Definiţie: hipertensiunea arterială e - apar frecvent simptome nespecifice
un sindrom caracterizat prin creşterea
presiunii arteriale sistolice şi a celei
diastolice peste valorile normale. Se
consideră valori normale pentru
presiunea arteriala maximă pana la
140-145 mm Hg, iar pentru minimă
pana la 90 mm Hg.
Clasificare: în funcţie de etiologie se
deosebesc:
A)Hipertensiunea arterială esenţială
sau primara, în care nu se poate
evidenţia o cauză organică şi
B)Hipertensiunea arteriala
secundară , în care este dovedită cauza
Forme de HTA la varstnic: O anchetă
epidemiologică din U.S.A. (1974),
arată că majoritatea femeilor şi
bărbaţilor vârstnici, au presiunea
sistolică superioară valorii de 160 mm
Hg, şi cea diasolică inferioară valorii
de 100 mm Hg. De aici s-a impus
termenul de hipertensiunea arterială
sistolică.
Hipertensiunea la vârstnici creşte la
femei cu precădere. La bătrâni se
întâlneşte obişnuit hipertensiunea
arterială sistolică, dar se întâlnesc şi
forme esenţiale – hipertensiumea
arteriala sistolo-diastolica .
Caracteristicile HTA la varstnic:
= HTA esenţială, nu este caracteristică
vârstnicului, ea apare în cursul vârstei
tinere sau adulte şi evoluează la bătrâni
cu unele caractere clinice speciale. Este
o hipertensiune sistolo-diastolică, cu o
evoluţie mai blândă, cu gravitate
moderată. Formele maligne sunt foarte
rare. De obicei hipertensiunea se
însoţeşte de ateroscleroză.
= Hipertensiunea arterială sistolică,
este adevărata hipertensiunea
geriatrică. Tensiunea arterială
diastolică este de multe ori normală sau
puţin crescută. Se asociază leziunilor
difuze de arterioscleroză. Apar frecvent
accidente coronariene şi cerebrale.
Evoluţia este benignă.
= Hipertensiunea arterială secundară
sau simptomatică, se întâlneşte extrem
de rar la vârstnic. O excepţie o
constituie forma mixtă, cu componentă
renovasculară (plăci ateromatoase în
arterele renale) şi hipertensiunea de
origine renală parenchimatoasă
(pielonefrita şi glomerulonefrita
reprezintă 50% din cazuri).
Simptomatologie
Simptomatologia la vârstnic a
hipertensiunii arteriale, are unele
particularităţi:
- uneori se întâlnesc cazuri cu valori
tensionale crescute, fără semne clinice
- simptomatologia este de obicei mai
blanda.
arsura in epigastru, care urca pe esofag
(cefalee, vertije, palpitaţii, tulburări de
vedere, nicturie)
- apar adeseori simptome de suferinţă
cardiacă: dispnee de efort, disconfort
toracic, palpitaţii, galop.
- la vârstnicii după 70 de ani, apar
semne de insuficienţă circulatorie
cerebrală: insomnii, agitaţie,
dezorientare.
Explorari paraclinice: Semnificative
sunt: ex. de laborator, examenul
fundului de ochi, radiografia
toracica(calcificările cârjei aortice),
EKG, echografie cardiaca, etc.
Complicaţiile sunt cardiace, cerebrale
şi renale, şi ţin de modificările
aterosclerotice.
Principii de tratament:
Se urmăreşte scăderea valorilor
tensionale în limite normale.
Tratamentul corect reduce proporţia
apariţiei infarctului miocardic, a
insuficienţei cardiace şi accidentelor
vasculare cerebrale.
Nu se prescrie un regim hiposodat
strict, sever.
Se urmăreşte scăderea progresivă
ponderală(unde este cazul).
Tratamentul trebuie să fie blând şi
continuu, urmărind scăderea treptată a
valorilor tensionale.
PATOLOGIE GERIATRICĂ
DIGESTIVĂ
Procesul de îmbătrânire, de atrofie,
afectează şi tubul digestiv. Edentaţia,
atrofia glandelor salivare şi a mucoasei
gastrice şi esofagiene, aclorhidria, sunt
frecvente.
La persoanele vârstnice apar frecvent
tulburări de deglutiţie,disfagie şi
regurgitări nazale. Alteori apare
pirozis, epigastralgii, cu iradieri în
umărul stâng, ceea ce se
cheamă pseudo- angorul. Dintre entităţi
clinice menţionăm diverticulii
esofagieni, spasmele esofagiene, dar
mai ales refluxul gastro esofagian.
