Sunteți pe pagina 1din 12

PROIECT MILEA COSMIN

PROIECT PRACTICA II
MILEA COSMIN-CONSTANTIN
GRUPA 213C

Pagina 1
PROIECT MILEA COSMIN

CUPRINS:

Pagina 3-4: Sextantul: definiție, destinație, părți componente, reglaj, controlul și regrajul
sextantului

Pagina 5: Steaua Kochab

Pagina 6: Steaua Atria

Pagina 7: Steaua Pollux

Pagina 8: Steaua Polaris

Pagina 9: Steaua Sirius

Pagina 10: Fișă de calcul LOP Star

Pagina 11: Fișă de calcul LOP Sun

Pagina 12: Bibliografie

Pagina 2
PROIECT MILEA COSMIN

Sextantul (Sextantul cu oglindă sau Sixtantul) este un instrument optic de măsurare a


unghiului dintre diferite obiecte îndepărtate de exemplu unghiul dintre orizont şi deferite corpuri
cereşti. Instrumentul este folosit în mod deosebit la măsurarea înălţimii faţă de linia orizontului a
diferitelor stele fixe aceste măsurători fiind utile pentru orientare la navigaţia pe mare. Mai
demult a slujit şi în astronomie şi la măsurători de teren sau în expediţii. Numele de sextant
provine de la scala unghiulară de 60° (fiind 1/6 din lungimea cercului) fiind posibil de a măsura
cu sextantul până la 120°. Instrumentul mai vechi de măsură era numit octant având o scală de
45° gradată care reprezintă 1/8 din lungimea unui cerc, unghiul maximat măsurat fiind de 90°,
iar quadrantul este un instrument de măsură a unghiului efectuat de cârma vasului.
Sextantul se compune din:
-- corpul cu montanţii;
-- alidada; oglinda mare rotativă solidară cu alidada;
-- oglinda mică fixă;
-- filtrele de protecţie;
-- luneta astronomică;
-- luneta terestră;
-- accesoriile.

Principiul măsurării unghiurilor cu sextantul


Sextantul este un instrument portativ, prevăzut cu un sistem optic cu coincidenţă, iar măsurarea
unghiurilor se face prin vizare simultană.
Principiul măsurării unghiurilor este cel al dublei reflexii, astfel unghiul măsurat între două
puncte A şi B este dublul unghiului format între cele două oglinzi.

Erori şi reglaje ale sextantului


Pentru a putea efectua măsurători corecte şi cu exactitate este necesar să fie respectate
următoarele condiţii:
-- oglinzile să fie perpendiculare pe planul sextantului;
-- oglinzile să fie paralele între ele atunci când indicele tamburului gradat al alidadei este zero.
Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite în timpul măsurătorilor apar o serie de erori care pot fi
eliminate prin reglaje executate de către observator.

Controlul şi reglarea perpendicularităţii oglinzii mari


-- se ţine sextantul în plan orizontal, la înălţimea ochiului observatorului cu oglinda mare către
acesta;
Pagina 3
PROIECT MILEA COSMIN

-- se deplasează alidada către mijlocul limbului gradat;


-- se priveşte simultan, pe lângă marginea oglinzii mari, partea de limb cu gradaţia „zero” şi în
oglindă, imaginea reflectată a celeilalte părţi a limbului;
-- dacă imaginea directă cu cea reflectată sunt în acelaşi plan înseamnă că oglinda mare este
perpendiculară pe planul sextantului;
-- dacă cele două imagini directă şi reflectată sunt în planuri diferite înseamnă că oglinda mare
nu este perpendiculară pe planul sextantului şi atunci se acţionează asupra şurubului de reglaj de
pe spatele oglinzii până când cele două imagini directă şi reflectată apar în acelaşi plan, realizând
astfel perpendicularitatea oglinzii mari.

Controlul şi reglarea perpendicularităţii oglinzii mici


-- se aduce alidada la gradaţia zero a limbului;
-- se vizează soarele sau o stea;
-- se roteşte tamburul pentru a aduce în coincidenţă imaginea dublu reflectată a astrului cu cea
directă;
-- dacă se realizează coincidenţa celor două imagini înseamnă că oglinda mică este
perpendiculară pe planul sextantului;
-- dacă nu se realizează coincidenţele celor două imagini se acţionează asupra şurubului de reglaj
de pe spatele oglinzii mici până când imaginea dublu reflectată a astrului este adusă în planul
verticalului astrului;
-- se roteşte tamburul gradat aducându-se imaginea dublu reflectată cu imaginea directă a
astrului.

