IRS
STANDARD ROMAN SR 10144-4
lunie 1995
Indice de clasificare G 71
AMENAJAREA INTERSECTIILOR DE STRAZI
Clasificare gi prescriptii de proiectare
Development of intersections - Classification and design specifications
‘Aménagement des croisements de rues - Classification et specifications de
‘conception
APROBARE, Aprobat de Directorul General al IRS la'11 ianuarie 1995, cu aplicare din
01 julie 1995
Inlocuiegte STAS 10144/4-83
CORESPONDENTA, | La data aprobarii prezentului standard nu exist nici un standard international
Sau european care 88 se refere la acelagi subiect
On the date of this standard approval there is no Intemational or European.
Standard dealing with the same subject
A Ia date approbation de la présente nofme ii n'existe pas de Norme
Internationale ou européenne traitant du méme sujet
DESCRIPTOR TIT | Strad&, siguranta circulatiei, dispozitiv de semnalizare, indicator de directie,
clasificare, prescriptie de proiectare
INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. JL.Calderon 13-70201, Bucuresti, TP (401) 2107401;
(401) 2113296, TF (401) 2100833 °
1S ——Reprockcaron sau zaren Integra sou parjll @ pezertdll standard In ole pubeall prin orice procedeu (electron,
‘ocanle, ftecoplere, micofimere ets) st trae Gach ru exist acord eis aS
Ref. SR 10144-4:1995, Eatin a 2-0 PREAMBUL +
Prezentul standard reprezintd revizuirea STAS 10144/3-83 pe care 1 Intoculegte.
Standerdul a fost elaborstInfal n anul 1983,
Prin revizuire au fost aduse urmitosrele modifi:
‘= -0 actuelizat clasificarea intersectillor,
+ $-au detaliat parerneti condite de prolectare;
«1-0 Imbundti metodologla de calcul 9! dimenslonare a elementeor stuchirale al Intervectilo,
«8-24 completat exemplele de emensjare a intereectilor pentru oazur cu aplicablitate frecventi gi s-eu actualizat
elemental prin capactstn de Groaie pent put caractariatoe de inereect
Proleculprezeitull standard «fost elaborate dr. ng. V. Gut ~ SR 10144-6
1 GENERALITATI
1.4 Object si domeniu de aplicar
Prozentul standard stabileste clasifcarea si prescriptile de proiectare pentru amplasare, amenajare gi calculul
‘elementelor componente ale intersectilor de stvizi de diferita categor tehnice din localiaile urbane rurale.
Prevederile prezentuiul standard nu se aplic& la
intersecfile drumunior din afara focaltiilor, din incinte industriale, precum gi ale drumurilor de acces gi de
exploatare interzise crculafiel public; .
- amengjarea piofelor agroalimentare, piefelor aferente unor dot soclal-economice (exemplu: expozit
stadioane) care indeplinese alte funcil majore decat cele de circulate generald,
~calculul capacitai de circulate pentru intersect
STAS 101446;
de strizi, care se efectueaz’ conform prevederilor
+ echipiiletehnice speciale privind dinjorea cuntralizaté a trafcului urban la intersect
1.2 Aledtuirea 51 amenajarea interseciiilor
‘Aicdtuicea 5i amenajarea intersectilor trebuie sf asigure:
+ fluenta cieulatei de vehicule, pleton si bicicigti cu consum minim de energie gi timp, In condi de sigurant& gi
contort
1 {ozervarea spatior necesare amplasii rejelelortehnico-editae si a echipamentelor tehnice de semnalizere gi
Ginjare a circulatiei;
~ Incadrarea ansamblului de iucrdr aferente intersectilor in specifiul zonei urbane limitrofe;
;reducerea ia sci necesar a ferenull ocupat sia volumeor de her corespunzstoere gradu de ocupere @
{erenului gi condititortopogrefice, geotehnice gi hidrologice,
+ ,Posbitatea realizbri in etape s:1-eesive a ansambiului de lucrir tohnice $i echipdri oferonte intersectilor
Principale corespunz&tor cu evolulia viceneificdr traficulu
1.3 Prevederi generale privind proiectarea intersectiilor de strazi
‘Amplasarea si proiectarea intersectilor se fac in corelare cu planul urbanistic general al localtii gi pe baza
‘Studhului de dezvoltare si crganizare a circulatiei, Intocmit pentru o perioada de perspectiva de minimums 16 an
Cazurile admisibile de intersectii de strizi de diferte categori tehnice $1 de rolafil ale trefculu, trebule s&
Corespunda prevederilor STAS 1014/3.
