiate pe funcții, grade/trepte și
gradații.
(2) Fiecărei funcții, fiecărui grad/treaptă profesională îi corespund 5
gradații, corespunzătoare tranșelor de vechime în muncă, cu excepția
funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor de conducere pentru care
gradația este inclusă în indemnizația lunară/salariul de bază prevăzut
pentru aceste funcții în anexele nr. I-IX, precum și a personalului
militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din
sistemul administrației penitenciare.(3) Salariile de bază prevăzute
în anexele nr. I-VIII pentru funcțiile de execuție sunt la gradația 0.
(4) Tranșele de vechime în muncă în funcție de care se acordă cele 5
gradații, precum și cotele procentuale corespunzătoare acestora,
calculate la salariul de bază avut la data îndeplinirii condițiilor de
trecere în gradație și incluse în acesta, sunt următoarele:
a) gradația 1 - de la 3 ani la 5 ani - și se determină prin majorarea
salariului de bază prevăzut în anexele la prezenta lege cu cota
procentuală de 7,5%, rezultând noul salariu de bază;
b) gradația 2 - de la 5 ani la 10 ani - și se determină prin majorarea
salariului de bază avut cu cota procentuală de 5%, rezultând noul
salariu de bază;
c) gradația 3 - de la 10 ani la 15 ani - și se determină prin majorarea
salariului de bază avut cu cota procentuală de 5%, rezultând noul
salariu de bază;
d) gradația 4 - de la 15 ani la 20 de ani - și se determină prin
majorarea salariului de bază avut cu cota procentuală de 2,5%, rezultând
noul salariu de bază;
e) gradația 5 - peste 20 de ani - și se determină prin majorarea
salariului de bază avut cu cota procentuală de 2,5%, rezultând noul
salariu de bază.(5) Gradația obținută se acordă cu începere de la data
de întâi a lunii următoare celei în care s-au împlinit condițiile de
acordare.(6) Pentru personalul nou-încadrat, salariul de bază se
determină prin aplicarea succesivă a majorărilor prevăzute la alin. (4),
corespunzător gradației deținute.(7) Pentru acordarea gradației
corespunzătoare tranșei de vechime în muncă, angajatorul va lua în
considerare integral și perioadele lucrate anterior în alte domenii de
activitate decât cele bugetare.
(la 08-12-2017, Articolul 10 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost
completat de Punctul 1, ARTICOL UNIC din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 91 din
6 decembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 978 din 08
decembrie 2017 )
Articolul 11
(1) Pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul
familiei ocupaționale «Administrație» din aparatul propriu al
consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și
serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora,
salariile de bază se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, a
consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului
București, după caz, în urma consultării organizației sindicale
reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, a reprezentanților
salariaților.
(la 31-03-2018, Alineatul (1) din Articolul 11 , Sectiunea 1 , Capitolul
II a fost modificat de Punctul 1, Articolul II din LEGEA nr. 80 din 28
martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 276 din 28 martie 2018 )
(2) Nomenclatorul funcțiilor necesare desfășurării activităților
specifice fiecărei instituții sau autorități a administrației publice
locale, precum și ierarhia funcțiilor sunt prevăzute în anexa nr. VIII
cap. I lit. A pct. III și cap. II lit. A pct. IV.(3) Stabilirea
salariilor lunare potrivit alin. (1) se realizează de către ordonatorul
de credite, cu respectarea prevederilor art. 25.(4) Nivelul veniturilor
salariale se stabilește, în condițiile prevăzute la alin. (1) și (3),
fără a depăși nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau,
după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului
județean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului București,
corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu,
sectoarele municipiului București, primăria generală a municipiului
București, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu
încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri
și cheltuieli.(5) Angajarea, promovarea, avansarea în gradație a
personalului prevăzut la alin. (1) se fac cu respectarea prevederilor
prezentei legi, precum și a celorlalte reglementări specifice
funcționarilor publici și personalului contractual.
Articolul 12
Modul de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor

de funcție, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor
lunare(1) Salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție,
soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile,
soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare și
indemnizațiile lunare se stabilesc potrivit prevederilor prezentei legi
și anexelor nr. I-IX, astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale
sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile aprobate de la
bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale
și bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile de personal, în
vederea realizării obiectivelor, programelor și proiectelor stabilite.
(2) Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de
funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare se stabilesc
prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I-VIII cu
salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare.
Articolul 13
Modul de stabilire a indemnizațiilor lunare pentru funcțiile de

demnitate publică(1) Indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate
publică se determină prin înmulțirea coeficienților din anexa nr. IX cu
salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare.
(2) Perioada în care persoanele prevăzute la alin. (1) au ocupat funcții
de demnitate publică constituie vechime în muncă și în specialitate.
Secţiunea a 2-a Alte drepturi salariale
Articolul 14
Drepturi salariale pentru deținerea titlului științific de

doctor(1) Personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază
de o indemnizație lunară pentru titlul științific de doctor în cuantum
de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în
plată, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține
titlul. Cuantumul salarial al acestei indemnizații nu se ia în calcul la
determinarea limitei sporurilor, compensațiilor, primelor, premiilor și
indemnizațiilor prevăzută la art. 25.(2) În situația cumulului de
funcții, indemnizația prevăzută la alin. (1) se acordă, la cerere, numai
de către angajatorul unde beneficiarul are funcția de bază declarată.
(3) Personalul didactic de predare care solicită și obține gradul
didactic I prin echivalare, potrivit prevederilor Ordinului ministrului
educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5561/2011 pentru
aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din
învățământul preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare,
nu primește indemnizația pentru titlul științific de doctor. Cadrele
didactice optează pentru indemnizația pentru titlul științific de doctor
sau pentru echivalarea cu gradul didactic I.Notă
Articolul 1 din ORDINUL nr. 3.993 din 16 iunie 2021, publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 605 din 17 iunie 2021 prevede:
Articolul 1
(1) Majorările/Creșterile salariale prevăzute la art. 4, art. 5 alin.
(1), art. 7 și art. 8 din anexa nr. I cap. I lit. B „Reglementări
specifice personalului didactic din învățământ“, respectiv art. 15 din
Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din
fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, se aplică
la salariul de bază deținut/aflat în plată.
(2) Prevederile art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind
salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și
completările ulterioare, se aplică și cadrelor didactice care au obținut
gradul didactic I prin echivalare, anterior datei de 1 iulie 2017.
(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică începând cu drepturile
salariale aferente lunii iunie 2021.
Articolul 15
Drepturi salariale pentru activitatea de control financiar preventiv

Personalul care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe
perioada de exercitare a acesteia, beneficiază de o majorare a
salariului de bază cu 10%.Notă
Articolul 1 din ORDINUL nr. 3.993 din 16 iunie 2021, publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 605 din 17 iunie 2021 prevede:
Articolul 1
(1) Majorările/Creșterile salariale prevăzute la art. 4, art. 5 alin.
(1), art. 7 și art. 8 din anexa nr. I cap. I lit. B „Reglementări
specifice personalului didactic din învățământ“, respectiv art. 15 din
Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din
fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, se aplică
la salariul de bază deținut/aflat în plată.
(2) Prevederile art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind
salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și
completările ulterioare, se aplică și cadrelor didactice care au obținut
gradul didactic I prin echivalare, anterior datei de 1 iulie 2017.
(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică începând cu drepturile
salariale aferente lunii iunie 2021.
Secţiunea a 3-a Sporuri
Articolul 20
Sporul pentru munca de noapte(1) Personalul care, potrivit programului

normal de lucru, își desfășoară activitatea între orele 22,00 și 6,00
beneficiază, pentru orele lucrate în acest interval, de un spor pentru
munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, solda de
funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, dacă timpul
astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de
lucru.(2) Sporul de noapte nu se ia în calcul la determinarea limitei
sporurilor, compensațiilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor
prevăzute la art. 25.
Articolul 21
Sporul pentru munca suplimentară(1) Munca suplimentară prestată peste

programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de
sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în
conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere
plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea
acesteia.(2) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu
este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară
prestată peste programul normal de lucru va fi plătită în luna următoare
cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de
funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare
efectuate.(3) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu
este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară
prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în
celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu
se lucrează, va fi plătită în luna următoare cu un spor de 100% din
salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de
încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.(4) Plata muncii
în condițiile alin. (2) și (3) se poate face numai dacă efectuarea
orelor suplimentare a fost dispusă de șeful ierarhic în scris, fără a se
depăși 360 de ore anual. În cazul prestării de ore suplimentare peste un
număr de 180 de ore anual, este necesar acordul sindicatelor
reprezentative sau, după caz, al reprezentanților salariaților, potrivit
legii.(5) La locurile de muncă la care durata normală a timpului de
lucru a fost redusă, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depășirea
programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, fiind
obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător.(6) Prevederile
prezentului articol nu se aplică persoanelor salarizate prin plata cu
ora, prin cumul de funcții în cadrul aceleiași instituții sau autorități
publice ori persoanelor angajate cu timp parțial.Notă
Conform art. 8 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 90 din 6 decembrie 2017,
publicată în Monitorul Oficial nr. 973 din 7 decembrie 2017, prin
derogare de la prevederile art. 21 din Legea-cadru nr. 153/2017, în anul
2018, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de
lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de
execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus
săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în
conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul
schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber
corespunzător acestora.
Articolul IV din LEGEA nr. 79 din 28 martie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 276 din 28 martie 2018 prevede:
Articolul IV
(1) Prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea
și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, munca
suplimentară prestată începând cu 1 aprilie 2018 peste programul normal
de lucru de către personalul cu statut special care are atribuții pentru
desfășurarea activităților deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut
în domeniul ordinii și siguranței publice, în respectarea regimului
frontierei de stat a României, în situații de urgență, în
personalizarea, emiterea și evidența generală a documentelor de
identitate și a pașapoartelor simple, în emiterea și evidența permiselor
de conducere și a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor
rutiere, precum și de către funcționarii publici cu statut special din
sistemul administrației penitenciare, care nu se poate compensa cu timp
liber corespunzător, se plătește cu o majorare de 75% din solda de
funcție/salariul de funcție, proporțional cu timpul efectiv lucrat în
aceste condiții. Plata majorării se efectuează în cazul în care
compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60
de zile după prestarea muncii suplimentare.
(2) Plata majorării prevăzute la alin. (1) se efectuează astfel încât să
se încadreze în limita de 3% din suma soldelor de funcție/salariilor de
funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut,
gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă.
(3) În cazul funcționarilor publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciare, limita de 3% prevăzută la alin. (2) se
stabilește la nivelul bugetului centralizat al Administrației Naționale
a Penitenciarelor.
(4) Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru se poate
plăti numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de șeful
ierarhic, în scris, fără a se depăși 180 de ore anual. În cazuri cu
totul deosebite, munca suplimentară se poate efectua și peste acest
plafon, dar nu mai mult de 360 de ore anual, cu aprobarea ordonatorului
de credite și cu acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al
reprezentanților salariaților, potrivit legii, precum și cu încadrarea
în fondurile bugetare aprobate.
(5) Condițiile de stabilire a majorării prevăzute la alin. (1), precum
și activitățile deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut pentru
care se acordă acest drept se stabilesc prin ordin al ordonatorului
principal de credite.
(6) În anul 2018, dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere
prevederilor art. 10 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
90/2017, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 35, Capitolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 114 din 28
decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1116 din 29 decembrie
2018 prevede:
Articolul 35
(1) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin (2)-(6) din Legea-cadru
nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în perioada
2019-2021, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului
de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de
execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus
săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în
conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul
schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber
corespunzător acestora.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în anul 2019, pentru
activitatea desfășurată de personalul militar, polițiști, funcționarii
publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și
personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și
securitate națională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători
legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările
în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislație
aferente lunii iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor
drepturi o reprezintă solda de funcție/salariul de funcție/salariul de
bază cuvenit(ă).
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), munca suplimentară
prestată în perioada 2019-2021 peste programul normal de lucru de către
personalul cu statut special care are atribuții pentru desfășurarea
activităților deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul
ordinii și siguranței publice, în respectarea regimului frontierei de
stat a României, în situații de urgență, în personalizarea, emiterea și
evidența generală a documentelor de identitate și a pașapoartelor
simple, în emiterea și evidența permiselor de conducere și a
certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum și
de către funcționarii publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber
corespunzător, se plătește cu o majorare de 75% din solda de
funcție/salariul de funcție cuvenit(ă), proporțional cu timpul efectiv
lucrat în aceste condiții. Plata majorării se efectuează în cazul în
care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele
60 de zile după prestarea muncii suplimentare.
(4) Plata majorării prevăzute la alin. (3) se efectuează astfel încât să
se încadreze în limita de 3% din suma soldelor de funcție/salariilor de
funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut,
gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă.
(5) În cazul funcționarilor publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciare, limita de 3% prevăzută la alin. (3) se
stabilește la nivelul bugetului centralizat al Administrației Naționale
a Penitenciarelor.
(6) În situația prevăzută la alin. (3), munca suplimentară prestată
peste programul normal de lucru se poate plăti numai dacă efectuarea
orelor suplimentare a fost dispusă de șeful ierarhic, în scris, fără a
se depăși 180 de ore anual. În cazuri cu totul deosebite, munca
suplimentară se poate efectua și peste acest plafon, dar nu mai mult de
360 de ore anual, cu aprobarea ordonatorului de credite și cu acordul
sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanților
salariaților, potrivit legii, precum și cu încadrarea în fondurile
bugetare aprobate.
(7) Condițiile de stabilire a majorării prevăzute la alin. (3), precum
și activitățile deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut pentru
care se acordă acest drept se stabilesc prin ordin al ordonatorului
principal de credite.
(8) Dispozițiile alin. (3)-(7) nu aduc atingere prevederilor art. 35
alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.
(9) Ordonatorii de credite răspund în condițiile legii de stabilirea și
acordarea drepturilor prevăzute la alin. (2)-(4) numai în condițiile
încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget.
Articolul 22
Sporul pentru persoanele cu handicap(1) Pentru activitatea desfășurată

de nevăzătorii cu handicap grav și accentuat, în cadrul programului
normal de lucru, se acordă un spor de 15% din salariul de bază/solda de
funcție/salariul de funcție/indemnizația de încadrare.(2) Celelalte
categorii de persoane cu handicap grav și accentuat care vor beneficia
de acest spor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului emisă până la data
de 1 septembrie 2018.
(la 31-03-2018, Articolul 22 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost
modificat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 79 din 28 martie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 276 din 28 martie 2018 )
Articolul 23
Sporul pentru condiții de muncă