Controlul şi reglarea paralelismului oglinzilor


-- se ţine sextantul în plan vertical;
-- se aduce alidada la gradaţia zero a limbului;
-- se vizează un astru, dacă imaginea dublu reflectată a acestuia este în coincidenţă cu cea directă
înseamnă că cele două oglinzi sunt paralele;
-- dacă imaginea dublu reflectată nu este în coincidenţă cu cea directă atunci se acţionează
şurubul de reglaj de pe spatele oglinzii mici până la realizarea coincidenţei celor două imagini;
-- controlul şi reglarea paralelismului celor două oglinzi se execută de regulă, prin vizarea liniei
orizontului cu sextantul adus la „zero”: dacă imaginea orizontului apare ca o linie continuă
înseamnă că cele două oglinzi sunt paralele, în caz contrar se manevrează şurubul de reglaj de pe
spatele oglinzii mici până la realizarea imaginii continue a orizontului.

Pagina 4
PROIECT MILEA COSMIN

Kochab

Beta Ursae Minoris (β Ursae Minoris / β UMi, ), cu numele tradițional Kochab, este o stea
situată în constelația Ursa Mică. Este a doua stea cea mai strălucitoare din această constelație, de
unde denumirea Beta Ursae Minoris, potrivit denumirii Bayer, și cea de-a 56-a stea cea mai
strălucitoare de pe cerul nocturn, cu o magnitudine aparentă de +2,08.
Radiantul Ursidelor este situat în apropierea acestei stele.
Kochab este o stea gigantă (clasa de luminozitate III) orange (tip spectral K4) în vârstă de circa
trei miliarde de ani (2,95 ± 1,03×10<exp>9</exp> ani).

Beta Ursae Minoris este obiect primar al unui sistem planetar al cărui unic obiect secundar
cunoscut este Beta Ursae Minoris b, o planetă confirmată.[17]

Beta Ursae Minoris b a fost detectată prin metoda vitezelor radiale. Descoperirea sa a fost
anunțată în 2014.
Cu o masă minimă de circa șase ori cea a lui Jupiter (6,1 ± 1,0 MJ), ea se rotește în jurul stelei
Beta Ursae Minoris în circa 522 de zile terestre (522,3 ± 2,7 zile).

Pagina 5
PROIECT MILEA COSMIN

Atria

Achernar sau Alpha Eridani (α Eridani / α Eri), este steaua cea mai strălucitoare din constelația
Eridanul unde este situată în extremitatea sudică a acesteia. Termenul de Achernar, uneori
ortografiat Akhenar[15] provine din arabă: ‫ آخر النهر‬Akhir al Nahr, care semnifică „sfârșitul
râului”; (constelația Eridanul reprezintă fluviul eponim din Mitologia greacă Eridan).

Are magnitudinea aparentă 0,49 și este situată la circa 115 ani lumină de Soare. Aparține clasei
spectrale B5 și are luminozitatea de circa 510 ori mai mare decât a Soarelui.

Este cea de a opta stea cea mai strălucitoare de pe cerul nocturn (Vd. Lista celor mai strălucitoare
stele). Întrucât declinația sa este foarte joasă, steaua nu este vizibilă din Europa. Înainte ca cerul
austral să fi fost descoperit în secolul al XVI-lea, constelația Eridanul era de fapt mult mai puțin
întinsă, în epocă steaua cea mai sudică din partea vizibilă a constelației de astăzi purta numele de
Achernar (prin etimologia denumirii, cf. mai sus) Această stea, astăzi θ Eridani este cunoscută
sub numele de Acamar.

Este o stea pitică sau subgigantă foarte luminoasă, de culoare albastră-albă (temperatura la
suprafață de ordinul a 20 000 K). Luminozitatea sa totală este de peste 5.000 ori mai mare decât
a Soarelui, deși doar un pic mai puțin de 1.000 de ori în domeniul vizibil, grosul energiei sale
fiind radiat în ultraviolet.

