) )

UMVERSITATEA SPIRA HARET

STRAINE
FACULTATEADELIMBI $I LITERATTJzu
Copeia: StanBARON
Prof.univ.dr.MCOLAE CONSTANTINF,SCU
I-ectoruniv.dr.ALEXANDRU DOBRE

ETNOGRAFIE9r FOLCLOR
ROMANESC
Note de curs

.
ParteaI .

[#ffi:i"{':"t"1

@Editura FundatieiRortania de MAin4Ml EDITURAFTJNDATIEIROMANIADE MAINE

ISBN 973-582-356-:c 200I
Bucure$ti,

W^a^r&^- l^
 1.CULTURA POPULAM.
CONCEPTEOPERATIONALE

ParteaI
. Culture,culturi. Modeltivariabilitatein culture' Sadialitatea
culturepopubre. Cultura
culturii. Culturdprimitiv;,culturaarhaicS,
Familia gtiinielor etnologice populard - mdrci .Cultura
definitorii populare
in contempoianeitate.
. Culluri, cul(uri
Conditiade existenlE a oriclrei disciplinettiinlifice esteaceea
de a avea un domeniu sau un obiectde studiubinedelimitat,metode
. Sludi l culwii traditionale romane$ti din de cercetare,de iovestigaliespecificeli instruftentede Iucruadecvate
persppctivd Abordareac PrinzdloareTi domeniuluiti metodelorutilizate.Aceleagicerintesunt proprii ti
"tnalogicd.
a cullurii tradilionale ' Redefnirea disciplinelorehologice- ehologiacaatare,etnogmfi4folcloristica- sau
inteeroloare
conieatelor . Cuttura tradilionald rcmAneascd- u ankopologice- a[tropologiacultural; sausociali. Ceeace Ie adu!5,
tezai cu talaare de palrimonit nalional ' Familia Ie une$te,pe toate,in cad.ul larg al disciplineloretnografice(sau
$tiinlelor etnologice . Instrummtele de lucw Metode antropologice)estetocEai obiectul lor comunde studiu,cultum, in
de culeBpreSi cercPtare'Aplicalie Praclicd. senslarg,saudiferiteleculturi particulare,diferentiatefie din punctul
de vedereal loculuiundeseafld(culturaAfricii fd culturasud-ame-
rican6,culturaafganafd culturanorvegiand, culturalpopulare] a TArii
Lovi$teifd culturalpopulari]a Td.ii Oatuluietc.),fie din acelaal
pozilieipecareo ocupepescaratimpului(culturaprimitivE,a primilor
oameni,culturearhaice a Egiptuluiantig a Chinei,a Grecieisau
-
Romeiantice,culruramedievale, cukur5modernd etc.).
In ceeace privestecultura,degine lovim la tot pasulde acest
cuvant- o emisiunedeteleviziunesech€ame,,profesiunea mea,cultum",
apar reviste de ,,culture", ziarele mai importante au pagina sau
paginilelor,de culturt',rdaimult,oarneniipoliticiigi reproqeazi unii
altorace n-au,,culture politict' sauce n-audezvoltat,,politicicultu-
rale"prop.iietc.-, el nu poatefi cuprinshtr-o definitiede diclionar
sauchiardeenciclopedie. Degiacestea nu lipsesc.Ant opologiiamericani
Alfred Kroebersi ClvdeKluckiohn inventariaser|in lucmreaCubure:
A Critical Rewiiw oj ConceptsandDelinitiotls(1952)nu mai pufin de
164 de definifii ale culturii.Pest€doua decenii,AbrahamMoles
inregistramai mult de 200 dc definitii(Moles,1974)qi numirul lor
39 este.evident, in cre$tcre.
 Si comparimdoui astlelde definitii ,,canonice"$i se incercam,
pe bazalor, si extragemaceleelementecarepot se ne ducAla o mai
buni iDlelegere a conceptuluideculturi.
Sclare cAii revirernrropologului englez Fjward B. Tylor( I37l)
nrcrituldea fi formulatceadindi definiliea culturii:
,,C!ltura(saucivilizalia) esteun ansamblu complexcareinclude
cunostinlele,crcdin1€le, arta, morala,driptul (legile), obiceiu-
rile qi toatecelelalteaptitudini5i deprinderidoband;tede om ca
membrual sociedtii"(Bonte,1999:184).
Cu aproape90 de ani maitarziu,A.L- Kroeberscda:
,.ln mare,se poateaproximace estecultura zicand ca aceasta
este ceea ce specia uman6are gi alte specii sociale nu au.
Aceastaar includevorbirea,cunogtinlele, credintele,obicer_lrile'
arta9i tehnologia,ideile5i regulile.Adic5, pe scu4 ceeace noi
invafim de la alfi oameni.de la cei mai in varsti decatnoi sau
de ld lrecul.plus ceeace puremnoi sa adAugam Ia acestea"
(Kroeber, 1963:60-61).
Ambele definilii, si multe akele,sunt definitii cumulative,des-
cr i pti ve;cl cnespunmaimult ce cuprin d e c u lt u r4 c e in d i0
sfemacestei4din ce estcea aldtuit5,ti mai pufinc e e s t e c u I ! u r a
ca alare,care sunt mecanismeleproducerii,transmiterii$i pestrarii
acesic;a,care€sterolul $i locul ei in viala omului ca animalsocial.
Se pot retine,tofu$i,catevaelemente- Cel mai importantprivette
nafuraLmanda culturii, aceastafiind rezultatulacliunii con$tientea
omului asupramediului(natural9i sociai)ti asuprahi insu$i.Cultura
se dovede$te a fi un fenomen,o realitatespecifid" definitorie,pentru
om, consjderat a fi ,,animalulculturalprin excelenti".Pe scurl,,cultura
este nlmele colecliv pe care il ddm diverselorcreatii ale omului"
( Kr i shn a1. 9 56:317).
Culturaeste,deci,consecioJa unui indelungprocesde creatie'de
invelare9i de transmiterein interiorulgrupuluiumat re$rans(familiq
neam,clan,trib) sau_extins, larg (omenire,umanitate),a experienlelor
dobandite'intimp. In acestindelungat$i repetatact de transmitere
(invdtare,preluare,selectie,adaptare)au avut loc ample procesede
modelare,de formalizare,de standajdizare a bunurilor culturile, la
diverseleniveluri de manifestare a ac€stora.De aici de va caJacterul
de sistemal cuifurii ca intreg,intregvazu! inse, nu ca insurrure,ca
adunare, ca alefurare a componentelor amintite, ci cq rela,tie ir,tre
acesFa. inlreele$i om.inre om si nafure.
rl,!ar culturanu esteun depozitde informatie,ci un mecanismde
organ;zareextrem de complexe,care pdstreazi informatia,
,^
elaborandpcrmanentin acestscopmljloacelecele mai eficienle
si compacie,care prime${einformafianou5, codea"l $i (ieco-
deazi mesaicle.le traducedintr-un sistem de semnein iltul.
CulturaestJun mecanismal cunoatterii,elasticti de cornl'lexe
orqanizire''(Lolman.1974:l8).
i-"it * )*1, codificati,t-arsrni$5i
urnani,informatie
".i"
asimilatiin rimp,in "r*rie
unot
interiorul gruPuri umMe,de lacelemaireslinse
(familie.neam)panala celemai exlinse(ebie,Popor,naliune,omenin)
Ci o coiritanti in toateace5tepulsatiicu privire la culruretpare
umanul.omul. vazur in ipostazacareii esle proprie lui 9i numai lui'
aceead;,,animalsocial".intre sintagmele .,omulanimalcultu|aI"$i
.,omulanimal social" existao identitatePerfectd,cultura fiind-ir)dis-
pensabilipenrrufiintarea9i funclionarea sociegtii,dupacum societatea
ierlfpul) reorezinGcondilia si!rcqua non aproduceriiculrurii.
-
..Estesigur ci nu poateexistaculturaf:re societate'tot ata cum
n,r poate-exista societatellr; indivizi. Reciproc- nicio societate
llri cutturi nu aDartineumanului: nu este cunoscutenici o
socieiate uman6 IirI culturi; $i ar fi chiar geu de imag;nat"
f Kroeber.1963:60-61).
Se vorbegteastfel despre,,caracterulinexorabil al culturii":
ie, dacePentruexistentabiologici a onui
,,Sepoati presupune
'inai*iia unor ce;inte natumle bine definitc se
dovedeste ""'tirfa"i.""
suficienti, viata udei colectivititi, oricare ar fi ea" este
imDosibilatere o anumitl cullure. Pentru orice colectiv:ta1c,
cuitura nu constituieun adaosfacultarivla minimumcandiliilor
vitale ci un pritcipiu obligabriu, fAra de care existenla ei devine
imDosibilt' Ootrnan,1974:16).
ADaraici dole perechide termeni:individul 5i nevoilesale bio-
Iogice.pe de o parte,Si grupul (colectiviratea'societalea)$i nevoilc
sal-eculturale.pe de alta"carene conducspredicotomianaturb-culturi,
considerat?i adesearelevantapentruinielegcreafenometuluicultuml.
De faDl. relalia naturS-culturinu trebuie vazuteca o oPozilic
ireconciliabil;.ea fiind mediatichiarde sintagma,.omulanimalcullur3l
orin excelenti". Cici ornul, ca fiinli biologice,este integnt .nafuri;,
iace DartediB naturS-aflandu_secu aceastafie irl raporturi de conf! un_
tare iostilitare,conflict cu fo4e necunosculepe care incearc4s:i lc
cuno;scasi sa le supuna),lle in mporturide,,cooperare"sub asPcctul
resurselor(hmniadipost)sausubaspectulmodelelor(abilitatiPracticc'
gpreciazi c5:
fo.me de organizare)ofe te de nature omului, incat se l
43!