Locurile de muncă și categoriile de personal, precum și mărimea concretă
a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele nr. I-VIII și
condițiile de acordare a acestuia se stabilesc, în cel mult 60 de zile
de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea
I, prin regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele
coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, respectiv
învățământ, sănătate și asistență socială, cultură, diplomație,
justiție, administrație, de către instituțiile de apărare, ordine
publică și securitate națională, precum și de către autoritățile publice
centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, a fiecăreia
dintre instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională
sau a fiecăreia dintre autoritățile publice centrale autonome, cu avizul
Ministerului Muncii și Protecției Sociale și al Ministerului Finanțelor
Publice și cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative
domeniului de activitate.
Articolul 24
Sporuri și drepturi salariale specifice

Limita maximă a sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor,
adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor și a altor elemente ale
venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este
prevăzută în prezenta lege și în anexele nr. I – VIII.
Articolul 25
Limitarea sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor

și indemnizațiilor și a altor drepturi(1) Suma sporurilor,
compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor,
inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget
pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma
salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție,
soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și
a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de
încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz.(2) Prin excepție de la
prevederile alin. (1), pentru instituțiile din sistemul sanitar și de
asistență socială și cele din sistemul de apărare, ordine publică și
securitate națională, suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor,
primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și
vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator
principal de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a
soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor
gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de
comandă/salariilor de comandă și a indemnizațiilor lunare, după caz.
(la 08-12-2017, Alineatul (2) din Articolul 25 , Sectiunea a 3-a ,
Capitolul II a fost modificat de Punctul 7, ARTICOL UNIC din ORDONANȚA
DE URGENȚĂ nr. 91 din 6 decembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 978 din 08 decembrie 2017 )(2^1) Prin derogare de la alin.
(1) și (2), începând cu data de 1 iulie 2020 și până la data declarării
de către Organizația Mondială a Sănătății a încetării pandemiei COVID-
19, pentru personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar
sanitar, inclusiv personalul de specialitate din structurile paraclinice
medico-sanitare și personalul paramedical, implicat direct în
transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul
pacienților diagnosticați cu COVID-19, suma sporurilor, compensațiilor,
adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor acordate cumulat pe
total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 35% din
suma salariilor de bază, a indemnizațiilor de încadrare și a
indemnizațiilor lunare, după caz.
completat de Punctul 4, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 141 din 21 iulie
2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 647 din 22 iulie 2020 )
(3) Începând cu luna mai 2018, la stabilirea limitei de sporuri
prevăzute la alin. (2) se includ drepturile prevăzute la anexa nr. II
cap. II art. 2 alin. (1).
(la 22-05-2018, Alineatul (3) din Articolul 25, Secțiunea a 3-a,
Capitolul II a fost modificat de Punctul 2, ARTICOLUL UNIC din ORDONANȚA
DE URGENȚĂ nr. 41 din 16 mai 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
433 din 22 mai 2018 )(4) Prevederile alin. (1) nu se aplică personalului
trimis în misiune în străinătate.(5) Prevederile alin. (2) și (3),
pentru instituțiile din sistemul sanitar, se aplică începând cu data de
1 martie 2018
6 decembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 978 din 08
decembrie 2017 )(6) Pentru ordonatorii principali de credite prevăzuți
la alin. (2) se depășește, după caz, plafonul prevăzut la respectivul
alineat, astfel încât, pentru unitățile sanitare de monospecialitate,
serviciile județene de ambulanță și Serviciul de Ambulanță al
Municipiului București-Ilfov, să se asigure limita minimă a sporurilor
stabilită conform prevederilor art. 23. Unitățile sanitare de
monospecialitate includ unități sanitare cu și fără paturi care acordă
servicii medicale într-o specialitate, în conexiune, după caz, cu alte
specialități complementare.
(la 22-05-2018, Articolul 25 din Secțiunea a 3-a, Capitolul II a fost
16 mai 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 22 mai 2018 )
Notă
Art. 9 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 90 din 6 decembrie 2017, publicată
în Monitorul Oficial nr. 973 din 7 decembrie 2017, prevede:
„(1) În anul 2018, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt
definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind
finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la
art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și
completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de
subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri
proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă
personalului din cadrul acestora tichete cadou, premii și nici
indemnizația de hrană și indemnizația de vacanță prevăzute de Legea-
cadru nr. 153/2017.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în anul 2018 se pot
acorda premii pentru sportivii și colectivele tehnice care au obținut
performanțe deosebite la acțiunile sportive internaționale și naționale
oficiale, pentru elevii, studenții, cercetătorii și profesorii care au
obținut distincții la olimpiadele internaționale și concursurile
internaționale și naționale pe discipline de învățământ și pentru
profesorii care i-au pregătit pe aceștia, cu încadrarea în alocarea
bugetară.
(3) În anul 2018, instituțiile și autoritățile publice prevăzute
la alin. (1) acordă o singură indemnizație de vacanță sau o singură
primă de vacanță, după caz, sub formă de vouchere, în conformitate cu
prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, aprobată cu modificări
și completări prin Legea nr. 94/2014 cu modificările și completările
ulterioare. Cuantumul voucherelor de vacanță acordate în temeiul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările și completările
ulterioare, nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art.
25 din Legea-cadru nr. 153/2017”.
Articolul 36, Capitolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 114 din 28
decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1116 din 29 decembrie
2018 prevede:
Articolul 36
(1) În perioada 2019-2020, personalul din cadrul instituțiilor și
autorităților publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct.
30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare,
și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările
și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de
subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri
proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, beneficiază de
vouchere de vacanță în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 94/2014, cu
modificările și completările ulterioare, precum și de indemnizația de
hrană prevăzută la art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările
și completările ulterioare.
(2) În perioada 2019-2021, instituțiile și autoritățile publice, astfel
cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu
modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39
din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare,
indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv
activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe
lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora
bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de
Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.
(3) În perioada 2019-2021, instituțiile și autoritățile publice, astfel
cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu
modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39
din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare,
indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv
activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe
lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora
premii.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), în perioada 2019-2021 se
pot acorda premii pentru sportivii și colectivele tehnice care au
obținut performanțe deosebite la acțiunile sportive internaționale și
naționale oficiale, pentru elevii, studenții, cercetătorii și profesorii
care au obținut distincții la olimpiadele internaționale și concursurile
internaționale și naționale pe discipline de învățământ și pentru
profesorii care iau pregătit pe aceștia, cu încadrarea în alocarea
bugetară.
(5) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în anii 2019-2020, pentru
personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special
din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din
instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională
se decontează serviciile turistice prestate de orice structură de
primire turistică aflată pe teritoriul României, în limita valorică
prevăzută la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, aprobată cu modificări
și completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările și completările
ulterioare. Cuantumul sumelor decontate nu se ia în calcul la
determinarea limitei prevăzute la art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017,
cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 26
Premii și prime(1) Ordonatorii de credite pot acorda lunar premii de
excelență pentru personalul care a participat direct la obținerea unor
rezultate deosebite în activitatea instituțiilor sau autorităților
publice, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile de bază, soldele
de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului
profesional deținut, gradațiile și soldele de comandă/salariile de
comandă, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare aferente
personalului prevăzut în statul de funcții, sub condiția încadrării în
fondurile aprobate prin buget.(2) Premiile de excelență se pot acorda în
cursul anului personalului care a realizat sau a participat direct la
obținerea unor rezultate deosebite în activitatea
instituției/autorității publice sau a sistemului din care face parte, a
participat la activități cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu
caracter excepțional ori a avut un volum de activitate ce depășește în
mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport de complexitatea
sarcinilor, ținându-se seama de evaluarea criteriilor prevăzute la art.
8 alin. (2). Sumele neutilizate pot fi utilizate în lunile următoare, în
cadrul aceluiași an bugetar.(3) Premiile de excelență individuale lunare
nu pot depăși, lunar, două salarii de bază minim brute pe țară garantate
în plată și se stabilesc de către ordonatorii de credite în limita
sumelor aprobate în buget cu această destinație, în condițiile legii,
avându-se în vedere elementele prevăzute la alin. (2), cu consultarea
organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după
caz, cu consultarea reprezentanților salariaților, acolo unde nu sunt
constituite astfel de organizații sindicale.
(la 08-12-2017, Alineatul (3) din Articolul 26 , Sectiunea a 3-a ,
Capitolul II a fost modificat de Punctul 9, ARTICOL UNIC din ORDONANȚA
DE URGENȚĂ nr. 91 din 6 decembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 978 din 08 decembrie 2017 )(4) Începând cu data de 1 decembrie 2018,
ordonatorii de credite acordă, obligatoriu, o indemnizație de vacanță.
Modalitatea de acordare se stabilește prin hotărâre a Guvernului.Notă
Potrivit art. III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 107 din 7 decembrie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1058 din 13 decembrie 2018,
prevederile art. 26 alin. (4)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind
salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu
modificările și completările ulterioare, intră în vigoare la data de 1
ianuarie 2021.
Conform alineatului (6) al articolului I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
226 din 30 decembrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1332 din
31 decembrie 2020, prevederile art. 26 alin. (4)-(6) din Legea-cadru nr.
153/2017, cu modificările și completările ulterioare, intră în vigoare
la data de 1 ianuarie 2022.(5) Valoarea anuală a indemnizației de
vacanță este la nivelul unui salariu de bază minim brut pe țară garantat
în plată și se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat în cursul
anului calendaristic.Notă
ianuarie 2021.
la data de 1 ianuarie 2022(6) Indemnizația de vacanță prevăzută la alin.
(4) și (5) se acordă cu încadrarea în prevederile art. 25 alin. (1).Notă
ianuarie 2021.
la data de 1 ianuarie 2022(7) Indemnizația de vacanță nu se acordă
persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, alese și numite.
Anexa nr. VI
FAMILIA OCUPAȚIONALĂ DE FUNCȚII BUGETARE

„APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ȘI SECURITATE NAȚIONALĂ“
Capitolul I Soldele de funcție/Salariile de funcție pentru personalul

militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din
instituțiile publice din sistemul de apărare, ordine publică și
securitate națională
Nr. Funcția Nivelul Solde de funcție/ Coeficient

crt. studiilor salarii de funcție
- lei
Anul 2022
Minim Maxim Minim Maxim
1 Șeful Statului Major General, secretar de stat - șef

al Departamentului Ordine și Siguranță Publică,
prim-adjunctul directorului Serviciului Român de
Informații, primul adjunct al directorului
Serviciului de Informații Externe, directorul
Serviciului de Telecomunicații Speciale, directorul
Serviciului de Protecție și Pază S - 10880 4,35
2 Adjuncții directorului Serviciului Român de

Informații, adjuncții directorului Serviciului de
Informații Externe, directorul general al Direcției
Generale de Informații a Apărării, secretarii de
stat și alte funcții asimilate funcției de secretar
de stat din Ministerul Afacerilor Interne S - 9651 3,86
3 Prim-adjunctul și adjuncții directorului Serviciului

de Telecomunicații Speciale, prim-adjunctul și
adjunctul directorului Serviciului de Protecție și
Pază, subsecretarii de stat din Ministerul
Afacerilor Interne S - 9125 3,65
4 Funcții corespunzătoare gradului de general, amiral,

chestor general dc poliție, directorul general al
Administrației Naționale a Penitenciarelor S 8247 8774 3,30 3,51
5 Funcții corespunzătoare gradului de

general-locotenent, viceamiral, chestor-șef de
poliție, directorii generali adjuncți din
Administrația Națională a Penitenciarelor S 8072 8247 3.23 3,30
6 Funcții corespunzătoare gradului de general - maior,

contraamiral, chestor principal de poliție S 7546 8072 3.02 3,23
7 Funcții corespunzătoare gradului de general de

brigadă, general dc flotilă aeriană, contraamiral
de flotilă, chestor de poliție/penitenciare S 6844 7282 2.74 2,91
8 Funcții corespunzătoare gradului de colonel,

comandor, comisar-șef de poliție/penitenciare S 5791 6844 2,32 2,74
9 Funcții corespunzătoare gradului de

locotenent-colonel, căpitan-comandor, comisar de
poliție/penitenciare S 5212 5528 2,08 2,21
10 Funcții corespunzătoare gradului de maior,

locotenent-comandor, subcomisar de poliție/
penitenciare S 4819 5110 1,93 2,04
11 Funcții corespunzătoare gradului de căpitan,

inspector principal de poliție/penitenciare S 4561 4819 1,82 1,93
12 Funcții corespunzătoare gradului de locotenent,

inspector de poliție/penitenciare S 4302 4561 1,72 1,82
13 Funcții corespunzătoare gradului de sublocotenent,

aspirant, subinspector de poliție/penitenciare S 4087 4259 1.63 1,70
14 Funcții corespunzătoare gradului de subinspector de

poliție/penitenciare debutant S - 3950 - 1,58
15 Funcții corespunzătoare gradului de maistru S 4259 4345 1.70 1,74

militar principal/plutonier adjutant
principal/șef PL 4087 4173 1,63 1,67
M 3950 4130 1,58 1,65
16 Funcții corespunzătoare gradului de maistru S 4173 4259 1,67 1,70

militar cls. I/plutonier adjutant
PL 3950 4130 1,58 1,65
M 3900 4087 1,56 1,63

militar cls. a II-a/plutonier major
PL 3900 4087 1,56 1,63
M 3850 3950 1,54 1,58

militar cls. a III-a/plutonier
PL 3850 3950 1,54 1,58
M 3750 3900 1,50 1,56

militar cls. a IV-a/sergent major
PL 3750 3900 1,50 1,56
M 3610 3850 1,44 1,54
20 Funcții corespunzătoare gradului de agent-agent șef S 4259 4345 1,70 1,74

principal de poliție/penitenciare (șef formațiune *)
M 3950 4130 1,58 1,65
21 Funcții corespunzătoare gradului de agent-agent șef S 4173 4259 1,67 1,70

principal de politie/penitenciare
M 3900 4087 1,56 1,63
22 Funcții corespunzătoare gradului de maistru PL - 3750 1,50

militar cls. a V-a/sergent/agent de poliție/
penitenciare debutant M - 3610 1,44
23 Funcții corespunzătoare gradului de caporal clasa I - 2780 1,11
24 Funcții corespunzătoare gradului de caporal

clasa a II-a - 2675 1,07
25 Funcții corespunzătoare gradului de caporal

clasa a III-a - 2605 1,04
26 Funcții corespunzătoare gradului de fruntaș - 2570 1,03
27 Funcții corespunzătoare gradului de soldat - 2500 1,00

