Proiect generator sincron trifazat

Date initiale

SN := 320 kVA
cos( φu) = 0.9

UN := 6.4 kV
f1 := 50 Hz
rot
n 1 := 930 m := 3
min

1.1 Calculul principalelor marimi

1 Curentul nominal pe faza pentru conexiunea Y :

SN SN = 320
ING := = 28.868 A
3  UN UN = 6.4

2 Tensiunea electro motoare nominala de faza

kEG := 1.08

UN
U1NG := = 3.695 kV
3

E1N := kEG  U1NG = 3.991 kV

3 Puterea aparenta interioara nominala.

S1N := kEG  SN = 345.6 kVA

4 Numarul de perechi de poli

60  f1 f1 = 50
p := = 3.226
n1 n 1 = 930
p := 3 perechi de poli

Factorul de infasurare kw de forma a tensiunii electromotoare kB si factorul de acoperire

ideala a pasului polar αi
Factorul de infasurare se alege conform relatiei 13.9 :
kw := 0.92
Factorul de forma kB si factorul de acoperire ideala a pasului polar αi
Pentru urmatoarele valori alese conform par. 13.1.5 B:
αp := 0.7 obisnuit intre 0.6...0.75

bp
:= αp = 0.7
τ
δM
:= 2 1.5....2.5
δ
 δ
:= 0.02 0.01...0.03
τ

Se aleg din figura 13.2 valorile in functie de valorile alese mai sus
KB := 1.14

αi := 0.61

2. Calculul dimensiunilor principale

1.Diametrul interior al statorului
J
C := 245 din figura 10.8 SN = 345.6 si p=3
3
dm
λ := 1.8 valoare aleasa din intervalul din figura 13.3 pentru p=4

3 p=3 SN = 345.6 kVA

3
2  p  60  SN  10
D := = 4.589 dm rot
3.14  λ  n 1  C n 1 = 930
min

D := D  10 = 45.885 cm (1)

Conform metodei curbelor din figura 10.10 b, pentru SN = 345.6 kVA

si p = 3 rezulta D' := 50 cm (2)

2. Diametrul exterior al statorului

kD := 1.45 S-a ales din tabelul 10.1 pentru UN = 6.4 kV si 2p = 6
 De := kD  D = 66.534 cm pentru valoarea lui D obtinuta din calcul (1)

D'e := kD  D' = 72.5 cm pentru valoarea lui D din curbe (2)

(De + D'e)
Dem := = 69.517 cm
2
Din tabelul 10.2 se observa ca valoarea normalizata cea mai apropiata de valoarea medie a
diametrelor exterioare
De := 700 mm adica De := 70 cm

Pentru care rezulta diametrul interior Di recalculat

De
D := = 48.276 cm Valoarea obtinuta se va rotunji prin majorare conform indrumarului
kD

D := 49 cm

3. Pasul polar:
 D = 49
3.14  D
τ := = 25.643 cm
2p p=3

4. Solicitarile electromagnetice A si Bδ asa cum rezulta din figura 13.4, au valorile:

A
A := 380
cm
Bδ := 0.79 T

Intrucat se vor lua masuri ca masina sa fie bine ventilata, se adopta o valoare a paturii de
curent majortata cu 7%. Se obtine astfel:
2 4 A
A := 107%  A = 406.6 A := A  10 = 4.066  10
m
Bδ = 0.79 T

5. Lungimea ideala, conform relatiei:

3.14  kw kw = 0.92
kCA :=  αi = 0.623
2 2 αi = 0.61
 3 SN = 345.6 n 1 = 930
60  SN  10
Li := = 0.471 m
2 A = 40660
kCA  3.14     n  A B
2 D
 1 δ
 100 
Li := 47.1 cm (1)

6. Verificarea factorului
λ Li
λ := = 1.837 τ = 25.643
τ

7 Geometria miezului.
Pentru valorile lui Li si D stabilite , rezulta o constructie divizata a miezului feromagnetic
Se impun orientativ n ν := 8 canale de ventilatie radiala cu latimea b ν := 1 cm
Deoarece masina se ia cu poli aparenti, se ia
b'ν := 0.5b ν = 0.5 cm

Rezulta lungimea geometrica:

Lg := Li + n ν  b'ν = 51.1 cm

Lg - n ν  b ν
L1 := = 4.789 cm
nν + 1

Intrucat L1 se incadreaza in limitele admise ( 4-6 cm) rezulta ca miezul feromagnetic va avea
nν = 8 canale de ventilatie cu latime bν = 1 cm si n ν + 1 = 9 pachete de tole cu
lungimea rotunjita L1 := 5 cm

Recalculand , rezulta urmatoarele dimensiuni ale miezului feromagnetic:

Lungimea fierului miezului feromagnetic a tuturor pachetelor , rezulta:
LFe := ( n ν + 1 ) L1 = 45 cm L1 = 5

Lungimea geometrica, conform relatiilor:

Lg := LFe + n ν  b ν = 53 cm

Lungimea ideala
Li := Lg - n ν  b'ν = 49 cm aceeasi valoare cu cea apreciata initial 47.1 cm

3 Infasurarea si crestaturile statorului

1) Tipul si izolatia infasurarii
Fiind masini de inalta tensiune, infasurarea statorului va fi cu bobine prefabricate- sectii
rigide
 Pentru astfel de infasurare,crestaturile sunt deschise. Forma crestaturii, modul de
dispunere al conductoarelor si de izolare a bobinei in crestatura sunt indicate in fig10.16b
Astfel , in conformitate cu anexa 10(fig. 10-11 a si tabelul 10-I) pentru clasa de izolatie F,
schema de izolatie a infasurarii este urmatoarea:
-pe partea activa(in crestatura): teaca izolanta cu grosime de 1.8 mm unilaterala;
-pe partea frontala: banda izolanta clasa F de 0.15 X 20 mm in 6 straturi 1/2 suprapuse,
peste care se prevede un strat cap la cap,banda de contractie pentru consolidare.

-izolatia intre straturi: sticlotextolit sau liatex cu grosimea de 2mm

2) Numarul de crestaturi ale statorului

q := 4 conform paragrafului 13.4.1
Z1 := 2  m  p  q = 72 crestaturi m=3 p=3

Considerand numarul de cai de curent in paralel a := 1 se verifica conditiile de

simetrie (rel 10.32 , a , 10.33 si 10.35, avand grija sa fie satisfacuta si relatia 10.34)

Z1
= 24 numar intreg
m a
2p
=6 numar intreg Z1 = 72
a
t := cmmdc( Z1 , p ) = t := 3 p=3

Z1
=8 numar intreg
m t

3 Pasul dentar al statorului

D = 49
3.14  D
t 1 := = 2.137 cm
Z1 Z1 = 72

se incadreaza in limitele(orientative) indicate

4. Pasul infasurarii, in conformitate cu relatia 10.27

yτ := m  q = 12 m=3 q=4
5
y1 := yτ  = 10 numar intreg par
6
adica y1 = 1-11 ceea ce inseamna ca infasurarea se poate face fie cu bobine egale(nc numar
par), fie cu bobine neegale(nc numar impar),insa grupate doua cate doua deoarece y1/2 = 5
numar intreg,impar

5 Factorul de infasurare al statorului, valoarea exacta rezulta din anexa 1 , tabelul 1-I
kw1 := 0.926
y1
βy := = 0.833
yτ
 6 Numarul de spire pe faza , conform relatiei 10.31
αi = 0.61 τ = 25.643 Li = 49
-2 -2
Φ := αi  τ  10  Li  10  Bδ = 0.061 Wb
Bδ = 0.79

3 kEG = 1.08 KB = 1.14 kw1 = 0.926

kEG  U1NG  10
w1 := = 312.155 spire
4  KB  f1  kw1  Φ Φ = 0.061

7 Numarul de conductoare efective dintr-o crestatura, considerand o singura cale de curent

a=1 , conform relatiei 10.31 a
2  m  a  w1
n c1 := = 26.013 n c1 := 26 conductoare/crestatura
Z1

8 Verificari necesare
a) numarul real de spire pe faza, conform relatiei 13.17
Z1  n c1 Z1 = 72 n c1 = 26 m=3
w1 := = 312 spire a=1
2m  a