Pagina 6
PROIECT MILEA COSMIN

POLLUX

Pollux (β Gem / β Geminorum / Beta Geminorum) este cea mai strălucitoare stea din
constelația Gemenii și una dintre cele mai strălucitoare de pe cerul nocturn. Deși a primit
calificativul de "beta", ea este mai strălucitoare decât Alpha Geminorum (Castor). Numele de
Pollux vine, tradițional de la "Mult vin", astrologii asociind steaua Pollux cu vinul. De fapt,
Pollux se referă explicit la Castor și Polux, doi gemeni dintre fiii lui Zeus cu Leda. Steaua are și
un nume arab: Al-Ras al-Tau'am al-Mu'akhar, (‫)الرأس التؤام المؤخر‬, care înseamnă "Capul celui de-
al doilea Geamăn". Chinezii au considerat steaua Pollux ca Yang, unul dintre principile
fundamentale ale filozofiei chineze.

În 1993, ipoteza prezenței unei planete care orbitează în jurul lui Pollux, bazându-se pe
oscilațiile vitezei radiale, a fost publicată[1]. Această ipoteză a fost confirmată la 16 iunie 2006
de către astronomul Artie P. Hatzes. Această exoplanetă, denumită Pollux b, posedă o masă de
2,3 ori mai mare decât cea a lui Jupiter și orbitează în jurul stelei sale în circa 590 de zile

Pagina 7
PROIECT MILEA COSMIN

POLARIS

Alpha Ursae Minoris (α Ursae Minoris / α UMi, potrivit denumirii Bayer, precum și Polaris,
denumire adoptată de UAI, în 2016) este steaua cea mai strălucitoare din constelația Ursa Mică.
Ea este cunoscută prin aceea că indică direcția polului ceresc, cu o bună precizie, fapt ce i-a
conferit denumirea de Steaua Polară. Distanța sa unghiulară față de polul ceresc este de circa
0°45'. Prin faptul crucial pentru reperarea, îndeosebi în contextul navigației, toate sau aproape
toate civilizațiile i-au dat un nume tradițional. Unul dintre acestea este numele tradițional de
origine latină Polaris, însă există și multe alte denumiri. În limba română cea mai cunoscută și
folosită denumire este Steaua Polară; o altă denumire este Steaua Nordului.

Alpha Ursae Minoris este o stea multiplă ale cărei componente sunt: steaua principal, Alpha
Ursae Minoris Aa (α UMi Aa), o supergigantă; două companioane apropiate, Alpha Ursae
Minoris Ab (α UMi Ab) și Alpha Minoris B (α UMi B) ; și două componente îndepărtate, Alpha
Ursae Minoris C (α UMi C) și Alpha Ursae Minoris D (α UMi D).

α Ursae Minoris B a fost descoperită de astronomul William Herschel. în 1779. Ea formează, cu


α Ursae Minoris A, o binară optică.
α Ursae Minoris C și α Ursae Minoris D au fost descoperite de astronomul american Sherburne
W. Burnham în 1894.

Pagina 8
PROIECT MILEA COSMIN

SIRIUS

Sirius este cea mai strălucitoare stea observată cu ochiul liber de pe cer. Cu o magnitudine
aparentă de −1,46, ea este aproape de două ori mai strălucitoare decât Canopus, a doua cea mai
strălucitoare stea. Numele „Sirius” este derivat din limba greacă veche: Σείριος (Seirios,
„luminos”). Steaua a fost asociată cu vara și are denumirea Bayer Alpha Canis Majoris (α CMa).
Ceea ce percepe ochiul ca o singură stea este de fapt o stea binară, din care face parte o stea de
tip spectral A1V din secvența principală, denumită Sirius A, împreună cu o pitică albă de tip
spectral DA2, denumită Sirius B. Distanța care separă pe Sirius A de companioana sa variază
între 8,1 și 31,5 UA.[17]
Sirius este luminoasă, atât datorită luminozității sale intrinseci, cât și proximității față de
Pământ. La o distanță de 2,6 parseci (8,6 ani-lumină), determinată de satelitul astronomic
Hipparcos,[4][18][19] sistemul Sirius este unul dintre vecinii apropiați ai Pământului; pentru
observatorii emisferei nordice aflați între 30 și 73 grade latitudine (inclusiv aproape pentru toți
din Europa și America de Nord), acesta este cel mai apropiat sistem care poate fi observat cu
ochiul liber. Sirius se apropie treptat de Sistemul Solar, așa că luminozitatea sa va crește ușor în
următorii 60.000 de ani. După această dată distanța va începe să se mărească, dar va continua să
fie cea mai strălucitoare stea de pe cerul observat de pe Pământ pentru următorii 210.000 de ani.
[20]
Sirius A are o masă de două ori mai mare decât a Soarelui și o magnitudine absolută de 1,42. Ea
este de 25 de ori mai luminoasă ca Soarele,[6] dar are o luminozitate semnificativ mai mică decât
alte stele luminoase, cum ar fi Canopus sau Rigel. Sistemul are între 200 și 300 milioane de ani.
[6] Inițial a fost compus din două stele strălucitoare albăstrui.