*) Prin formațiune se înțelege: echipaj, post de poliție, patrulă,
arest, schimb, tură, atelier etc.
NOTĂ:
Pentru personalul militar în activitate, polițiști și funcționari publici cu statut
special din sistemul administrației penitenciare, care prin aplicarea programului de
restructurare sunt numiți/încadrați în funcții inferioare, se acordă solda/salariul de
funcție corespunzător funcției din care aceste categorii de personal au provenit, în
condițiile stabilite prin ordinul ordonatorului principal de credite.
Capitolul II Sistemul pensiilor militare de stat
Articolul 14
În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele categorii

de pensii:
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaș.
Secţiunea 1 Pensia de serviciu
Articolul 15
Pensia de serviciu poate fi:

a) pentru limită de vârstă;
b) anticipată;
c) anticipată parțială.
Articolul 16
(1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii,
polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate,
care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă;
b) au o vechime efectivă de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin 15
ani reprezintă vechimea în serviciu.(2) Vârsta standard de pensionare
pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 60 de
ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor
standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa care face
parte integrantă din prezenta lege.
Articolul 17
(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii, polițiștii și
funcționarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc
cumulativ condițiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b),
au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă
diminuată cu 5 ani și se află în una dintre următoarele situații:
a) sunt trecuți în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca
urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din
statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale
instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și
securității naționale;
b) sunt trecuți în rezervă sau direct în retragere ori au încetat
raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat
pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză
medico-militară.(2) La acordarea pensiei de serviciu anticipate,
diminuarea vârstei standard de pensionare cu 5 ani prevăzută la alin.
(1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta
lege sau de alte acte normative.
Articolul 18
(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parțială militarii,
polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate,
care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puțin
10 ani vechime în serviciu, și care se află în una dintre următoarele
situații:
a) sunt trecuți în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu, ca
urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din
statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale
instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și
securității naționale;
b) sunt trecuți în rezervă sau direct în retragere ori au încetat
raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat
pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză
medico-militară.(2) Cuantumul pensiei anticipate parțiale pentru
militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special în
activitate prevăzuți la alin. (1) se calculează pentru numărul anilor de
vechime în serviciu stabiliți în condițiile art. 3 lit. e), la care se
adaugă sporurile acordate conform art. 24.(3) La împlinirea vârstei
standard de pensionare, prevăzută de prezenta lege, pensia de serviciu
anticipată parțială devine pensie de serviciu pentru limită de vârstă,
iar cuantumul pensiei militare se recalculează prin raportare la
vechimea cumulată calculată la data trecerii în rezervă ori a încetării
raporturilor de serviciu.
Articolul 19
Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, care la

data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu
îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o
vechime în serviciu de cel puțin 10 ani, beneficiază de pensie de
serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de
vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în
serviciu, stabiliți în condițiile art. 3 lit. e), la care se adaugă
sporurile acordate conform art. 24.
Articolul 20
La împlinirea vârstei prevăzute de prezenta lege pentru obținerea

pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, pensia de serviciu
anticipată devine, din oficiu, pensie de serviciu pentru limită de
vârstă.
Articolul 21
(1) Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special
care, la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor
de serviciu, îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la art. 16
alin. (1) lit. b), au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de
vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:
a) pentru activitate realizată în condiții de muncă deosebite:
Reducerea vârstei prevăzute

Vechime realizată în condiții la art. 16 alin. (2):
deosebite și/sau în grupa
a II-a de muncă (ani împliniți) Ani Luni
6 1 -
8 1 6
10 2 -
12 2 6
14 3 -
16 3 6
18 4 -
20 4 6
22 5 -
24 5 6
26 6 -
28 6 6
30 7 -
32 7 6
35 8 -
b) pentru activitate realizată în condiții de muncă speciale și alte

condiții:
Vechime realizată în condiții Reducerea vârstei prevăzute

speciale și alte condiții și/ la art. 16 alin. (2):
sau în grupa I de muncă
(ani împliniți) Ani Luni
2 1 -
3 1 6
4 2 -
5 2 6
6 3 -
7 3 6
8 4 -
9 4 6
10 5 -
11 5 6
12 6 -
13 6 6
14 7 -
15 7 6
16 8 -
17 8 6
18 9 -
19 9 6
20 10 -
21 10 6
22 11 -
23 11 6
24 12 -
25 12 6
26 de ani și peste 13 -
(2) Reducerea vârstei standard de pensionare, potrivit alin. (1) sau în
alte condiții stabilite prin acte normative, nu poate fi mai mare de 13
ani. Prin reducere, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică
de 45 de ani.(3) De reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută
la alin. (1) beneficiază și militarii, polițiștii și funcționarii
publici cu statut special care, la data depunerii cererii de pensionare,
îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit.
b) și care se regăsesc în una dintre următoarele situații:
a) au fost trecuți în rezervă în conformitate cu art. 45 alin. (1) lit.
a),b), e), g) și h) din Legea nr. 384/2006, cu modificările și
completările ulterioare;
b) au fost trecuți în rezervă ori le-au încetat raporturile de serviciu
din motive neimputabile acestora, ca urmare a reorganizării unității
militare sau a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum
și pentru alte motive ori nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării
naționale, ordinii publice și securității naționale.
(la 01-06-2020, Articolul 21 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost
completat de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 69 din 29 mai 2020, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 29 mai 2020 )
Articolul 22
Abrogat.
(la 11-12-2015, Art. 22 a fost abrogat de pct. 1 al art. 40 din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 9 decembrie 2015, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 923 din 11 decembrie 2015. )
Articolul 23
(1) Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei
de serviciu este perioada în care o persoană s-a aflat în una sau mai
multe din situațiile prevăzute la art. 3 lit. e), la care se adaugă
sporurile acordate conform art. 24.(2) Vechimea în serviciu pentru
deschiderea dreptului la pensia de serviciu nu cuprinde și sporul
acordat pentru activitatea desfășurată în condițiile de muncă prevăzute
de Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările ulterioare, și
de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004, cu modificările ulterioare.
Articolul 24
La stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat efectiv,

în condițiile stabilite de Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, cu
modificările ulterioare, și de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004, cu
modificările ulterioare, astfel:
a) 1 an și 3 luni, în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în
condiții deosebite;
b) 1 an și 6 luni, în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în
condiții speciale;
c) 2 ani, în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în alte
condiții.
Articolul 25
(1) Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în
condițiile art. 16-18 și 32 și perioadele recunoscute ca vechime în
serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în
condițiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(la 11-12-2015, Alin. (1) al art. 25 a fost modificat de pct. 2 al art.
40 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 9 decembrie 2015, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 923 din 11 decembrie 2015. )(2) Vechimea
valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin.
(1) nu se poate valorifica și în sistemul public de pensii sau în
sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, în
condițiile protocoalelor încheiate între entitățile implicate.(3) În
cazul în care din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracțiuni de
cel puțin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea
beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.
Articolul 26
(1) Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut
special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de
serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii prevăzute
la art. 14 lit. a) și b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează
mai întâi de către sistemul în care îndeplinește condițiile cumulative
de pensionare, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 19.
MONITORUL OFICIAL nr. 923 din 11 decembrie 2015. )(2) Între sistemul
pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii, precum și
sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc
reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea
în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în
condițiile alin. (1).(3) În situația prevăzută la alin. (1), pensia
militară de stat se stabilește doar pentru perioadele de vechime în
serviciu, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24, la
calculul pensiei de invaliditate stagiul potențial se acordă doar de
către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată.
Articolul 27
Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 lit. e) pct. 3-5,

care sunt recunoscute ca perioade asimilate în sistemul public de pensii
sau care constituie vechime în muncă sau în serviciu în sistemele
proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, se
iau în calcul, opțional, în unul dintre sisteme.
Articolul 28
(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat
este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază
în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de
militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la
data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor
prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:
a) diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare,
detașare sau transfer;
b) compensațiile lunare pentru chirie;
c) valoarea financiară a normelor de hrană și alocațiile valorice de
hrană;
d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de
protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și
materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii,
precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament;
e) primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de
specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza
permanentă;
f) indemnizațiile de instalare și de mutare, precum și sumele primite,
potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul
serviciului;
g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de
odihnă, precum și a transportului la și de la locul de muncă;
h) plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct
în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept
la pensie;
i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;
j) restituiri și plăți de drepturi aferente altei perioade de activitate
decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;
k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru
gestionarea fondurilor comunitare, precum și a împrumuturilor externe
contractate sau garantate de stat;
l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin
plata cu ora și drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor
de gardă de către personalul medico-sanitar;
m) sumele încasate în calitate de reprezentanți în adunările generale
ale acționarilor, în consiliile de administrație, în comitetele de
direcție, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete
ori organisme, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată,
indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a
entității asimilate acestuia;
n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la
misiuni și operații în afara teritoriului statului român;
o) sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale acordate și
personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut
special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute în anexa nr.
II - Familia ocupațională de funcții bugetare «Învățământ» și în anexa
nr. III - Familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate» la Legea-
cadru nr. 284/2010 ,cu modificările și completările ulterioare;
p) alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății,
nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.Notă
Decizie de admitere: HP nr. 63/2020, publicată în Monitorul Oficial nr.
1295 din 28 decembrie 2020:
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea
nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și
completările ulterioare, stabilește că:
Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este
media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6
luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de
militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate, prin
transpunerea fiecărui element component al soldei/salariului lunar brut
realizat la funcția de bază, stabilit potrivit legilor de salarizare în
vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a se face
distincție după cum acest cuantum brut actualizat este mai mare sau mai
mic față de cel al soldelor/salariilor lunare brute realizate în
perioada aleasă de viitorul pensionar, ceea ce poate semnifica inclusiv
diminuarea bazei de calcul alese în măsura în care, la data deschiderii
drepturilor de pensie, acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 38
alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului
plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
Decizie de respingere: HP nr. 13/2021, publicată în Monitorul Oficial
nr. 450 din 27 aprilie 2021.(2) Pentru militarii, polițiștii și
funcționarii publici cu statut special pensionați în condițiile art.
19, 26 și 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei
militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data
deschiderii dreptului la pensie.(3) Actualizarea prevăzută la alin.
(2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării
soldei de funcție/salariului de funcție și soldei de grad/salariului
gradului profesional, deținute la data trecerii în rezervă/încetării
raporturilor de serviciu.(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea
pensiei militare de stat pentru perioadele în care personalul s-a aflat
în misiune temporară sau permanentă în străinătate este cea prevăzută
la alin. (1) sau (2) corespunzătoare funcției militare/de poliție/de
penitenciare pe care este încadrat în țară sau, la alegere, media
soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni
consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în
misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.
(5) Pentru personalul care a fost detașat în afara instituțiilor publice
de apărare, ordine publică și securitate națională, la determinarea
bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat
conform alin. (1), se utilizează salariile lunare corespunzătoare
funcției exercitate, la care se adaugă drepturile de soldă/salariu
plătite de instituțiile din care aceștia au fost detașați.(6) La
determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare
de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a
exercitat o funcție de demnitate publică se utilizează media drepturilor
salariale lunare corespunzătoare funcției exercitate. În cazul
personalului suspendat ca urmare a exercitării unei funcții de demnitate
publică, se poate utiliza, la alegere, media soldelor/salariilor lunare
brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5
ani de activitate anteriori datei suspendării.(7) Pentru soțul/soția,
militar, polițist sau funcționar public cu statut special, aflat/aflată
în concediu fără plată pentru a-și urma soția/soțul trimisă/trimis în
misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori
îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de
calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de
bază în 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate
anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data
deschiderii drepturilor de pensie.(8) Baza de calcul folosită pentru
stabilirea pensiei de urmaș, în cazul în care decesul susținătorului a
survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea unei pensii,
este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază
de către susținător în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de
activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut
special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la
alegerea beneficiarilor pensiei de urmaș.(9) În situația în care
titularul/susținătorul nu a realizat venituri cel puțin 6 luni
consecutive, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei o
reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția
de bază de către titular/susținător în lunile de activitate în calitate
de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizată la
data deschiderii drepturilor de pensie.(10) Alegerea perioadei care se
ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de
stat se poate face o singură dată.(11) La determinarea
soldelor/salariilor lunare brute nu se au în vedere dispozițiile Legii
nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii
echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare.
(la 11-12-2015, Art. 28 a fost modificat de pct. 4 al art. 40 din
Articolul 29
(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de
calcul, astfel:
a) militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu
vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 de ani,
beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de
serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;
b) pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a), la
cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art.
28.(2) De pensie de serviciu beneficiază și militarii, polițiștii și
funcționarii publici cu statut special, în condițiile legii, cu o
vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat
cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care
lipsește din această vechime.(3) Cuantumul pensiilor militare de stat
stabilite în baza prevederilor art. 19 și 26 se determină proporțional
cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile
prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2).
OFICIAL nr. 923 din 11 decembrie 2015. )Notă
nr. 450 din 27 aprilie 2021.
Articolul 30
Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei

legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art.
28.
OFICIAL nr. 923 din 11 decembrie 2015. )Notă
nr. 450 din 27 aprilie 2021.
Articolul 31
(1) Cota de contribuție individuală la bugetul de stat este egală cu
cota de contribuție de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a)
din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și
completările ulterioare.(2) Termenele de declarare și de plată a sumelor
reprezentând contribuțiile individuale la bugetul de stat sunt cele
prevăzute de legislația fiscală pentru declararea și plata
contribuțiilor de asigurări sociale.
(la 01-01-2018, Articolul 31 din Secțiunea 1, Capitolul II a fost
modificat de Articolul VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 82 din 8
noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 16 noiembrie
2017 )
Secţiunea a 2-a Pensia de invaliditate
Articolul 32
Au dreptul la pensie de invaliditate militarii, polițiștii și

funcționarii publici cu statut special care și-au pierdut total sau cel
puțin jumătate din capacitatea de muncă din cauza:
a) producerii unor accidente de muncă sau a unei boli contractate în
timpul și din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului,
tuberculozei, neoplaziilor, schizofreniei și SIDA;
b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea
serviciului militar/serviciului.
Articolul 33
(1) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condițiile prevăzute
la art. 32 lit. a), și elevii și studenții instituțiilor de învățământ
din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate
națională, cu excepția celor din învățământul liceal, care și-au pierdut
cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de
muncă sau a bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza
activității desfășurate în aceste instituții.(2) În cazul persoanelor
prevăzute la alin. (1), baza de calcul pentru stabilirea pensiei o
reprezintă solda de funcție minimă corespunzătoare primului grad
militar/profesional din cadrul corpului pentru care se pregătește.
Articolul 34
Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a

capacității de muncă, astfel:
a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a
capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire, necesitând
îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a
capacității de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji
fără ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puțin
jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o
activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea
raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul
normal de muncă.
Articolul 35
(1) Criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele
I, II și III de invaliditate sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.
56/2012 pentru aprobarea criteriilor și normelor de diagnostic clinic,
diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă pe baza
cărora se stabilește aptitudinea și încadrarea în grade de invaliditate
pentru cadrele militare, soldații și gradații voluntari, polițiștii și
funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciare.(2) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale
Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și
Serviciului Român de Informații, după caz, organizează, îndrumă și
controlează activitatea de expertiză medicală.
Articolul 36
(1) Evaluarea capacității de muncă, în vederea stabilirii gradului de
invaliditate, se face de către comisiile de expertiză medico-militară de
pe lângă spitalele din sistemul de apărare națională, ordine publică și
securitate națională.(2) Pentru evaluarea capacității de muncă, cererea
și documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de
expertiză medico-militară prevăzute la alin. (1).(3) În urma examinării
clinice și analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză
medico-militară prevăzute la alin. (1) emit decizii medicale de
încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia
centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naționale,
Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, după
caz.(4) În situația în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute
la alin. (3), sunt necesare investigații sau examinări de specialitate
suplimentare, comisiile de expertiză medico-militară propun, după caz,
prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă,
în condițiile legii.(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite
în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii și se comunică
în termen de 5 zile de la emitere. În situațiile prevăzute la alin. (4),
termenul de emitere a deciziei medicale se prelungește corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată, în
termen de 30 de zile de la comunicare, la comisia centrală de expertiză
medico-militară a Ministerului Apărării Naționale, Ministerului
Afacerilor Interne sau a Serviciului Român de Informații, după caz.
(7) Contestația prevăzută la alin. (6) se soluționează în termen de 45
de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluționarea contestației
se comunică în termen de 5 zile de la data soluționării.(8) Deciziile
comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului
Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român
de Informații, prevăzute la alin. (7), date în soluționarea
contestațiilor, pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în
termen de 30 de zile de la comunicare.(9) Deciziile medicale asupra
capacității de muncă, precum și deciziile prevăzute la alin.
(7) necontestate în termen rămân definitive și executorii.
Articolul 37
Constituirea, organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de

expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de
ministrul apărării naționale, ministrul afacerilor interne, ministrul
justiției și directorul Serviciului Român de Informații.
Articolul 38
Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, care

