Suferi de colon iritabil?

Evita aceste alimente

Sindromul de colon iritabil este o afectiune medicala caracterizata de simptome
gastrointestinale precum diaree, constipatie, crampe abdominale sau flatulenta.
Cu toate ca nu se cunoaste cauza exacta a acestei afectiuni, medicii au descoperit ca
exista o dereglare in modul de interactionare intre creier si intestine, la pacientii care
sufera de colon iritabil.
Pacientii care sufera de sindrom de colon iritabil pot observa ca anumite alimente le
declanseaza sau agraveaza simptomele.
Ce alimente ar trebui sa evite pacientii cu sindrom de colon iritabil
Simptomele colonului iritabil sunt declansate sau agravate de consumul unor alimente.
Asadar, sindromul de colon iritabil poate fi tinut sub control prin alimentatie.
Alimentele care favorizeaza balonarea, flatulenta si diareea:
Alimentele bogate in continutul de zahar, Fasolea, broccoli, conopida, varza
Alimentele care contin indulcitori artificiali precum sorbitolul sau xylitolul
Produsele lactate, Alimentele grase, Bauturile carbogazoase, Alimentele procesate
Usturoiul, ceapa, Painea si cerealele din cereale rafinate, nu integrale, Cofeina
Alcoolul
Acestea nu trebuie eliminate complet din dieta, ci evitate macar in perioadele
in care colonul iritabil afecteaza in mod considerabil calitatea vietii
pacientului.
Alimentele care declanseaza simptomele neplacute sunt diferite de la un pacient la altul,
de aceea este foarte important ca pacientul sa iti monitorizeze starea dupa fiecare
masa, astfel incat sa identifice daca sunt sau nu anumite intolerante alimentare.
Ce si cum sa mananci pentru a combate simptomele neplacute ale sindromului de colon
iritabil
Consuma cantitati moderate de fibre solubile precum: painea integrala, orezul brun,
pastele integrale, pulpa fructelor, precum si fructele deshidratate.
Nu consuma, la aceeasi masa, alimente care au temperaturi diferite – de pilda,
inghetata dupa o supa fierbinte.
Mananca portii mai mici, chiar daca asta inseamna ca trebuie sa mananci mai des.
Mananca fara sa te grabesti, mesteca bine si incearca sa fii relaxat in timpul mesei.
Inlocuieste laptele cu lapte vegetal precum cel de soia, de migdale sau de cocos; alege
insa variante fara zahar.
Inlocuieste untul din retete cu ulei de masline.
Incearca sa mananci cat mai sanatos si sa nu sari peste nicio masa - infometarea
contribuie si ea la aparitia simptomelor neplacute de colon iritabil.
Alte recomandari pentru pacientii cu sindrom de colon iritabil:
Limitarea stresului – anxietatea, grijile si stresul contribuie la instalarea simptomelor de
colon iritabil. Fa tot posibilul pentru a te elibera de stres, astfel incat sa eviti
declansarea sau acutizarea intestinului iritabil.
Practicarea activitatilor relaxante – plimbarile in aer liber, cumparaturile, muzica sau alte
hobby-uri pot ajuta pacientul cu sindrom de colon iritabil sa se relaxeze, astfel incat
simptomele sa fie ameliorate.
Foloseste tehnici de relaxare – terapia cognitiv comportamentala, psihoterapia, yoga, tai
chi-ul iti pot oferi cateva tehnici de relaxare pe care le poti folosi apoi cu regularitate,
astfel incat sa ameliorezi simptomele colonului iritabil.
Evita medicamentele care agraveaza simptomele gastrointestinale – antibioticele,
siropul pentru tuse si unele antidepresive accentueaza simptomele sindromului de colon
iritabil si e indicat sa le eviti daca suferi de aceasta problema. Bineinteles, daca medicul
le recomanda, trebuie sa urmezi tratamentul, insa nu le lua “dupa ureche”.
Sindromul de intestin iritabil
Sindromul de intestin iritabil se mai numește și colon iritabil sau colită și este o
afecțiune cronică manifestată prin neplăceri abdominale de intensitate diferită, foarte
variate în care poate predomina un anumit aspect cum ar fi diareea, constipația,
durerea sau balonarea.
Aceste simptome apar pe o perioadă lungă, adesea ani și afectează calitatea vieții
pacientului care poate avea numeroase absențe școlare sau de la serviciu. La acești
pacienți se asociază adesea tulburări psihiatrice precum anxietate, depresie sau sindrom
de oboseală cronică.