Pagina 9
PROIECT MILEA COSMIN

LINE OF POSITION ON THE STAR DENEBOLA


Date 30/06/2020 Lat. = 49◦30 ,.3 N Long. = 047◦29,.5 W
Chronometer time C =21h28m30s
Chronometer error + CE = - 01m03s
Universal Time UT =21h27m27s
Finding the meridian angle and the declination of the Star VEGA
Daily pages → UT = 21h GHA Aries =234◦22,.9
Inc. & Corr.pages → UT = m
27 27 s
+ Inc. GHA Aries = 6◦52,.9
±360◦ if required GHA Aries =241◦15,.8
+ for Eastern Long. / - for Western Long. + Long.=- 037◦29 ,.5
±360◦ if required LHA Aries=203◦46 ,.3
Daily pages with the star DENEBOLA → + SHA=182◦28 ,.7 Dec. =N 14◦27,.7
±360◦ if required LHA= 026◦15 ,.0 if LHA<180◦; tW=LHA
Meridian angle ,
t W= 026◦15 .0 if LHA>180◦; tE=360◦-LHA
Finding the calculated altitude (HC) and the azimuth (Az)
,
Lat. = 49◦30 .3 N Dec. =N 14◦27,.7 t W= 026◦15,.0
if Lat. and Dec. same names sin(he) = sin(Lat.)∙sin(Dec.)+cos(Lat.)∙cos(Dec.)∙cos(t)
sin(HC)=0,75387 if Lat. and Dec. diff. names sin(he) = -sin(Lat.)∙sin(Dec.)+cos(Lat.)∙cos(Dec.)∙cos(t)
HC=sin-1(value) =48◦55,.6
tg( Dec .)∙ cos ⁡(Lat .) sin ⁡(Lat .)
if Lat. and Dec. same names ctg(Zs) = −
sin ⁡(t) tg(t)
ctg(Zs) =-1.16340
−tg ( Dec .)∙ cos ⁡( Lat .) sin ⁡( Lat .)
if Lat. and Dec. diff. names ctg(Zs) = −
sin ⁡(t) tg (t )
1 if ctg ZS > 0, Zs = Z’S ZS= ◦.0
tg(Zs) = =¿ -
ctg(Zs ) Z’S = tg-1(value) = -40◦40,.8
if ctg ZS < 0, ZS=Z’S+180◦ ZS=139◦.3
0,85955
Finding the azimuth using Norie’s tables
Lat. = ◦ N
N A=
– same as Lat.
,
S
S
, N
Dec.= ◦ & B =_ __ _ Norie’s rules
S
N E
Zs = 139 ◦.7 N
S W C=
S
E , N
- same as t□ t □= ◦ Zs = ◦.
W S
Az = ◦.
E
W
if ZS = NE then Az =  if ZS = SE then Az = 180 - 
Az = 220◦.7 if ZS = NW then Az = 360- if ZS = SW then Az = 180 + 
Finding the true altitude of the Star DENEBOLA Index error IE = + 1,.4
(Brown’s altitude corections tables) Height of eye h =16 m
,
Sextant altitude HS = 48◦58 .5
Index error + IE = + 1,.7
Correction - Corr.= + 7,.9
True Altitude HO=48◦52,.3
Astronomical line of position (LOP)
True altitude HO = 48◦52,.3
is a line of bearing drawn thrue geographical
Calculated Altitude - Hc =48◦55,.6 Az = 146◦.9 position
Intercept p = - 3’.3
LOP if p>0 LOP is ploted perpendicular on the azimuth to the geographical position