și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor accidente sau a unor
boli care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului
militar/serviciului, beneficiază de pensia de invaliditate dacă au
realizat, în condițiile legii, vechime în serviciu.
Articolul 39
(1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabilește conform
prevederilor art. 29 și 30.(2) Vechimea utilizată pentru calculul
pensiei de invaliditate se stabilește potrivit prevederilor art. 23-27.
(3) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea cumulată se adaugă,
pentru fiecare an potențial, până la realizarea vechimii de 25 de ani
prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), următoarele procente:
a) 1% pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.
Articolul 40
Pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor acțiuni specifice, din

cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente
intervenite în timpul și din cauza serviciului sau a unor misiuni și
operații în afara teritoriului statului român, militarii, polițiștii și
funcționarii publici cu statut special beneficiază de o pensie egală cu
baza de calcul prevăzută la art. 28, dacă aceasta este mai avantajoasă
decât o altă categorie de pensie la care au dreptul.
Articolul 41
(1) Pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate au dreptul la o
indemnizație pentru însoțitor, în afara pensiei, în cuantumul stabilit
pentru această categorie în sistemul public de pensii.(2) Indemnizația
pentru însoțitor se suportă de la bugetul de stat.(3) În cazul
pensionarilor încadrați în gradul I de invaliditate care beneficiază de
pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale,
indemnizația pentru însoțitor se acordă numai de către ultimul sistem în
care aceștia au fost asigurați.
Articolul 42
(1) Pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale
periodic, în funcție de afecțiune, la intervale cuprinse între un an și
3 ani, până la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), la
termenele stabilite de comisiile de expertiză medico-militară.(2) După
fiecare revizuire medicală, comisiile de expertiză medico-militară emit
o nouă decizie medicală asupra capacității de muncă, prin care se
stabilește, după caz:
a) menținerea în același grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacității de muncă.(3) Dreptul la pensie de
invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei
în care s-a emis decizia medicală asupra capacității de muncă, emisă în
urma revizuirii medicale.(4) Neprezentarea, din motive imputabile
pensionarului, la revizuirea medicală, atrage suspendarea plății pensiei
începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea
medicală sau, după caz, încetarea plății pensiei, în condițiile legii.
(5) Revizuirea medicală se poate efectua și la cererea pensionarilor,
dacă starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau, după caz, s-a agravat.
(6) Decizia medicală asupra capacității de muncă emisă la revizuirea
medicală urmează aceleași proceduri de contestare și soluționare,
conform prevederilor art. 36.
Articolul 43
(1) Nu mai sunt supuși revizuirii medicale pensionarii de invaliditate
care:
a) prezintă invalidități care afectează ireversibil capacitatea de
muncă;
b) au împlinit vârsta prevăzută la art. 16 alin. (2);
c) au dreptul la pensia de serviciu în condițiile art. 17 alin. (1) lit.
b) și ale art. 18 alin. (1) lit. b).(2) Constatarea situațiilor
prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiei centrale
de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naționale,
Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, după
caz.
Articolul 44
(1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului
Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român
de Informații pot convoca, pentru expertizare, pensionarul de
invaliditate.(2) Concluziile expertizării sunt obligatorii și definitive
până la următoarea revizuire medicală.(3) Neprezentarea la comisiile
centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării
Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de
Informații, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea
plății pensiei.
Articolul 45
(1) Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care
au dreptul la pensie de invaliditate pot opta, la deschiderea dreptului
de pensie, pentru pensia mai avantajoasă dintre pensia de invaliditate
și pensia de serviciu anticipată sau anticipată parțială, după caz, dacă
îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea
acestora.(2) La împlinirea vârstei prevăzute de prezenta lege pentru
obținerea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă,
beneficiarii pensiei de invaliditate pot opta pentru pensia care îi
avantajează.
Articolul 46
(1) Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I își mențin dreptul
la indemnizația de însoțitor, indiferent de pensia pentru care optează.
(2) Casa de pensii sectorială comunică lunar, comisiei centrale de
expertiză medico-militară, pensionarii încadrați în grad de invaliditate
care au împlinit vârsta standard de pensionare sau, după caz, condițiile
prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
Secţiunea a 3-a Pensia de urmaș
Articolul 47
Pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor dacă

susținătorul, la data decesului, era pensionar sau îndeplinea condițiile
pentru obținerea unei pensii militare de stat.
Articolul 48
Copiii au dreptul la pensie de urmaș:

a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;
b) dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată
potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26
de ani;
c) pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în
perioada în care se aflau în una dintre situațiile prevăzute la lit.
a) sau b).
Articolul 49
(1) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul
vieții, la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), dacă
durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puțin 15 ani și nu
realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională
pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35%
din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului
asigurărilor sociale de stat.(2) În cazul în care durata căsătoriei a
fost mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de
urmaș cuvenite soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru
fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Articolul 50
(1) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de
vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata
căsătoriei a fost de cel puțin un an.(2) Soțul supraviețuitor are
dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârsta și de durata
căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui
accident de muncă sau a unei boli contractate în timpul și din cauza
îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli
profesionale, și dacă nu realizează venituri lunare pentru care
asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din
câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului
asigurărilor sociale de stat.
Articolul 51
Soțul supraviețuitor care nu îndeplinește condițiile prevăzute la art.

49 sau la art. 50 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaș pe o perioadă
de 6 luni de la data decesului soțului susținător, dacă în această
perioadă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este
obligatorie ori acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu
brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Articolul 52
Soțul supraviețuitor care are în îngrijire, la data decesului

susținătorului, unul sau mai mulți copii în vârstă de până la 7 ani
beneficiază de pensie de urmaș până la data împlinirii de către ultimul
copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri
lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este
obligatorie ori acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu
brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Articolul 53
(1) Pensia de urmaș se stabilește, după caz, din:
a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la
care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul
susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru
obținerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.(2) Cuantumul
pensiei de urmaș se stabilește procentual din pensia susținătorului
prevăzută la alin. (1), în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți,
astfel:
a) 50% - pentru un singur urmaș;
b) 75% - pentru 2 urmași;
c) 100% - pentru 3 sau mai mulți urmași.
Articolul 54
Cuantumul pensiei de urmaș, în cazul orfanilor de ambii părinți, se

stabilește prin însumarea drepturilor de pensie de urmaș calculate după
fiecare părinte.
Articolul 55
(1) Urmașii militarilor, polițiștilor ori funcționarilor publici cu
statut special în activitate sau în rezervă, mobilizați sau concentrați
în unități militare, decedați ca urmare a unor acțiuni specifice, prin
accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul
și din cauza serviciului sau a unor misiuni și operații în afara
teritoriului român, beneficiază de o pensie de urmaș egală cu baza de
calcul prevăzută la art. 28.
MONITORUL OFICIAL nr. 923 din 11 decembrie 2015. )(1^1) De o pensie de
urmaș egală cu baza de calcul prevăzută la art. 28, dacă optează pentru
aceasta, pot beneficia și urmașii militarilor, polițiștilor ori
funcționarilor publici cu statut special, aflați în situațiile prevăzute
la alin. (1), cărora li s-a deschis dreptul la pensie de urmaș în
sistemul public de pensii.
completat de Articolul II din LEGEA nr. 23 din 9 ianuarie 2019,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 10 ianuarie 2019 )(2) În cazul
în care nu există urmași, dacă cel decedat era singurul susținător al
părinților săi, aceștia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaș
stabilită potrivit prevederilor alin. (1).(3) Urmașii militarilor,
polițiștilor ori funcționarilor publici cu statut special în rezervă,
aflați în situațiile prevăzute la alin. (1), pot opta între pensia
stabilită potrivit prezentei legi și pensia proprie din sistemul public
de pensii.
Articolul 56
În cazul modificării numărului de urmași, pensia se recalculează în

conformitate cu dispozițiile art. 53 alin. (2).
Articolul 57
Soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie și

îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de
urmaș după soțul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Articolul 58
Opțiunea prevăzută la art. 57 poate fi făcută atât în cadrul sistemului

pensiilor militare de stat, cât și față de celelalte sisteme de pensii.
Capitolul II Informații secrete de stat
Articolul 16
Protecția informațiilor secrete de stat este o obligație ce revine

persoanelor autorizate care le emit, le gestionează sau care intra în
posesia acestora.
Articolul 17
În categoria informațiilor secrete de stat sunt cuprinse informațiile

care reprezintă sau care se referă la:
a) sistemul de apărare a tarii și elementele de baza ale acestuia,
operațiile militare, tehnologiile de fabricație, caracteristicile
armamentului și tehnicii de lupta utilizate exclusiv în cadrul
elementelor sistemului național de apărare;
b) planurile, precum și dispozitivele militare, efectivele și misiunile
forțelor angajate;
c) cifrul de stat și alte elemente criptologice stabilite de
autoritățile publice competente, precum și activitățile în legătura cu
realizarea și folosirea acestora;
d) organizarea sistemelor de protecție și apărare a obiectivelor,
sectoarelor și la rețelele de calculatoare speciale și militare,
inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
e) datele, schemele și programele referitoare la sistemele de
comunicații și la rețelele de calculatoare speciale și militare,
inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
f) activitatea de informații desfășurată de autoritățile publice
stabilite prin lege pentru apărarea tarii și siguranța națională;
g) mijloacele, metodele, tehnica și echipamentul de lucru, precum și
sursele de informații specifice, folosite de autoritățile publice care
desfășoară activitate de informații;
h) produsele geospațiale, cu excepția înregistrărilor
aerofotogrammetrice, pe care sunt reprezentate elemente de conținut cu
relevanță în domeniul securității naționale;
(la 03-07-2015, Lit. h) a art. 17 a fost modificată de pct. 2 al art.
unic din LEGEA nr. 167 din 29 iunie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 473 din 30 iunie 2015. )
h^1) înregistrările aerofotogrammetrice obținute cu senzori aeropurtați
de orice tip care operează în spectrul electromagnetic, cu rezoluția
spațială mai mică de 15 cm, și înregistrările aerofotogrammetrice
obținute cu senzori aeropurtați activi de tip digital care conțin mai
mult de 9 puncte/m², pe care sunt reprezentate elemente de conținut cu
relevanță în domeniul securității naționale;
(la 03-07-2015, Lit. h^1) a art. 17 a fost introdusă de pct. 3 al art.
unic din LEGEA nr. 167 din 29 iunie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 473 din 30 iunie 2015. )
i) studiile, prospecțiunile geologice și determinările gravimetrice cu
densitate mai mare de un punct pe kilometru pătrat, prin care se
evaluează rezervele naționale de metale și minereuri rare, prețioase,
disperse și radioactive, precum și datele și informațiile referitoare la
rezervele materiale, care sunt în competenta Administrației Naționale a
Rezervelor de Stat;
j) sistemele și planurile de alimentare cu energie electrica, energie
termica, apa și alți agenți necesari funcționarii obiectivelor
clasificate secrete de stat;
k) activitățile științifice, tehnologice sau economice și investițiile
care au legătura cu siguranța națională ori cu apărarea națională sau
prezintă importanta deosebita pentru interesele economice și tehnico-
științifice ale României;
l) cercetările științifice în domeniul tehnologiilor nucleare, în afară
celor fundamentale, precum și programele pentru protecția și securitatea
materialelor și a instalațiilor nucleare;
m) emiterea, imprimarea bancnotelor și baterea monedelor metalice,
machetele emisiunilor monetare ale Băncii Naționale a României și
elementele de siguranța ale însemnelor monetare pentru depistarea
falsurilor, nedestinate publicității, precum și imprimarea și tipărirea
hârtiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur
și a obligațiunilor de stat;
n) relațiile și activitățile externe ale statului român, care, potrivit
legii, nu sunt destinate publicității, precum și informațiile altor
state sau organizații internaționale, față de care, prin tratate ori
înțelegeri internaționale, statul român și-a asumat obligația de
protecție.
Articolul 18
(1) Informațiile secrete de stat se clasifica pe niveluri de
secretizare, în funcție de importanta valorilor protejate.(2) Nivelurile
de secretizare atribuite informațiilor din clasa secrete de stat sunt:
a) strict secret de importanta deosebita;
b) strict secret;
c) secret.
Articolul 19
Sunt împuterniciți să atribuie unul dintre nivelurile de secretizare a

informațiilor cu prilejul elaborării lor:
a) pentru informațiile strict secrete de importanta
deosebita:1. Președintele României;2. președintele Senatului și
președintele Camerei Deputaților;3. membrii Consiliului Suprem de
Apărare a Tarii;4. primul-ministru;5. membrii Guvernului și secretarul
general al Guvernului;6. guvernatorul Băncii Naționale a
României;7. directorii serviciilor naționale de informații;8. directorul
Serviciului de Protecție și Paza;9. directorul Serviciului de
Telecomunicații Speciale;10. secretarul general al Senatului și
secretarul general al Camerei Deputaților;11. președintele Institutului
Național de Statistica;12. directorul Administrației Naționale a
Rezervelor de Stat;13. alte autorități împuternicite de Președintele
României sau de primul-ministru;
b) pentru informațiile strict secrete - împuterniciții prevăzuți la lit.
a), precum și funcționarii cu rang de secretar de stat, potrivit
competentelor materiale ale acestora;
c) pentru informațiile secrete - împuterniciții prevăzuți la lit.
a) și b), precum și funcționarii superiori cu rang de subsecretar de
stat, secretar general ori director general, potrivit competentelor
materiale ale acestora.
Articolul 20
Orice persoana fizica sau juridică română poate face contestație la