Pacienții diagnosticați cu sindrom de intestin iritabil au vârsta frecvent sub 45 de ani și
sunt femei în două treimi din cazuri; în cazul femeilor, diagnosticul este posibil și pentru
că acestea se adresează medicului pentru consult de specialitate de patru, cinci ori mai
frecvent decât bărbații. Studiile la pacientele femei cu sindrom de intestin iritabil arată
că severitatea simptomelor variază cu ciclul menstrual sugerând că diferențele
hormonale pot juca un rol important.
Cum apare sindromul de intestin iritabil?
Probabil că în trecutul persoanelor care au dezvoltat sindrom de intestin iritabil în
special cu predominența diareei a existat o infecție acută gastrointestinală. Cercetările
au arătat că particularitățile genetice care determină răspunsul imun și permeabilitatea
intestinală ca și nivelul crescut de stres și anxietate ar crește riscul dezvoltării
sindromului de intestin iritabil postinfecțios.
Suprapopularea bacteriană a intestinului subțire apare cu o frecvență mai mare la
pacienții diagnosticați cu această afecțiune atât cu predominența diareei cât și a
constipației sau durerii și balonării abdominale.
Sunt din ce în ce mai multe evidențe medicale care arată că alterarea microbiotei
intestinale precum reducerea diversității florei, scăderea procentului de Bacteroidetes,
creșterea celor de Firmicutes sau Blastomices Hominis se asociază cu manifestări de
sindrom de intestin iritabil. Anticorpii pentru flora intestinală normală care produc în
timp o inflamație cronică ușoară cu creșterea celulelor enterocromafine, limfocitelor și
mastocitelor intraepiteliale sunt frecvent întâlniți la acest tip de pacienți. Eliminarea
mâncărurilor care produc anticorpi Ig G s-au dovedit eficace în reducerea simptomelor
de sindrom de intestin iritabil. De asemenea, la acești pacienți s-au observat scăderea
pragului sensibilității viscerale în special la femei.
Când trebuie să consultăm medicul?
Dacă în starea pacientului intervin oricare dintre următoarele semne: sânge în scaun,
scădere în greutate fără o cauză anume, febră nejustificată de o răceală ori fenomene
digestive nocturne, ar fi indicat ca pacientul să se adreseze medicului.
Pentru a exclude alte afecțiuni, medicul poate decide dacă se vor efectua investigații
suplimentare, cum ar fi: examen coproparazitologic, coprocultură, testul hemoragiilor
oculte în scaun, teste pentru intoleranța la lactoză sau boala celiacă, ecografie
abdominală generală, colonoscopie.
In plus, medicul vă poate recomanda mai multe teste, inclusiv studii privind scaunele
pentru a verifica infecția sau problemele cu capacitatea intestinului de aabsorbi
substanțele nutritive din alimente (malabsorbție).
Procedurile de diagnostic pot include:
Colonoscopie - introducerea unui tub mic și flexibil pentru a examina întreaga lungime a
colonului.
Radiografie sau scanare CT. Aceste teste produc imagini ale abdomenului și pelvisului
care ar putea permite medicului dumneavoastră să excludă alte cauze ale simptomelor,
mai ales dacă aveți dureri abdominale. Medicul dumneavoastră vă poate umple
intestinul gros cu un lichid (bariu) pentru a face orice probleme mai vizibile la raze X.
Endoscopie superioară. Un tub lung și flexibil este introdus pe gât in esofag si stomac.
O cameră foto la capătul tubului permite medicului să vă inspecteze tractul digestiv
superior și să obțină o probă de țesut (biopsie) din intestinul subțire și din lichid pentru
a căuta creșterea excesivă a bacteriilor. Medicul dumneavoastră vă poate recomanda
endoscopie dacă este suspectată boala celiacă.
Testele de laborator pot include:
Teste de intoleranță la lactoză. Lactaza este o enzimă de care aveți nevoie pentru a
digera zahărul din produsele lactate. Dacă nu produceți lactoză, este posibil să aveți
probleme similare cu cele cauzate decolonul iritabil, inclusiv dureri abdominale, gaze și
diaree. Medicul dumneavoastră vă poate solicita un test de respirație sau vă poate cere
să eliminați laptele și produsele lactate din dietă timp de câteva săptămâni.