.,e Dnjfcrabila socoti cultum ca o conlra-parlca nrturii" (cf $i
M;luilfe J. Herskovits,Cultural Anthropology(An Abridgcd
RevisionoJMan and His Work), 1955:.305."Cuitura estePartea
lEcuti dc om lman-madepartl din mediu"; de asemenca'Daya
Krishna, 1986: 327: ,,La Andul lor, competilia 9i cooPe&rea
producaceaevoiutiecontinui a cultutii, subprodusaccidentalal
steriide naturS").
Sau,cum spuneaL. Blaga intr-un dialog cu Mircea Eliade, cultura
apareca un mediator intre om ti nature:
,,Culturaincepe prin a fi o prelungirea vielii, o promovarea
pr;ncipiilorcreatoare$i vitale [...] Departede a desPe(iPe om
de Natura,de aJ izola in mijlocul Cosmosului,culturasolidari-
(Lucian
zeazepe om, in acelati timp, cu viata ti Eternitatea..."
Blaga,1987:38).
' La rildul sdu,in acordcu L. Blaga,ince tanirul, in t943, Mircea
Eliadenoteazati el:
,,Cecace deosebeste pe om de ceielaltecreaturinu e inteligenla,
nici raliunea, ci simlul valorilor, ierarhia, <Acea intelegere
globald a lucrurilor cale tti6 se vade orditrea, ttie sa cosmizeze
haosul din jurul nostru, ttie sd oranduiascevalorile a5a cum
trebuie,respectandulepe toate,dar pasbandulepentrujustalor
fimctiune))"(Eliade,1943:64).
Cel pulin doue aspecte trebuie relidute de aici: pe de o Patte
perspectiva axiologicE (,,simtul valorilor, ierarhia", orin-
duirea/orgarizarea sistemuluivalorilor ti respectulacestora)$i
pe de alti parte funclionalitate4 condi(ia obligatorie a pe$r5rii
si Derpetuirii.in timp, d valorilorculturale.
in i."it pun"t, M. bliade il anticipeazacu catevadecenii pe
I.M. Lotrnancareconsiderdculturadrept:
,,sumaintregii informalii neereditare, impreunacu miiloacelede
(Irman,
organizaregi pEstrare a acesteia" 1974:l8).
Specificarea,,informatie nerreditard' fd., seintelege,,,informalie
e.editart' ,,genetic.e" adauBeun nou termen opozitiei nature/culture
(i.e. qenetic,ereditarvs neereditar, dobendit,invaFl deprins).Mai
impo;lantiesl.eaici men!iunea cu privirela ,,mijloacele de organizare
p4trare a acesteia", care se inleleg modelele, ,.pattem"-urile,
9i iirin
struct{rrilede ad6ncime,ca moduri de organiza.ea acesteiilforma$i,
intrecarelimba(darli alte limbajcsaumoduride comunica.e) joaci
unrol esential, nu mai pulir! ca vchicule, ca mijloace de transmitere
$i,
a informalieiculturale.
44
Rczultd din aceastisumareprezentarea fenonenului atet de
comolexca.e esteculturaanumileparticularjtalicare,grupatecumva,
in r;a.numitele,,paradoxuri
sc constituie alecukurii'.
ca acllizi!ieumanadaf (i+drc
,,1.Cultura cstcuniversala luale
dintreilanifestirile salelocalesauregionalepoatefi considerati
unicd" si ,2. Culturaestestabila,dar 5i dinamici, nranifeslend
schimbaricontinuesi constante"(Herskovits,I955: 7).
. Modcl gi variabilitate io culturi
l,o/,rla-
Privindculturaca intreg,ca tot, din ata-numitaperspectiva
(de fa en8l. whole, ,.intree"). se poale. \orbi despre exi'tenLd unei
universalitateb culturiideci
iulturi a umanitllii,despre
Toateculturile particulare,diferentiatein timp 9i spaliu, se reg,sesc
in aceasticulturi unica a umani6lii, definia prin a fi urLsislem,a
sttucturd coerenti de elemente corelate Si care sc qulorcgleazA'
Decuse de aici caracterulmodelat al culturii, care ii da acesteia
coere;6 si stabilitate, cerace asisur6conservarea strlcturilor!i valorilor
constituile.Se DrenumerA. inlre acesteclemente,.tari",',terme. ..stabile"
ale culturii ci i reg, limba (,,langue" in accep{a lui Ferdinand de
Saussure), relatiilederudenie(regulaexogamiei, deexemplu)'.Jjturilede
treaere"(Ceru)ep,1909), modul de structurarea t;mPului finceput.
smrsit,sirbaloresc, sacru,profan)ti a spaliului(limite margini.
hotare.centru) etc.
in ciuda acesteiunitati, sau poatetocmai datoriti ei' in marea
culturea uma[itEtii existeun considerabilnumar de culturi' rezultate
ale proceselorcareau loc la nivelul -culturii,favorizatefiind chiar de
stabilitaleamodelelor(en{. pattems).
innoirilc.transformirile, mutaliilecareau Ioc Ia nivelulfiecarcl
culturi in Darteii asiqllra acesteia continuilaleErezultal al joculul
perpetuudintre persistinqi 9i schimbare. al dialecticiicareguvemeazi
relaf
' ia modele-Drocese.
intre faciorii care conadbuie - Srosso modo - Ia diferenqierea
culturilor se citeazi factorul natural(mediul), factorul demografic$i
factorulistoric-
Sigur, nici unul dintre ace$tifactori nu trebuie $i nu poatefi
absolutiza! fiecaaeti to! impreune punandu-Siamptcnta asupra
culturii unui grup sau a altuia.Esle neindoielnic. de excmplu ca
habitatulnaruial se va regasi in ocupaliile, uneltele, reprezentdrilc
mitologicealc grupuluiuman respcctiv, fiind diferenle covir;iLoarc
intre cihura de ies siculfura de munte, intre cultura zonelof detenice
15
$i aceca a populaliilor de pe grmul marilor ti oceanelor.Dar ;i ,,lumiinoi" ti de locultontacestor4Pecarei'au socotit'prin comparalie
iactorul demo[rafic (comunitili mici sau mari, a$ezatesau nomade cu ei insisi,drept,,primitivi", ,,salbalici"
erc.).Drecumai cel istoric(cucerilorisaucucer;li,razboaie, nevaliri, Asliel- subasDectulsrrucluriloreconomiceti socialein care s-au
revolutiirisi au roJullor binedeJlnilin trrsarea
liniilorde delnarcaFe dezvoltat,acesteculiuri, zise ,,primitive", sunt specificestadiilor timPurii
dintre;iieritele culturi particulare. alecultuniumine.
Priviteintotdeauna de departe(,,1eregardeloign€")'de pe pqzilia
..c;vilizatiloi'.cultura s-adove.dila nu fi roru9ia6l de rudiiffn-
primitivtr
' Sud ialibtcaculturii eiatitde facilecums-arfi cr€7uL
Acceptand,fie 5i numai ca ipotezade lucru, punctul de vedere uri saudeetemenuriii niciintelegerea
primiliva, tradilia cultumleestedestulde simPla
evolulionisi,trebuie admis faptul c5, pe scaratimpului, la nivelul -.in societatea
pentnra fi coniinudin cuno$linlele in'ilor adulli,iar manierele9i
culturii ca totalitaicsi, respectiv,la nivelul fiecirei culturi in Parte,se general bine definif'
po1;denrifica nistefepre.n;'te stadiiprin careacestea au trecutpane morala sunt organiale pe un model
in mome-'ulin (dre.unl .ttudiale. PErin{iievolulionismului cultural. fBenedicl 1953:l6).
inspira[ifie decvolufionismul biologic danvinian, fie de transformismul iimplitatea carei se atribuii derivedin compamreaei cu cultura
noastre(..maisimpli decatceavestice"),modalil'ate de a privi. specifice
soCiolosical lui A. Smith sau Condillac,sustin devenire-a culturii,
puneao distanl.i
prin niste stadii, de la cele mai vechi mai antropoiogieiclasice,,,fiicd"a colonianismului, care
trecerei ei ti ,,primitive" primitivii,selbaticii.
Dan; la cele din vremeaior, avansate,modeme,civilizte. Pento inlre-.noi-lcivilialii. europenii, $i ,,ei",
Lrvis H. Morgan, Ancient SocietJ, 1877, omenirea ar fi fiecut bin iceeari perspectivE, culturaprimilive e$e considemtza fi:
noi putemsa studiem,diversiratea instituliilor
necesarmente prin trei st6ti: s5lbiticia, barbaria,civjlizali4 fiecar€ 'umane. in care
--taboratonrl
dintreacestester;presupunand, la r5ndulIor, anumitetrcptesau stadii aceasLa cu atetmai mult cu catin ea se afla $i rAsPunsuri
(,,stadiulinferior al stirii de selbaticie",,,stadiulmijlociu al stirii de sDecificetipuluiculturallocal $i umanitn$iingeneral"(ldem)
Ritinem de aici utilitarismul,funclionalismul, Practicismul culturii
s;lb;ticie", ,,stadiulsuperioral starii de selb;ticie" etc.) (vezi Bonte,
t9 c9 :2t0- ) al). primitive,aspectcarese regese5le $i in cadrulculturii populare, stabilind
Fdraa ac.eplx,ad litlerdrr, tezaevoluliei,se poatetotu$iadmite astfelo linic de continuitateintre ele.
c6 fiecareculturain pade $i culturaumaniti i in genemla parcurs O altz zonede contactse stabilette9i in ceeace privette modul
mai mur,eelape,sladii,ftcple.de Ia celemai vech;(culturaprimitiva) de hansftiterea informatiei,culturaptmitive fiind Propriesocietdtilor'
Dina la cele mai recenle(cultumposFmodema a societiililorpost- non-literale, cate nu cunosc, deci, scrisul. Este vorba aici de o oralitate
industriale.culturade consum,mass-media etc.). ..Drimaie". diferitiide omlilatea.,secundart',specificdculturiipopulare'
Avand dreDtelementecomuneutilitarismulgioralil,te4 c€le doue
. Culturi primitivi, culturi arhaice,culturi populari culturise situea";,in timp, pe palierediferite.CulturaprimitivePrecede
Cultur3primil;vea fostinfeleasa atetdreptculturaprimiloroameni, culturapopular4,iar aceasiadin unnd o continue,in alte condilii, pe
a fiinlelor umaneaflate Ia inceputul existenfeiomuhi ca om, cat 9i ceadint5i.lird a o repeta,desigur.
clreptcultura primitivilor ,,contemporanii nostri", adicd a grupurilor Culturapopular.iaparein momenfuladincirii diferenlelorsociale,
umine aflate intr-un stadiu de evolulie tehnologici similar sau scindirii lrupulul pe criterii de proprietate'instaurtuiiunei ierarhii pe
comparabilcu acela at strdmo$jlor din ePoca pietreipanl ?n neolitic. criteriide-clase- $ip6ni de sclavi 5i sclavi,proPrietaride pim6nt ti
lucritori ai pdm6nrului, de$natoriai mijloacelorde produclie5i produ-
Culturacelordintii, a primilor oameni, se Poate,cventual,reconstitui
Drin cer.etiri de paleo-antropologie, de arheologie a Preisloriei,in citori de bunuri etc. Se Doatevorbi, astfel, despreo culture poPularaa
primitivilor noastre a fost studiaGIa fala antichiEtii.a EvuluiMediu,a socieEliicapitaliste panein vremurilede azi.
iinro .c cultura zilelor
Aoaiitiascrisului si a instituliilor de inveFre, a scrierii$i citirii a
loc;lui, in Americade Nord de Sud,in Africr, Australia$i Oceania,
qi 'seoararea
pc m;'r r, ce europenii (cSlatori. conchisladori. misionari.mai intai, adincit Drodusede avere sau rang social. S_adezvolt't'
de teritoriile astfel-la curtile resitor5i nobililor, ca 9i pe Enge sanctuarele marilor
intrApologi$i etnologi'nai tar7iu)au luat cuno$tinle
culte ale antichitit-ii.o cultur6 scrisi diferiti de aceea a nestiutorilot
de carledin Deturile dc ios,si adesea inaccesibilaacestoraCoexisti' dife.enfiaza.Caci in timp ce cultora primitiva apa(irre societatilor
in dileritesocietdli,mai multetipuri de culture: culturaaulica'de non-literate; carenu cunoscscrisul,culturapopulad apa(inegruputilor
curle.alaturideceamonahalisauclericali religioasa, cultr.rra
oficiale, iliterate(analfabete,nestiutoarede carte) din socielali liLeratep"re
a claielordominante, aldturidecuhuramaselor dejos etc. cunoscsi lolosescscrisulca mijloc de trancmitcre $; dc p;qlidrc
Pe mesuracretteriicomplexildliisocietaliis-audiversificatti conservare. tezaurizare a informaliei.
tipurile de culturE,adeseacoexistente,prezentein aceleatispatiiti in Se creeazaasfel ince o dicotomi€,o nouaopozitie- scris/oral-
aielagitimp. S-aconstituiqastfel,o cultura,,savante", ,,academica" care firnclioneazi drept criteriu diferentiator(unul dintre ele) intre
sau,,majord", produsideprofesionisfi giinvetatain icoald,innoitoare,
: cultura,,savanta",,,academica",,,scrisa", Pe de o pal1e,9i cultura
individiata,subiectiva, a oareiconditiede existenlf, esteo.iginalitatea, populara, orala, pe de aha parte. Penru cultura rom;neac . acea:ti
noutatea. Prolifereazi,in zilelenoastre,
o culturi mediatic6,,de consum"' ; boozitiea fost pertinenta penlru o foartelLlngaperloade de lin p' srarc.r
dupacum in comunisms-a produs o cultura oficialA,care se voia d; iliieralie (anallabetism) a unei largi secliuni a poPul ci lbrilor
respandita in mase, alcatuind,,cultura de mase"- romanesti mentinand-se pani in limpurile din urm;
Sigurca,oricateautonomic ii-ar atribui,acesteculturicomunica Dir oralitatea, opusascripturalitalii nu e:te sin5ur"' rfic.cnta
intreele,au loc imprumuturireciprcce,treceride la unala alta,adaptiri' oenlru a defini cultura popultua. Este necesar sa apclamri ld alli
revaloriziripermanente, suprapuneri, sincretisme. iactori responsabilipenml aresreaei in Ptimul rind, Sruf ll cre'tor'
Chiardife;entascris-oral s-a impusdupace societatea respe.tivis-a
. Cultura popularl - mirci delinitorii scindatin grupuri(clase)diferenfiatesub aspectulaverii, prestigiului,
Ldsendh o partefenomene careiftre in zonapseudo-culturii' Duterii-So;iet;teas-apolarizatinE-ungrup al dominatorilor)i un altul
anti-culturii sau non-culturii, toate formele de manifestalespiritual5 ;l dominatilor: st:ipani de sclavi-sclavi. feudali-;obati, Propriq'
mentionate maiinainteapa4in cultutii,vrard nu ca,,undePozitdeilfor- Lri-oamenilipsigidi proprietate. Cei dintii Si au crcatproprirl IoI
ma[ie",nu ca o sime de ocurenlg ca un sistem,ca un,,ansamblu
ci modde exprimare culruraia, aLradoptat.crisul. au organi22l instirulii
structuratal rezultatelormateriale$i spiritualealeactivite$ide transfor- de inva{amant(icoli, academii),in timp ce ,,vul8ui", ,,cei dc jos"'
mareli adaptarc a mediuluinaturalgi socialla nevoilqtrebuinlele 9i .,poporul" in unadin accepliunile cuvinlul0i,$i-auelabolaiproprialor
aspiraliileoamcniloi'(Diclionar,l98l: ?3-76). cultura.caci Gra culruranu poateexistanici lrn orSrnisrn .ocidl.S-a
_ a culruriielitclorde culrurap;lurilor delos
Rezultatele activilitii manualesau mentalea oamenilorde Ia orodus.astfel,o separare
glefuireapietreipi gdurirealemnuluip6ndla oultul sQareluiti mitologia iceastadin urmi fiind numitade cafie ceide sus, cici doar ei e\ elu s,{
modii hebuiccodificatghansmise, invetstg preluate,insutitg acceptate dobandeasca conttiinfa difelentei,,,culturapopulara".
decitre membiiigmpuluisausocie6$icarele-aptodus.Cultumdevine Determinantul,,popular"din denumireaacesteia,un neologism
astfelo marcaa identitadiomuluica animalculturalgi a aPartenenlei imprumutatdin limba francezaQtopulairede la peuplc - papat) se
regiseqtein termenulenglez/o/.t-culture, germtn VoLksku nde'.tt"lhn
lui la un anumitgrup uman. = = saL l1 l:mbile
Cultura popularapoartetoatesemnelgesentialeale culturii ca de-nalo?ie(de la gr.demor poporli logos crvint)
=
slavenarodnajakultura(de la ,rorod poPor).
integ (organizsrainteme,primirca,transmiterea ti pastEreainformaliei romaneasce a cilculal,pdlalelcu ..popular". un
etc.);daraedeosebe$tg totodati,prin cet€vaPanicularittli,de celelalte in folcloristica
comDus autdhton,,,poporan", cdruiaB.P Hasdcu9i allii drpi el i-au
culturiamintite- poporului",,,creatde popof',oiferit dc
€a se afl5, am spus, intf-un raport de continuitatecu culfuta dat iensulde,,care-apa4ine
prinrjtivi,carco p."-"rgg dar qi de iifereniiere,Printrecercade la acelaal lui ,,populaf investitcu semnificatia,,carecircull in popof,
caresebucuridepopularibte in rendulmaselor"
hrnctiunilestrict utilitarc la alte functiuni, intre careti cea estetica, DarinsugiconciptuI de,,Popod'asuferitin r;mp impotunre'ch:m
atunii cind e vorbade artapopulad,ca elementconstitutiv al culturii
ceea ce ar pirea c: le biri de sens.El a avut $i incd are sensulde ,,etnie",mogteni!o datecu
&adifiornle, folclorice sauCtnografice.l,a fel, cuvantul,din latin6.populus (cf. fr. peuple, il. Populo, sp pueblo)'
unegte,fiind, intr-adever,un elementcomun, omlitatca' PEctic le
49
48
 o comunitate
unui stat,uneicelili, const;tuind soatiullocuitde romini. Ea estesuslinula de citre economi$ti $i
desemn6nd..locuitorii revislede
socioloqi precum H.H.Stahlcarc.in 1933,in ,.Criter;on''.
ooliricj >. iuridici". M3i nou.ii estePropliuti scnsulde..naliune" satuluiexi$a,ca un fapt
i..ooooru,iomin', ,,poporulfrancez ,.marelePoporchinez') sau de deschidiri europeanE, afirm,ca..Realitalel
;oo;l",ie a unuistat chiarin condiliilein careacess{a esleconstituite caDitalpentrunoi",argumendnd astfel:
din mai multe..natii"sau,,emii",ca in cazulde-acumdisperutului .,Spredeosebirtdealte popoare,romeniise camclerizeaze in
isioriaculturilorlumii irintr-un fapt care nu-fi rnai g$e5te
..DODOfSOviCtiC".
' ' conotatsociologic'iuandsensulde perechqestetocmai o Frinime creatoarefoarte putemice Nu
Tcrmenula fos!,de asemenea,
segment(clas5,pdture,)de jos al unei societili,acelvulSusin PoPulo' numai ca masd numerictr5i intinderespaliala,dar $i ca
slralulinfer;oral unui popor. (Stihl,1983:281).
srruclLrri"
in aceasaacceptii(,paftrradejos", ,,saraci;", ,,oprimali;",,'clasele S-aajuns,ca alare.la o supraPunere inte culturapopularA $i
dominate"etc.), poporul creat proPria lui culturi in toate elocile culturalaraneasce. N. lorga afirmz, la un moment daq ce ,,aproape
ti-a
istorice.Se poite vorbi, astfel,despre o cultura Popularla Antichitatii' orice arti Dopulardesteo arte tireneasct', iar mareleistoric de afia
a timptrlui prezent- G. Oprescui;f:tita lumii a.ta populareromaneasce drePtArta ldrd-
.r E\ ului \ l;diu. a epociinodeme5i
F. rc posibilca inci din cele mai vechi timpuri. in Mesopotania neascala romanl lt>zz).
si in Ec:oul zntic.in Clecia <au Ia Roma. sE se fi contumt o noua O realitate atestad istorice$te pentu noi ti pentru alte popoare,
dihoroiii ; tt'" culrura ora$ului (,.polis'...civis") 5i cultura din afam dominan!avielii rurale,satetti,farinetti pe lungi perioadede timp, nu
oraiului.,,erLra muros''). intre o cultur: citadine si una rurala.A.ceasu trebuie sa conducela echivalareaabsolutaa artei sau, mai larg, a
marilorcruli $i orate-sifgiar culturii popularecu artasauculturafereneasctr, sdteasci.Fie $i pentu
drlerenr.eic s-aaddncitpe mlsuraedific.Srii
l{" mai taziu. in epocaindustriali,a mariloraglomereriurbanecare$i-au
cn satul,Eianul de la Carpali$i Dun5re,din iusta maghiari sau de pe
ptalouriieinahedin Americade Sudnu suntni$e entitiifislaticr,imobiie,
elaboratpropria Io. cultur5, diferitd in flulte puncte d€ aceea a asa cum le descria,in termeniPoctici, acoperindo
ruraljlor, a din sate.Ata se face ca, penfu Europa cel neschimbatoare,
Furopade en i; de sud_esl mai ales,culturaPopulad' intreasadoctrina.o concepliefilosoficr, Lucian Blaga, penEu care
outin.si n-nrru';cretorilor sarulia neschimbat si €tem ca insasiDivinitatea.
il",op"'.t" 5i pu'd in vd03re Ia inceputulepociimodeme,a tost CIci nici satul,oici leranulnu suntnigterealititi imuab)'le,nitte
i,,!miiaL;sru identifical;dreDlculluralelSneasca sausaleasca.
careporiiale erernitiilii,statice,mereuacelea$i.E dreptce schimbtrrile
CL Dri\irc sDecial:la poporul romen,s-asusl;nutcu fervoareideea
la nivelul comunitililor rurale au fost mult mai lente, iar sfucturile
uneiidcr'r'i1iinire acesta. ci Iotali(ale.5i 6renime.Nu intamPletor. satuluia! arltat, de-alungul istoriei,o rezistenfae$raordinartr,careil
L1 inte" rual,un scriitormodem precum Liviu Rebreanu afirm5cu
intitulat faceoe LucianBlasase afirmeca:
vigoarein discursulsdu de receptiela Academia Rodane, ',,Satulnu s-a-lasatispitit ahasin (istori&) fecutede al{ii peste
Si
cliar Laudd Tdranuluirondn {1940): caDul nostru. El s-a pfutrat feciorelnic, neatins in autonomia
,,Lanoi singurarealitatepermanenti, inaltembilda fost ti a rernas s5;ncieisi a mitologi;i sale,pentru vremuri c.6ndva puteasd
taranul(...). devinltemeliasigui a uneiautentice istoriiromane$ri" (BI2ga,
1" -nii irrsirumercpc 1-arani. simPtu, oameni. Defaptl5-ranul.n-are 1937:ll).
r-rne pentruci nrl e nici clasA. nici breasl;" nici funclie.ci Un punct de maxima rezistenti a aretat satul romenescin dmpul
DoDorul insu5i.omulromen. Penlru toala lumea- Fran e sinonim comunisniului,atrlgdndasupralui furia dementaa lui Ceau|escu5i a
pe
cr'Romin, c;nd of4ean nu, ba chiar in general dimpotrivi, acolitilor sii, care au incercat, literalmente,se-l distrug', ceea ce,
mai cu seamdin ochii Franului" (Rebreanu' 1940). fiziceste.s-a si reusitpe alocuri. Dupe Revolufie,sateledistruses-au
Acca$A identificarea poporuluiromin cu liranul.i'i giseSte relicui redobindindu-iicevadin firea lor dintotdeauna'
acoDenrca in realitateasocio_eionomicl rom6aeasc,, dacafnem seama i""u c" nu inseamn5 ce satul contempomn este acela$i sat ca
cd- be duratamai mLlllor secole, populalia rurale a fost majoritar5' acum cincizeci.o sutE,doue sau cinci sute de ani. Schimbarea,mai
asriiulrLraa lost ramuraeconomicl pledominanli- iar satul a constituit lede sau rapid;, s-a produs.Proceselecare au loc la nivelul intregii