Cum se observa, w1 fiind numar intreg este satisfacuta conditia de simetrie impusa de relatia
10.34

b) Verificarea incadrarii in limite a paturii de curent, conform relatiei 13.18

n c1  ING A
A' := = 351.228
a  t1 cm
A
aproape de valorea aleasa initial A = 406.6
cm
c) fluxul magnetic maxim util la sarcina nominala ( ΦN pentru E1NG ) pe pol conform
relatiei 13.20
3 kEG = 1.08 KB = 1.14 kw1 = 0.926
kEG  U1NG  10
ΦN := = 0.061 Wb
4  KB  f1  w1  kw1 U1NG = 3.695
f1 = 50 w1 = 312

Fluxul magnetic nominal la functionarea in gol conform relatiei:

ΦN
Φ0N := = 0.0561 Wb
kEG

Fluxul magnetic al undei fundamentale pentru tensiunea nominala, conform relatiei:

U1NG = 3.695
3 kw1 = 0.926
U1NG  10 f1 = 50
Φ1N := = 0.0576 Wb
3.14  2  f1  w1  kw1 w1 = 312 Li
Li := = 0.49
d) Valoarea maxima a inductiei magnetice in intrefier, conform relatiei 13.19 100
 τ
τ := = 0.256
Φ 100
Bδ := = 0.79 T Φ = 0.061
αi  τ  Li αi = 0.61

Valoarea aleasa initial din curbe este 0.79 T , aceeasi valoare cu cea rezultata
Asadar ,dimensionarile pana in aceasta etapa sunt corecte

9) Sectiunea conductorului
A
Densitatea de curent J1 := 6.25 conform indicatiilor de la par 13.3.1 B
2
mm

ING 2
SCU1 := = 4.619 mm ING = 28.868 A a=1
a  J1

Pentru infasurarea de inalta tensiune se alege conductor profilat,izolat cu email tereftalic si

doua straturi de fire de sticla(PE2S)

10) Dimensiunile conductorului

Acestea se stabilesc in functie de dimensiunile crestaturii si de modul de asezare al
conductoarelor in crestatura. Aceasta asezare,precum si izolatiile folosite in conformitate cu
anexa 10 , tabelul 10-I , sunt prezentate in figura 14.1
Materialul , grosimea si numarul de straturi sunt indicate in tabelul 14.1 cu ajutorul caruia
se calculeaza b iz h iz

Obs. Dupa bobinare,infasurarea se va impregna cu lac clasa de izolatie F

Latimea orientativa a crestaturii , avand in vedere relatia 10.43 rezulta in limitele:

b c := β1  t 1  10

Unde β1 := 0.35...0.5 adica rezulta limitele b c' := 0.35  t 1  10 = 7.479 mm

b c'' := 0.5  t1  10 = 10.685 mm

Latimea orientativa a coductorului, conform relatiei 10.43:

Grosimile totale ale : izolatiilor , jocului, istmului si penei pe latime b iz si pe inaltime

h iz se iau din tabelul 14.1

b iz := 4.3 mm h iz := 25.4 mm

b c - b iz
Astfel : b Cu := 1 reprezinta numarul conductoarelor pe latimea crestaturii
1

b c ia valori intre b c' = 7.479 mm si b c'' = 10.685 mm b Cu := 3.179...6.385 mm

 se alege b Cu := 4 mm

Din STAS 2873/1-86( anexa 7) se alege conductor din cupru electrolitic in stare moale(O),
izolat cu E2S si anume:

Sarma O - 6.7x1 izolat E2S

2
STAS 2873/1-86= 6.48 mm

11 Dimensiunile definitive ale crestaturii

Latimea crestaturii:
b c := b Cu  1 + b iz = 8.3 1 reprezinta numarul conductoarelor pe latimea crestaturii

Inaltmea crestaturii
h iz = 25.4 mm
n c1 = 26 conductoare pe crestatura
h c := h Cu  n c1 + h iz

h c := 1  n c1 + h iz = 51.4 mm

Se stabilesc prin rotunjire crestatura cu dimensiunile:

b c := 8.3 mm

h c := 51.5 mm

Verificari necesare:
a) inductia magnetica in jugul statorului, conform rel 10.45
kFe := 0.95 h c = 5.15 cm De = 70 cm D = 49 cm

De - D
h'f1 := - h c = 5.35 cm inaltimea jugului statorului, fara canale axiale de ventilatie
2
-2
h'f1 := h'f1  10 = 0.0535 m

