Masini electrice rotative Generalitati Masina electrica este un element tehnic care

transforma energia mecanica a unei miscari de rotatie in energie electrica sau

invers. In primul caz masina electri ca se numeste generator, iar in cel de al
doilea caz se numeste motor. functionarea masinilor electrice se bazeaza pe doua
principii fundamentale ale e lectrotehnicii si anume: -principiul inductiei
electromagnetice -principiul interactiunii dintre curentul electric si campul
magnetic. O caracteristica importanta a masinilor electrice este reversibilitatea,
adica p osiblitatea de a functiona atat ca motor cat si ca generator. Dupa tipul
energie i electrice produse sau utilizate deosbeim: - masina electrica de curent
continuu -masina electrica de curent alternativ: -sincrona -asincrona Masina
electrica de curent continuu ESte o masina electrica rotativa ce produce energie
electrica de curent continuu in contul unei energii mecanice ce i se transfera pe
la arbore sau produce ener gie mecanica pe care o transfera unei masini de lucru in
contul energiei electri ce de curent continuu cu care este alimentata la borne. Din
punct de vedere istoric aceasta este masina care a aparut prima data si a fo st
utilizata atat ca generator cat si ca motor. Descoperirea si utilizarea curentului
alternativ si a masinilor de curent altern ativ a facut ca in regim de generator sa
nu mai fie utilizate aceste tipuri de m asini. In regim de motor, masina de curent
ontinuu are inca numeroase aplicatii dintre care enumaram: -in tractiunea electra
la tramvaie, locomotive etc. -in actionarea electrica la masini de ridicat, poduri
rulante, transportoare, ma sini unelte, laminoare, etc. -servomotoare in
automatizari. Elemente constructive ale masinii de curent continuu Intrucat asa cum
s-a spus masina de curent continuu este rar utilizata actualmen te ca si generator
ne vom referi in continuare cu preponderenta la motorul de cu rent continuu.Din
punct de vedere al fenomenelor electromagnetice ce caracterize aza transformarea de
energie, masina de curent continuu are doua parti distince si anume: a. inductorul
- partea ce produce campul magnetic de excitatie b. indusul - partea in care campul
inductiv induce tensiuni electromotoare Din punct de vedere cinematic, masina de
curent continuu este construita dintr-o parte fixa numita strator si o parte mobila
numita rotor. Aceasta din urma se r oteste in interiorul celei dintai. Intre ele
exista un spatiu numit intrefier. D in punctul de vedere al formei intrefierului
deosebim: -masina de curent continuu cu poli inecati poza 1 -masini de curent
continuu cu poli aparenti poza 2 Atat statorul cat si rotorul pot indeplini functia
de inductor sau indus. Sectiu nea tranversala simplificata printr-o masina de
curent continuu de mica putere a re forma din figura urm:
figuri: Miezul statorului (1) ca si polii inductorului R sunt realizati din tole de
otel electrotehnic prin stantare de forma potrivita. Pe circumferinta statorului,
intre doi poli de excitatie este plasat cate un pol de comutatie asa cum se observa
in fig urmatoare. figura Infasurarea rotorica este dispusa in crestaturile
rotorului, capetele ei fiind c onectate la o piesa specifica masinii de curent
continuu figuri numita colector, realizata din lamele de cupru si solidara cu
rotorul. Conexiune a rotorului cu exteriorul, prin intermediul colectorului se
realizeaza cu ajutor ul perilor colectoare. Pentru reprezentarea conventionala a
masinii de curent continuu se utilizeaza un ul din modurile prezentate in figura de
mai sus. Principiul de functionare al masinii de curent continuu Curentul ce
parcurge bobina de excitatie creeaza un camp magnetic a carei induct ie are o
distributie sinusoidala de-a lungul circumferintei rotorului. Datorita rotatiei
rotorului, bobina acestuia intersecteaza liniile campului magnetic de e xcitatie,
in el inducandu-se o tensiune sinusoidala de forma:4. formula N = numarul de spire
al bobinei l = lungimea bobinei !!! v= B(t) = inductia in bornele plasate succesiv
de latura bobinei. Intrucat rotorul este format din mai multe bobine decalate
spatial intre ele, te nsiunile electromotoare ce se vor induce in ele vor fi de
forma: formula unde b = numarul de bobine al rotorului Intrucat fiecare bobina este
in contact cu periile colectoare doar pentru un int erval de timp delta t
corespunzator unei fractiuni unghiulare alpha pre exterior se transmite tensiunea
aproximativ constanta: formula figura se poate arata ca, intre fractiunea
unghiulara si intervalul de timp exista rela tia: relatiile (2) Daca generatorul
alimenteaza un circuit exterior si prin acesta trece un curent I asupra unei bobine
a indusului va actiona o forta electromagnetica F care da n astere unui cuplu