autoritățile care au clasificat informația respectiva, împotriva
clasificării informațiilor, duratei pentru care acestea au fost
clasificate, precum și împotriva modului în care s-a atribuit un nivel
sau altul de secretizare. Contestația va fi soluționată în condițiile
legii contenciosului administrativ.
Articolul 21
(1) În subordinea Guvernului se organizează Oficiul Registrului Național
al Informațiilor Secrete de Stat.(2) Oficiul Registrului Național al
Informațiilor Secrete de Stat organizează evidenta listelor și a
informațiilor din aceasta categorie și a termenelor de menținere în
nivelurile de clasificare, a personalului verificat și avizat pentru
lucrul cu informațiile secrete de stat, a registrelor de autorizări
menționate la art. 10.
Articolul 22
(1) Autoritățile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile
de informații secrete de stat în domeniile lor de activitate.(2) Listele
cuprinzând informațiile secrete de stat pe niveluri de secretizare,
elaborate sau deținute de autoritățile ori de instituțiile publice, se
aproba și se actualizează prin hotărâre a Guvernului.(3) Hotărârile
Guvernului privind aprobarea listelor cuprinzând informațiile secrete de
stat se comunica Serviciului Român de Informații, Serviciului de
Informații Externe și, după caz, celorlalte structuri informative cărora
le revin, potrivit legii, sarcini de organizare a măsurilor specializate
de protecție.
Articolul 23
(1) Instituțiile deținătoare de informații secrete de stat poarta
răspunderea elaborării și aplicării măsurilor procedurale de protecție
fizica și protecție a personalului care are acces la informațiile din
aceasta categorie.(2) Măsurile menționate la alin. (1) vor fi conforme
standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate.
Articolul 24
(1) Documentele cuprinzând informații secrete de stat vor purta pe
fiecare pagina nivelul de secretizare, precum și mențiunea "personal",
când sunt destinate unor persoane determinate.(2) Prin hotărâre a
Guvernului vor fi stabilite regulile de identificare și marcare,
inscripționările și mențiunile obligatorii pe documentele secrete de
stat, în funcție de nivelurile de secretizare, cerințele de evidenta a
numerelor de exemplare și a destinatarilor, termenele și regimul de
păstrare, interdicțiile de reproducere și circulație.(3) Încadrarea
informațiilor secrete de stat în unul dintre nivelurile prevăzute
la art. 15 lit. f), precum și normele privind măsurile minime de
protecție în cadrul fiecărui nivel se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului.(4) Informațiile clasificate potrivit art. 15 lit. f) pot fi
declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a
emitentului.(5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a
informațiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii
încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la
informațiile de interes public, restrângerii ilegale a exercițiului unor
drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.(6) Nu
pot fi clasificate ca secrete de stat informațiile, datele sau
documentele referitoare la o cercetare științifică fundamentală care nu
are o legătura justificată cu securitatea națională.(7) Autoritățile
publice care elaborează ori lucrează cu informații secrete vor întocmi
un ghid pe baza căruia se va realiza o clasificare corecta și uniforma a
informațiilor secrete de stat, în stricta conformitate cu legea.
(8) Ghidul se aproba personal și în scris de funcționarul superior
autorizat să clasifice informațiile secrete de stat.(9) Persoanele
autorizate care copiază, extrag sau reproduc în rezumat conținutul unor
documente secrete vor aplica pe noul document rezultat mențiunile aflate
pe documentul original.(10) Declasificarea ori trecerea la un nivel
inferior de clasificare este realizată de persoanele sau autoritățile
publice competente să aprobe clasificarea și nivelul de secretizare a
informațiilor respective.
Articolul 25
(1) Coordonarea generală a activității și controlul măsurilor privitoare
la protecția informațiilor secrete de stat se realizează de către
unitatea specializată din cadrul Serviciului Român de Informații.
(2) Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul
Justiției, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații
Externe, Serviciul de Protecție și Paza și Serviciul de Telecomunicații
Speciale stabilesc, pentru domeniile lor de activitate și
responsabilitate, structuri și măsuri proprii privind coordonarea și
controlul activităților referitoare la protecția informațiilor secrete
de stat, potrivit legii.(3) Coordonarea activității și controlul
măsurilor privitoare la protecția informațiilor secrete de stat pentru
Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale și Administrația
Națională a Rezervelor de Stat se realizează de structura specializată a
Ministerului Apărării Naționale.(4) Parlamentul, Administrația
Prezidențială, Guvernul și Consiliul Suprem de Apărare a Tarii stabilesc
măsuri proprii privind protecția informațiilor secrete de stat, potrivit
legii. Serviciul Român de Informații asigura acestor instituții
asistență de specialitate.(5) Protecția informațiilor nedestinate
publicității, transmise României de alte state sau de organizații
internaționale, precum și accesul la informațiile acestora se realizează
în condițiile stabilite prin tratatele internaționale sau înțelegerile
la care România este parte.
Articolul 26
(1) Pentru reprezentantele României în străinătate coordonarea
activității și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor
secrete de stat se realizează de Serviciul de Informații Externe în
condițiile prezentei legi.(2) Coordonarea și controlul măsurilor
referitoare la protecția informațiilor secrete de stat privind
activitatea specifica a atașaților militari din cadrul misiunilor
diplomatice ale României și a reprezentanților militari pe lângă
organismele internaționale se realizează de către structura specializată
a Ministerului Apărării Naționale.
Articolul 27
Autoritatea Națională de Securitate exercita atribuții de reglementare,

autorizare și control privind protecția informațiilor clasificate NATO,
în condițiile stabilite prin lege.
Articolul 28
(1) Accesul la informații secrete de stat este permis numai în baza unei
autorizații scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care
deține astfel de informații, după notificarea prealabilă la Oficiul
Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.(2) Autorizația se
eliberează pe niveluri de secretizare, prevăzute la art. 15 lit. f), în
urma verificărilor efectuate cu acordul scris al persoanei în cauza
asupra acesteia. Persoanele juridice, cu excepția celor prevăzute
la art. 25 alin. (2) și (3), notifica Oficiului Registrului Național al
Informațiilor Secrete de Stat eliberarea autorizației de acces.
(3) Accesul la informațiile clasificate NATO se face în baza eliberării
de către Autoritatea Națională de Securitate a autorizațiilor și
certificatelor de securitate, după efectuarea verificărilor de
securitate de către instituțiile abilitate.(4) Durata de valabilitate a
autorizației este de până la 4 ani; în aceasta perioada verificările pot
fi reluate oricând.(5) Neacordarea autorizației sau retragerea motivată
a acesteia determina de drept interdicția de acces la informații secrete
de stat.
Articolul 29
Conducătorii agenților economici sau ai altor persoane juridice de drept

privat, precum și persoanele fizice cărora le-au fost încredințate
informații secrete de stat, în cadrul raporturilor de colaborare, au
obligația să respecte prevederile legale privind protecția acestora.
Articolul 30
Accesul cetățenilor străini, al cetățenilor români care au și cetățenia

altui stat, precum și al persoanelor apatride la informațiile secrete de
stat și în locurile în care se desfășoară activități și se expun obiecte
sau se executa lucrări din aceasta categorie este permis numai în
situațiile și în condițiile stabilite prin tratatele internaționale la
care România este parte sau prin hotărâre a Guvernului.
Capitolul III Informații secrete de serviciu
Articolul 31
(1) Informațiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul
persoanei juridice, pe baza normelor prevăzute prin hotărâre a
Guvernului.(2) Informațiile prevăzute la alin. (1) vor purta pe fiecare
pagina și mențiunea "personal", când sunt destinate strict unor persoane
anume determinate.(3) Dispozițiile art. 28 se aplica în mod
corespunzător în domeniul informațiilor secrete de serviciu.
(4) Neglijența în păstrarea informațiilor secrete de serviciu atrage,
potrivit legii penale, răspunderea persoanelor vinovate.
Articolul 32
Conducătorii autorităților și instituțiilor publice, ai agenților

economici cu capital integral sau parțial de stat și ai altor persoane
juridice de drept public ori privat sunt obligați să stabilească
informațiile care constituie secrete de serviciu și regulile de
protecție a acestora, să coordoneze activitatea și să controleze
măsurile privitoare la păstrarea secretului de serviciu, potrivit
competentelor, în conformitate cu normele stabilite prin hotărâre a
Guvernului.
Articolul 33
Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care,

prin natura sau conținutul lor, sunt destinate să asigure informarea
cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru
favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției.
Capitolul III Atribuții
Articolul 11
Inspectoratul îndeplinește următoarele atribuții principale:

a) planifică și desfășoară inspecții, controale, verificări și alte
acțiuni de prevenire privind modul de aplicare a prevederilor legale și
stabilește măsurile necesare pentru creșterea nivelului de securitate al
cetățenilor și bunurilor;
b) elaborează studii, prognoze și analize statistice privind natura și
frecvența situațiilor de urgență produse și propune măsuri în baza
concluziilor rezultate din acestea;
c) desfășoară activități de informare publică pentru cunoașterea de
către cetățeni a tipurilor de risc specifice zonei de competență,
măsurilor de prevenire, precum și a conduitei de urmat pe timpul
situațiilor de urgență;
d) participă la elaborarea reglementărilor specifice zonei de competență
și avizează dispozițiile în domeniul prevenirii și intervenției în
situații de urgență, emise de autoritățile publice locale și cele
deconcentrate/descentralizate;
e) emite avize și autorizații, în condițiile legii;
f) monitorizează și evaluează tipurile de risc;
g) participă la elaborarea și derularea programelor pentru pregătirea
autorităților, serviciilor de urgență voluntare și private, precum și a
populației;
h) organizează pregătirea personalului propriu, precum și a populației
privind comportarea în situații de urgență;
(la 01-09-2016, Lit. h) a art. 11 a fost modificată de pct. 7 al art. II
din HOTĂRÂREA nr. 606 din 29 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 678 din 1 septembrie 2016. )
i) execută, cu forțe proprii sau în cooperare, operațiuni și activități
de înștiințare, avertizare, alarmare, alertare, recunoaștere, cercetare,
evacuare, adăpostire, căutare, salvare, descarcerare, deblocare, prim
ajutor sau asistență medicală de urgență, stingere a incendiilor,
depoluare, protecție N.B.C. și decontaminare, filtrare și transport de
apă, iluminat, asanare de muniție neexplodată, protecție a bunurilor
materiale și valorilor din patrimoniul cultural, acordare de sprijin
pentru supraviețuirea populației afectate și alte măsuri de protecție a
cetățenilor în caz de situații de urgență;
j) controlează și îndrumă structurile subordonate, serviciile publice și
private de urgență;
k) participă la identificarea resurselor umane și materialelor
disponibile pentru răspuns în situații de urgență și ține evidența
acestora;
l) stabilește concepția de intervenție și elaborează/ coordonează
elaborarea documentelor operative de răspuns;
m) avizează planurile de răspuns ale serviciilor de urgență voluntare și
private;
n) planifică și desfășoară exerciții, aplicații și alte activități de
pregătire, pentru verificarea viabilității documentelor operative;
o) organizează banca de date privind intervențiile, analizează periodic
situația operativă și valorifică rezultatele;
p) participă cu grupări operative/solicită sprijinul grupărilor
operative stabilite și aprobate pentru/la intervenții în zona/în afara
zonei de competență;
q) participă la acțiuni de pregătire și intervenție în afara
teritoriului național, în baza acordurilor la care statul român este
parte;
r) participă la cercetarea cauzelor de incendiu, a condițiilor și
împrejurărilor care au determinat ori au favorizat producerea
accidentelor și dezastrelor;
s) stabilește, împreună cu organele abilitate de lege, cauzele probabile
ale incendiului;
t) controlează respectarea criteriilor de performanță, stabilite în
condițiile legii, în organizarea și dotarea serviciilor voluntare și
private, precum și activitatea acestora;
u) constată și sancționează, prin personalul desemnat, încălcarea
dispozițiilor legale din domeniul de competență;
v) desfășoară activități privind soluționarea petițiilor în domeniul
specific;
w) organizează concursuri profesionale cu serviciile voluntare și
private, precum și acțiuni educative cu cercurile tehnico-aplicative din
școli;
x) asigură informarea organelor competente și raportarea acțiunilor
defășurate, conform reglementărilor specifice;
y) încheie, după terminarea operațiunilor de intervenție, documentele
stabilite potrivit regulamentului prevăzut la art. 13;
y^1) desfășoară activități în domeniul asistenței psihologice și
religioase;
(la 01-09-2016, Lit. y^1) a art. 11 a fost introdusă de pct. 8 al art.
II din HOTĂRÂREA nr. 606 din 29 august 2016, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 678 din 1 septembrie 2016. )
z) îndeplinește alte sarcini stabilite prin lege.
Articolul 12
Inspectoratul asigură planificarea și mobilizarea resurselor proprii la

instituirea măsurilor excepționale prevăzute de lege, precum și la
declararea stărilor de mobilizare și război.
Articolul 13
Planificarea, organizarea și desfășurarea activităților de prevenire și

intervenție se realizează potrivit regulamentelor elaborate de
Inspectoratul General, aprobate de ministrul afacerilor interne.
(la 01-09-2016, Art. 13 a fost modificat de pct. 9 al art. II din
HOTĂRÂREA nr. 606 din 29 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
678 din 1 septembrie 2016. )
Articolul 14
(1) Pentru identificarea și evaluarea tipurilor de risc specifice zonei
de competență, precum și pentru stabilirea măsurilor din domeniul
prevenirii și intervenției, inspectoratul elaborează "Schema cu
riscurile teritoriale din zona de competență", în baza structurii de
principiu stabilite de Inpectoratul General.(2) Pe baza schemei cu
riscurile teritoriale, prevăzută la alin. (1), consiliile locale
întocmesc și aprobă "Planul de analiză și acoperire a riscurilor" în
unitățile administrativteritoriale.(3) Pentru conducerea acțiunilor de
intervenție se elaborează planuri specifice, conform reglementărilor
interne emise de Inspectoratul General.
Articolul 15
(1) Pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice, inspectoratul
colaborează cu autoritățile administrației publice locale, cu celelalte
structuri deconcentrate ale Ministerului Administrației și Internelor,
unități ale armatei, serviciile voluntare și private, serviciile
descentralizate, filialele locale ale Societății Naționale de Cruce
Roșie, mass-media, precum și cu alte asociații, fundații și organizații
neguvernamentale care activează în domeniul specific.(2) Inspectoratele
colaborează cu servicii și organizații locale de profil din alte state,
pe baza acordurilor, înțelegerilor și programelor, stabilite potrivit
dispozițiilor legale.
Articolul 16
(1) Centrul operațional organizează și asigură secretariatul tehnic
permanent al comitetului pentru situații de urgență.(2) Centrul
operațional se încadrează cu personal specializat pe tipuri de riscuri,
precum și cu specialiști în comunicații, informatică și în alte domenii
de activitate, conform cerințelor operative.(3) Activitatea centrului
operațional se desfășoară permanent. Personalul execută serviciul în
ture, pe schimburi sau cu program normal, potrivit legii.(4) Centrul
operațional se încadrează cu personal specializat în raport cu natura
riscurilor și frecvența lor de manifestare, precum și cu datele
geografice și demografice din zona de competență a inspectoratului.
Articolul 17
Centrul operațional are următoarele atribuții principale:

a) efectuează activități de analiză, evaluare și sinteză referitoare la
situațiile de urgență din competență;
b) monitorizează evoluția situațiilor de urgență și informează operativ,
când este cazul, președintele comitetului pentru situații de urgență și
celelalte organisme abilitate să întreprindă măsuri cu caracter
preventiv ori de intervenție, propunând, în condițiile legii,
instituirea stării de alertă;
c) elaborează concepția specifică privind planificarea, pregătirea,
organizarea și desfășurarea acțiunilor de răspuns, precum și concepția
de acțiune în situații de urgență, conform reglementărilor interne,
emise în baza răspunderilor privind tipurile de risc gestionate și
funcțiile de sprijin îndeplinite;
d) face propuneri comitetului pentru situații de urgență, respectiv
Comitetului Național, prin Inspectoratul General, privind activitatea
preventivă și de intervenție în situații de urgență;
e) urmărește aplicarea prevederilor regulamentului privind gestionarea
situațiilor de urgență și a planurilor de intervenție/cooperare
specifice tipurilor de riscuri;
f) asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispozițiilor și
ordinelor și urmărește menținerea legăturilor de comunicații cu Centrul
Operațional Național, centrele operative cu funcționare permanentă, cu
alte organisme implicate în gestionarea situațiilor de urgență, precum
și cu forțele proprii aflate în îndeplinirea misiunilor;
g) centralizează solicitările privind necesarul de resurse pentru
îndeplinirea funcțiilor de sprijin, premergător și în timpul situațiilor
de urgență, și le înaintează organismelor abilitate să le soluționeze;
h) asigură transmiterea mesajelor de înștiințare primite către
structurile din subordine, cele cu care colaborează și către
autoritățile locale;
i) evaluează consecințele probabile ale surselor de risc;
j) gestionează baza de date referitoare la situațiile de urgență date în
competență;
k) desfășoară activități în domeniul primirii și acordării asistenței
internaționale și al medicinei de urgență a dezastrelor.
(la 01-09-2016, Lit. k) a art. 17 a fost modificată de pct. 11 al art.
l) îndeplinește alte atribuții, conform reglementărilor interne, emise
în baza prevederilor legale.
Capitolul II
Concediul și indemnizațiile lunare pentru creșterea copilului, precum și