u;ihter 'ociali de bazape intregarealulrominesc sau mai exact in tot
5l
 a asimila ace&rce estc .nai simpla,mai conformistdti mai cxPlicila,Pcnkucci
socictilisereeasesc 5iin moduldeviatial satuluiDeaceea. care creeazi5i o pemelueazil, in sensulca
cullurii seteili. FreneStiesteo -- - o '-.outtt"nii'nu
culturaDoDui-ara. in tolalitateaei, i"fiacteaz: si nll_sipun-l,luebiriirr lc;itur: cu culrura
oreiudecad. Mai alesca.in procesul urbanizarii, targurile, mai intai, Iorbineinlegrah"Ctaylor'l97l)
creatpropria lor 1,.
Lraiele.marileaelomerari urbane de mai terziu $i-au insearnnd cd,sprcdeosebile de culturamcdllloredu'dtr' Scollre'
-diferirade aceea sPe.ifice habilatuluiurban propriu-zs'
cul6ri iopularar u*a"*i"". ti prin scris,esteindividuala,selectiva'
SeooaGiorbi, deci,despreo cultur6poPulariorateneasca, obieclde inovatoare. "." "iructerizeaza
orieinal5-complexA 5i enigmatica sauechivoci cultuIaPopu-
studiual uneidiscipline specializate - etnologiaurbana' iua o't"t. cuprinzitoareianonimiL' Eadilionala" co'lformi'ti'
Penlruacelelpalii in caresatulcasatfie cda disPErut, in Procesul "i"t"ilsi" "ir. ben. - penLru ce; din interio'ul ei
fie ii.ofa.'"i'iii"ita
si uibanizarii(Europade Vest,Angli4 Cermania),
industrializZrii ' "lare-nota
Aceasddin-"urmaB?rsarura plaseazi din punct dc \eclere semlollc
nici n-aexisut;a atare(S.U.A), s-aconsiderat ce mediulcreatorde culturapoputarain randulculluiilorapaiinind tiPuluisemanrrc {sdu
culturEooDularail reprezintd asa'ziselc ,,comunitSli mici" (engl.s'ull ..simbolic"),
con ,wiitiil cuacterizzte printr-o, rehnologie simplt' 9i prin "schimburi "" "'-lt"i*i, pe semanLizalea (sauahiarpc simbohT"r'- lnlrcgir
inchlse sau relatlv Inchlse, r,al ';ealitAti
economicclimitate". Sunt comuniElr iriiurut omulu;,cat ri pc ccd a pi(ilor ci "l';t'rrlolrc
ciror membriau Dutinecontaclecu cei din afara".9i omogenesau mat fl-owun. I974:29)
omosenedecataite grupuri, date fiind ,,legiturile de rudenie'uncori dsteo cuLtura care,,ntrpuneproblem3interpfearii', a-emandtoarc
extin-se"-careii apropiepi membriilor (cCRobenB. Taylor'l97I: -ll-32)' din acestpunctde vedere,cu culturamedieval4de exemplu ullura
(
Indiferentia& eite vorbadesPreun ,,sat",un Drg sau un ora$el, popul*a (,,rextel"folctorice9i medievaLe") este.alcatuila.din',textc-'
lotele defiritorii ale unei comuoitifi mici sunt caractetul distinct' dat care se actualizeaz6 in acful producerlllapruLul0e cullura'
--s6moe".
de limitele ei clarg vizibile pbntrucei din afatn, dimensiuneamice, i.U. l,otrnanidentific.a douarmodaliElide coostruLea textelorcLlnlmle'
omoqeriitatea eaonomiade subzistenli5 producerea in interiora tuturor p.l-uf. privestetextele,'corelate cu numaiun singursislemde
celor-necesarevielii. Evident"araB Roben Redlield in lucmrea sa ."nuii.'t"pr"ti"ta tir".ai realizareaacesruiadin urmi", adici a , sisle
"*"
sDecialconsacrati comunita$lor mici, The Uttle Co,rvnunity Peasott *ii"i'a"""guti". i" *est caz,,,tocrnaiconformareacu un caron bine
Siocicttand Cubure,1960, a-"nniL"onsiituie loractiv5i valoros"0-otman,lq74:67).
. -u""tt
'DroductiacatiLali- caracteruldininct' micime€, omo8enitalea' "t.mentul
Al doileaarein vederetenele,,proi€ctate pedoudsaumal-multc
Deniu sine- definescun tip de comunihteumanacare sisEmede normeti, prin urmare, suntconcepute ca o incil'cre tJlade
ie r"gi..ire intr-un grad inah in anumite guPiri si sate" fiecarediDueacestea".ln acest caz,.'obrtered tertulul oe la *llmoajult
.r (Redfield.1960). panea lui ceamai imponant;" fldem)
lui va constitui
l\---d; catirEtilembnlionatesun! prezentein fiecaredintre ele in Se desprindde aici citeva fasaturi ale culruni populareprl\ lte ln
srade diferite.
- oelinda culirii cedureretti,savantesau academice,anume:co4for_
FErea se Duleapuneun semnde egalitarcsaude idcntitateinlre zr"isnral.resoectareacanoanelot fate de abaterea de la ar d, res'
o ,,comunitaie
'. niica" qi un saqde multeori celedouaau fosl egalizate pectiv;adiiionalisnul fala de carac!erulino\3lor'
.-A.stfel.in cadruletnologiei socieatitor FreneSti,comunitatea a *'- - uadirion''
'outut -unitate intr-o i;";i;;;i,iii;"a a it.r16-riflipulare
uneitraseturi
h d"finiA ca o sociala rest ans6' faind culturi popularaL - cultura
litatea s-a aiuns la o altd echivalare:
Lonomie pa4ial inchisd pe un teritoriu de unde-i$i procura -
traditionala. D; traditia esteineren6 oricareiculturi' cicl nu errsld
rnaioritatea'prodtrselor nec;sarepentrusubzistenta_ Ea ar asoci4 aliudinea.intilor
"orooorti6 in ufa- tau in absenF Ponderea
traditiei. 5i
l' in variabila. proprid{uteacolectiva 9i proprietatea
p.iJuu iii-.upune pe mimb'iiisai uneidisciplinecolective, cr€atori faE de aceastasunt diferite. Avand o tunclre socralamal
"uttu'ta
d ioa.uti ut popularevine se validezeexperiente colecl:vein vreme
' I intr-un soi de tensiuneconstantinecesaramenllnenlcoeziunll$l
I Demetuirii cL cultira"ui(literaruia),ana,.deautor",valideaz:*cel mai ade'ea'exPe-
cxistcnteisale"(Bonte,1999:163-164)' le
in atestecadresoiiale se produceo culturacaresedeosebeste de aienleindividualeCeadindi confirmaa$tep[nlegrupu]ula ooua
cultum ,,noastrd',de cultum ,,sivanta",,,academict','modemt', prin controleazisauchiarle supuneunof provocarl'
53
52
 Confonnarea la un canonmo$tenitptin tradilie'accept?rt ca aure' studieriifaptelorde culturefolcloricade care cercetitoriigrupaliin
Dune,eain acl. cu ocdzia fiecirei performari. a unui de reguli"
',set gindire ,,$coala sociologicide la Buc!re$ti"iniliate$i conduse de D. Custi,in
ircerirrcrte dLrcc Ia.,forrnarea",la crearea unor modele de 5i anii '20-'30ai acestuisecol.Mai alesconceptiile teoretice ti metodo-
ie exoresie rezistente (,,locuri
comune" in poezia populdre, fonnule in logiapracticS, pusela punctdeemomuzicologul Constantin BrAiloiu,
b:sm.'nodelein omamentica Populara. sfucluri melodicefolclonce reprezidecontributiide referiofi pentd evoluliaculegeriiSi interyretzdi
et-.)s; rcLi\e in procesul de crialie.Mai mull,ti lucrulacesta trebuie $tiintificea folcloruluimuzical.Gre egalin folclorislicaeuropfana a
de itin eneasubl;nialmodelele, apa{inztoare tradi!ie;.nu numaica wemii. C. Brliloiu estepreocupat in primuliiird de studiul,,Vietii"
nu i'_rDicd;ciinovali4ci chiaro favorizeaze- faptelordefolclor:
culturepopulara-culture ' iapletorartisticefiind de acrim inainte pentru el
bacl sc,ccepti. uneorj,echivalarea "c."Jifi"
adilio.1ala.faDrutse intimpla datoriti vechimiiacesleiacare,cel (pentrucercedtor- n.n.,N, C.) mai impoflanddecetfaplele
Dutinl" ro;. a premerscu mutlesecoleinceputurile culluriiscrise, insegi.ancheta extensiva $i, in acela5itimp, selective pe careo
auiice (de curte) sau clericale.ti cu ince alte catevape aceleaale ficea de obicei trebuie se face loc unei investigaliiintensive $i
culturii modeme,academice,savante.Ceea ce ii confere' desigur, impersonale, ferindu-se d! seleclieqi amestec. PentrucEnu mai
caracterulde ,,arhivd",de ,depozjt" de informaliedespreomu! timpurilor era vorba de a cercetanumai arta.lci de a Detrunde
istorice$i chiarpreistorice. compoflamentul spiritualal unuicomplexsocialdat.agi cumse
ofereael observatiei" (Breiloiu,lV, 1979:l0l-102).
. Culfura poputari itr contemporaneilate Rigoaie,obiectivitate,studiereafenomenelordeafte in contextul
Dar vechimei,arhaicilalea nu inseamne shgnare,imobilism. Ior de viaF suntdoarcetevadintreprincipiilecercetiriisoeiologice
osiFc"-e.Dimpotrivu"culium poPulare s'a manifestat $i se manifeda aplicatela culturafolclorice,la muzicdin acestcaz,careiti dovedesc
ca un orsanis; viu, aflat inti-o conti.u;, mai len€ sau mai acceleratd actualitatea, anticipandchiar,cu catevadecenii,o orientarecarese va
schimbaie,adaptarela modificerile din planul social $i economic,la impunein folcloristica mondiale in anii '70 ai secoluluial XXJea.De
dinamica mroului crealor 5i purtilor de cultur5. Aceastl fortz pe pozifa cercetitoauluiliterar,de dataaceasta,D. Car_acostea insista,
perperui di.egen.*te decuige din chiar funct;a ei sociala9i.dir Ia inceputulanilo. '40, asupranaturii functionaleSi contextuale a
ielrtj.r Jialectici dinte modeli Qtatterns) si procese care se-verifice faptelorde folclon
intru tolul la toate nivelurilesau componentele culturii folclorice. Este ,,...pinigi c6ntecul pecarel ziceomulin singuretate estecondi-
adeverat ca persistetilastucturilor traditionale in cultura- popular5 tionat de grupul social din care face parte, potrivit situaliilor
romeneasce paneit timpurilemodeme,in perioadaindustrialeti chiar tipice,in legeture5i cu ciclul anotimpurilor" (Caracostea, 1I,
oost-industri;la.a orientat cercetareamai mult cAtre ata_numitele 1969:68).
,,supraviepiri"sau,,relicve"desprecaream amintit$i caretrebuiacu Erauscosiin evid€nti tofi factorii carecontribuiela producerea
n.clsiute se fie culese,arhivate,conservate,pestrateca vestigii, ca textului,anticipAndu-se, cu decenii,mutarea cenfului de greutatede
mirturii aletrecutuluiin prezent- pe,,lucrurj"peprocese:
Dar simLrltancu acesJmod de a concepefolclorul ti cultura ,,A vedeafuncfionalplasmuirilepopulareinsemneazh a le
DoDulariin ansamblus-a manifestat,ia fel de viguros,o dircclie noue integrain viata comunitafii,a$a incat, dincolo de orice
in iolcloristica9i etnologiaromAneasc5, in careaccentula fost aSezat, plzsmuire, si pofi intui rostulei condilionat de varstA$ se&
cum e-a si firesc,pe realitililevii, pe dimensiunea contempomnd a situa(iesociah, po^iie falA de spatiul care modeleazioptica,
faotclordi culruri iolclorice, v6zulein dinam;calor, in conlextul lor fatz de ritmul anotimpurilorlegat de'cel al serbetorilor
,lJ viaG. De la Ovid Densusianusi D. Caracostea la C. Briiloiu Si pestrdtoarea vechii viziuni mitice etc. Structurii eipresive ii
Mihai DoD. s-a conturatin etnologiaromeneascadirecliecarenu
o corespunde o configurafie socialdcu o aDumiei viziunea lumii"
numaica a lirut pasulcu noileorientiridin folclorislica $i emologia ' (!dem:'12).
euloocan,i sau american.5, dar chiar le-aanticiPat. De o remarcabil5 AceasG,,tradifie vie" s-adoveditafi suficientde fermi in stuc-
noutite. pentru vremearespectivi,apar contributiile aduse in planul turileei de adancime pentrua rezist4pe de o parte,influentelor sau
chiarpresiuniiculturii ,,savantc",,.academice'',,,ciladine".ti, pcdeaha folclor cottcnporun,al socieraliipo"l-;ndu-tridle I po:t-trodert'e
parlc,,,aSresiunii'' maialesin ultimajumetalc de toncretizat,de'exemplu.in bancuris:ruanecdotele (;tsdineori xle
lacarea fostsuPusS,
de catre mediilorintelectuale, in povestirile persorlalc sau naraliunile dcsprc
secol,de cdtrecultura,,oficialt' comunistati, mai recent, qr. u blrrc
cultum,de corsum",impoftatede-avalmacu lanturilede magazine indnlDliritraite,in asa-numitele legcndele conlcmporanc
fast-food,cu filmelehonot 9i cu revistelcPomo Culturafolclo.ica in folilorulclaseipoliticc9i al evenimentelof scrndaloa"e din mcdiilc
romineascicontempo.and a atrasirezistibil$i in permanenli cercete- artisticeetc. Dupi cunt, chiar la nivclul manifeshrilof ceremoniale,
torii din.interiorSidin afare,romaniSisraini, seo studieze in sil!, sa alituri de sirbitorile mo$teniteii practicatein virtutea tradiliei
surprindd aspectulei actualti se-lcompare cu modelultradilional, sd-i str5mogeiti,existatendinlade a se crea noi obiceiuri, noi serbitori,
desiifrezemecanismele de funcliooare, procesele de adaptare 9i de unele de imtturilut, altele rodiE pe solul celor vechi, practicaleca
respifigere, nuanfele, luminilegi umbrelecarefac din eaun obiectde festivitlli 5i iestivaluride largi audienlesi devenite,ca atare'populare
studiucomDlcx si fascinant. Chiar dezvoltarea fir:i prccedenta milloa.elorde corrr'ncdrc a
in oricecaz,perspectiva socioiogiciti ant opologiclasupraculturii tehnoloeiei transmiterii 5i stocdriiinfomaiici,dcpdncdc,i dlJtugc
popularea orientatcercetareacatreproceselecareau loc in inlerioaul sau maiginaliza cultura populdr:I, ii a,iSufitaleilcia-pe dc o p'ine
culturiipopulaie,procese dominatede telatiilecarese isstitlieintre sansaco;servSrii pents! et€mitate in CD-ROM-uri indcstructibile9i otera
participanliila actul de comunicare - culfurapopularaPutandfi iursa unor noi forme de folclor cum ar fi -rerorJore sau cyber'Iorc, pe
dcfiniti, simplu,drept,,comunicare de grupin contexl",formulac?re care cei mai avansali din punct de vedero tehnologic decat noi 3u
severificd atatin ceeace privegteformelede afa (literatura,muzici, irceput
'in
dejas;-l culeagd5i sd-l sludiezc
dans),cit fi comportamentele irdetinate(ituri, ceremonialuri, obiceiud), cilopul noslrucAtremileniulal treileu.cultLrdpopulafine
ca gi formelementale(credi[te,miruri,.superstitii). Procedend astfel, insotestein chipulcelmaifirescsi. ftl; a afilaun optinlismneconlrolrt,
pot fi scoasein evidcnlAsinretismulfmclional i nutaliileitnclionale credci aceastava continuasa fie una dinlfe componenlelcde baz?alc
careexpliciprocesele demodificare, schimbare, adaptare a faptelorde culturii umaniEfiipentruinca mult timp de acuminainte
culturtr-populare Ia noile imprejur5ri economice 9i sociale,dovedind in consenscu cele aritate mai sus,cercetltorii cultur;i admit ce
naturadinamicea acestora, procesul continuude contemporaneizare a amolulfenomennumit culfurae$e legatatatde trecut,fiind ,,produsul
tradi!iei.Departe dea fi un,'psuar'' decre'dinle 9i practicistrdvechi, de experienlelor sale"(alegrupului- n n . N.C.)conlrnand. ad;ca,
se ',,ceea pe carc membrii gcneratiilor
obiceiuriqi ritualuridemultdisparute, culturapopulare romaneasce c€a fostreli;utdin raspunsurile
infilqeazi qi astizi ca o realitatevie 9i fascinante,caun moddeviaF. precedente le-au dat situatiilor 9i problemelor cu care au lost
Numai privind lucrurileastfel,se poaterespu[desatisacdtor confruntati",
intrebariireferitoare la destinulculturiipopulare.in contempomneitate, catsi de viitor,penhuca ea(cultufd)
la aceaste rascrucede secolesi de milenii. Cat [imp uneledintre ,,oferifiecdreigenerarii ascendente o baz; penlrur ilLorfti_ _m
formeleculturiipopularetraditionale rdspundinca unortle.esiElide de reguligi modelede componament, de valorl.0e noliun qe
viall alegrupului- 9i oameniivor cootinuasEse nasca, seseceseto- tehniJi,d6 unelte)pe bazacarorase organizeazeactelenoilor
reascigi si moarE,vor continuasa celebreze zileleimporta[teale veniti si oe carefiecarele va relua,cel pulin in pa.te,pentiua se
calendarului vechifi ale calendarului bisericesc -, obiceiurilelegate folosi de ele in felul sau si in funcfie de mijloacele sale in
deacesteevenimentevor continuasaexiste,sasepracticqserecindin situaliilece-i vor fi specifice"(Leids, 1982:61-68)
raportcu modelult-adilionalin unelepirli, imbog5tindu-se cu elem€nte Desi Dosibilitatea de deflnirecuprinziroare a unul ascmened
i in altele.Mai mtrltchiar,in ciudaconcurenleiacerbePecarccultua ansamblu, it6t de complex9i de schimbator. de dinamic eqteade'ea
ofFial6ti cultumdeconsumi-ofac,culturapopuhrasedovede$te-a fi ousasubiemnulintrebirii,riproducem, in inchcierea acestei Itelcgcri'
cababiHsa elaboreze formenoi, adecvate timpurilormodemeil Pe ; definitiecLrmulativa a cuirurii,care.llrd a fi comFle!i-ind'c;,toluti'
carecercetitoriidin altespatiiculturalcle-auhat dejain €videntdsi rnareapartea componentelor acesteia:
studiu.La nivelul formelorde expresieverbali, al folcloruluisau
literatudipopulare, se poatevorbi fira nici o teamade a g.e$ide un
51
56
 Astfel, cu mult 'inaintede asezaieamareluineamindo-european
2. CULTURA POPULARA ROMANEASCA al tracilorin sudul$i in nordulDunStjide Jos,de la Balcati la Carpali
- PARTTLEq1iNTREGUL - 5ide la MareaEgeela MareaNeagri, zonaaceastaa lost populati de
altc seminlii care au elaboratceeace istoricii ti arheologiinur{csc
Veche^a CivilizalieEuropeana (eng.Old EuropeanCivilizatio]1). '
llclputurilc nccstcicivilizaliisunlllxateintrc anii 7500-6500
i. Cr..
iar crettereati consolidareaei pe la 6 500-5 300 i. Cr., clnd se
configurcaZ mai multe complexe culturale in arcalul egean.$i
. Cultu.apopulari- corpusde cunottinte$i mod de gandire b;rlcanic,adriaticti pontic(culturaHamangia),in MoldovaSi Ucraina
. Fondulgeoeticdebazi al culturii populateromane$ti. Tresnturi de vest(cultumNistru-BuB).
. Codulcultural. Magieqi religie Catevamilenii mai tarziu (cca 5 300-3 500 i. Cr.), in perioada
specificcspaliuluiromanesc caicalitica,sc dezvolG noi centre cullurale,de intercspentru zona
. Magia . Fortple.Reprezentirile.,"Agen1ii". Magia cuve!tului
.Mitul . Miluri.lefundamenLde noastrafiind culturaCuc{rteni.Dupe 3 500 i. Cr., incepeprocesulde
aleliremturiiromatre. dezintegrarea Vechii Europe,zona fiind luat5in posesie,incelul cu
' . Cultura populari romeneasci,alcetuitadint-un corpusde incetul, de popolatii indo-eurcpenecare se inshleazi definitiv aici
ioaintede 2 000 i. Cr. (Marija Gimbatas,1989).
cuno$tinle ti un modde gendire, siruate deciin planulmenlal-atitu- Pe bazz anor cercetari minufioasegi de durati s-a ajuns la
dlnal,Si carcse rcgescsc, pe dc o prne, in actesauactivitelipraclicc concluzia ci:
avendca rezultatobiecte(unelte,addposrrlri, vesminte) ti, pe de alta
parte, in compodamentele ,,Romaniaestevahaa ceeace s-anumit VecheaEuropa,o entitate
individuale sau de grup (concretizarein culturalacuprinsdintle 6 500-3 500 i.e.n, axati pe o societate
.jturi, ceremonii, obiceiuri,festivitdtiti festivaluri),
qi dintr-oseriede matriarhale, teocradce. pajnici, iubitoare gi creatoa-rede arte,
formede artdsaude expresie (verbala,muzicah,gestuala, choreice), care a paecedatsocietdlile indo€uropenizatepatriarhelede
s-aconstituitint!-unlung procesistoric,intr-unspatiugeograficbine lup&itori din epocile bronzului gi fierului, ,,o culhfi a unci
determinat. Aceea5i, cum am aratat, din punctul de vedere al societdtide agricullori care prccedecu catgvamjlenii pe cea
modelelor,cultuE se diferentiazA in raportcu factorulisto.ic,geo- sumeriane"(Gimbutas,1989,49).
grafic ti demografic.
. Foodul geneticde bazi al culturii populareromane$tise Grupurilesocietalepre-indoeuropene au lesatin urmaior urmele
uneiculturi destulde avansate, pentu celemai cunoscutefiind cultura
afld in culturile daca gi romani, din anesteculcdrcras-a conturato
Boian, rlspdnditdde-alungul Dunirii panain zonadealurjlor,cultura
cultu6 cu padicularitelinoi, cu o individualitateproprie,carea deve-
Vedastr4 in pd4ile vesticeale Campiei Dunarii, Petre$ti,in zonele
nit expresiauneinoi fiirte etnice.
centraleSisudicealeTransilvaniei,llamangia,amintiti maiinainte,in
Temeliile acestei ooi culturi frrseseraasezzteinca inainte de Nordul Dobrogei $i Cucuteni, de asemeneamen.tionatdmai sus,
inceputulromaniziriiefecrivea dacilor,de dupdrSzboaiele lor cu acoperind arii lungi din Moldova, estul Transilvaniei 9i nordul
romarii (105106 d. Cr.), datefiind contacteleintensePecarelocuirorii
Munteniei.Diltre fo.melede arti cele mai valoroaseretin atentiacele
acestorpemantu.ile awsesericu civilizatia geaci $i apoi romanS"la
douastatuetedescoperite in necropolade langi CemavodI,cunoscutc
Pontul E&.(in,la gurile Dun6rii,iI] interiorulpeninsuleibalcaticeetc.
Dar rddicinile culturii populareromeneiti tebuie si fie chiar mai sub numelede ,,Gfurditorulde la Hamangia"ti perecheasa, femela,
. reprezentarca perfec6 a mamei,a nascdtoarei, a ddtdtoareide viali,
adinci, in formele.culturaleajunseprinhla noi pulandu-se identifica
elemente carecontinutr mosteniri intr-uocuvanta matriarhalit;!ii.
aleculturiiprimitive.Ceeaceestede
iqfeles,dacaadmitem,aSacum s-a specificatin chiarincercarea Pe bazauoor astfelde reprezentari, Marja Gimbutasreconstituie
de spiritualitatea Vechii Europe,deosebitdde aceeaa indo-europenilor
definire a culturii populare,ca aceastase afla inf-un mport de ti
continuitate cuculturaprimitive, dar$i dediferenliere, camctedzati printr-o se.ie de simboluri, zeiEti, altare, sanctuare$i
fire$ti.
60 6l