Test de respirație pentru depășirea bacteriilor. Un test de respirație poate determina, de
asemenea, dacă aveți o creștere excesivă a bacteriilor în intestinul subțire. Exagerarea
bacteriană este mai frecventă în rândul persoanelor care au suferit o intervenție
chirurgicală intestinală sau care au diabet sau o altă boală care încetinește digestia.
Teste de scaun. Scaunul dvs. ar putea fi examinat pentru bacterii, paraziți sau pentru
un lichid digestiv produs în ficat (acid biliar), dacă aveți diaree cronică.
Cum se tratează sindromul de intestin iritabil?
Aproximativ 70 la sută dintre pacienții cu sindrom de intestin iritabil beneficiază de o
dieta cu conținut scăzut de carbohidrați care se absorb greu din intestinul subțire, ca și
lactoza și fructoza la cei cu intoleranță la aceste substanțe. Suplimentarea cu 10-30
grame pe zi de fibre gen Psylium sau Ispagula este de asemenea eficace la cei cu
predominența constipației producând un scaun mai moale și mai ușor de eliminat și
reducerea simptomelor de balonare și durere abdominală.
Reducerea stresului prin activitate fizică regulată, cum ar fi înotul, alergatul, sau pur și
simplu mersul pe jos ori prin diverse metode de relaxare (yoga, meloterapie) pot
ameliora simptomele acestei afecțiuni funcționale.
În perioadele de acutizare ale bolii este nevoie de administrarea de medicamente
antispastice pentru cei la care predomină durerea sau diareea, laxative pentru cei la
care predomină constipația, antibiotice neresorbabile pentru cei la care predomină
balonarea.
Probioticele pot fi benefice la acești pacienți , deși se fac multe cercetări în acest
moment pentru a stabili exact categoria de pacienți care pot beneficia de această
terapie. Probioticele au efecte în conservarea microbiomului, normalizarea tranzitului
intestinal, scăderea permeabilității intestinale, ameliorarea sindromului de
suprapopulare bacteriană, contracarează efectul stresului pe imunitate și funcția
intestinală, acționând inclusiv pe axa intestin-creier.
Dozele mici de antidepresive triciclice și antagoniști de serotonină pot fi eficace la
pacienții cu tulburări de anxietate sau depresive. Educația pacientului și stabilirea unei
relații de încredere între medic și pacient este, de asemenea, foarte importantă.
Medicamentele aprobate de FDA pentru anumite persoane cu sindromul
colonului iritabil includ:
Alosetron (Lotronex). Alosetron este conceput pentru a relaxa colonul și a încetini
mișcarea deșeurilor prin intestinul inferior. Alosetronul poate fi prescris numai de către
medicii înscriși într-un program special, este destinat cazurilor severe de colon iritabil cu
diaree, predominant la femeile care nu au răspuns la alte tratamente și nu este
aprobat pentru utilizare de către bărbați. A fost legată de reacții adverse rare, dar
importante, deci ar trebui luată în considerare numai atunci când alte tratamente nu au
succes.
Eluxadoline (Viberzi). Eluxadolina poate ușura diareea prin reducerea contracțiilor
musculare și a secreției de lichide din intestin și prin creșterea tonusului muscular în
rect. Efectele secundare pot include greață, dureri abdominale și constipație ușoară.
Eluxadolina a fost, de asemenea, asociată cu pancreatită, care poate fi gravă și mai
frecventă la anumite persoane.
Rifaximin (Xifaxan). Acest antibiotic poate scădea excesul de bacterii și diareea.
Lubiprostone (Amitiza). Lubiprostona poate crește secreția de lichid în intestinul
subțire pentru a ajuta la trecerea scaunului. Este aprobat pentru femeile care au colon
iritabil cu constipație și, în general, este prescris numai pentru femeile cu simptome
severe care nu au răspuns la alte tratamente.
Linaclotide (Linzess). De asemenea, linaclotida poate crește secreția de lichid în
intestinul subțire pentru a ajuta scaunul. Linaclotida poate provoca diaree, dar
administrarea medicamentului cu 30 până la 60 de minute înainte de a mânca, poate
ajuta.
Potențiale tratamente viitoare
Cercetătorii investighează noi tratamente pentrucolonul iritabil, cum ar fi transplantul de
microbiote fecale sau recolonizarea bacteriana . Considerat investigativ în acest
moment, recolonizarea bacteriana de care puteti citi aici restabilește bacteriile
intestinale sănătoase prin plasarea scaunului procesat de la o altă persoană în colonul
unei persoane afectate. În prezent, terapiile sunt în studii clinice pentru studierea
eficientei transplanturilor fecale.