sprijinul lunar
(la 01-02-2012, Titlul Cap. II a fost modificat de pct. 3 al art. II din
HOTĂRÂREA nr. 57 din 30 ianuarie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
82 din 1 februarie 2012. )
Articolul 4
(1) Concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului,
prevăzută de art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență, se acordă
persoanelor îndreptățite, dacă acestea au realizat venituri supuse
impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind
Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumită în
continuare Codul fiscal, ori s-au aflat în una sau mai multe dintre
situațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) din ordonanța de urgență timp
de 12 luni în ultimii 2 ani anterior datei nașterii copilului sau, după
caz, anterior datei la care s-a realizat încredințarea în vederea
adopției, s-a încuviințat adopția ori s-a instituit plasamentul sau
tutela.(2) De drepturile prevăzute la alin. (1) beneficiază și
persoanele care au realizat în perioada de referință avută în vedere
venituri supuse impozitului pe venit, dar care, potrivit legii, sunt
scutite de plata acestora.(3) Se iau în considerare perioadele prevăzute
la art. 2 alin. (5) lit. o)-s) din ordonanța de urgență și în situația
în care persoana admisă la cursurile unei alte forme de învățământ
preuniversitar sau, după caz, universitar, postuniversitar de masterat
sau de doctorat, organizat potrivit legii, nu poate începe cursurile din
motive medicale, inclusiv starea de graviditate ori maternitate.
(4) Constituirea perioadei prevăzute la art. 2 alin. (1) din ordonanța
de urgență se stabilește, după cum urmează:
a) din 12 luni consecutive, în cazul în care în această perioadă se
realizează fără întrerupere venituri supuse impozitului și/sau se
înregistrează una sau mai multe dintre situațiile prevăzute la art. 2
alin. (5) din ordonanța de urgență;
b) din 12 luni succesive, în care sunt îndeplinite condițiile de
acordare, în cazul în care în perioada de 2 ani realizarea veniturilor
supuse impozitului și/sau înregistrarea uneia sau mai multora dintre
situațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) din ordonanța de urgență s-au
produs cu întreruperi.(5) Luna calendaristică în care s-a născut copilul
sau în care s-a înregistrat una dintre situațiile prevăzute la art. 8
alin. (2) din ordonanța de urgență, indiferent de ziua din această lună
în care s-a produs nașterea ori s-a înregistrat situația, face parte
integrantă din perioada prevăzută la alin. (4).(6) În cazul în care în
luna nașterii copilului persoana îndreptățită nu a realizat venituri
supuse impozitului și nici nu sa aflat în una sau mai multe din
situațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) din ordonanța de urgență,
perioada de calcul al celor 12 luni începe cu ultima lună din cei 2 ani
în care aceasta a înregistrat venituri sau s-a aflat în una dintre
situațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) din ordonanța de urgență.
(la 01-07-2016, Art. 4 a fost modificat de pct. 4 al art. I din
HOTĂRÂREA nr. 449 din 22 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
473 din 24 iunie 2016. )
Articolul 4^1
(1) În aplicarea prevederilor art. 11 alin. (1) lit. a) din ordonanța de
urgență, celălalt părinte sau cealaltă persoană prevăzută la art. 8
alin. (2) din ordonanța de urgență care nu a solicitat dreptul la
indemnizație poate solicita acest drept, dacă îndeplinește condițiile de
acordare, oricând până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani,
respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Dacă dreptul propriu la
concediu și indemnizație nu se solicită de către celălalt părinte,
concediul și indemnizația pentru creșterea copilului acordat primului
părinte se reduc cu o lună.(2) În situația prevăzută la alin. (1),
persoana îndreptățită care se află în concediu pentru creșterea
copilului poate opta pentru concediu fără plată acordat de angajator
sau, după caz, pentru realizarea de venituri supuse impozitului.(3) În
cazul persoanei singure sau în cazul în care nu sunt îndeplinite
condițiile de acordare a concediului și indemnizației pentru creșterea
copilului, prevederile art. 11 din ordonanța de urgență nu se aplică.
(4) Pe perioada în care cealaltă persoană beneficiază de dreptul la
concediul propriu de creștere a copilului de cel puțin o lună, dreptul
celuilalt părinte la indemnizația pentru creșterea copilului se suspendă
în condițiile art. 16 alin. (2) din ordonanța de urgență.(5) În situația
în care persoana îndreptățită optează pentru concediu fără plată
potrivit alin. (2), cererea pentru acordarea acestuia se depune și se
înregistrează la angajator, pe această perioadă aplicându-se
corespunzător prevederile art. 21 alin. (3) și (4) și art. 22 din
ordonanța de urgență.(6) Prevederile alin. (1)-(5) nu se aplică în
situația în care persoana îndreptățită solicită numai acordarea
stimulentului de inserție sau acesta este solicitat cu cel puțin 3 luni
înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3
ani, în cazul copilului cu handicap.(7) Solicitarea concediului și a
indemnizației pentru creșterea copilului prevăzute la alin. (1) se face
pe bază de cerere și documente doveditoare, în condițiile prezentelor
norme metodologice, până cel târziu în ziua anterioară împlinirii de
către copil a vârstei de 2 ani sau 3 ani în cazul copilului cu handicap.
(8) În cazul în care celălalt părinte nu respectă prevederile alin. (7),
concediul și indemnizația pentru creșterea copilului sau, după caz,
acordarea stimulentului de inserție se reduc cu o lună.(9) În situația
în care persoana îndreptățită prevăzută la alin. (1) nu solicită dreptul
la concediul propriu de cel puțin o lună, aceasta are obligația de a
anunța în scris agenția pentru plăți și inspecție socială județeană,
respectiv a municipiului București, denumită în continuare agenție
teritorială, potrivit alin. (7), dacă nu se înregistrează situația
prevăzută la alin. (6). În situația în care persoana îndreptățită nu
anunță, concediul și indemnizația sau, după caz, acordarea stimulentului
de inserție se reduc, din oficiu, cu o lună.(10) În situația
suprapunerii drepturilor de concediu și indemnizație pentru creșterea
copilului în condițiile art. 8, drepturile prevăzute în prezentul
articol pot fi solicitate de celălalt părinte care îndeplinește
condițiile de acordare la finalizarea concediului și a indemnizației
pentru creșterea celui din urmă copil, drepturile respective fiind
netransferabile pentru o perioadă de luni cel puțin egală cu numărul de
suprapuneri înregistrate în perioada totală a concediilor suprapuse și
cumulate.
(la 01-07-2016, Art. 4^1 a fost modificat de pct. 5 al art. I din
473 din 24 iunie 2016. )
Articolul 5
(1) În aplicarea art. 2 alin. (5) lit. m), o)-s) din ordonanța de
urgență, cursurile preuniversitare, universitare, postuniversitare la
nivelul studiilor universitare de masterat pot fi frecventate atât la
unități de învățământ de stat, cât și particulare, autorizate sau
acreditate, în condițiile legii, în țară sau într-un alt stat membru al
Uniunii Europene, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educației și
Cercetării Științifice.(2) În vederea includerii în calculul celor 12
luni a situațiilor prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. m), o)-s) din
ordonanța de urgență, persoana îndreptățită face dovada că a frecventat
fără întrerupere cursurile de zi ale învățământului preuniversitar,
universitar sau postuniversitar, organizate potrivit legii, doar pentru
perioadele care sunt asimilate în vederea aprobării dreptului la
indemnizație pentru creșterea copilului sau, după caz, la stimulentul
lunar.
(la 01-07-2016, Alin. (2) al art. 5 a fost modificat de pct. 6 al art. I
din HOTĂRÂREA nr. 449 din 22 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 473 din 24 iunie 2016. )
649 din 27 august 2015. )
Articolul 6
(1) Drepturile reprezentând indemnizațiile prevăzute la art. 2 alin.
(1), art. 11, art. 31 alin. (1) și art. 32 alin. (1) lit. c) și d),
alin. (2) și alin. (5) din ordonanța de urgență se acordă pe bază de
cerere, însoțită în mod obligatoriu de copia actului de identitate al
solicitantului și a certificatului/ certificatelor de naștere al/ale
copilului/copiilor pentru care se solicită dreptul ori livretul de
familie și, după caz, de actele doveditoare prevăzute la alin. (4)-(7),
care să ateste îndeplinirea condițiilor prevăzute de ordonanța de
urgență. Actele se depun în copie ce va fi confruntată cu originalul la
depunerea acestora.
nr. 473 din 24 iunie 2016. )(2) În cazul în care nu a fost întocmit
actul/actele de naștere al copilului/copiilor pentru care se solicită
dreptul, cererea prevăzută la alin. (1) va fi însoțită de copia/copiile
actului/actelor constatator/constatatoare al/ale nașterii. Pentru copiii
cetățeni străini sau români născuți în străinătate, cererea va fi
însoțită de certificatul/certificatele sau extrasul/extrasele de naștere
tradus/traduse în limba română de un traducător autorizat.
nr. 473 din 24 iunie 2016. )(3) Pentru situația prevăzută la alin. (2),
beneficiarii dreptului au obligația să depună la agenția pentru plăți și
inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București,
denumită în continuare agenția teritorială, copia certificatului de
naștere al copilului, în termen de 30 de zile de la eliberarea acestuia,
dar nu mai târziu de 6 luni de la nașterea copilului sau 12 luni de la
înregistrarea nașterii la autoritățile române competente, în condițiile
Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu
modificările ulterioare, în cazul copiilor cetățeni români născuți în
străinătate.
(la 01-02-2012, Alin. (3) al art. 6 a fost modificat de art. IV din
HOTĂRÂREA nr. 57 din 30 ianuarie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 82 din 1 februarie 2012, prin înlocuirea unor termeni. )(4) Actele
doveditoare privind calitatea solicitantului și relația acestuia cu
copilul/copiii pentru care solicită dreptul se depun în copie ce va fi
confruntată cu originalul la depunerea acestora și sunt, după caz,
următoarele:
(la 01-07-2016, Partea introductivă a alin. (4) al art. 6 a fost
modificată de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 449 din 22 iunie 2016,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 24 iunie 2016. )
a) abrogată;
(la 01-07-2016, Lit. a) a alin. (4) al art. 6 a fost abrogată de pct. 9
al art. I din HOTĂRÂREA nr. 449 din 22 iunie 2016, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 24 iunie 2016. )
b) hotărârea judecătorească de încredințare în vederea adopției,
potrivit legii;
c) hotărârea judecătorească de încuviințare a adopției, potrivit legii;
d) hotărârea judecătorească sau, după caz, hotărârea comisiei pentru
protecția copilului pentru măsura plasamentului, potrivit legii;
e) decizia directorului general al direcției generale de asistență
socială și protecția copilului sau, după caz, hotărârea judecătorească
pentru măsura plasamentului în regim de urgență, potrivit legii;
f) hotărârea judecătorească de instituire a tutelei sau, după caz,
dispoziția autorității tutelare, potrivit legii;
g) actul doveditor care atestă calitatea de reprezentant legal al
persoanei minore lipsite de capacitate deplină de exercițiu al
drepturilor civile, îndreptățită să beneficieze de indemnizație pentru
creșterea copilului, respectiv părinte, tutore, curator, altă persoană
desemnată reprezentant legal prin decizia directorului general al
direcției generale de asistență socială și protecția copilului sau, după
caz, prin hotărâre judecătorească.(5) Actele doveditoare privind
realizarea de venituri, precum și nivelul lunar, trimestrial sau anual
al acestora, eliberate de angajator sau de organele competente, sunt,
după caz, următoarele:
a) dovada eliberată de angajator sau de entitățile asimilate
angajatorului, care au calitatea de plătitori de venituri supuse
impozitului, ori, după caz de autoritățile fiscale din care să rezulte
că persoana îndreptățită a realizat timp de 12 luni în ultimii 2 ani
anterior nașterii copilului venituri din salarii și asimilate salariilor
sau de autoritatea competentă, în caz de dizolvare, faliment ori
lichidare judiciară a angajatorului;
(la 01-07-2016, Lit. a) a alin. (5) al art. 6 a fost modificată de pct.
10 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 449 din 22 iunie 2016, publicată în
b) dovada privind veniturile realizate în anii fiscali anteriori celui
în care s-a născut copilul, corespunzători perioadei prevăzute la art. 2
alin. (1) din ordonanța de urgență sau, după caz, dovada privind venitul
calculat în vederea plății anticipate a impozitului, eliberată de
autoritățile competente, în cazul persoanelor care realizează venituri
din activități independente, venituri din activități agricole,
silvicultură și piscicultură;
(la 01-07-2016, Lit. b) a alin. (5) al art. 6 a fost modificată de pct.
c) dovada eliberată de organele competente, în cazul persoanelor care
realizează venituri profesionale neimpozabile;
d) dovada eliberată de organele competente, în cazul asociaților unici,
privind veniturile realizate de aceștia;
e) adeverința eliberată de plătitorul indemnizației de maternitate,
potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind
concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată
cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și
completările ulterioare, de angajator sau, după caz, de casa de
asigurări de sănătate ori de agenția județeană pentru ocuparea forței de
muncă. Pentru persoanele care beneficiază de indemnizație de maternitate
în baza unor statute speciale se solicită adeverința eliberată de casele
autonome de asigurări;
(la 01-07-2016, Lit. e) a alin. (5) al art. 6 a fost modificată de pct.
f) dovada eliberată de autoritățile competente, de angajatori sau, după
caz, declarația pe propria răspundere, din care să rezulte data de la
care solicitantul se află în concediu pentru creșterea copilului;
g) copia contractului de muncă sau, după caz, dovada eliberată de
angajatori ori de autoritățile competente străine sau române, tradusă și
legalizată, care să ateste perioadele în care au fost realizate
activități profesionale și care sunt totalizate conform prevederilor
Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al
Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de
securitate socială, denumit în continuare Regulamentul nr. 883/2004 și
ale Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European si al
Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere
în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea
sistemelor de securitate socială, precum și veniturile aferente acestor
activități, inclusiv cele provenite din perioadele de șomaj și concedii
medicale. Aceste prevederi se aplică și persoanelor care au realizat
activități salariale ori independente în statele care aplică prevederile
Regulamentului (CEE) nr. 1.408/1971 al Consiliului din 14 iunie 1971
privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu
lucrătorii salariați și cu familiile acestora, care se deplasează în
cadrul Comunității, pentru situațiile prevăzute la art. 90 alin. (1) din
Regulamentul nr. 883/2004.(6) Actele doveditoare privind atestarea
situațiilor prevăzute la art. 2 alin. (5) din ordonanța de urgență și,
după caz, nivelul venitului lunar aferent acestor perioade, certificate
pentru conformitate de autoritățile competente, sunt următoarele:
a) dovada eliberată de instituția care a trimis persoana în misiune
permanentă în străinătate, pentru situația prevăzută la lit. k);
b) dovada eliberată de agenția teritorială pentru ocuparea forței de
muncă, pentru situațiile prevăzute la lit. a), b), c), t);
c) dovada eliberată de casele teritoriale de pensii, pentru situația
prevăzută la lit. d) și e);
d) dovada eliberată de angajator pentru situațiile prevăzute la lit. c),
d), f), i), j), u);
e) dovada eliberată de casa de asigurări de sănătate, pentru situația
prevăzută la lit. c);
(la 01-07-2016, Lit. e) a alin. (6) al art. 6 a fost modificată de pct.
f) adeverința eliberată de instituția de învățământ, care să ateste
frecventarea cursurilor fără întrerupere, până la data solicitării
acesteia, pentru situațiile prevăzute la lit. m)-s);
g) diploma de absolvire, foaia matricolă sau adeverința eliberată de
instituția de învățământ superior, pentru situațiile prevăzute la lit.
t) și v);
h) livretul militar, certificatul sau orice altă dovadă eliberată, după
caz, de centrul militar în a cărui rază teritorială domiciliază persoana
îndreptățită sau de structurile militare ale instituțiilor din sistemul
de apărare, ordine publică și siguranță națională, în care sunt
precizate cu exactitate perioadele și natura situației respective,
pentru situația prevăzută la lit. l).
i) dovada privind calitatea de elev, student sau masterand la o unitate
de învățământ, recunoscută pe teritoriul statului respectiv, eliberată
de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, prin Centrul Național
de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, ori de către instituțiile de
învățământ abilitate pentru recunoașterea studiilor ori a perioadelor de
studii efectuate în străinătate, în baza procedurilor legale în vigoare,
pentru situația prevăzută la lit. m).(7) În cazul prevăzut la art. 2
alin. (5) lit. j) din ordonanța de urgență, persoana îndreptățită
prezintă dovada eliberată de angajator, din care să reiasă că aceasta s-
a aflat în perioada de maximum 3 luni de la încetarea unui contract de
muncă pe perioadă determinată și începerea unui alt contract de muncă pe
durată determinată la același angajator, considerate contracte
succesive, conform art. 82 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,
republicată, cu modificările și completările ulterioare.
I din HOTĂRÂREA nr. 449 din 22 iunie 2016, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 473 din 24 iunie 2016. )(8) În cazurile prevăzute la art. 2
alin. (5) lit. g) și h) din ordonanța de urgență, nu este necesar ca
persoana îndreptățită să prezinte acte doveditoare privind atestarea
acestor situații, drepturile respective fiind acordate de agențiile
teritoriale.(9) Alte acte doveditoare privind acordarea drepturilor
prevăzute la art. 2 alin. (1), art. 31 alin. (2) și art. 32 alin. (1)
lit. c) și d), alin. (2) și (5) din ordonanța de urgență sunt, după caz,
următoarele:
(la 01-07-2016, Partea introductivă a alin. (9) al art. 6 a fost
modificată de pct. 13 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 449 din 22 iunie 2016,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 24 iunie 2016. )
a) declarația pe propria răspundere din care să rezulte că celălalt
părinte firesc sau, după caz, o altă persoană dintre cele prevăzute la
art. 8 alin. (2) din ordonanța de urgență nu beneficiază de indemnizație
sau de stimulent;
b) declarația pe propria răspundere a persoanei îndreptățite din care să
reiasă că se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului și că acesta nu
este încredințat sau dat în plasament unei alte persoane ori unui
organism privat autorizat sau serviciu public;
c) certificatul de încadrare a copilului într-un grad de handicap;
c^1) certificatul de încadrare în grad de handicap a persoanei
îndreptățite;
(la 01-02-2012, Lit. c^1) a alin. (9) al art. 6 a fost introdusă de pct.
7 al art. II din HOTĂRÂREA nr. 57 din 30 ianuarie 2012, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 82 din 1 februarie 2012. )
d) adeverința eliberată de medicul specialist privind certificarea
nașterii înainte de termen;
d^1) adeverință eliberată de angajator privind reducerea programului de
lucru;
(la 01-07-2016, Lit. d^1) a alin. (9) al art. 6 a fost introdusă de pct.
e) alte documente, după caz, din care să rezulte îndeplinirea
condițiilor de acordare a concediului și indemnizației pentru creșterea
copilului, la solicitarea agențiilor teritoriale.(10) Pentru cetățenii
străini sau apatrizi, componența familiei, filiația copiilor și situația
lor juridică se dovedesc cu documentele eliberate de autoritățile din
țara de origine și confirmate de autoritățile române sau, după caz, cu
documentele eliberate de autoritățile române, precum și cu alte
documente prevăzute la alin. (4).
Articolul 7
(1) Concediul prevăzut la art. 2 alin. (1), art. 11 alin. (1) și (2) și
art. 31 din ordonanța de urgență se acordă pe bază de cerere aprobată de
către angajatorul la care își desfășoară activitatea persoana
îndreptățită.(2) Pe perioada concediilor prevăzute la alin.
(1) raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanei îndreptățite se
suspendă.(3) În situația persoanelor îndreptățite care realizează
venituri din activități independente, venituri din activități agricole,
silvicultură și piscicultură și care nu lucrează în baza unui contract
individual de muncă, concediul reprezintă întreruperea/suspendarea
activității pe perioada de până la împlinirea de către copil a vârstei
de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, în situația
solicitării drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1), art. 11,
respectiv art. 31 alin. (1) din ordonanța de urgență.(4) În situația
persoanelor care realizează concomitent venituri supuse impozitului din
mai multe surse, concediul și indemnizația pentru creșterea copilului se
acordă pe baza documentelor doveditoare privind suspendarea a cel puțin
uneia dintre activități, cu respectarea prevederilor art. 16 alin. (3)
lit. c) din ordonanța de urgență.(5) Persoanele care frecventează
cursurile preuniversitare, universitare, postuniversitare de masterat și
de doctorat beneficiază de indemnizație pentru creșterea copilului sau
de drepturile prevăzute la art. 31 alin. (1) și art. 32 alin. (1) lit.
c) și d) și alin. (2) din ordonanța de urgență indiferent dacă întrerup
sau nu frecventarea cursurilor pe perioada de până la împlinirea de
către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 sau 7 ani, în cazul
copilului cu handicap.
473 din 24 iunie 2016. )
Articolul 8
(1) În cazul în care persoana îndreptățită, beneficiară a concediului și
a indemnizației lunare pentru creșterea copilului sau, după caz, a
stimulentului de inserție, până la împlinirea de către copil a vârstei
de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, naște în
această perioadă unul sau mai mulți copii ori se produce o nouă situație
dintre cele prevăzute la art. 8 alin. (2) din ordonanța de urgență, se
procedează după cum urmează:
a) dacă cele 12 luni prevăzute la art. 2 alin. (1) din ordonanța de
urgență sunt acoperite în totalitate de perioada de concediu și
indemnizația lunară pentru creșterea copilului, acordarea acestora se
prelungește corespunzător până la încheierea duratei de acordare pentru
cel din urmă copil, conform legii, a concediului și indemnizației pentru
creșterea copilului. Pe această perioadă se acordă o singură
indemnizație, la aceeași valoare cu indemnizația primită anterior
nașterii celui din urmă copil, precum și majorarea prevăzută la art. 9
alin. (4) din ordonanța de urgență;
b) dacă cele 12 luni prevăzute la art. 2 alin. (1) din ordonanța de
urgență sunt constituite și din perioade în care persoana a realizat
venituri profesionale supuse impozitului pe venit prevăzute la art. 3
alin. (1) din ordonanța de urgență, atunci indemnizația lunară pentru
creșterea copilului se va calcula pe baza veniturilor realizate pe
această perioadă, inclusiv pe baza celor realizate în perioadele
prevăzute la art. 2 alin. (5) și (6) și a celor realizate potrivit art.
16 alin. (3) lit. c) din ordonanța de urgență. Dacă din calcul rezultă
un cuantum al indemnizației lunare pentru creșterea copilului mai mic
decât cuantumul indemnizației primit anterior nașterii celui din urmă
copil, atunci se acordă indemnizația lunară pentru creșterea copilului
primită pentru copilul anterior.(2) În situația prevăzută la alin. (1)
lit. a), pentru continuitatea acordării drepturilor, cererea se poate
depune cu 60 de zile înaintea împlinirii de către copilul anterior a
vârstei de 2 ani sau 3 ani, în cazul copilului cu handicap, dar nu mai
târziu de termenul prevăzut la art. 15 alin. (1) lit. b) și c) din
ordonanța de urgență, pentru acestea nefiind obligatorie efectuarea
concediului de maternitate. În cazul în care se depășește acest termen,
drepturile vor fi acordate de la data depunerii cererii conform art. 15
alin. (1) lit. d) din ordonanța de urgență, fără aplicarea prevederilor
art. 9 alin. (4) din ordonanța de urgență dacă la data depunerii cererii
copilul anterior a împlinit deja vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în
cazul copilului cu handicap.(3) În situația prevăzută la alin. (1) lit.
b), cererea se poate depune cu 60 de zile înaintea împlinirii de către
copilul anterior a vârstei de 2 ani sau 3 ani, în cazul copilului cu
handicap, dar nu mai târziu de termenul prevăzut la art. 15 alin. (1)
lit. a)-c) din ordonanța de urgență. În cazul în care se depășește acest
termen, drepturile vor fi acordate de la data depunerii cererii conform
art. 15 alin. (1) lit. d) din ordonanța de urgență.(4) În cazul prevăzut
la alin. (1), dacă persoana îndreptățită nu a îndeplinit pentru copilul
născut anterior condițiile de acordare a concediului și a indemnizației
pentru creșterea copilului/stimulentului de inserție, însă le
îndeplinește pentru acest din urmă copil, părintele/persoana
îndreptățită care a beneficiat de concediul și indemnizația lunară
pentru creșterea copilului sau, după caz, de stimulentul de inserție
poate opta pentru încetarea drepturilor menționate acordate pentru
copilul anterior, celălalt părinte/cealaltă persoană îndreptățită având
posibilitatea de a solicita drepturile pentru acest din urmă copil, fără
a beneficia de majorarea prevăzută la art. 9 alin. (4) din ordonanța de
urgență.(5) În situația în care mama se află în concediul de maternitate
prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și
completările ulterioare, concediul pentru creșterea copilului și
indemnizația lunară prevăzută la art. 2 alin. (1) din ordonanța de
urgență se pot acorda doar după terminarea concediului de maternitate și
nu mai devreme de a 43-a zi de la data nașterii copilului.
473 din 24 iunie 2016. )
Articolul 9
(1) În situația în care unul sau mai mulți dintre copiii rezultați din
sarcini multiple este încadrat într-un grad de handicap, pentru
acesta/aceștia, concediul și indemnizația se acordă până la împlinirea
de către copil/copii a vârstei de 3 ani, astfel:
a) în cazul în care există deja stabilit un drept de concediu și
indemnizație lunară pentru creșterea copilului, prin prelungirea
perioadei de acordare dacă cererea de prelungire este depusă înainte de
încetarea dreptului anterior;
b) în cazul în care încadrarea în handicap se realizează după împlinirea
de către copil/copii a vârstei de 2 ani și pentru acesta/aceștia a fost
acordat anterior concediul și indemnizația pentru creșterea copilului,
prin acordarea unui nou drept de la data încadrării în grad de handicap,
dacă cererea este depusă în termen de 60 zile de la această dată;
c) prin acordarea unui nou drept de la data depunerii cererii în cazul
în care au fost depășite termenele prevăzute la lit. a) și b).(2) În
situația prevăzută la alin. (1), indemnizația pentru creșterea copilului
se acordă în cuantumul plătit anterior. În cazul în care sunt încadrați
în grad de handicap mai mulți copii rezultați în urma unei sarcini
multiple, pe lângă indemnizația pentru creșterea copilului în cuantumul
prevăzut la art. 2 alin. (2) din ordonanța de urgență se va acorda și
suma prevăzută la art. 5 din ordonanța de urgență, în raport cu numărul
copiilor.
473 din 24 iunie 2016. )
Articolul 9^1
(1) În perioada concediului prevăzut la art. 2 alin. (1) din ordonanța
de urgență, persoana îndreptățită poate realiza venituri supuse
impozitului până la nivelul prevăzut la art. 16 alin. (3) lit. c) din
ordonanța de urgență, prin desfășurarea efectivă a unei activități, cu
condiția menținerii întreruperii/suspendării uneia dintre activitățile
care au stat la baza stabilirii dreptului la indemnizație.(2) Persoanele
care beneficiază de indemnizația pentru creșterea copilului în baza
prevederilor art. 2 alin. (5) din ordonanța de urgență și care nu pot
prezenta dovada suspendării activității pot realiza venituri supuse
impozitului cu respectarea prevederilor art. 16 alin. (3) lit. c) din
ordonanța de urgență.(3) În situația în care persoanele îndreptățite
solicită succesiv dreptul la concediu și indemnizație pentru creșterea
copilului, limita de venituri prevăzută la art. 16 alin. (3) lit. c) din
ordonanța de urgență se aplică fiecăruia dintre aceștia.
(la 27-08-2015, Art. 9^1 a fost introdus de pct. 7 al art. I din
649 din 27 august 2015. )
Articolul 9^2
(1) Pe perioada concediului și indemnizației pentru creșterea copilului
prevăzute la art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență, fiecare dintre
persoanele îndreptățite poate realiza venituri supuse impozitului în
baza art. 16 alin. (3) lit. c) din ordonanța de urgență.(2) În aplicarea
prevederilor art. 16 alin. (3) lit. c) din ordonanța de urgență,
veniturile pot fi realizate, după cum urmează:
a) în perioada cuprinsă între data stabilirii dreptului la concediu și
indemnizație pentru creșterea copilului și 31 decembrie a aceluiași an
calendaristic;
b) în perioada cuprinsă între 1 ianuarie a anului calendaristic și data
încetării dreptului la concediu și indemnizație pentru creșterea
copilului;
c) în perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie a aceluiași an
calendaristic;
d) în perioada cuprinsă între data stabilirii dreptului și data
suspendării acestuia în vederea acordării stimulentului de inserție, cu
respectarea perioadelor prevăzute la lit. a)-c).
(la 01-07-2016, Alin. (2) al art. 9^2 a fost modificat de pct. 18 al
art. I din HOTĂRÂREA nr. 449 din 22 iunie 2016, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 473 din 24 iunie 2016. )(3) Agențiile teritoriale au
obligația de a verifica respectarea de către persoana îndreptățită a
limitei de venituri prevăzute la art. 16 alin. (3) lit. c) din ordonanța
de urgență, în termen de 6 luni de la încheierea fiecărui an
calendaristic din perioada concediului pentru creșterea copilului,
precum și de la încetarea dreptului la concediu și indemnizația pentru
creșterea copilului, conform legii.
(la 27-08-2015, Art. 9^2 a fost introdus de pct. 7 al art. I din
649 din 27 august 2015. )
CAPITOLUL II
Clasificarea şi declasificarea informaţiilor. Măsuri minime de protecţie specifice claselor şi
nivelurilor de secretizare
SECŢIUNEA 1
Clasificarea informaţiilor
ART. 4
(1) Potrivit legii, informaţiile sunt clasificate secrete de stat sau secrete de serviciu, în raport de
importanţa pe care o au pentru securitatea naţională şi de consecinţele ce s-ar produce ca
urmare a dezvăluirii sau diseminării lor neautorizate.
(2) Informaţiile secrete de stat sunt informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa
naţională şi apărarea ţării şi care, în funcţie de importanţa valorilor protejate, se includ în
urmatoarele niveluri de secretizare prevăzute de lege:
a) strict secret de importanţă deosebită;
b) strict secret;
c) secret.
(3) Informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de
drept public sau privat se clasifică secrete de serviciu.
ART. 5
(1) Autorităţile publice care elaborează ori lucrează cu informaţii secrete de stat au obligaţia să
întocmeasca un ghid pe baza căruia se va realiza clasificarea corectă şi uniformă a acestora.
(2) Ghidul prevăzut la alin. (1) se aprobă personal şi în scris de către imputerniciţii sau, după caz,
funcţionarii superiori abilitaţi să atribuie nivelurile de secretizare, conform legii.
ART. 6
Autorităţile şi instituţiile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informaţii secrete
de stat în domeniile lor de activitate, care se aprobă şi se actualizează prin hotărâre a
Guvernului.
ART. 7
Listele cu informaţii secrete de serviciu se stabilesc de conducătorii unităţilor deţinatoare de astfel
de informaţii.
ART. 8
În listele cu informaţii secrete de serviciu vor fi incluse informaţiile care se referă la activitatea
unităţii şi care, fără a constitui, în înţelesul legii, secrete de stat, nu trebuie cunoscute decat de
persoanele cărora le sunt necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, divulgarea lor
putând prejudicia interesul unităţii.
ART. 9
Unităţile care gestionează informaţii clasificate au obligaţia să analizeze ori de câte ori este
necesar listele informaţiilor secrete de stat şi, după caz, să prezinte Guvernului spre aprobare
propuneri de actualizare şi completare a acestora, conform legii.
ART. 10
Atribuirea clasei şi nivelului de secretizare a informaţiilor se realizează prin consultarea ghidului
de clasificare, a listelor cu informaţii secrete de stat şi a listelor cu informaţii secrete de serviciu,
elaborate potrivit legii.
ART. 11
Şeful ierarhic al emitentului are obligaţia să verifice dacă informaţiile au fost clasificate corect şi
să ia măsuri în consecinţă, când constată ca au fost atribuite niveluri de secretizare
necorespunzătoare.
ART. 12
(1) Termenele de clasificare a informaţiilor secrete de stat vor fi stabilite de emitent, în funcţie de
importanţa acestora şi de consecinţele care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării
lor neautorizate.
(2) Termenele de clasificare a informaţiilor secrete de stat, pe niveluri de secretizare, cu excepţia
cazului când acestea necesită o protecţie mai îndelungată, sunt de până la:
- 100 de ani pentru informaţiile clasificate strict secret de importanţă deosebită;
– 50 de ani pentru informaţiile clasificate strict secret;
– 30 de ani pentru informaţiile clasificate secret.
(3) Termenele prevăzute la alin. (2) pot fi prelungite prin hotărâre a Guvernului, pe baza unei
motivaţii temeinice, la solicitarea conducătorilor unităţilor deţinătoare de informaţii clasificate sau,
după caz, a împuterniciţilor şi funcţionarilor superiori abilitaţi să atribuie nivelurile de secretizare.
ART. 13
Fiecare împuternicit ori funcţionar superior abilitat să atribuie niveluri de secretizare va dispune
verificarea periodică a tuturor informaţiilor secrete de stat cărora le-au atribuit nivelurile de
secretizare, prilej cu care, dacă este necesar, vor fi reevaluate nivelurile şi termenele de
clasificare.
ART. 14
(1) Documentul elaborat pe baza prelucrarii informaţiilor cu niveluri de secretizare diferite va fi
clasificat conform noului conţinut, care poate fi superior originalelor.
(2) Documentul rezultat din cumularea neprelucrată a unor extrase provenite din informaţii
clasificate va primi clasa sau nivelul de secretizare corespunzător conţinutului extrasului cu cel
mai înalt nivel de secretizare.
(3) Rezumatele, traducerile şi extrasele din documentele clasificate primesc clasa sau nivelul de
secretizare corespunzător conţinutului.
ART. 15
Marcarea informaţiilor clasificate are drept scop atenţionarea persoanelor care le gestionează
sau le accesează că sunt în posesia unor informaţii în legătură cu care trebuie aplicate măsuri
specifice de acces şi protecţie, în conformitate cu legea.
ART. 16
Cazurile considerate supraevaluări ori subevaluări ale clasei sau nivelului de secretizare vor fi
supuse atenţiei emitentului, iar dacă acesta decide să reclasifice informaţiile va informa
deţinătorii.
ART. 17
(1) Informaţiile vor fi clasificate numai în cazul în care se impune protecţia acestora, iar nivelurile
de secretizare şi termenele de clasificare subzista atât timp cât dezvăluirea sau diseminarea lor
neautorizată ar putea prejudicia siguranţa naţională, apărarea ţării, ordinea publică sau interesele
persoanelor juridice de drept public sau privat.
(2) Supraevaluarea sau subevaluarea nivelului de secretizare a informaţiilor şi a duratei pentru
care au fost clasificate se pot contesta de către orice persoană fizica sau juridica română, în
contencios administrativ.
ART. 18
(1) În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, deţinatorii de informaţii
secrete de stat şi secrete de serviciu, stabilite astfel potrivit H.C.M. nr. 19 din 14 ianuarie 1972,
vor prezenta persoanelor sau autorităţilor publice împuternicite să atribuie niveluri de secretizare
propuneri privind încadrarea acestor informaţii în noi clase şi niveluri de secretizare, după caz.
(2) Până la stabilirea noilor niveluri de secretizare, informaţiile secrete de stat şi secrete de
serviciu menţionate la alin. (1) îşi păstrează nivelul şi termenul de secretizare şi vor fi protejate
potrivit prezentelor standarde.
SECŢIUNEA a 2-a
Declasificarea şi trecerea informaţiilor clasificate la un nivel inferior de secretizare
ART. 19
Informaţiile secrete de stat pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a
emitentului.
ART. 20
(1) Informaţiile se declasifică dacă:
a) termenul de clasificare a expirat;
b) dezvaluirea informaţiilor nu mai poate prejudicia siguranţa naţională, apărarea ţării, ordinea
publică, ori interesele persoanelor de drept public sau privat deţinătoare;
c) a fost atribuit de o persoană neîmputernicită prin lege.
(2) Declasificarea sau trecerea la un alt nivel de secretizare a informaţiilor secrete de stat se
realizează de împuterniciţii şi funcţionarii superiori abilitaţi prin lege să atribuie niveluri de
secretizare, cu avizul prealabil al instituţiilor care coordonează activitatea şi controlul măsurilor
privitoare la protecţia informaţiilor clasificate, potrivit competenţelor materiale.
(3) Emitenţii documentelor secrete de stat vor evalua periodic necesitatea menţinerii în nivelurile
de secretizare acordate anterior şi vor prezenta împuterniciţilor şi funcţionarilor superiori abilitaţi
prin lege să atribuie niveluri de secretizare, propuneri în consecinţă.
ART. 21
Ori de câte ori este posibil, emitentul unui document clasificat trebuie să precizeze dacă acesta
poate fi declasificat ori trecut la un nivel inferior de secretizare, la o anumită dată sau la
producerea unui anumit eveniment.
ART. 22
(1) La schimbarea clasei sau nivelului de secretizare atribuit iniţial unei informaţii, emitentul este
obligat să încunoştinţeze structura/funcţionarul de securitate, care va face menţiunile necesare în
registrele de evidenţă.
(2) Data şi noua clasă sau nivel de secretizare vor fi marcate pe document deasupra sau sub
vechea inscripţie, care va fi anulată prin trasarea unei linii oblice.
(3) Emitentul informaţiilor declasificate ori trecute în alt nivel de clasificare se va asigura că
gestionarii acestora sunt anunţati la timp, în scris, despre acest lucru.
ART. 23
(1) Informaţiile clasificate despre care s-a stabilit cu certitudine că sunt compromise sau
iremediabil pierdute vor fi declasificate.
(2) Declasificarea se face numai în baza cercetării prin care s-a stabilit compromiterea sau
pierderea informaţiilor respective ori a suportului material al acestora, cu acordul scris al
emitentului.
ART. 24
Informaţiile secrete de serviciu se declasifică de conducătorii unităţilor care le-au emis, prin
scoaterea de pe listele prevăzute la art. 8, care vor fi reanalizate ori de câte ori este necesar.