,,in misura in care cultura clrprindetol ce este mostenitsau
tlansmis socialmenle,domeniul ei ?nglobeazecategoriilede
lapte cele mai difcritei credinte, cuno$tinte, sentimente,
literaturd(adeseoriat6t de bogate,exjsten6 pe vremeaaceea
sub fomi orala, la popoarelefi'; scriere) sunf elemente
cultural€,ca ti Iimbajul sau orice alt sistemde simboluri (de
exemplu,emblemelereligioase)care le vehiculeazi:reguli de
inrudire, sisterncde educalie,forme de guvemrmantgi toate
modurjle dupE care se ordoneazamporturilesocialesunt, de
asemenee,culturale; gesturi, atitudini corporale, chiar 5i
expresiilefelii tin $i ele de cultur:, fiind in mare parte lucruri
dob6nditeqocialmenre. pri.r educa!;esau imitalG;tipuri de
locuinleseu dc i'.lbrAc:rminte, urehe, obiectefabricatesi
obiecte de arti -'intotdeauna tradilionale,cel putin intr-un
oarecaregmd - reprczintA,printre alte elemente,culfura sub
aspecrulei materiat"(Leiris,1982:67). (N,C.)
. Kroeber, A. L. (1963), Antftpology: Culture Pattens and Processes.
. i.eiris. Michel (1982), Rasa :i civilizalie, in vol. Rasismul in lata
stiinlei,Ed;turaPoliticI, Bucure$ti.
. Llman, l. M. (1974),Studiide tipologie4 cubu"i, Edin!-aUnivers,
Bucuresfi.
. MoleI,,l$ralwn (1974),Sociodinamica crr&/,!, &litu€ Politicr, BucF€$i.
. Rebreanu,Liviu (1940),Lauddltuanllil ronan- Discursde receplie
rostil la AcademiaRornanl
. Redfield,Roben (1960),TheLittb Ammunity. PeasantSocieryand
Oltrrc, The UniversityofChicrgo Ptess,Chicago& London.
' Benedict Rurh (1953),PdttenLtofcuhure, ,Mentor Book', N€w York
. Stahl, H. H. (1983), sdtrl, in Eseuricritice, &litura Minerv4 Bucuretti.
. Tvlore. E. B. (1871),Prnnitive Cuhuq Research.sinto the Dev-
Iopenent'of lrlyrholo|y, Philosopiy, Religion, lzn8ua|e, An and Custom,
2 vol.. Murny, t-ondra.
' Tylor, Robert B. ( 1971), Cuttural Ways, Allyn andB acon, Boston.