Φ
Bf1 := = 1.324 T
-2
2  kFe  LFe  10  h'f1
 t 1 = 21.369
b) Inductia magnetica aparenta maxima in dintii statorului:
b c = 8.3
b dmin := t 1 - b c = 13.069 mm

t 1  Li  B δ t 1 = 2.137 LFe = 0.45

B'd1max := = 1.481 T
b dmin kFe = 0.95 Bδ = 0.79
kFe  LFe 
10
c) Valoarea exacta a densitatii de curent este:
ING A
J1 := = 6.25 SCU1 = 4.619
a  SCU1 2
mm

A
Sirma O-6.7x1 izolat E2S STAS 2873/1-86 Rezulta SCU1 := 6.48
2
mm

d) Valorile rapoartelor dimensiunilor constructive:

bc
β1 := = 0.388 b c = 8.3 t 1 = 21.369
t1
hc
β2 := = 0.201 h c = 5.15 τ = 25.643
τ
hc
β3 := = 6.205
bc

4. Calculul latimii intrefierului.

Latimea intrefierului se calculeaza cu relatia:
S-au adoptat urmatoarele valori: k' := 1.07 xd := 1.3 xa1 := 0.12
-4
0.36  10 A τ
δ := = 0.376 cm A = 406.6 τ = 25.643
k'  ( xd - xa1 )  Bδ
Bδ = 0.79
Se adopta δ := 4 mm

5. Dimensionarea circuitului magnetic

Dimensionarea circuitului magnetic al statorului intrefierului s-a facut odata cu stabilirea
dimensiunilor principale si a infasurarii indusului, respectiv odata cu calculul latimii intrefierului.
Deoarece se urmareste ca dimensiunile principale ca generator si motor sa fie aceleasi,
dimensionarea circuitului magnetic al rotorului se face pentru masina mai solicitata magnetic,
adica pentru motor, urmand ca determinarea solicitarilor magnetice reale pentru dimensiunile
stabilite sa se faca pentru fiecare masina in parte, odata cu intocmirea tabelului
caracteristicilor magnetice.

5.1 Dimensiunile piesei polare

Diametrul exterior al rotorului , conform relatiei:
Dr := D - 2  δ = 48.2 cm δ = 0.4 D = 49
Latimea piesei polare , conform relatiei:
b p := αp  τ = 17.95 cm αp = 0.7 τ = 25.643

Raza de forma a polului , conform relatiei:

δM := 2  δ = 0.8 cm
D
Rp := = 19.705 cm
8D  ( δM - δ)
2+
2
bp
Inaltimea piesei polare, conform relatiei:
Se alege constructiv h'p := 1.5 cm

2
 bp 
2
h p := h'p + Rp - R p -   = 3.663 cm Se rotunjeste la h p := 4 cm
2

5.2 Dimensiunile polului:

Latimea polului, conform relatiei :
σ Φ
b m := = 0.084 m
kFem  Lm  Bm Lm = 0.55 Bm = 1.6 kFem = 0.97 Φ = 0.061
σ = 1.181
Coeficientul de scapari σ, se determina cu relatia :

35  δ
σ := 1 + kσ  = 1.181 unde kσ = 8.5 pentru hp = 4 cm (tabelul 13.3)
2
τ

Lungimea polului: Lm := Lg + 2 = 55 cm

Inductia magnetica in miezul polului se alege: Bm = 1.6 T

kFem = 0.97 pentru tole de tabla de 1..2 mm , grosime din care vor fi facuti polii
masinii
Inaltimea polului h m := 1.1  b m = 0.092 m
 5.3 Dimensiunile jugului rotorului

Inaltimea jugului rotorului

σ Φ
h j2 := = 0.041 m
2  kFem  Lj2  Bj2

unde :
Lj2 := Lm + 15 = 70 cm s-a ales 15 din intervalul 10...20

Bj2 = 1.3 conform STAS , ales din intervalul 1.2 ... 1.3

Diametrul interior al rotorului, conform relatiei :

Dir := D - 2  ( δ + h p + h m + h j2) = 13.668 cm
Diametrul capatului arborelui d=120 mm. In functie de acesta se determina diametrul maxim
al arborelui care este cu 20-30% mai mare si care este chiar Dir