01 - 07 Ionela All

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01 - 07 Ionela All

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Articolul 10

Salariile de bază și gradațiile

Modul de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor

Modul de stabilire a indemnizațiilor lunare pentru funcțiile de

Secţiunea a 2-a Alte drepturi salariale

Drepturi salariale pentru deținerea titlului științific de

Drepturi salariale pentru activitatea de control financiar preventiv

Sporul pentru munca de noapte(1) Personalul care, potrivit programului

Sporul pentru munca suplimentară(1) Munca suplimentară prestată peste

Sporul pentru persoanele cu handicap(1) Pentru activitatea desfășurată

Sporul pentru condiții de muncă

Sporuri și drepturi salariale specifice

Limitarea sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor

FAMILIA OCUPAȚIONALĂ DE FUNCȚII BUGETARE

Capitolul I Soldele de funcție/Salariile de funcție pentru personalul

Nr. Funcția Nivelul Solde de funcție/ Coeficient

Minim Maxim Minim Maxim

1 Șeful Statului Major General, secretar de stat - șef

2 Adjuncții directorului Serviciului Român de

3 Prim-adjunctul și adjuncții directorului Serviciului

4 Funcții corespunzătoare gradului de general, amiral,

5 Funcții corespunzătoare gradului de

6 Funcții corespunzătoare gradului de general - maior,

7 Funcții corespunzătoare gradului de general de

8 Funcții corespunzătoare gradului de colonel,

9 Funcții corespunzătoare gradului de

10 Funcții corespunzătoare gradului de maior,

11 Funcții corespunzătoare gradului de căpitan,

12 Funcții corespunzătoare gradului de locotenent,

13 Funcții corespunzătoare gradului de sublocotenent,

14 Funcții corespunzătoare gradului de subinspector de

15 Funcții corespunzătoare gradului de maistru S 4259 4345 1.70 1,74

M 3950 4130 1,58 1,65

16 Funcții corespunzătoare gradului de maistru S 4173 4259 1,67 1,70

M 3900 4087 1,56 1,63

17 Funcții corespunzătoare gradului de maistru S 4130 4216 1,65 1,69

M 3850 3950 1,54 1,58

M 3750 3900 1,50 1,56

19 Funcții corespunzătoare gradului de maistru S 3950 4130 1,58 1,65

M 3610 3850 1,44 1,54

20 Funcții corespunzătoare gradului de agent-agent șef S 4259 4345 1,70 1,74

21 Funcții corespunzătoare gradului de agent-agent șef S 4173 4259 1,67 1,70

22 Funcții corespunzătoare gradului de maistru PL - 3750 1,50

23 Funcții corespunzătoare gradului de caporal clasa I - 2780 1,11

24 Funcții corespunzătoare gradului de caporal

25 Funcții corespunzătoare gradului de caporal

26 Funcții corespunzătoare gradului de fruntaș - 2570 1,03

27 Funcții corespunzătoare gradului de soldat - 2500 1,00

Capitolul II Sistemul pensiilor militare de stat

În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele categorii

Pensia de serviciu poate fi:

Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, care la

La împlinirea vârstei prevăzute de prezenta lege pentru obținerea

Reducerea vârstei prevăzute

b) pentru activitate realizată în condiții de muncă speciale și alte

Vechime realizată în condiții Reducerea vârstei prevăzute

La stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat efectiv,

Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 lit. e) pct. 3-5,

Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei

Secţiunea a 2-a Pensia de invaliditate

Au dreptul la pensie de invaliditate militarii, polițiștii și

Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a

Constituirea, organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de