BIBLlOGRAI'IE

' Blaga,Lucian (1937).Efogiulsatului romArer.. Discursrosrir ta 5

iunie 1937,laAcademiaRomenr.DiscLrsuridereceptieLXXI.
. Iden (1986), Lucian Blaga - cunoastere crealie, Editwa Catrea
Si
RomAneasca, Bucures!i.
. Bonre,Piene 9i Miclel lzard (1999),Diclionar de etnotogie antrc-
ti
poldgis.Volum coordonatde..,.-Traducere de Smaranda Vullur $i RaduRiutu
r.oord naronl.EditufrPolirom,lari.
. BrIiloiu. C., (1979),Opere/y. EdiruraMuzicala,Bucuresti.
, C!.ra€osrea,D. (1969), Poezia traditiodald romdnd. Balada populard
$i doirc. II. Editie crir;cade D. gandru.Prefatade Ovidiu Birtea',Ediruri
pcnttuLjieratud, col...Studii.defolcloa'.
. Diclonat depsihalogiesodrirft(198l), Editu-agtiinlifica Enciclopedi€
ti
Br cu|,,i
. ' 'rrJe. Mirced( lo3n', O..anografe. in DrumulsprcCenlru.Ed;tura
ur)rve|s,6ucure5lr.
.' , Gennep,Amold \ar (19A9).Les ntes de pa.rsaga,Paris, v, Riturile de
recere.Traducerede Lucia B€rdansi Nora Varilescu-Studiu iDtroductivde
NicolacConsLantinescu, EdiruraPolirom,la$i, 1996(Coleclia,,pluml').
. Kri,hna,Drla (l086r,Calrzra,in vol. Inlerdisciplinarjlare
, 9i$iinlele
uhrne,EdituraPol'rica, Aucureiti.
. &ocber.A L SiC. Kluckbohn 952).Curlurc A. CnticatRevie\9 of
Conceptsarn Defntior6. HarvardUniveniry Press,Cambridge,Massachuselts.
58 59
 remple,praclici religioase,dint e care on.i" a-uup.ip"tu^t in transformare colturali,nu unafizice".El trebuieinfelesca o victorie
indo-europeanr ti cr€$tina(veziGimbutas,1989,76-1,17). "po"il. militadin sensulimpuneriicu succes a unuitou sistemadministrativ,
ProcesDlde irdoeuropenizare a Vechii Europe nu a insemnat, a uneinoi limbiti a uneinoi religiiasupragrupurilorindigene.Iti afli
cum s-arp5rea,o inlocuirea uneiculturi,cu alta,ci a reprezentat mai focul aici una dintte tensiunile constitutiveale cuhurii populare
degrabi,,o hibridarea doueculturi ti sistemesimbolicedifer;te". De rornanesti,obiectivatein confruntareadintre stucbrile sociale
und_, oncluria: dominant femininealeVechii Europeti celedominantmasculifeale
,,CulturaVechii Europea fost matriceaunor credinleSi pracrici traco-gedlor, intre o civ;lizaliede culegetori-cultivatori gi urla de
mult ulterioare.Rafinamentul, frumusetea ti fo(a traditiilorsale rEzboinici, fiuritori dearme$i echipamente din metaledure(pumnale,
religioasesunto paie esenfialia motteniD'iculfuraleelrrcpene. spade,scuturi,arcuriti segeli)9i adepli ai unei noi religii al carei
Cred;ntain puiereaelementuluifeminin, adaptareala ciclurile p;ntheoneradominatde zei blrbalire"boinici,in contrast cu zeitalile
naturale,imbinareasacruluicu profanulqi celebrareavielii gi lemininealeVechii Europe.
regenerdriiau multe Iucruride spuspand (Idem, 120). Dovezilecele mai feameale elementelortracodacein cultula.
cI
Sigur loate aceste consideraliiau o ^zi"
valoare generali,putendfi romaneascisegesescla nivel niaterial- ocupa{ii,ate2iri, arhitecturtr,
regisjteIa nivelul diferitelorculturi prjmitive saupopularedin diverse vestimentatie - sus{inute de descoperirile arheologice $i de elementul
zoneale lumjj, conslituind,,pattem"-urisau ,,universalii"ale culturii lingvistic precum, de exemplu, cdtun (ca a$ezare), bodei (ca tip de
smanltelii Iargo senso. loqintA\,cAciuld$i brAu (ca piese de pon geneml.Prezente), coJbc,
Este 8reu, dar nu intru totul imposibil, de trasat o lin;e de sdricd, glugd (specific e portului plstoresc).
-luind
continuitate directi intre formele mentale, comportamentaleti & piivesteieciula, in considerare forma ei, ce
reprezentabile din VecheaCivilizatie Europeane5i cele ale culturii -ii
determineti tipul, avem dovezi din cele mai indeptrtate
popul.retrad;lionaleromane$ti,de-alungul cetorvamii de ani $i prin vremuri. Dupe cum ateste Xenophon, dacii au purtat caciula
popula-tii extremde diferiteca originegi mod de viati. Dar incercerile, frigianl, sau cum i se spuneas€zi <Frcaneascb),cu vdrful
chiar daci uneori riscale,delio o bunamarje de alractivitate$i, de ce incovoiatsi cares-a pestratin acee4i formein Banatti in alte
nu, de credibililate (vezi, de ex., Credinle legate de di'inilalea pd4i. Dar Eranii no$triau pe$rato formdde ceciuh $i mai
feminind, in Gimbutas, 1997,4I-51l, ti Gaia, noartea dt chip de veche.Cr.rnoscutele figuri din neoliticde Ia Butmir, repre-
par.l,'q,in Ghinoiu.1999,190-194). zentindcapetede bdrba{icuceciulacu fundullat ti pletelungi,
In categoria-duratelorlungi se inscrie gi procesulde indo- sunt sumrinzatorde asemenatoare cu ceciuliledin p54ile
eurcpenizare,de asezre $i Iuareir posesiea largului spaliu atfibuit, in Sibiului.$i a Vdii Jiului: Acestedovezine amti cdciutanu
urma celcetirilor arheologice,vechii civilizatii Europene,de citre oumai ca o piese $reveche la popoarelebalcanice,dar ti
populaliiindo-eropene, inbe careli traco-dacii.Acettia venisera,din persistenFunor fo.me shevechiindeosebila poporul romen"
patriacomuni lE inaintede 2.000i.e.n.,pe urmelegrupuluianatolian, (Vni4 1975,I:54-55$i 55-58,pentruitaii,opinci).
lrecutdejs pesteBosfor,in Asia Mice", ti se atezaseriir .itd, in zona Dar acestedovei se pot.multiplicaIa.nesfEr'itdaci se ia in
Baicani-Rodope - Mfiea lgee Si pestestramtori,innord-vestulAsiei conside.alie $i ceramica,de originedacicl par6nda fi geometsismul ti
l,4Jcj(ftcj1), in centru,in Dobrogea$i pe ambeleF.muri ale Dunerii preponderenF cemmiciinegre-La nivelulomamenticii apar motive,
de jos, panl Ia Po4ile de Fier, intre Carpatiti Balcani Getii), ti tr ilrefigur,indmotiwlsolar,alaturide cal,$arpe,brad,clameleberbecului.
tlord, ir fodArea\amuntilor Carpafi, rizbetand pene in Panonia9i La niveldlDracticilot rituale,
Moravia(dacii)(cf. Wald-Sluganski, 1987,107). ..se Doateafirma cu plauzibilitatea cuvenittrci obiceiurite
Pe durataa mai mulr de un mileniu(din jurul anului 2.000i. Cr., 'cale;daristice
insolitedb rnn5ti,mai cu searne animaliere, cum
pAndprin secolele(XIII-XI i. C..) a avut loc un procescontinuude suntursulin Moldova,apoi capra(brezaia)in rcstulteritoriului,
indo-europenizare gi de individualizare a doui grupemari in inte.iorul . apoicerbuldin sud-vestulTransilvaniei continutaspecteale
Jnase:rrzcilor. Dacii de sud ii tacii de nord.identificalicu geto-dacii. culturii t a"", Are sI fim in mesure se aducem alte precizari
,Ace.rproces- su'!ine Marja Cimbutas- ,,a fost esen!ialmente o
 dcc6tpresupunerca ci elc continuipracticlsimilaregeto-dace cuvintuluiin lndoeut?eanJl daAfi, daina.cevacusetals"'r "intlit 1i
leqate-de piopdsirea vegelatici ti protejareasinatelii,careerau urnrademonstralia astlel:
oeii componenie alecuhuluidionisiac" (Berle ,1983,425)- ,Sinta tracic4 c€l Pulinfrac(iuneJ sa ddcidr-cici cu\;l'lJl nr'rsc
gaseslela albanezi,conservdacersb antic; sernrrllcalur e'
Exij6, deisemenea, ipolezacdti celusariiar constitui"urmede
problema Th. SPerantia, pls in iansmitrind-oapoi rominilor. Pe dc alla parte. o coi ^cni t'
la daci),cumformlrleazd, interogativ,
relatiecuceiulii,,dansinrudif', litvanii. Ginta persica,din contri, modifica sens!l primiliv al
vechi, dupi unele presttpuneri din perioada cuvaotului,schimbAnd pe (cintec) cu <lege>.Dacii ;i litvanii au
,de asemenea il lacl;;rl
inlblenziriicailoqin preistoria curopeani (ldem,426). fostdari, dintre tortc neamurilc . singuriicarcau p.jslr'rt
Darsegtieca traciiau fostaceiacareau impusin aceas6zona l'ondSiin forme pe ddl)ra, una din moltenirile celc m" frutno"sr
uu adevdrat cult al calului9i al cdlirelului,ipostaziati in nu maipulin ale orimordialei limbi arioeuropcne. carene alalapc slf;rno)l
de 220de reprezentari figurativea ceeace'in litemtu€de specialitate nottri comunicu mult inainLe de ccle mai vcclri ,r ''riptiul
estecunoscutsub numelede CavaleriiDanubieni.Relicvade la mdnumentale. numind popzia (cugetare; ti (viziune) dupi cum
Barbogi-Cala1 i reprezintd numeampe Dumnezeu <duminos>" (Hasdeo, 1978,II4)'
,doi cavaleri,celSrindunulcitre celelalt(caii calci cu coPitele in fine, dar nu mai puqinsemnificativa este mottenirea traco-daci
trupurileculcatealeuoorvictime)qi fiind despa44ila ftijloc de la nivelul terminologieireferitoarela vestimentalie, inbrecimjnl€ $i
. MareaZeili caret.inein nraneun pette". irc:,l@minteQt6tad, cdciuld, baier, cdr.inr), la locuinli Si gospodific
Este,cum se yede, o reprezentarccomplexe,in carc se poate kdt@, bordei, ratl4 burlan, leagdn, gard, la nd, zestre),la rnclle $i
descifrao formade sincretism intreculturadominant feminind(Marea obiecre casnice (gapd, ctlsa, mdtta' custurA, caier, zgardd. gresie,
Zeili)-a vcchiiEuropeti culturadominantmasculinia rezboinicilor dop, rdrus,carlig, thioa4\, la var"tA$i la I ela{iilede tam.l'e(prL"t'
traci. In acela$icomplexmitic poatefi inclus ti Cavale.ulTrac, ,,zf,u cioit. bdiat,niri, no5';(cf Russu,l98l;veziliBrancu$i,l98l)'
patronalal lnvingitorilor in rizboaie, poate insa $i zeu tutelar 5i Adstratullatin (roman)estecel ca-rei9i va punedecisivamprenta
ocrodtoral familiei". asuDaa identitetiietnice5i culturalea noului poporaparutdin simbioza
,jn relieful de rnarmod albd descoperitla Barbogi,acest daco-rornana. Etnogenezaromanilor s-a produs int.-o pe.ioadi dc
personaj cu gura deschisa,cu fata intoarse sPre dreapta, do.a luim ca llmilFt(mpor"le
celeregteun cal putemic,mergind Ia pas; Silviu Sanieii timDrelalivscunaihiar foanescur15.
interpreteazeexpresiadrept starc de exaltare, dar de fapt ,nii 106-275d. Cr.. adicade la cucerireaDacietde coLrcrom"n'
(razboaiele lui Traian)paoi la pirasireaprovinc;e; de catre_rmala)
personajulii vorbette cuiva, ca un sacerdotin cadrul unor ce inseamnacirca
el arfi devenit, in cele administraiia romand (retragetea aureliana), ceea
mistereinifiatic€.Dupauniicomentatori, un intens procesde
urm5, in religia populari daco-romana i.tdeosebi in 170 de ari. in acest intervai de tilnP a avut loc
din ti
Gheorghe - ca erou sacrucalete-t rctr,anizarea poPulatiei autohtone, care a preluat de Ia ocupanli limba,
mitologiaromaneascd, SfEntul
in va anta ei vorbitd, populard, ti o parte din tGditia cujturali
$i cornbatant,deci oa apirdtor al oamenilor.$i totuii, cum s-a
sugeratanterior,nu pare exclusePrezenF,prin ficogeu,a nescris,,comund,proprie mai de grabapdturilor de jos, soldalilor$i
CavaleruluiTrac in naraliunileconsacratelui FAt-Frumos,cdci veteranilorcares-auamestecat cu masaautohtonilordaco-8eli.
atributele esentialeale amandutorapar aceleagi:calul, Este adevsEt cd acest proc€s de mpidi romanizarea provinciei
devotamentul faF de oameni,stareainitiatici ti cavalerismul rornaoeDacia Feli\ a fost Preg5tit ti favorizai de contactelepopulaliei
eroic"(Kernbach,1994,32-33). daco-eere cu civilizaliameditecaneafi cu mult inaintede inl'i'rl mzboi
Dar $i forme.4lgculturii popularespidtualePot fi adusein 'dinddaci si romani( I0l-102 d.Cr.) Crecii ajunse5erild PonhrlEurin
*priin pentrua suslinecontinuitatea filonuluidacicinculturaPopulare (Mar@Neasa) incn de la incepuruls€c.al \4t-le.r i Cr' )i infi:nF5ert
romaneasce. Cazulcel mairelevant esteacelad cantecului tradilional icolo ceAdinfloriroare, precumT)ras l" limanulNri"rului Hj"rir'Ton is
al romenilor,doin4 pus in lumindince de la 1882(,,Columnalui Crllatisetc. Catevasecotemai t6rziu,Alexandnrcel M"re /Mrccdon'
TraianX, 1882,p- 397406)de B.P.Hasdeu, careSeseaetimologia
& 65
 orgar;zeazAo incuniune impotrivatribalilor, trece Dunererrpe un pod de Cele doue DoDulalii, din mtxturaceroras-a zemislitpoporul
vase$i ocupeun omt ptu sit de iocuilorii sei 0a alrul 335 i Cr). Istoda mmen. s-au intilnh tocmai in Planul ocupatiilorlor de bazA
consernneszi,de lsemene4ciocniriledintre Drornichetes,regelegelilor, 9i (asicultura$i pistoritul),al tipurilordea$eziri(rarxl)-ti de.adrlostun
planul vrellt
Ljsirnall carmuitorul Macedoniei.in anii 300-292i. Cr (Cf. Ciulescu. icisa), dar Si in Planulunor credinlefr fltualurl ln
1981,31l'vezi spirituale,deci.
$t O istorie...1998,24-25)Au un-natapoicuceridleromane
Sieur. un arzumentInconlesvlollal continuitnliieleme+tului
Iag!.ile Dun;riil elementul
il constituie lingvistic'
larinin iulir.rrapopuba romaneascE
,,ln acestlinut dacicdintreOlt tiNistru [...] undese adunetoate TachePaoahaeia construitchiarun text coerentdin care rezulEica,in
apelemari care se varsi in Dunareade Jos Si unde,cu multe agricold estede originelatine:
veacuri(cel putin Sapte)inaintede stepanirea - rn"i mat"i'an" ".i, rerminologia
&
romane,localnicii un cinp (iamius)' sauun fes f.tersm) sau'-la
-Aericnituracere(Plagium),
daco-sci!icunoscuserlputemicaSi frumoasacivilizalie eienici pe carc se se poatEara (arare) c\t
(adicAgreacl antice)ti apoi neintrerupttrdise.ein legetud cu rigiare, un plai
dansa,era firescs5segrabeasce ai-utorulunul(ar.i (in aroman
dialectul - n.n.)ardml (aratmm),
a petrundeti negustoriiromani, ('roner)
indatece impar5tialor a ajunspendla Dunire. Ba chiar plugari care e prevdzut ctt o ($) vinird 91 aarcse iniugd
(iniupaie)la doiboi (rovis) Rezuldastfelo drdturd(araturu),
romani.vor-fi.trecur, dincoaceL..1.Nici n-a-aprcatdard bine
Impar:ilia ci aj!ng; Ia DunireSi.fie cu sprijinul.fie, mai ales, ca;e'se ;eamdnd (seminare)co sdmAnfi (sementia)de SrAu
.fbrl nici un fel de indemnal Statuluiroman,romanisinguEtici, (pranum). sat de secard (secale),sattde orz (hordeum)" eLc'
din ce in e mai mul1i,autecut Dunfuea.Si incet-incetapelemari (Papahagi,1979,392-393).
alecucerjrii pqnice romane,agricolegi negustore$ti, s-auintins iot limbi rornanea conservat,cum n-a lecut-o nici o alta limbd
ti p€stefjnutlrile noashe(incein secolulintar'dupeI-lristos)9i romanic4 termeni legali de c.elterca animalelor' ptectnnpdatral"'i W
au acoperit totul (in secolulal doilea, de Ia Traian inainte" careDDa il da ca ,,Gv;chit ti regional", cu sensulde ,,pestor,cioban",
(Peryan,197a,54) din lat pecoraiui, ctt mul6 derivate pe ter;n romenescQ)dc1lrdrat,
Aceasti sugestiveevocareistoricd ne ajuti si intelegemmai oic*ail, pacnrAita, pAcurdresc,'easad.-eilt, dovada de vechime 5i
'o.oauctivitite. ince mai interesanteste alt regiotalism, pdarit4
bine insu$i procesulde formare a poporului romin, a Iimbii 5i a
culturiisale.ljn all elementcarea lavorizatromanizarea mDidea Ldczrrr'.cu sensul de ,,o ie", dir. lat. Pecunia' din rEdEcinaindoauro'
'neane*ze,{2.care desemneaza<Qilele))sau,inb_un inteles mai resttans,
daciloidin provincia(ucerilia fostprovenienla diversna coloiigtilol
aduti aici ar toto 6rbe Romano,ceeace a impus adoptarea€pide a . l,oaio>.'Dinaceeasiridecina derivati neologismulpecuniat'cu sensul
Iimbi; latineca limbn de comunicarecu administratia,cu oficialitdtile de ..binesc leeat de bani'. Emil Benveniste,carc commte€z5in
caoiiohtlVitcle-sibmii respectinrlradicalindo-european, constaalcz:
$i cu noii venifi. $i aceastain ci)da diferenlei de sistem diitre cele *peku desemneaza (ryltelet sau'
doui limbi aceeavorbjt6de daco-geti$i latina- ceadidai apa4inand Pentru
-'inn-un toti ccmDaralistii[E
intelesmii restrins,<oaio)' Sensulde (bogifie) atunci
tipului rdlem, fali de latine care apa4ine tiprl]oi cent m, d$pe
denumirilediferiteale numcralului100in celedouaidiomuri. ca d aDarela aceesttermen sau la reunul din derivatii sdi (de
O alte tensiuncconstitutivecaremarcheaziinceDuturileformerii la lat. recu:fila)estedeci socotitalreptsecundar..rczultatdintr-
cullrrii populareromSnettipr;ve$1e dominantavielli irbane, citadi e o extinderesemanticea lermenului care desemnala inceput
a romanilor,fald de existenla.urale, sdteascea dacilor. Cei dintai (bogltia
gEliaprinexcelenfi),adicdvitele".
locuiauint,'arn.lros,in civitassauurls, in timp ce autohtonii(ulterioa Et dimonitreazi inse,conhcrrcesteiopinii,ce la inceputa-fost
sensuleeneral- (bogelie mobiliarepersonal), aPol. sPectlrcarl
$i veteraniiromani,?mproprietirili$i cisatori(icu femei dace)locuiau ',Pnn
(cvitele
in a5cziri rurale mai mici (vrc[s) sau mai mari (pagr'). Numele succesiea aiuns sddesemneze, in unelelimbi,<viteleD, mici))
Iocuitoriloracestorateziri rurale(vicrnas,respectivpagan6) au awt gi <oaia> @enveniste, 1999,3'l43)-
evolutii semanticedeosebitde interesante, devenindyecrz,cu sensul -.l Moienirealatindvasti,careva fi eviden$at?iori decateori va fi
lechi de.,l,4ranGrA pAmdnl iobag" si respect;vprigdr, cu sensulde cazul,se regEse$te $i la Divelulcredinlelor
5i practicilot,
l,necre$tin, de alt5 religiedecainoi". Nifi"ninu'S" indoie5tqdeexemplu, -d.*3t:f:
deo.iginealatine a uoui
'*'ilf.,
66
t.

'lermenulcarc dupacedcr€a ConstantinopolLlui (l45ll s; ["ci simlid o o$ecrc

obiceilarg raspanditla romani,-cumestecolindatul "e ca c\lrnderea
influenliorien{ala, islamici.osnranldie Sc considerd
descmnca} poizia de uraregi felicitarecdntati cu ocaziaCrAciunuhri nc difcriLc
moiaai turciei pa-na ta Dunare, proximitalca ace'tci eulruri
si a Anufui_Nou - eolindd - vine din lat. calenda,-.te,iar textele rL1ele
poeticeromanctti au conseryat,de-a drePtul incredibil, fonnule de de cea a romanilor.natura conflicrual:r a rapoffurrlor drntre
feudale romanetti 5i lmperiul Otoman au Ieprezcntat o l rslrllle
urarerostitede coDiiiromaniin urmacu douamii de ani
istorici,prelungith timp de cinci secole". cre n-a avul ln5a clecle
Astfel,
',,...gaudiumet Iaetitiasit in hac domo;/ tot filii, / tot porcelli,/ oozitiveasup'a".ulturiiromineSti.intr"un alL plan acea5L in!om-
totacni,.." ;atibilit tc 5i accasli st e corrflictuali3u avut dfcpl colr5cclnp
sc refisogteintr-uncolind din'lransilvania: ionsolidarea scntimcntului nalionalii a identitigii etnicca romin lor:
militaraa olomanrlof a soljdafiz'tl loalepol0lrcie
,,(Bunaziualui Ajun/ CI-i maibuni a lui CriciunyAdtia mieiJ -.Arresivita(ea
'crc-stine masuleincil in
Ata$apurcei,/Cu copiiidupaci..."(ClBerlea,1983,2i78). din EuropaOfientali in asemenea
Ln fel, s-aupdstsattextededescantec, precumacesta, dcscoricitat: lim'ba romind, un <cre;tin> dcsdmneaza atat de bine un to!
le
,,Pastores invenerunt, / Sinemanibus colligerunt,/ Sinefoco (coman), un <om de omenie) $i un (crcdiocios), in timp cc
' (Degentinseamna nu numdiun nc'crellln_ cl $l un om Ldranlcl
coxerunt,/ Sine dentibus comederunt".
devenitin romaneste o lise morald,un (s!fain, venitdin alA lume $i a'"'nd(J lolJl
,,Ciobdnatiite afla'6l Fdre meini te prinserS,/ Fdr: foc te alte"obiceiuri.lar cuv6ntulrcurc, insearnna limba romini un in
fripseE,/ F re gurete mAncare..." (Cf.Idem,428). om carenu tllelegece-i spui.carejudeczr dupaallecrilelii$i de
SeDoate admite, impreune cu V. Parvan,cd la care te poli astePla la orice lnlervenlla oLomanliorln
,,Prinanul 150 dupe Christos, manuliile desPre vialaromaneia orizonful istoric al tomaniior n_a rodit, deci, culhrralicette, .e3-a
dacii lAcutdoarca lumeasdseimpare in doui: Pede o parte
eurile Dunirii incep a se inmulti asade tare,si li tmcii se 'cle5llnlr''
arati aqade amestCcali cu romanii.incatputemprivi toad lara adici oamenii de aceea5i<.lege,rti rcredinlb)' Iar pe oc alta
Dane(oasaoiir,(nelegiuilii,,, ((turcii'(Eli3de.i990I, 112)
cuprinseinre valurile vechi din Munteni4 Dobrogeati
Moldova-Basarabia, ca fiind in plini contopirecu lumeacea Sorede'osibire de inJluinF rodnica pe (areIsldmula etercilal-o
mareromanea apusllui;paneti cetelilegrecegtide la lvlarea in celajalrcapat al Eufopei, in Peninsula iberrca Pr;n rndurj,in
de vialaroman6,incatni se pareca iud-estulConiinenrului, presiune-a Otomana i-a foqatpe.romani si.sc
Neagresuntata pdtrunse t r aolll
trebuiesz incepema le privi mai mult ca romanedecatelite" i a im u l t i n e i ' ,
in c h id a , , $m s As e a d a n c e a s .
c l n
i l p r o p r r l l e l o r
(PervaJJ,l9'14,96). sDirituale. careeraunu numai latino-biza ntlne, cl il pIe-latln: ddlcd
De mai scuftedura6decatprocesulindo{uropenizirii, romani- sito-trace":
_
zareagrupurilortracoiace din interiorul arcului cal'patiqdar ti dio ,,Rezultatul a fost cd geniul Popular,autenticromanesc,a ieqit
'sporit
sudulDunSriigi la estde Carpalia fost mult mai intensS,dovaddfiind din acest.ecuiur ptoces de inlerjoriz-xreD3f, cvident'
r€zisten[astrucfuriloasociale,culturalegi lingvisticedaco_romane, de a'ddncireapropriilor Mdiiii spiriuale n-a putut rodi dc(irt pe
acumindnte romAneSt,in fata lumeroasejo.ndvaliri ti migratii care rivelul crA$ei populare,adicaal folclorului De abia de cur;nd
s-auprodusmaimultesecoleb rand.Gotii,hunii,gepizii,avarii,slavii, (N.8. - anicolul Destinul culturii romaBesti'din carecitdm, a
pec€negii,cumarii, ungurii,t?itariiau cutleieratteritoriile locuite de aDerutin 1953),romani;au cunoscutadversitiliistoriee,in care
daco-romani(romini), de la est ia vest 5i de Ia nord la sud.Fiecarea eLu primejduite ne credinla str:unose&s'a- fic. insAi fiinl'
l6satsemnemai mult sauputin vizibile ale treceriilor in cultura neamului. Ori,asemenea adversitilj, cu toate dLlerlle li Preroefllc
populardromgneasc[. Celemai consistente se dovedesc ilfluentele de subsurlape carele-auadus.au fbst,toru$lblnele(atoJretle
lprimitede la populaliileslave,favorizatedeo indelungAconvietuire,pe au calit caricterul nationai si au gdbit procesui de luare de
toati duEta migraliei ti dupeajezareaunor gmpuri slaveIa sud de cuno$tintia prop.iulLri destinistoric"(ldem 14l)'
Dundre.lmprejurdrileistorice,dar gi factorul geognfic au tinut o Constituid,cum s-a vazut' intr_unindelungatproceslslorlc'
weme,culturaromaneasciin zonade influenlaa Bizantuluiipcnuuc4 cultutapoPUlare romeneascaL a lezistat presiunilolexercltate de alte
68