Dir := 1.25  d = 15 cm d = 12 cm

6. Dimensionarea infasurarii de amortizare

J1 = 6.25
Sectiunea totala a barelor de pol , conform relatiei :
A' = 351.228
A'  τ 2
SA := 0.20  = 288.213 mm S-a ales 0.20 din intervalul 0.15...0.3 τ = 25.643
J1

Pasul crestaturii infasurarii de amortizare , se alege pentru a satisface dimensionarea

generatorului:
t a := 1.75 cm k := 7

Numarul de bare pe pol, conform relatiei:

bp - ta
n a := = 9.257 se adopta n a := 9
ta

Pasul se mentine la valoarea 1.75 cm , urmand ca distantele de la extremitatile piesei polare

la barele extreme sa fie ceva mai mari decat distanta /2 astfel
t a incat:

Sectiunea unei bare de amortizare se calculeaza conform relatiei:

SA 2
Sa := = 32.024 mm
na
Diametrul barei de amortizare, considerand barele rotunde:
4  Sa
d a := = 6.387 mm
3.14

Din anexa 11 pentru o amortizare mai buna ca generator si o pornire corespunzatoare ca

motor, se ia valoarea d=7.1 mm rezulta:
2 d a = 7.1
3.14  d a 2
Sa := = 39.572 mm
4
 Se adopta, pentru istmul crestaturii , valorile: h 0 := 2.5 mm b 0 := 2.5 mm
Sectiunea transversala a inelului de scurtcircuitare, conform relatiei:
2
Si := 0.47  Sa  n a = 167.389 mm Am ales 0.47 din intervalul 0.4...0.5
Se adopta din anexa 7, tabelul 7-II pentru inelul de scurtcircuitare , bara din cupru cu
dimensiunile :
2 2
7.1x25=176 mm deci si := 176 mm

7 Parametrii infasurarii indusului

Infasurarea statorului fiind pentru inalta tensiune, este construita din conductor profilat, in
doua straturi, cu bobine izolate ( sectii rigide)
Lungimea frontala a bobinei statorului se determina efectuand la scara constructia grafica
indicata in figura 10.47. Valorile dimensiunilor constructive sunt luate din tabelul 10.8
 Pentru constructia grafica s-au folosit deci urmatoarele valori:
3.14  ( D + h c) D = 49 h c = 5.15 Z1 = 72
t 1med := = 2.362 cm
Z1
y1 = 10 Cap 3 , pct 4
a := 4 cm ales din intervalul 3.5...5
r := 3.5 cm ales din intervalul 3...4
r1 := 1.3 cm ales din intervalul 1..1.5
Δiz := 0.55 cm ales din intervalul 0.5..0.6
y1  t 1med = 23.615 cm

Din constructia la scara si conform relatiei urmatoare , lungimea frontala a bobinei statorice
masurata si pe vederea desfasurata din stanga figurii 10.47 , ( se scaleaza cu rigla de pe desen
cu dimensiunile IBC si in functie de cele anterior alese)
Lmed

IBC := 0.22 m Lmed := 0.021 m

Lf1 := 2  ( a + IBC) + 3.14  Lmed = 0.586 m

Lungimea medie a unei jumatati de spira a infasurarii statorului:

Lwmed := Lg + Lf1 = 111.594 cm

1.Rezistenta pe faza a infasurarii statorului se calculeaza cu relatia:

R1  ING L1 = 696.347
r1 := = 0.02069 ING = 28.868
3
U1NG  10 U1NG = 3.695
L1
in care: R1 := kr  ρv  = 2.648 Ω
SCU1  α1

kr = 1
unde :
1.38  1
ρv :=
56
4 L1
L1 := 2  w1  Lwmed = 6.963  10 cm adica L1 := = 696.347 m
100

Permanenta geometrica specifica a scaparilor in crestatura, conform relatiei si figurii 14.1

h1 - h 4 h2 h4
λ c1 := + + = 2.573 h 1 = 37.5 h 4 = 5.6 h 2 = 7.45
3  bc  kβ b c  kβ 4  bc
b c = 8.3
1 + 3  βy
in care: k'β := = 0.875
4
1 3
kβ := +  k' β = 0.906
4 4
Permanenta geometrica specifica a scaparilor diferentiale:

t 1  ( q  kw)  ρd1  k01

2
λ d1 := 0.9  kλd   σd1
kc  δ
Unde: kλd := 0.9

2
 as 
 
γ1 :=
 δ  = 0.976 Pentru as = 1.1 cm standard
as
5+
δ
t1
kc1 := = 1.019 t 1 = 21.369 δ = 0.4
t 1 - γ1  δ