rezistent: formula
Caracteristicile motoarelor de curent continuu Performantele motoarelor de curent
continuu se stabilesc si se compara pe baza c riteriilor caracteristicilor
esentiale si anume: -caracteristica vitezei la mersul in sarcina -caracteristica
mecanica -caracteristica cuplului electromagnetic Motorul cu excitatie separata sau
derivatie In cazul utilizarii ca motor, masina de curent continu cu excitatie
derivatie, f unctioneaza ca si cea cu excitatie separata. Caracteristica vitezei la
mersul in sarcina se defineste prin ecuatia: ecuatie pentru: ectuatie1 Aceasta
caracteristica are forma din figura de mai jos: figura La examinarea ei se observa
ca atunci cand curentul creste, vitezza de rotatie s cade, odata cu cresterea
cuplului rezistent la arbore. Scaderea turatiei nu este semnificativa la cresterea
curentului absorbit Caracteristica mecanica descrie dependenta: formula la formula
Aceasta caracteristica este derivata din caracteristicile vitezei la mersul in s
arcina, avand aceeasi alura. O caracteristica mecanica la care scaderea turatiei
este mica la cresterea cuplului rezultant se numeste caracteristica dura. MOtor ul
de curent continuu cu excitatie separata are o caracteristica dura. Caracteristica
cuplului electromagnetic este descrisa de relatia: relatie pentru relatie figura
Masina asincrona Asa cum am mai aratat la clasificarea masinilor electrice rotative
deosebim: -masini de curent alternativ asincrone -masini de curent alternativ
sincrone Masina asincrona transforma energia mecanica in energie electromagnetica
sua inv ers. Cu toate ca este reversibila se utilizeaza aproape in exclusivitate ca
moto r, motiv pentru care il vom trata in aceasta postura. El se caracterizeaza
prin aceea ca rotorul sau are un bobinaj inchis, fara a fi excitat de vreo sursa
exterioara de tensiune, iar curentii indusi in aceasta inf asurare au o frecventa
diferita de cei care au strabatut infasurarile statorului . Aceasta frecventa este
in funtie de turatia motorului. Fata de alte masini rotative motorul asincron
trifazat prezinta cateva avantaje
esentiale care-l fac cel mai utilizat in aplicatii industriale: -se alimenteaza
direct de la reteaua trifazata -constructia este simpla, pret de cost scazut,
robustetea este remarcabila -este usor de exploatat. -are o caracteristica mecancia
putin dependenta de sarcina Ca dezavantaje mentionam: -curentul mare la pornire
-reglarea mai dificila a turatiei Motorul asincron trifazat este cel mai raspandit
motor electiric. Elemente constructive ale motorului asincron trifazat Din punct de
vedere electromagnetic motorul asincron are doua componente: -inductorul - care
produce campul magnetic invartitor -indusul - in care campul magnetic invartitor
induce tensiunea electromotoare Din punct de vedere mecanic, motorul asincron este
format din: -stator - care este inductorul -rotor - care este indusul Statorul este
format din miezul statoric, carcasa cu talpile de fixare, infasura rea statorica,
scuturile, cutia de borne, dispozitivul port-perii. rotorul este format din miezul
rotoric, infasurarea rotornica, inele de contact. Miezul statornic si rotornic sunt
realizate din tole din otel electrotehnic stra nse in pachete rigide. Infasurarea
statorica este alcatuita din trei sfarurari de faza, constructiv ide ntice si
decalate spatial la un unchi de 2pi/3p, asa cum se observa in figura de mai jos:
FIGURA Caracteristicile motorului asincron trifazat Din punctul de vedere al
utilizatorului este importanta cunoasterea urmatoarelor caracteristici de
functionare: -caracteristica mecanica -caracteristica randamentului -caracteristica
factorului de putere Caracteristica mecanica Exprima dependenta momentului de
alunecare. Prin definitie alunecarea este data de relatia: SCHEMA + RELATIE unde:
RELATIE = viteza unghiulara cu care se roteste campul magnetic inductor OHM2 =
viteza unghiulara cu care se roteste rotorul. Dupa cum rezulta din definitia
alunecarii, ea poate lua valori intre 0 si 1.Depe ndenta momentului dezvoltat de
motorul asincron trifazat este prezentata in figu ra de mai jos. Pentru
caracteristica M= f(s) exista cateva puncte caracteristice si anume: Mp = momentul
de pornire, caracteristic valorii s=1 Mm = momentul maxim, corespunzator unei
valori alunecarii numita alunecare criti ca
Mn = cuplul nominal Caracteristica mecanica poate fi reprezentata prin relatia:
relatie Caracteristica randamentului Aceasta caracteristica este definita de
relatia: relatie + schema unde P2 = puterea utila furnizata de motor la arbore
Randamentul motoarelor asincrone are valori cuprinse intre: 93% la motoarele de
peste 500 kW si 75% la motoarele sub 1 kW. Caracteristica factorului de putere Este
definita asa cum s-a mai spus de relatia: RELATIE pentru: RELATIE RELATIE La