REFLUXUL
GASTRO ESOFAGIAN.
Definitie: Refluxul gastro-
esofagian constă în întoarcerea
conţinutului gastric în esofag, din cauza
insuficienţei funcţionale a cardiei.
Cauze favorizante mai
frecvente sunt: obezitatea,
sarcina,ascita, stenoza pilorică cu
dilataţie gastrică consecutivă , hernia
hiatala, diverse medicamente .
Consecinţa refluxului, este
esofagita peptică ,caracterizata prin
simptomele:
-regurgitatia -prin refluarea
alimentelor si a acidului gastric in
esofag si chiar pina in cavitatea bucala,
are un caracter periodic, favorizat de
anumiti factori declansatori
-pirozisul-este o durere ca de
-greata si varsatura cu pirozis.
-tusea seaca
Tratamentul vizează îndepărtarea
cauzelor favorizante si consta in:
Dieta Modificarea dietei si a stilului
de viata cuprinde:
-tratarea obezitatii
-evitarea alcoolului, bauturilor cu
cafeina, ciocolatei
-sucurilor carbogazoase, citricelor,
alimentelor grase, prajite, meselor
voluminoase.
-se initerzice acestor
pacienti sa se intinda in pat la mai putin
de 30 min.dupa masa. Cina trebuie
luata cu cel putin 2 ore inainte de
culcare.
-ridicarea pernei cu 20 cm.
-evitarea medicamentelor iritante
gastrice
Bolile digestive vasculare
ischemice s
Infarctul mezenteric, este cel mai
spectaculos accident. Este o dramă
abdominală. Apare brusc cu semne de
abdomen acut, cu durere violentă
uneori sincopală, continuă şi tenace,
iradiată în întregul abdomen, cu
exacerbări paroxistice, rezistenţă la
calmante şi agitaţie extremă. Se poate
însoţi de diaree sanguinolentă,vărsături
alimentare, bilioase sau sanguinolente,
colaps, gangrena intestinală şi
peritonită. Pulsul este
slab,hipotensiunea este obişnuită, iar
hiperleucocitoza prezentă. Se datoreşte
ocluziei totale prin embolie a arterei
mezenterice. Uneori este precedată de
angor intestinal. Apare întotdeauna la
vârstnici cu ateroscleroză în diferite
teritorii. Semnele fizice sunt sărace.
Ischemia intestinală cronică,
apare la persoane în vârstă de peste 50 -
60 de ani, cu ateroscleroză arterială
mezenterică, cu semne de insuficienţă
circulatorie similară, localizării
aterosclerozei la inimă, creier sau
membrele inferioare. Fluxul sanguin
diminuat este suficient pentru prânzuri
mici, dar devine insuficient
pentru prânzuri abundente. 
Durerea apare la 10 - 15
minute după mese şi durează 1-3 ore.
Se percepe şi un suflu supraombilical.
Durerea abdominală este difuză, iar
tabloul clinic al anginei abdominale
este caracterizat prin crize dureroase
abdominale. Angina abdominală este
manifestarea clinică a ischemiei
intestinale cronice.
INFECŢIILE URINARE
Sunt bolile cele mai frecvent întâlnite
la persoanele vârstnice (20% dintre
femei şi 10% dintre bărbaţi, după 65
ani). Adeseori sunt latente,
asimptomatice. O alterare inexplicabilă
a stării generale, tulburări digestive sau
o febră izolată, la un vârstnic atrag
atenţia asupra bolii.
Factori favorizanti: Golirea incompletă
a vezicii se poate datora unei vezici
neurologice, unui prolaps vezical la
femeie, unei hipertrofii de prostată
la bărbat. ; Imobilizarea la pat,
deteriorarea psihică şi incontinenţa
urinară Incontinenţa urinară
;Contribuie la bătrâni şi scăderea
diurezei, a apărării imunitare, diabetul.
Escherichia coli este cel mai des
germen întâlnit în infecţiile urinare la
vârstnici. Dintre ceilalţi germeni
proteus, Klebsiella, Enterobacter,
Pseudomonas şi Enterococul
OSTEOPOROZA DE
INVOLUŢIE.Face parte dintre bolile
care afectează în grade diferite cu mult
mai mult oamenii în vârstă. La vârstele
foarte înaintate ea devine mai severă şi
mai frecventă. Ca orice ţesut viu,
scheletul osos suferă un proces de
îmbătrânire. Intre anumite limite
osteoporoza poate fi considerată
fiziologică. Când apar fracturi şi
tulburări posturale (deformaţii
invalidante), se vorbeşte despre
osteoporoza boală. Femeile sunt
afectate mai precoce, mai frecvent şi
mai sever. Cazurile de osteoporoză
cresc cu vârsta.Osteoporoza este o
atrofie osoasă, afectând în mod egal
cele două componente ale osului
(substanţa organică şi cea minerală).