culturi, din afafi, dar $i djn interior (cultura scris4 cartur6reasci;
savantd;cultura clericala;cultum oficiala) $i te infiIiseazd,inci 9i
astAzi,ca o realitatevie, proteica.
l,a configurareaei a contribuit,alaturi de factorul istoriq $i Adorul
geografic,spaliul romanesc,,,[ara".Trei sunt elementeleconstitutiveale
ecestuispa{iu care gi-au pus amprentaasupracomplexuluiculturii
popularerominegti.Mai inrii, Carpalii,care, pe leritoriul Romaniei;
cuprind'intr-unarc,dinspresudgi esgDepresiuBea Transilvaniei, pe care
o inchid,sprgves! Apusenii.Cu o lungimede I 000km 5i o suprafiFde
71 000 km '. Carpafiiromane$ti atingaltitudinimai rcdusedecatAlpii
sau Apeninii cu care formeazi un lant muntos ce se intinde pena in
Himalaia.Camcteristice pentruCarpa;iiRomfuier'sunt veileti trecatorile
adanci sapatede rdurile care ii stribat indrept5ndu-sespre Dutdrg pe
direcfia nord-sud,sauspr€afluentii acestea,Tis4 pe directia esf-vest,sau
S:r^l-DfuL Ded'rectiaren-e9.
Reiativjoasa altitudinea Carpalilor- vfufurile cele mai inalte
ating 2 554 m (Moldoveanul)ti respectiv2 535 m CNegoiul)in
masivulFagira$- a favorizatagicultura gi atezarilepennanente pane
la I 600, uneori chiar mai sus. Agrjcultum de munte$i aSezerilela
altitudineau oferit romanilor,in wemurile grele ale isroriei,protectia
naturallimpotr;vapopoarelormigmtoarc,ca $i impotiva incursiunilor
rurccttitil-al;re$tide mailalziu.
De$i, cum se $tie, Carpafii au fost granita naturalecarc a separat
din evul mediutimpuriupanain timpurilemode.ne,cele&ei provincii
istor;ceromaneSti(Muntenia,Moldov4 Transilvania),muntii ace'tia
nu i-au separatniciodaG,realmente,pe rom6ni,nu s-auconstituitin
fionrierede netrecutpenfir viata Ior economice,sociah sauculturale.
DimpotrivE, datoriti vEilor rAurilor 9i trecatorilor, au existat
intotdeaunalegSturi strSnseintre locuitorii zonelor etnografice9i
folclorieesituatepe ceie doud versanteale Carpafilor.Se admite,in
general,ca munlii nu separipopulafiilevecine,atatatimp cat acestea
apartinaceloratietn;i sau unor grupuri etnolingvisticeinrudite gi c5,
pe dc alte parte, lan{urile muntoasefavorizeazi anumite procese
etnoculturaie, comure saureciproce!CarpaliiRornanieifiind socotiti,
din acestpunct de vedere,,,un ax etnocultu€I" favorizando unitate
multilaterali,nu numaietnolingvistica, dar ti etnoculturaleti politici
in rcelaiitimp(cl Dundre,1984.2l-38).
Asernenea altor munli ai Europei,precumAlpii careseparE,prin
Lrul d:1 rnasivelelor. Ttaliade Ausria, sau Pirineii.despErlindFranp
de Spania,Carpa,tiiau separat, pe o lungedurati de timp, Fdle romane
'74
'-.4..
(Munteniati Moldova)de RegatulUngariei$i de lmperiul Austtiac.Pe
de alt.eparte.munfii au fos 5i spaliulde forarea unor formaliunistatale
vechi,ocupandambii versantiai muntelui.In aceslcaz,,,muntelenu era
frontierE,cidimpotrive,centrulinsu$ial statului",ca in cazulregatelor
sauprincipatelor Dauphine,Savoi3,Piemont,Tirol cu centrulla Trento.
Sec'onsrai5. astfel,in-afarasilualieiin caremunteledespartedouf stcte
imponante,.Jelatjvmodeme".cum ar fi ,,statulcentralizatfmncez"cu
croitl" la Pati. d",,tratul centralizatspaniol"iu capitalala Madrid 5i
existentaunor ,,statemai mici, cu ca€cter arhaic, astAzidisparute, care
emu afezate celarc pe munte 5i administraurcgiuni situate pe ambele
versante".Trarsferand acesteconstatbricu caracter general la sifuatia
particularea Tarii Romanetti,cunoscuta$i sub numetede Munteni4
PaulM. Stahlajungela concluziace:
,Numele Munteniasugereazidoui lucruri:pentrunecunoscator,
doaro regiunede munte;pentrucunoscetor, o societatelocuioa
intr-o regiunede munte,avando organizatieeconomicabazate
esentialmente pe munte". [...] ,,Munteniaromaneasca face parte
deci dintr-o serie de forma(iuni sociale europene analoage,
apErutein conditii analoage. Munteni4 ca forma[iunepolitic-le-
ritoriale,nu se compunela inceputdin posesiuniallate la sud gi
Ia nord de Carpati,despt4itede munli selbatici.DimpotrivS,ca
si aiurea,Munteniadin Carpalii Meridionaliavea drept centnl
viu, esential,parteamuntoasa.Muntelenu despane,ci adunS;el
oferi conditii de viafi pastorala,dar $i agricole, faciliteazd
na$tere?! unor formafiuni politice.Muntele era loc de adunare
religioas;,culmjle sunl sacre,a$a cum erau desigur 5i in
anlichitate'(Stahl,|996: I3-18).
Tot din pafticularitetilereliefului rezulte Si cdnstituirea,in
depresiunile9i vdile din munfi, a unor zone dtno-cllturale cu o
individualitate proprie, unite$ geografice $i economiee bine
delimitate.inchise,suficienteio bine,cunoscutesub numelede ,,liri",
precumTara Oatului, Tara Barsei,Tara Oltului, Tara Lovistei, Tara
fsaulinutul)Vranceietc.Ceeace da acestor,,liri" individualitateaeste
mai ales con$tiinta identiEtii locale a locuitorilor lor, rcflecfafi
putemicin culturalor.
Adeverata coloana vettebrald a pdrnentului romanesg Caraptii
sunt,la randullor, inconjuralide podiguri9i dealuri,din carecoboare,
spre extremitifi, marile-regiuni.a-gricole. de astizi: Cimpia Dunirii,
Cempiade Vest,veileSiretuluiti Prutului.
'Dun5rea,al doileafluviu, ca lungime,al Europei(2 857kn), face
graniFde suda Romaoiei,separ6nd-o de fostalugoslavie(Serbia)ti de
7l
 Bulgaria. Cotind,de la Cehraii,sprenord,marelefluviudesparte (sau alegereapade,rerilorpelltru cas;lorre.a Lmpulu; propi'e pLIlfu
imi'"r.ctr"teetc., sunt rezultatulobservaliei dil<cle al e'pener1ei
unegte)Dobrogeade (inururilecenbaleromanegti, pentruc4 schimban_ din genera!ie in gcneralierod aL
indiv;duale 5; colectiv€, transmise
du-$idin nou direcliasprees! pentrua se vlrsa in MareaNeag;, sa cu mediul sau hdbit"tul nalrr'licu
formeze,cu celetrei b;te ale sale,magnificaDekaDune.ii.Ists'as-ul, ionucruluinemijlocitcu natura'
indiviziid;n interiorul$i din afam grupului.
cumer:rnumitdecatrecei vechi,sauDalubius,separeRom6ni4o insuld Aceste cunostinFpracticefac pane din codul culLUrdlai
de latinitate io sud-estul Europei, de veciniisei slavidin su4 ti tine codcons(ruit peb.rzaunuimodde gSndire dominrl
sruruluirespectiv,
totodatt -taranoastrelegat?ieconomic,cultuml gi politic de Elropa L6vi-Slrauss numette .'logicd scnsibih'tlui
Centrala.Pede alfi parte,Dunareade Josesteloculin careseintnhesc te'ceea ce-Claude 'ru
dinplinaromele lrvantului. ..loq;caconcrelului".Este drept cil antropologulftanccz,blose,re
Orieotulcu Occidentul,simfindu-se in legatura cLrginditeaprimitivasau..c,rlbari ; dar'
i""iL.
A treiatresetuda spatiuluiromanesco constituieMareaNeagra, "onc"pt.
cum am convenit calntre cultura populara ti cultura primitivi exista
o poartilargdeschise crtreculturamediteraneanS. asigurand, in timp, continuitate. trebuie sa admitem ca aceasta loSica se
un raDon de
legeturacu Bizantul,cu cre$tinltatea riseriteand$i, dlpe ciderea qi la nivelul culrurii populare. al fol.lorului 5i formclor de
Constantinopolului, drumul spre qi dinspre lumea islamici, a regesijte
Toateacesteparticularitati ale arti traditionali.
OrientuluiApropiatti mai depertat. Modul de gdndire tradiliollal este concretizatintr-un set de
peisajuluirominescse regasesc in variateforme culturalgde la catedescopera ordineadin ndtura$i .n5liltlic
-'agricultura demunteti constructiile delemndin zonelecarpatice pane credinlesi reprelenlari
ordineain soiietare, punand in valoare calilarlilecare pot fi gn-patcin
li reprezentErile mitologicespecificeacestuispatiu,precum,,fata omologarile care se pot stabili intre diferitele
peddii" sau,,omulpeduiii",saucliseementale, precum,,codrulfrate oerechide opozitiiti
lmrcturibinare,cum ar fi: sus-josl deschis-inchis; umed-uscoli . Lrud
iu rominul". Dunirba aparein imagisticapoPularadtePt,drum fira (cf. Ldvi-Strauss, 1995: I998). Trcbuie sl
pulbere", hotar, mulfi wemg intte rornani 5i turci, spaliul unor si eltit",,miere5i scrum"
ved-em in aceastiintelegere a gdndirii primitive o leaclie impotriva
conflictedefrontierlcanatcin baladele cicluluidunerean. primitivaaf fi fosl .,prelotic;"(cf
. in tezelor'potrivitcercramantalitatea
MareaNeagr5,,,MareaceaMare", esteo Prezentdviguaoasa DlCTIONAR....,l999). fiind asrfel opu,"
culturapopularl rom6neasc!, reflexelein folclor fiind extremde Lucien L€!ry-Bruhl,in
s6ndiriilop.ice. caracteristici pentru mentalitrtea modernA
. numeroase(vezi Camm?.n, 1988,2'77-377). - O oJmponentiinalienabild a gandifiipopulareca 5i a gindirii
' Spatiul geografiqimpreunl cu dumta ti cu factorul dernog!'afic primitivq de altfel, esle magia"o constanta in cultura umanilefiide Ia
au avut iol decisit in constituireEpEstarea,Perpetuarea, innoirea9i grcu
. pana asEzi,
incaputuri-definiqie, F€nomen complelq de surprinsintr-o fonnula
persistenta culturiipopulare(h-aditionale) rornanetti, alcatuitd, Srosso la alte modori de
sau intr-o magia a fost rapoftata mereu
modo, cam ain ardtatmai irainte, dintr-un corPusde cuno$tintgun
inextricabil ea,ndire.deasumare $i de contlolal realidr;i.precum lriinp ii reliSi:
moddegandireli o se.iede form5de art' saudeexpresie - cu privireIa magie ale lui Janrs Ceorge
. legateintrs ele,intr-un sistemunitar,coerentti autoreglabil. Pomirdde la observadile
poprbra" (sau kaznr dh Crcangade anl, ,Jnarelecodex al magiei primitive", 5i ale.unor
. ,,Formelementald',,,rnodulde g6ndire",,,gandirea continuatori ai icesnria (E'euss, Mareq Hubert ti Mauss)' Bronislaw
. sau
,,primitivtr' ,,silbatice", in formularea lui Cl. livi-Strauss) reprezintd
Malinowsk sintetiza.ir i925, asdeldiferenlele dintre magie ii $iinla:
un segmental culturiipopularc,carecottiibuie la forrnareacorpusuluide
cunoqtinqe zise,pmpirice"(diferite,deci,de clnottinteleob,Lnute pecale ,,Stiintae ntucu6 din exPerienl.i.magia este Gcuri de '5rre
etc.) la elabora.ea riaditie.$riinla esteghidaLa de cah'eraliune$i corec!at;de
stiinlifici- prin experimentg mdsuritori,verificeri ti
formelordL aiti c€JeconservS- mai ales la nivelul structurilorverbale, observalie,magia,refracrariIa ambele.tr)ie$teintr-o srrnoslef;
amintifea unormentaliti(isi componamente dintlecelemaiarhaice. de misticism.Stiinfaestedeschisila tot, e un bun comunal
I cuno$tinlele pmcticelegaiede succesiun€a anotimpurilor, timpul intreqii comunititi,magia este oculta,insusiteprin initicri
scmanatului timpul culesului, pozitia attrilor pe bolta cereascd gi mist;ioase, manuiteprintr-ofilialie dacanu ereditara,cel pu!in
5i exclusivd.in timp ce $tiinla e bazatap€ o concepfiea fo(elor
masurdrea timpului,planrecomesiibile li planteoravitoare,ierburide
leac5i buruieniEri utilitate,animalefolo;itoaregi fiareprimejdioase, '13
72
 '':'

naturale,magiaia natleredio ideeauneianumiteputerimistice, societitii primitive,arhaicesau populare.Suntde relinut,totu$i,cateva