functionarea in gol COS FI are valori mici intrucat puterea activa absorbita este
mica iar puterea reactica absorbita pentru realizarea excitatiei este aproa pe
aceeasi ca in sarcina. Pe masura ce motorul se incarca puterea activa absorbita
creste si factorul de p utere tinde spre valoare maxima: FORMULA care se obtine in
jurul incarcarii nominale. Masina sincrona Elemente constructive ale masinii
sincrone Masina sincrona se caracterizeaza prin aceea ca intre viteza unghiulara
OHM a ro torului si pulsatia retelei la care este conectata exista o legatura
rigida de f orma: FORMula unde p = numarul de perechi de poli ai masinii Ea are
doua parti constructive: -statorul format din: miez, infasurare, carcasa, scuturi
-rotorul format din: miez, infasurare, inele colectoare. Statorul are miezul
realizat la fel ca si masina asincrona, cu crestaturi in car e este amplasata
infasurarea trifazata. FIGURA Miezul rotornic poate fi realizat:
-cu poli aparenti, prezentata in figura de mai sus. -cu poli inecati prezentati in
figura de mai jos FIGURA In cazul masinii cu poli aparenti intrefierul este
neuniform, mic in dreptul pie selor polare si mare intre ele. Aceasta constructie
se utilizeaza la masini cu t uratie redusa, datorita lipsei sigurantei mecanice. De
aceea ea se mai cunoaste si sub numele de constructie de hidrogenerator si se
utilizeaza la turatii de or dinul sutelor de rot/min. inversa, rotorul are o
infasurare trifazata conectata cu exteriorul prin trei inele. Uneori se intalneste
si constructia rotorului fiind cu poli aparenti. In cazul masinii cu poli inecati
infasurarea unui pol acopera de oicei 2/3 din d eschiderea sa. In mijlocul polului
ramane o zona de aproximativ 1/3 din deschide re, in care nu se practica
crestaturi, denumita dintre mare.Aceasta constructie mecanica prezinta o siguranta
deosebita si este utilizata la masini sincrone cu viteze mari de rotatie FORMULA In
cazul masinilor sincrone trifazate campul magnetic de excitatie se realizeaza cu
ajutorul unor infasurari de curent continuu cu poli aparenti sau inecati.
Regimurile masinii sincrone Masina sincrona poate functiona in doua regimuri de
baza: cel de motor si cel de generator. Masina sincrona nu poate functiona in regim
de frana intrucat cuplul magnetic sincron apare doar cand rotorul are aceeasi
viteza unghiulara cu cea a campului magnetic rotitor al statorului. Regimul de
generator In regim de generator, rotorul rotit cu viteza unghiulara Ohm produce un
camp ma gnetic invartitor, cu pulsatia: formula In fiecare din infasurarile
rotorului se va induce o tensiune sinusoidala cu fre cventa OMEGA. Tensiunile lor
vor fi defazate intre ele cu un unghi FI dat de rel atia: relatie unde alpha =
unghiul de decalare spatiala al infasurarilor trifazate. Rotorului i se transfera o
putere mecanica: FORMULA Ma = cuplul activ dezvoltat de motorul primar ce
actioneaza generatorul. Asupra rotorului se exercita un cuplu: FORMULA Cuplul
transferat rotorului asigura cuplul M si acopera pierderile mecanice, adi ca:
FORMULA M indice m = cuplul aferent pierderilor mecanice. Inmultim cu OHM si
rezulta: FORMULA FORMULA unde: P = puterea electromagnetica care are urmatoarele
componente: FORMULA P indice 2 = puterea electromagnetica trifazata de generator P
indice ya = puterea pierduta prin efectul Joule in infasurare P indife Fe =
pierderi in fierul statornic Actualmente ca generator trifazat se utilizeaza in
exclusivitate generatorul sin cron Regimul de motor Masina sincrona poate functiona
si in regim de motor. Insa masina sincrona are u n mare dezavantaj si anume acela
ca, nu are un cuplu de primire, adica, nu poate porni din repaus. Pentru a
functiona si a rezvlta cuplu este necesara aducerea rotorului la turatia de
sincrnism. Aceasta se poate realiza prin doua moduri: -utilizarea unui mic motor
asincron avand rotorul cuplat cu cel al motorului asi ncron. Dupa "prindere" in
sincronism, motorul asincron este scos din functionare. -utilizarea pornirii in
asincron.Pentru aceasta motorul sincron are rotorul prev azut cu o colivie care
dezvolta un cuplu suficient pentru a accelera rotorul in gol la o turatie apropiata
de cea de sincronism de unde acesta se "prinde" Caracteristicile motoarelor
sincrone Caracteristica mecanica a motorului sincron se poate defini doar in
situatia de sincronism, pentru ca, numai atunci motorul sincron dezvolta cuplu.
Aceasta cara cteristica mecanica este data de relatia: RELATIE + figura Pentru U =
ct f = ct si are forma din figura de mai sus.Se observa ca caracteristica mecanica
este pe rfect rigida, atata vreme cat cuplul rezistent nu depaseste valoarea maxima
admi sa M indice m. Dacamomentul rezistent depaseste valoarea Mm motorul sincron se
o preste.