Diagnosticul este întotdeauna tardiv.
Complicaţiile cele mai grave sunt
fracturile. Intre 50 şi 60 de ani,
predomină fractura încheieturii mâinii,
în jurul vârstei de 70 de ani,fractura
vertebrelor, iar după 70 de ani, fractura
de col femural.
GERIATRIA [gr. geron = batran ;
iateria = tratament] este ramura
medicinei care se ocupa cu preventia,
diagnosticul, tratamentul bolilor si a
disabilitatilor, precum si cu
recuperarea persoanelor varstnice.
Recuperarea are rolul de a realiza
reintegrarea varstnicilor in societate.
Geriatria, avand in vedere preventia
afectiunilor frecvent intalnite la
varstnic, se ocupa si de evaluarea si
managementul pacientilor de varste
medii, cu potential de a dezvolta acest
tip de patologie.
Gerontologia se defineste ca stiinta
care studiaza procesul de imbatranire.
Geriatria a devenit astfel o stiinta de
sine statatoare, constand intr-o
medicina interna a varstei inaintate
(capitole importante din cardiologie,
psihiatrie si neurologie reprezinta
substanta sa fundamentala). Ea a fost
introdusa ca specialitate medicala in
Romania in anul 1993.
Cauzele (FACTORI) care explica
fenomenul de imbatranire a populatiei
sunt:
scaderea natalitatii, progresele
medicinii precum si cresterea nivelului
de trai, care impreuna maresc rata de sanguin la nivelul rinichilor, al caror
crestere numerica a populatiei rol este de a filtra si elimina apa in
varstnice, prin ameliorarea morbiditatii exces si substantele de care organismul
si mortalitatii. nu mai are nevoie.
Factori care influenteaza
imbatranirea umana
O serie de teorii au incercat sa explice
procesul de imbatranire, implicand
contributia importanta a unor factori
precum cei:
- genetici,
- psihologici,
- socio-culturali
- factorii somatici
Factorii genetici
Teoriile genetice afirma ca ceasul
biologic al fiecarei specii este setat la o
anumita "ora" si, potrivit lor, omul este
programat sa traiasca 110 - 120 de ani.
Ateroscleroza este o afectiune cronica
a peretilor vaselor sanguine care, in
timp, conduce la reducerea diametrului
vasului de sange si chiar la obstruarea
vasului respectiv ,prin formarea de
placi ateromatoase .
Arterele sunt captusite cu endoteliu,
adica cu un strat subtire de tesut
alcatuit din celule endoteliale. In prima
faza, ateroscleroza afecteaza endoteliul
vascular, determinand aparitia placii
ateromatoase. Colesterolul LDL, adica
colesterolul “rau”, poate patrunde prin
endoteliul deteriorat. Cu timpul,
colesterolul si celule albe din sange
formeaza placa pe peretii arterelor. Pe
masura de placa arteriala creste, exista
riscul de obstructie al vasului respectiv
si apar complicatiile aterosclerozei, ce
se manifesta prin AVC, afectare
cardiac etc .
Desi ateroscleroza este asociata
frecvent cu batranetea, totusi ea apare
destul de frecvent si la populatia adulta,
ceea ce impune masuri importante , in
special in ceea ce priveste preventia.
Tabloul clinic Ateroscleroza nu
prezinta, de regula, nici un simptom
pana in momentul in care placa de
aterom atinge proportia de 40%, iar
fluxul sanguin este afectat. In urma
instalarii aterosclerozei, pot fi prinse
atat arterele coronariene,
cerebrovasculare, cat si arterele
periferice.
Ca urmare, exista mai multe tipuri de
manifestare a aterosclerozei, in functie
de localizare, de multe ori complicatiile
acestora fiind foarte importante.
Ateroscleroza coronariana apare
atunci cand se formeaza placi de
aterom la nivelul arterelor coronare.
Ateroscleroza cerebrala apare in urma
afectarii peretilor arterelor de la nivel
cerebral
Ateroscleroza periferica apare in
urma dezvoltarii unor placi de aterom
la nivelul arterelor membrelor
Ateroscleroza renala poate cauza
insuficienta renala, afectiune ce poate fi
fatala. Arterele renale asigura fluxul