2
 b0 
 
γ2 :=
 δ  = 0.069 Pentru b 0 = 0.25 cm standard
b0
5+
δ

ta
kc2 := = 1.016 t a = 1.75 δ = 0.4
t a - γ2  δ

2
as
k01 := 1 - 0.033  = 0.995 distantele se iau in cm as = 1.1
δ  t1

kc := kc1  kc2 = 1.035

ρd1 := 1
-2
σd1 := 0.6  10

t 1  ( q  kw)  ρd1  k01

2
λ d1 := 0.9  kλd   σd1 = 0.338 q=4
kc  δ

Permanenta geometrica specifica a scaparilor prin capetele dintilor

λ z1 := 0.246

Permanenta geometrica specifica a scaparilor in partile frontale

q
λ f1 := 0.34 
Li
( Lf1 - 0.64  βy  τ) = 1.247
Permanenta totala
λ 1 := λ c1 + λ d1 + λ z1 + λ f1 = 4.404
2. Reactanta de scapari pe faza a infasurarii statorului
In care , conform relatiei urmatoare:

f1 = 50 w1 = 312
f1  w1  Li
Xσ1 := 0.158    + 2 = 2.101 Ω
p=3
Li = 49
100  100  p  q  λ1 q=4

Xσ1  ING
xσ1 := = 0.016 u.r
3
U1NG  10

3. Reactanta utila(nesaturata) corespunzatoare fluxului magnetic de reactie longitudinala a

indusului:
kad  Fa
xad :=
k'  Umδ0

w1  kw1 3
in care: Fa := 0.9  m   ING = 7.506  10 A
p
kad := 0.875 din figura 13.9
k' := 1.07
KEG := 1.08
-7 -6
μ0 := 4  3.14  10 = 1.256  10 kc = 1.035

2Bδ -6 3
Umδ0 :=  10 = 2.813  10 A
-3
KEG  μ0  kc  δ  10

3
Fa = 7.506  10
kad  Fa
xad := = 2.182 u.r
k'  Umδ0

4. Reactanta utila (nesaturata) corespunzatoare fluxului magnetic de reactie transversala a

indusului.
kaq  Fa
xaq :=  1.1 = 1.174 u.r
Umδ0

kaq = 0.4 din figura 13.9

5. Reactanta sincrona longitudinala:

xd := xad + xσ1 = 2.198

6. Reactanta sincrona transversala:

xq := xaq + xσ1 = 1.19
 7. Reactanta homopolara
1  h1 h4 
λ C0 :=  ( 3  βy - 2 )  h 2 + ( 9  βy - 5 )  - ( 9  βy - 8 )   = 1.418
bc  12 12

λ f0 := 0.35  λ f1 = 0.436

3.14  μ0  Fa  Li 0.5  xad  2 2

2p
(λC0 + λf0) + 4  β - 2
  2
 + 1 + 7 β -
p 2
-  βy -
2
x0 :=   y    y  
2 Z1 2 3   Z1  27 18  3  3 
kw  Φ 1N kad  kw

3.14  μ0  Fa  Li  2 p 2  xad  2p 2 1 2
(λC0 + λf0) + β - 2   7  2  2
x0 :=  y     + +  βy -  -  βy - 
2 2 3   Z1  27 18  3  3
kw  Φ1N  Z1 kad  kw

x0 = 0.07279 Li = 0.49
-6
Formulele sunt la fel , pe a doua am scurtat-o ca sa incapa in pagina μ0 = 1.256  10
-3 3
xad = 2.182 Z1 = 72 kad = 0.875 p = 3  10 Fa = 7.506  10 kw = 0.92 Φ1N = 0.058
Z1 = 72 βy = 0.833

Dimensiuni proiect foaie milimetrica

h c = 51.5 mm

b c = 8.3 mm
h 1 = 37.5 mm

h 2 = 7.45 mm

h 4 = 5.6 mm