irnperson:lc, cire esle obiectulcredinleicelor mai primitive trzsituri ale magiei,cum ar fi pragmatisnlul, orientareacatreoblincrea
popo3re- fMalinowski.|991.l5j. unor rezultate practice imediate, prin ,,rnanipularea",in be eficiul
Acclai; autor,in sinlezasa de pionierat,Magic,Science,Religion, individual sau colectiv, a unor fo4e, fie difuza, fie incorporate in
'ra.a liniile de dcmarcalie dinlre magie5i religie.consider.ind, ,,in Dersoane ori zei6ti. De altfel, elementele constitutive ale magieisunt
iirl- :orul slcrrlui", magiaca o modalilatepracticepcntrualingcrea a fi
ionsiderate ,,magicianul", exccut4ntul (vrajitof,$aman),.actclp' $i
unorscopuriirncdiatc,iar religiaca pe,,uocorpdc acteconfinuteinele ,,reprezentirile; acestea,prin naturalor,suntjlgeparabile".
-'
insel€",construiteaslfel,,pentruimplinircascopuluiloi': ,,stareanormau a iistemului magic cdfiE in contopireaputerilor
,,[...]credinta?nmagie,corespunzitoare naturiisatepmcticqesie 9ia rolurilol'[....1
extremde simplA.Intotdeaunavizeazi afirmareaputeriiomului ,,Magia se prezinte ca o mase vie, inforrni, neorganic5,ale cdrei
dea dcterminaanumiteafecteprintr-unanumedesialtecAirit in pe4i componentenu au nici loc, nici funcfii fixe. Le vedem chiar
religie,pe de alt6 parte,avem o intreagalume supranaturale de cum se conftnda.(cf. Idem, capm. Elementelemagiei,33-113).
credinle:panteonulspiritelorgi al demonilot puterilebenevole Cea mai la indemanailustiare a prezenteimagiculuiin cultura
ale toiemului, ale spiritului pdzitor lprotector], ale tatalui popularE tradilionald se gisette in practica descantatuluiSi in
atotpufemictlibal, viziuneauneivieti viitoareqeeazi o realitate Doeziadescanrecelor.
secund;,supranaturale pentruomul primitiv. Mitologia religiei Un rol importantin cadml acestorriluri de vindecaresau de
este de ,rsemenea.rmai variat6 $i mai complexA,in plus mai insenato$ire, practicatecu.scopulde a rreaduce ,,pacientuI" Ia stareade
creaiive.Ea se.centreazd de obiceiinjurul unorvariatepunctede normalitatede inainte de producerea, prin inteweotia uroa fo4e
credinf,a$i le dezvold in cosmogotrii,naratiuni despreeroi malefice,a dereglarii,revine magid',.magicianul", do cele
civilizatori, isto.isiri despre zei pi s€mizer'-In magig de$i '3gentului
mai multe ori femei in varsg, ,,babe", ,Jrejitoarc" ,,fermecetoare",
importanti, mitologia este doar o Eudero$enieperyetuAcu ,,baberesc",,doftoroaie", ,,moage",dar 5i birbati numifi ,,solomona.i",
realizirileprimordialeale omului"(ldem,143). ,,vrEjitori" sau,;fermecatori".
^[despre]
Jn ciuda.cesrorpreci?:ri,nu e delocutor se se tasezeo linie ,,Acestepersoanese bucumude considera{ia colectivit?ltilor
din
fen-i de demarcalieintre magie ti religie. iu at6t mai mult cu cat doua puncte de vedere, pe de o pafte emu apreciate $i ciutate
credinreleSi practicilemagicepot sta h bazaunor culte sau religii pentruci depozitaudescantecele de leac,de desficut I'riji; pe
prirnitive, dupe cum chiar religiile constituite, mozaismul 9i de altE.parte, pentruc-ddetineauputerioculte,puteauface vreji
cre$tinismul, islamismul5i budismulnu excludprezentaunor structuri
si lucrurirele,erautemutesi ocolite"(Rdutu,1998,XV).
$r comportamente care lin de magie.Degi admit existentaunor culte Actele magice,executatein condiqiispecialede timp (in zori,
rmgice precum,,cultullui Hecatedin magiagreacS,cel al Dianeigi al seam,noaptea)$i spatiu (in locuri ferite, in casd, la vatre, b rtrscruci,
diavoluluidin magiamedievalA, o marepartedin cultul unuiad;ntrecei in pedure,in cimitir) presupunfolosirea unor substantecu virtuli
mai impodant;zei hindusi,RudraSiva", MarcelMauss$i HenriHubert magice(ap4 in primul rdnd, cerbunele,cenu$a,funinginea),bbiecte
co r.;de15ca ,,asemenea cazurisuntde o imDortant?iseaundaia". Pentru din instrumentarul casnic(cutit, foarfece,fus, mdtura,ac, lingure)sau
e'noloBii francezi. ceea ce sepiri magia de religie este t(rcmai
ireligiozitatea agricol(furcn,greblS,harlete),plarte ,,cu rost magic" (alun,busuioc,
ritului magic"care,,este,9i si doregte
sd-fie'antireligios',. canepi, metregone"salcie, soc, usturoi etc.) sau ,,cu rost terapeutic
De undeconcluzia:
empiric"(antonici,ardei, canepd,cea'p5,grau, {in, floarea-s6arelui,
,.Vom denumi magic orice rit care nu face parte dintr-ln cult
organizat,un rit privat,secret,misterios,tinzandIa limite catre izne, Ieu$tean, milai, mir, odolean,peptrdie,pelin, sanziene,secarE,
un rit interzis"(Mauss- Hubert,1996:32). soc, urzici, varzi, usturoi etc.) (ct ldem, )OID. ,
Esteevidentcd atetMalinowski,cat $i Mauss$i Hubertprivesc. Gestudleexecutatepe duratapracticii rnagice0egatul, dezlegatul,
'teiatul, intepatul, afumatul, arderea etc.) au rolul lor bine stabilit in
1 magiade pe pozi,tiaomuluisocieta$imodeme,a ganditoruluirationalist ,,scenariul"magic performatpentru obinerea efectului scontat.
i care cu greu poaiesI pet.unddmisterulgindirii ,,celuilalf',a omului
 [, randullor,,Jeprezen tdile''vizeazA fo4eleInalefice' agentiibolii calilaliimilului de a fi ,,o 'islorie
ad,e\:rali)fi'.tol
1f'--'ft.'
saubo"L'i^sesi (,F;;bd", ,.altealea'',
',amo4eate", ,'apucal"'."arJinl viti" Jliut. foun" prelioasEdat fiind ca este sacr;' exernpL'1ra)
;ia; ,,btarda",,,boalaceineasca"'
Frucer;a", ,,ai;i", ',1*"t';", ..buba"',,c€as iirTf,:,"ii'i;, .d.i" vitceaEliadeln.Ml.rh ond Redlry { l96l) .
povesleite o isloriesacralel telateaziun-evenlmenl -. cldrc
tlf .il""'1 ,.aj'iittu", ,dagoste", ,,fapt'' ,Jicitura", ..Mitul
'i
..nerSiriieal."'etc. etc. (cf. Gorovei 1985, 451-455), precum tr ca^sulsa uuui lo. in timpul primordial,limPul labulos.al IncelJ-
uansele' turiloD).Altfel zis,mitul poveste;le cum' mulfumllalspra\llor
ubicuia reului,diavolulprtcum$i ielele,num e eulerllstlc .
Venlcasele clc. De parta cealaiL'lo(ele Dnelul fiintelor supraraturale,.,o realitate s-a nascut ( ) ts a5adar
Rumoaselg$oimanele, (facefi', se pov€sleSte.cum ce\a a
dinpatteonul crettin- Dumnezeu' sllntlr,MatcauomnuluL. intoideauna_povestea unei ni
suntselectate
-- -- p-cti* aJs.anutuluiestedublatdde poeziadescantecelor' nu vorbe$te de\dl de"pre
aic; fost orodus'_a inceput sa fie Mirul
revenind cuvantului rostit' !'" t-a inutptit pe deplin Person'jele mirurilor''rl fiinle
funclia esenliala
'----''-inrt.irt prln ceeacc au racul
ceremonial, la careparticipapacientul $i vrejilorul-sau "-"*
suorana!rale.Ele sunt cunoscLrte mal ales
'iescAitatoarea' in conditiide maximar receptlvltalc iniimpul pt.tt;gios ut ilon' Mirr'rrilc revele"z:at'J rr
sesaverse$te -creatoure
"'inceputur (sau nurnar
Dsihjd, favorizantepentru efectul psihorerapeutic..Pe care ,.riti;tei tot ti dezvaluiesdcralitaler
bolnavulul:loloslreamUloacelor l"ru"t"^l *.up.-,tudl')operelor lol in fond' miLunl^ ocscriu
irebuiesdl aduci descanlecul a sacrLl'i ('"u J
iiu"i."l" si u"'"o.iatumatic;leizbucniri in bine
de sugesrie,cuvintul scandat' roslit monoton, prelungirea a sacrului funda-
stlriloide agteptare gi de lensiunePrin rePetarea descAnteculul' tr""-l*i"fttUl. Tocmai aceastrizbucnire
toate acesteaimPreunA cu geslurile mecanlce ceremonlale oau ;;;;b; adevaot lumea ;i o face a;-a.cum ardli rzi Mai
de grai solemnitate. in care cele recitate mult incl,""tocmaiin urma ;nleFr'cnJlilor lllnlelorsupranarurrlc
intreeuluiact o iura 9i se'L I
este omul ceea ce e azi, o llinli mulltoale'
in d*c.intec se pehecintr-un timP indepdttat'mlttc' orlgtn'r'
actualizat,in carebolDavulestetlecut, scufundat'pentru-a.rl.la culturale"(Eliade,1978'5-6)' jeliirilor
capatulfitului magic'un om nou,sAnAtos"(Riutu' 199U'xxxl)' S; ;;l;J ;, faccm o disinclie inre .miturile .:oc
derlnlrc I lor
I se atribuie gendirii primitive' dar $i celer populare'
"Frane'5'l' orimitive, Ia care se face trimitere in propunerllede
oe.a proouce mrtunle popoarelor anrrcc'
..tradilionale", ,,folclorice",dominantmagicS'aptltuclrnea. Ltorate lui Eliade ;i Levi-Su_auss, $i
, ,
Y
mvestiridesDreinceputuri",naraliunicaredauo exPl'calep|auz'Dlla$l
6itaiUita lcretla ctiar)5riginii tuturcr celor in mijlocul ctuom-ornul :il'#?TT;i
ljiJ,li?l?;lii.,?"','i'ix ::i#Hix i.HI ;::i:
dinlrc
:'j
accrlc
fiec;rcia
culrurile
Sigur,
I ttai"st" *u *t" el vihe in conlact,de la pEmant$l as|le'la vlehllle $l ina"#ui" iu"'port-;itdustriale
gencral rlparul'
"u
olanielemediuluinatural.Penlruinfii culturilor',gramaucilllzate '
aces@ societiti$i_auireat propriile(miluri)),urmand'ln
deadevarlnconteslaoll' primilive dar prcrzano pc IraseumarrlLc
iovestiriisi pierduscrisubstanla sacri$i valoarea modelulmiturilororiginare,
numile{ care le-a lost atribuitede cire glecl: mrt definitoriiale acestora(credibilitdled, lacrdlltatea oollglrlvlrrtca
iaot dovdit de chiar
p;st;arii). Asrfel, a$a cum arati ecel"'i Mircer
$. nryrhos),adicito povestireneadeveraE,falsa' o minciuna . .. i*ii*ii. r""it;t"tii,
rescrr c oc
" -Cu situaliamitului in culturile,,negramaticalizate"' Etiade,mirurileglecefti-uclasicc)at:.ctrl 19, lo-sl
toiul ultu "Lle rnproc
primitive $i chiar in cele popularetradilionaleConstanlS'ca li magia'
"i,u Hesioi si Homei ori de marii tragici Eschrl . Solocle' ,L
gloasc .
. i existen(eiumanede Ia inceputuripanein prez€nt,mllurtle -
arltma .,reorezintitriumful opereiIiterarea'upracredmlelrel ,
pasu3rmnunLc
Cl. Livi-Strauss- au rePrezentat ,,respunsuri lemPorarc 5l locale
-la [a r.indullor, nici culturilede tlp lolclorlc^nuau
posloll) c1 le-au
Droblemelepe care le ridica ararjamentelerealizabileir conkadtclrrle orimitive in lorma lor genuiti (nici n-ar ll Iost
incomorat(eveofual)in producii folclorice (letende' basfle povcsllrlI
irnoo,luif'aJ*-onrt pe careeie (miturile - n'n ) se angajeazi.fiea
. le iegitima,fie a Ie voala"' Rezuld de aici, pe de o paflc, runclE lor
' iricridinte'si inmetafole
badilii, t'
lpraciice, atAtatimp cet ele iti proPunsa rezolve contadrc{lr.$l-sa
lliei:',i11i,T;,1!1.1fi':JT:
concrete,culese,inregistrate5i stud'a (cl Com'n
fomaneas^cer
instituie raponuri intre oamenisau il)tre oamcnl, natulail olvlnlhl!' se ooate'recon*irui 6 ,,mitologiePopuldrar
lvb))' ur) unr\crs
iar oe de altE pfu{e,caracterullor universal.Nu exlsh soclelaurara t98'6.1988),o,,milologieromin6"(cf V!'lc;nesluJ
de peAonojemi :cc
mitir;, aupa cr-rmriu exista sociclili t:ra culturd' ti aceastadatorit6 *iii'"f'rJfia"ii"t; t f Kembrch' l99ar PoPUlrt
'76