Pagina 10
PROIECT MILEA COSMIN

if p<0 LOP is ploted perpendicular on the azimuth from the geographical position
LINE OF POSITION ON THE SUN
Date 12/04/2020 Lat. = 43◦31,.8 N Long. = 028◦42,.7 E
h m s
Chronometer time C =12 42 13 d sign:
Chronometer error + CE = + 01m03s +if Dec. increasing
Universal Time UT =12h43m16s - if Dec. decreasing
Finding the meridian angle and the declination of the Sun d = + 0 ,.9
Daily pages → UT =12 h
GHA = 359◦49 .9 ,
Dec. = N 08◦57,.3
Inc. & Corr.pages → UT = 43m16s + Inc. GHA= 10◦49,.0 +Corr. Dec. = + 0,.7
,
±360◦ if required GHA =010◦38 .9 Dec.= N 08◦58,.0
+for Eastern Long. / - for Western Long. + Long.=+028◦42,.7
±360◦ if required LHA =039◦21,.6 if LHA<180◦; tW=LHA
Meridian angle t W=039◦21 .6, if LHA>180◦; tE=360◦-LHA
Finding the calculated altitude (HC) and the azimuth (Az)
Lat. = 43◦31,.8 N Dec.= N 08◦58,.0 t W=039◦21,.6
if Lat. and Dec. same names sin(Hc) = sin(Lat.)∙sin(Dec.)+cos(Lat.)∙cos(Dec.)∙cos(t)
sin(HC)=0,66106 if Lat. and Dec. diff. names sin(Hc) = -sin(Lat.)∙sin(Dec.)+cos(Lat.)∙cos(Dec.)∙cos(t)
HC=sin-1(value) =41◦22,.9
tg( Dec .)∙ cos ⁡(Lat .) sin ⁡(Lat .)
if Lat. and Dec. same names ctg(Zs) = −
sin ⁡(t) tg(t)
ctg(Zs) =-0,65929
−tg ( Dec .)∙ cos ⁡( Lat .) sin ⁡( Lat .)
if Lat. and Dec. diff. names ctg(Zs) = −
sin ⁡(t) tg (t )
1 if ctg ZS > 0, Zs = Z’S ZS= ◦.
tg(Zs) = =¿ - Z’S = tg-1(value) =-56◦36,.2
ctg(Zs ) if ctg ZS < 0, ZS=Z’S+180 ◦
ZS= 123◦.4
1,51679
Finding the azimuth using Norie’s tables
A=
N Lat. = ◦ ,
N
– same as
S S
Lat.
, N Norie’s rules
Dec.= ◦ & B =_ __ _
N E S
Zs = 123◦.4
S W N
C=
S
E , N
- same as t□ t □= ◦ Zs = ◦.
W S
Az = ◦.
E
W
if ZS = NE then Az =  if ZS = SE then Az = 180 - 
Az =236◦.6 if ZS = NW then Az = 360- if ZS = SW then Az = 180 + 
Finding the true altitude of the Sun’s lower limb Index error IE = - 0,.3
(Brown’s altitude corections tables) Height of eye h = 18 m

With four tables With two tables


Sextant altitude HS= ◦ , Sextant altitude HS = 41◦18,.3
,
Index error + IE = Index error + IE = -0,.3
,
Dipression of Sea Horizon -Dip = Apparent altitude H = 41◦18,.0
Apparent altitude H= ◦ , Correction + Corr.= + 7 .5
,

, ,
Refraction - Ro = Month correction +Month Corr.= 0 .0
,
Sun’s parallax +PA = True Altitude HO= 41◦25,.5
,
Semi Diameter +SD=
True Altitude HO= ◦ ,
Pagina 11
PROIECT MILEA COSMIN

Astronomical line of position (LOP)


True altitude HO =41◦25,.5
Calculated Altitude - Hc =41◦22,.9 Az =236◦.6 is a line of bearing drawn thrue geographical position
Intercept p = +2´.6
if p>0 LOP is ploted perpendicular on the azimuth to the geographical position
LOP if p<0 LOP is ploted perpendicular on the azimuth from the geographical position

BIBLIOGRAFIE

http://vapoare.blogspot.com

ro.wikipedia.org/wiki

Pagina 12

S-ar putea să vă placă și