I
 precuin ,,Fidatul" 9i ,,N€firtat l" care participesolidar la facerea
Cosmosului, ,,BatranulCriciun" si ,,BabaDochia",dominandmomente
ale t;mpulu;mitic, trecereadintr-un an intr_altul,dinlr-unatotimp in
altul,.Zeni" ii ,Zene" precum,,Dragobetele"sau ,Zburdtoruf', ca
r!,entidi erosului,,,Falas?rlbalica'. ,.lelele",..Drigaica"$i altele.In
ijru' fiecdruia dinne aceie personaie mitice s-au elaboratpovestiri
-nritice.plasateintr-untirnpmiiic coin;identcu acelaal inceputurilor,al
orig;nii-ti sacralizandspatji mitice, ,,paman l-mume" $i ;,6ramu!
celalak",,,lumeade aici" $i ,,lumeade dincolo",,,lumeaalbi" ti ,,lumea
neagri"(vczi un inventatcvasi-complet laVulcanescu1985).
Unele dintre aceste,.pove$ti",,,naratiuni sacre",purtdtoarede
semnifica{iimitice au transgresatrealitatea,au fost fixate in scris,
de..nind piescde coleclie,au fosl preluate $i prelucralein litemlura
culr; ..de aulor". intre a.esrea,cele parru mituri ,,fundamentale"
retinuteca atarede G. CEl;nescuin Istoia literaturii romAnede la
origini pdnd in prezent(1941):
,,lmporlantacapitalea folcioiului nostru,pe langeincontestabila
lui valoarein mesum?ncaree rodit de culegetorulartist,sta in
aceeaca literaturamoderni sprea nu Pluti in vant s-a sprijinit
pe el in lipsaunei lungi tradilii culte,mai alesfiind foartemulti
scriitori de originerurale.Dar atentian-a cizut asuPratemelor
celor mai vaste,mai adanciin sansuniversal.cum ar fi aceeaa
(soarelui $i lunei); ci dimpotrivi asupraacelotacare Puteau
constitui o traditie altohtond. S-au creat astfel nigte mituri,
dintre care patru au fost ti sunt ince hrdnite c! o faecvenF
cfescandd,constituind punctele de plecare mitologice ale
oridrui scriitor nalional.Un shain care nu le_arcunoaStear
pierdemult din semnificatiapoezieinoastre moderne.
hraiul init e lraian gi Dochia, simbolizAnd constituircainseqia
poporuluirom:n[...]-
Al doilea mit, cu ecoul cel mai latg, e Morila, cu punctul de
plecarein cantecu'l bftrenescpublicatde V-Alecsandri. [...] Aci e
simbolizati existentapastorald a poporului roman 5i chiar
unitatealui in mjjloculreal al tirii reprezenlat de lanFl carpatin.
[...] in versiunealui V.Alecsandri,acestmit e o capodopeta.
Mitul Mesterului Manole (M:anlstiez ArgeSului, dil culegerea
v.Alecsandri)are mereuo iradiatiuneputemici.Tema,ca intot-
deaunain astlelde imprejudri, e de o circulatiemai latgAdecet
solul lirii, inse,versiunearoman5esteoriginali ti autohtonizate
intrucat se leage de vestita bisericade la Cuflea de Arge$,
astfel pentrulitcraturanoastraun fel de mic N6tre-Dameie-Paris.
[..-] De astadateavem de-a face cu un mit estetic$i ca atarea fost
d€zvoltrat.El simbolizeazi condifiile creatiunii umane, iD-
corporareasuferinleiindividualein operade art2i[...]
Al.patrulea mit este erotic. SburAbrul (care sub alte npme
existaSi la popoareleinconjuretoare) esteun demonfrumo{ un
Eros adolescent,care de fetelor pubeie!tulburirile$i tanjirile
inraieiiubiri[...1.
Aceste patru mituri ?nfEtiteazepatru problemefundamentale:
na$tereapoporuluiroman,situa{iacosmicaa omului, problema
creatiei ($i am putea zice in temeni modemi: a culturii) ti
sexlalitatea.[...]" (Celinescu1982,56-60).
Acestormituri flrndamentaleale Iitemturii romdne- subliniem ale
Iiteraturii- Ii se pot adauga$i altele,mai pulin cunoscutein mediile
Iargi,dar nu mai pulin pline de semnificatii.Estevorba,de exemplu,
desprea9a-numitul,,mit al marii teced", consewatin remarcabile
metaforede canEceleceremonialede inmonfnta.e. Rep.ezentendun
stadiuarhaicde g6ndire9i de concepetea vietii $i a mo4ii - teme
furdamentale ale g?ndirii milice -, cantecelecercmonialului fiinebru
C,canteaulzorilot", ,,cintecul mare", ,,canteculde petrecut') inf;itiSead
moarteaca o mare hecere, ca o mare cdldto e, mortul fiind,,cdl5tol'
.din lumea cu do/7 in cea fira dor / din lumea cu mile / irt cea fire
mila ". Defunctul, numit ,dalbul de pribeag", metafod tabuistice
realizatain spiritul semnificaliei de profunzimea mitului, urmeazi sd-i
inteheasce,pe lumea,,cealalti", pe membrii neamuluiseu, ceeace
vorbesteelocventdespreun alt concept fundamentalromanescprivitor
la unitatea neamului celorvii cu cei mo4i.
in aceeagiparadigm!poateintra si acei basmatipic din coleclia
lui PetreIspi.escu, Iirerele Jdrd bAtlA ele $i via4 lArd de moarte, mit
al viegii veqnice, utopie a nemuririi, universaldin esentd, dar
concretizate memdrabilin expresieromdneascd.
Nu o datE,acestemituri qi simbolurr'dcorigineveche,primitive,
prerregini au dobandit,in timp, o coloratutecre$tini,Did€nsiunea
crc'tini a culturii populn.c romanegti ii dd acesteiao notd
particularn,difereniiiod-o, astfel,de exemplu,de alte culturi romanice
din vestul Europei.Se poale vorbi despreun crettinism romanesc,
ancoratin tradi!ia locald $i asimilat in chiar procesulconstituirii
poporuluiromin. Spiiitualitatea crettinaa gtuit in fondul autohtonun
mediu propice,realizlndu-seastfel o sintezi originalenemarcatade
rensiuile careau marcatcrettinareaalror popoareeuropene.F'apteste
79
 ca ac-easti ,,religioillicita", careeracre$tinismulIa inceputurilesale.in Un exemplu, din multele care se Pol da' de. sincrelism pi
raDortcu cultelaoncialesaulocalede pe intinsulImPeriuluiRoman'a g6n-cre'tin din iLllrurapopularerominea'ciil Iepfezinles'tbSloar'l
r.asit in Dacia cucerita de romani c<indilii propice de existenli 9i ErAciunului, cae conservE amintirea-unorcrednlc $i praclicianler'cJic
dar adecvate, prin funclia lor auAJrala)l lcrirli?'ahla
irolifcrare. Dovezilepitrunderiinoii religii in provinciaromandDacia crestinismului,
momentuluisarbatorir de lumea cre$lina la 25 de':embrieNaltcr'a
Felixsuntmai vcchi decatanul300,mergandchiarpanain sec.ll, adice
de laptul
imediatdupi cucarireatraiana.Argumentelede ordin arheologic(cclc \,1.u. bon;llui-Accslcsuprapuneri$iaglutinariaufostfarorizateli
:n'ed lta
de la Tibiscum- Jupa5i respectiv, f'._'' c4 IA incepururileei. mareasarb5toare cre)lina se afld in
dou6caoaceau insemneprecrestine
Mahala(Caransebe;). conlindndelementulcruciformpudend,se !are, . vecinatatea unor importantes,tbeto necreftine,precunrSatumeliile
semnificalia sa cregiili) sustin pefilnderea timpurie a crettinismului in fh 17 dc.embrie), ,Dies NaralisSolisInviLli {Ziua ndtterii5o"r<lui
spatiul daco-roman.Mai mull faptul ca ac€stevesligii paleocrettine neinvins)(in apropierea solatiliuluide iama .i fi\ala. in "e( nT d Cr '
ctriarla i5.decim6rie),5i Calendele lui lanuarie (incePutul unu:nor an
s-au gesit ?n sit-ul unei gospodariiagicole (villa ruslica) atesta-ci Roman) Acesre
pdrrui'derea cregtinismuluihDacias_aprodusin toatestmturilesociale adminisuariv,oficial, la Roma fi in intreg lmperiul
si idenrila{i(CrAciunulti Anul Nou au fost seLrb''loric
ile vremii (veli Consta0titescu1999,43). Se vddettein aceastati suDmpuneri
receDlivitatea populaliei aulohlonela noua religie,explicabib' pe de o imoreunl.adici la aceeasidatzl-timp de 12 sccolc)sc fegiscsc ii in
parti, ca argumint de ordin docrinar prin unele asemanetidintre etimoloeiadublZ a cuvantului Crdciun, explicat de unii liugvi'ti
(AL Ro;etti, Al- Graur,Al. Ciordnescu)ca proveninddir, l^I (reatio,
orooria lor religie si crestinism,iar pe de altd parte,ca argumentde
creationis,-em nailere,procreare(..Pauuns in rolnanaprin il L : redi-l
brain istoric,politii 9i social,prin folosireanoii religii ca modalitatede 7 q dbcj'
slaveimeridionale"), in timpce a11ii. innecarelingvrsrul
exorimarea rizistenleilaF de cultuloficial.al cuceritorilorromani. 'lban(
din care s-a
' himit ciEe un vechi albanezkErAn' insemne'nd,,buiurugt',
Cu privire speciah la spaliulsud-esteuropeanti in panicular la - dezvoltatulterior sensul crestin Ia cuvaafului.In favoarea acestei
cel romenesc se vorbegte despre un ,,cre$tilism cosmic" sau
..crestinismDrimitiv" anteriorelaborSriidoctrinej cre$tinebaz-atape exolicatiivine si faprulca in dialectularom;n.e cuno4telcrmcnJi
lui lisus din Nazaretulludeii. cnicizrzr cu sensuld! ,,butuc'sau,,buturuga'. c:re ;nlrelille ..[oc_lviu'
viala' hptete,crucificarea$i invierea in noapteade trecelede la un an la altul.
,,Experien1areligioase specifice a - popula$ilor nrmle .era
alimentaGde ceeace s-ar puteanuml un (crc$t'nlsmcosm'cD. insl Crdciun este nu numai numele sirbatofi;, consen'andca
fdrarii din Europa inlelegeau cregtinismul ca o liturghie atarc amintirca unei practici precre$tine,integrati cultului solar,
iosmice. Mistcrul cristologic angaja deoPolrive de$in€le
. orecumsi ideeacfeslinade ,,nastere. crealic'.dar ?i numcl' unu'
' Cosmosului.(Narura inlrcagd susPinSin a$teptarealnvlerlD): personaj'al mitologiei Iomanesti Bdrrduul Craciun popnl' 1^
iegendeleapocrifein Iegeturacu na5terea lui lsus, ca 5i colindcle dc
iataunLrldintremotivelecenbalea(alal liturghiilorpascale.cal $j
ve-stirea sa;betoririi.in care esteinliligat ca puftator al insennelor
al folcloruluireligiosal cre$tindtiliiorientale"(Eliade1978'16l)-
cosmice: (stele.luceferi,soare,Iun;):,,CuveSmanlu-i mohors' Ll n"
Acest ,,cregtinism cosmic" s€ caracleizeaze - tonstatd Mircea p"
mi-i. larsuin pa.ant i la poale-ipolij;t-lPe {e margini rirgirit-/
Eliade - prin ..sotidariuteamistice cu ritmurile coimice", incdt ,'in
Jur_oreirir de minecele/LucescslelemSrun!clc;/ Intlc doi urncri ii ILV
folclorul ieligios al sud-estuluieuropean,tainele sanctificelotodate
natlrra"; el elte,dominat dc nostalgia unei naturi sanctificatede Lucisi doi luceferui;/ Dar din fala ce luceara?/ Lucea soare cu
orezentalui lsus.in plan istorico-social, cre$linismulcosmicera ti cdldura./ Dar dinjos ce mai lucea?/ Lucealunacu lumina"'
^ .€xDresia (id;lului)) socielefiloragricole,mereuterorizatedc SuDravietui;leunor astfel de elementeprecre$tinein cultura
'hoarde se datoresc'cum am spus, fondului autohton,
rrzboinice alogeneSi exploabte de diferite clase de folclorici rom6neascd
<stZoinirrmai mult sau mai pulin autohtoni.E o revolt?iPasiva icelui,,crettinism cosmic"sau',popular'' calea pernlirasimil:rc:llr"
'I a g;sjl la Iocuiloriidro-rom:n'
imo;triva uaeediei si nedreplatii isloriei; in fond, impotriva dficultatea noii religii.Cregtinismul
faitului ca riul nu !e mai manilesli exclusiv ca o ho6rere ai vechii Dacii un teren propice 9i o atitudinebinevoitoareChia' $i
irdividuale, ci mai ales ca o structuri tanspeFonale a lumii dupi constituireabisericiicrettine,ca institu!ie,intre aceasta9i fondul
istorice"(ldem, 162).
80
 precreltinnu s-aucreattcnsiuniireconciliabileca in \,est.Dimpotrivi,
bisericaorientali a fost mai tolerantafaF de crediotele,practicile$i
repr€zcntarile,,pegane", multe fi ind acceptat€,asimilatq crettinate.
Chiargi in Occident.undebisericaa adopta!de la inceput,o atitudine
potrivnic6religiilor populare,ea,,asmrtit prin a (crettino) divinitatile
ti miturile(prgane) carenu se lesauextirpate".
,,Un mare numar de zei sau de eroi ucr'g5toride balauri a!
devenitni$te Sfinti Gbeorghe:zeii furtunii s-au transfonnatin
SfanlulIlie; nenumiratezeife ale fertilitifii au fost asimilaiacu
FecioaraMada saucu alte sfinte.S-arputeaspunecd o partedio
religia popularda Europeiprecre$tine a supravieluit,camuflag
sautransfonnate, in sarbdtorilecalendarului Siin cultul sfintelor-
Timp de mai bine de zeceveacuri,bisericaa trebuit sa lupte
impotriva afluxuluj continuu de elernente(peganeD(adice,
apaftinandreligieicosmice).Reailtatulacesteilupteinversunate
a fost mai curandmodest,mai alesin sudrrl$i in estul Europei,
undefolclorul Si practicilereligioaseale populatiilorrurale mai
inEti$auincd, Ia sflrJitul celui de-alXIX-lea veaq figuri, mituri
'indepzrtaldantichitate,ba chiar din
$i ritualuri din cea mai
protoistorie"(Eliade1978,160).
$i iceslaestedoarun aspectal p.oblemei. in decursul timpului,
cultura popularl romeneascl9i cultura cledcald s-au aflat intr-un
contactpefinanen! dand ti lu6nd una de Ia cealalti. Personajeale
mitolog;eianticeau fost investitecu virtuli crcStine(Venus,Veneraa
devenitSfantaVineri- M. Eliade credeacd gi Diana s-ar li pastratin
numeleunei sE betori populare- S6nzienele,
,SanctaDiana"), dupd
cum sfinfi cre$tin;au intratin legende$i credintepopulare(Sf- Petrua
devenit patronul lupilor; Sf. Andrei marcheazdinceputul sezonului
rece;e ,,cap-deiamt'Si a dat numelepoplrlaral lunii Decembrie,
,,Lrndrea",,,lndrea").Colindele zice laice, de origine romAne,au
asimilatca refrencaracteristic o invocaliecrettitl6,Halleluja,Domine,
Cr!cnir5in iolclorreiieiul ..Leroia, Doamne". VielileSfinlilorau fost
preluatedin paginile cartilor de colportajti transferatein circulatia
orala a legendelorhagiografice.$i exemplelese pol irlmul{i, intdrind
opiniacu privire la dimensiunea profr.:ndcregtin5a culturii populare$i
a folcloruluiromanesc.
32
BIBLIOGRAFIE
. Birlea. Ovidiu (1981, l9S3), Folclor ronA'tesc,vol. I, II, Editura
Minerv4 Bucurc$ti.
. Brancu$, Grigore (1983),Vocabularul aulohton al linbii roMne'
Ed'tura$tiinlifi cI 9i Enciclopedicr,Bucuretti.
. Benveniste,Emilie (1999), yocab lani i^stituliilot indo-europeneI.
Economie,ndenie, socktate. Traduceredin limba fi'anc€zi de Dan Slu9anschi,
EditrraPaideia,Bucure$i.
. Caraman,Petru (1988), studii de folclo. vo! ll, Edilie ingtijiu de
viorica S5lulescu.Studiu intsoductiv$i tabel cronologicde Iordan Datcu'
EdituraMinerva,Bucureati.
. Cilinescu, George. (1982), Istoia literaturii rotnate de la oiSini
Dandin prczent,Ed.all-a, EdituraMinerva,Bucuresti
. Coman, Mihai (1986. t988), Mitologie populard ron,aneasca I.
yiet1litoarcle pdndhtului Si ale apei. . t/ieluitoarele fizduhliui. E iirura
Minerva,Bucure$ti.
. Constantinescu,Ni.rl^e (1999), Ronanian Folk culture' An Intrc'
dtrclirn. The RomanianCulhral FondationPublishing House'Bucharesl
. Dundre, Nicolae (1984), Caryalii Ronaniei, @ etnoculrural, in
,,Revista de ehografie Si folclor", tomul 29, nr.2. '
' o Eliadc, -Mircea (1978), Aspecte ale ninnfi. in romrnetle de Paul
G.DinoDol.Prefrii de vasileNicolescr!EdituraUrivo\ BuolrEsti.
a Hiade, Mircea (1990), Profztism ronhnesc. ,tol. I-tr, &iitura ,,Roza
vantu.iloi', Bucure9ti-
. Chinoiu, Ion (1999r, Ij.nea de aici, Iumea de dincola' Enirw^
FundatieiCuhumleRomane,Bucurelri.
. Cimburas, Marja(1989), Civilizalie $i cllltttrd l/estigii Preistorice ,n
sud-estul Eutupel'traducete de Sorin Paliga-Prefala 5i notede RaduFlorescu'
&litura Minerv4 Bucuretti.
. Gimbuias, Mada (1997), Ci.)ilizalia Matii Zeile si
co1'aleilor rA:boinici. Oriqinea Si demollarea celar mai |'echi
europene(dirca 7500-700i.e.n.). Traduceredin limba englezade Sorin
Bucuretli.
Prliga.EdituraLucreli'r,
. Giurescu.C. Dinu (1981), Istoria ihtst/atd a romdnilor, Edirttr^
Spon-Turism, Bucurc$ti.
. Gtlrescu,C. Dinu, O ir& riea rotnnnitor.(1988\.SadncnncaCootde
nalori StephenFischer4alafi,Dinu C. Giurescq Ioan-Auel PoP Funda$a
Culturah[omena.CentruldeStudiiTrdnsilvang Cluj-Na@a.
8l
 .6jdi-cJ€f€--Di'ldr' DICTIONAR de e! ologie si antropologie 3. FAh,IILIA9TIINTELORETl.\oI-oGICE
(1999). Volunr coordonatdc Pierre Bonte si Michel lzard. ]-raducercde
SmarandaVultur. RaduRluto (coordonaro.i),EdituraPoli.om'lati.
. Gorovei,Anur (1985),LiteraturaPopulara (Descantecele tonfi'
flrior) Ediliein8rijit?i,introducere,note,comenlarii, bibliografie
$i glosar de
IordanDatcu,EditutaMincrva, Bucurcgli.
. . Ilasdeu.B.P. (1976),Studiide folclot. Ed(ie ingrtiti ti notcdc
NicohcBot.Prctalidc OvidiuBirlcr,EditumDacia,Cluj-Napoca. . Caractcnrl cnciclopcdic al culfur;itl!o lionalcronr;ncl ' fn' .
. Kernbach,Victor (1994),U ivesut tttitical ,outanilor'Edi'lla Enciclopcdir cultLriirmdil'onale rolndrc)t'
clopediaRomdnici'
$tiinlifid, Bucuretli. . PreocupMpenlrusistematizarca malcrlelIl a rnalcr'dlLllul
. L6vi-Strauss,Claude(1995),Mitologice.I- CruAti gdtit. 'lftducere Jucccrivide In3'erlaltl
evrofolcloric romanesc ' Acumularea
si -prefa(:deIoanPanzaru. EdituraBrbcl,Bucure5li uno.noi discipline ernologicb ' Dorr;secolcde 'duLxi 'i
. Ldvi-Striuss,Clrude (1998), Mitologic. 11.Micrc si Scrun. "J*iiu a" otJon*"| schemc9i clasificari' Con'riturea 'rn'i
i,iJid.i
Tftduceretiprefal, deIoanPanzaru, Editu.aBabel,Bucure$ti. 5i folcioristicarominc"si
. Malinowski,Bronisiaw(1993),Magie,;tiinld' rcligie. 'fradrNcetc de ouiemicetradiiiigtiiniificein etnogr-rfia
I Sistematizarea gi clasificarca dlsclphnelor. ellolobrcc suD
NoraVasilescu, EdituiaMoldova, Ia9i. Iealitatiietnografice a tadltlel rtllnllllcea-l .nto'nc
. Mauss,Matcel; Henri, Hubert (1996), Teotia geterala a nngiei- oresiunea ii
I Acomodareacercedrilor,a inlerpreEnlof$i a concf,ptelorId
Tmducerede Ingrid Ilinca$i Silviu Lupescu.P.efalade Nicu Gavrilula, despecialitatc'
&lituraPolirom,Iati.
miscarea fl iinlifidIintemaiionaia Scolile€Lrope-na
J"'.motoi;" ii u*"ri"*a de anbopologic ' Dilema unci opliurrj
. PapahaSi,Tache(1979).Mic dicliorurfolcloric Spicltitifolclo cesi aroopologia culrurala ' Si5remul de"chlsal
intre etno-logie 5i
edognice @nwru\e- Blilie iogrijita,not€9i prefag de valeJiuRusu'&litura diicipiinelor emologice ' Familialtiinlelor emologtcc ca
Minerv4Bucure.Fi. ,,familiei"
ioolezide lucrua tratatuluideeDlologie a poporului roman
. Parvar,Vasile(1974),inceputtile vielii rcnane la gurile Dundril
Fdiliaa II-a.ingrijitadeRaduvulpe,Editum$tiin[ific5,Bucure$i. Cultura tradilionall trebuie perceputati abordata$tiinlific Ia
. Mutu, Radu (1998t, Introducerc la AntoloSia descankcelor intocmaiala cum a e\lstal sau cum ln
ronanesti. EAilie ingrijita 9i prefalade...Editura,,Grai ti Suflet - Cukura modulglobalsi inlegrator,
un.l. lo""uti, m;i coniinua sa supravielxia'ce in real;t3tcade /t c- / '
Nalionalr",Bucuresti. de lactLr; si menlali'"Lc
. Russu,I- L (1981), Etnoseneza Editnra $tiinfitica si in liu-ru inJiuiautuisau a colectivitelilor
'onanilo. folclorjc{fie rurale,fie urbane.Din acea'taperspcctiva ct'fro nor l'
Enciclopedica, Bucure$ti. culturl tridilionali se preTlnra ca un len0ncll
. Sta1, H. Paul (1994), Muhrenia: lara oanenilor de la mane sounemetnoloeica,
c'omolex, cvasiduprinzitor,de o bogalie$i di\ersilale copletrloare cu
Discursde primirela Academia Romani.9edinfasolemndde la 4 augusl rremurilor"' daf lnlr-o pefindnenla q'
folcloi', tomul4l, nr. l-2 orieinile,.oierdute in negura
1994,in,,Revistade €tnografie 9i
. Vuia, Romulus (L975), Contributii etnografce c'u privire la deGctabilt-dinamica, Dra frontiereperceptibileinsareglablc roluir'
lomareo dtturii noaste populare;i a Poporuluircnd4 in Studii de o;n-"a,iui i".ua,"t specifice'cunoscinoforme de mJnifesr-re
'*uirloi". de'un sincretismcoeBulator ri nu 'n. -lL:mrl
Etnogate $i Folclor.Edilieinsrijnade Mihai Pop$i loan$erb.PrefaHde "ootoonut.
pronunFt conlinul etnic-nalional. subsLmdt )l el Lner
MihaiPop.Bibliografie comenlaude Ioan$erb,Editu!-a Minerv4Bucuretti. rAnd, avind un
realihti Ll0iversel-um3ne Sicu ceni vocallede unl\ ersaLltdle
. Vulcanescu,Romu'us (1985), Mitologie rcn',na Editwa -- -li.i"f tr'oir;ondle'
cLrlLurii
Acad€miei, Bucuretti. iru. si mai pe scun spus cerceL.rea
pentnra-qiatingeinregral scopul' rrebuiesi pome3"cr de I
I'r rcJlitarc
. Wald,Lucia;Dan,Slusatskl (198'l),Introd cetein studiullinbii ti realirate sr
itnofolcl6rica. timpul
ia aiba-rot in aten!ie aie'rst; ti Iin:!
cukuriiindo-eurcpene, Editun$tiinlificati Enciclopcdicd, Bucure;ti.
i"urn^ a"_"",'i",o"tui alu cum se prezin6astilzi"au.cumpoarc,fl
rcconstituid. care.am vezu!'nu esledelocslmplaneleoa'
O realitalc

84