Srrares, crculaiel $I traversinie de pietoni in intersect ‘se fac conform cu STAS 1848/1, STAS 1648/9,
STAS 1848/6, STAS 1848/6 precum si cu alte regiementir tehnice specie
Teele trafcuu total, care poate f preluat In condi coreepunzBtoare de cB inersecfile de ciferte tipur gi
‘amenajir tehnice, este daté orientativ in STAS 10144/5,
Sreswloreaintesectilor impune Werin de sistematizare pe vericalé care trebule efectuate coreepunzsior
Taare Smee a strzior ce se intrsectoaz8, stabinci-se cotele de nivel si pantle clon de tious
{inandu-se seama gi de amplasamentele gi cotele reteleler tehnico-editare,
Qigenizarea circuatiei In intersectile din zonele dens construe cu fond istoric-atitectural valoros se
fonder coma nel de spat disponil, stablindu-se capactaten maxima de creyaiie In conde monjnoat
lui construt existent, PRE,
pid
il
SR 101484
1.4 Referinte
[STAS 1848/1-86, Siguranta circulajiel. Inicatoare ratiere Clasiheare, simoolur gi amplasare,
[STAS 1848/2-86, Siguranga circulatiel. Indicatoare rutiere, Pres-nplitehnice (M - SR 8/87: 10/88)
STAS 1848/3-86, Siguranta clrcultiei. Indicatoare rutiere, Scriers mod de ale&iuire. -
‘oR 1848/4-95, Siguranta circulatiel. Semafocre pentru dirjarea cirulatiel. Amplasare gi funetionare,
“STAS 1848/5-82, Semaforizare nutier. Indicatoare luminoase pentre circulate. Condit tehnice de calitete
[STAS 1848/6-77, Semaforizare rutierS. Semafoare pentru disjarea circulajiet, Condit tehnice generale de caltate,
STAS 10144/2-91, Strdzi, Trotuare, alei de pletoni gi piste de ciclgt, Prescrptil de proiectare.
'STAS 10144/3-81, Elemente geometrice ale strizilor. Prescripti de proiectare.
'STAS 10144/6-89, Calcuiul capacttii de circulatie a intersecfilor de strBzi
2 CLASIFICAREA INTERSECTIILOR
2.1 Din punct de vedere functional gi al reglementirii desfigurariltraficului, intersectile se clasificd conform
tabelui
Tabolut 4
Tipulintersectel [___ oe de rotementare Mod de echipare )
~ regiementare pe baza priontaqi 42 -
Sreapla
«= reglementare pe baza prior de
Intersectioia | Cucreuiatlo fun
acelaginivel | necenalzatd regiomentare pe baza priori de | icicatoare cedeazs trecerea sau stop
fur gi de dreapia pena relaile | (dup8 caz)
secundare = Indioatoare gi marcaje de creuatle
eu diejare aternant
l— TT exculaie continu pent flrurie | - insule de ditjare, benzi de. stor
Imajore gh Greulatie ‘ciscontinud_ gi | ocole stanga, dreepta et.
Canalzets, eventual dirotS pent | a
| cuunpassi ‘uxurie secundare = irjare manual
‘enwvelat + semafor de averizare g indicator de
traversid gi egii_ ou
Crevijle continua canalizath
pentru fuxunle prottare gi cu dirjae | - semafor cu program fo
rositate|
Intorsectio + semafor cu programe matiple
env = semafoare g instalai cu sef-control
‘comand
+ instaatji gi semafoare sincronizate
‘vind. programe coordonate in sistem
{de und verde pe una sau dul direct
4 mai multe pasaje | - lotr, vavorsani gl legit avand:
| cenivetate Crevatle continud gi canalzats, ra | - indicatoare de orculae, marca,
puncte de confiet penis toate | canalizares cu insule de dinjre, benzi
regia do trafic Ge aconlerare-decelerare, spat’ stoca|
ete .
| = instal de semafoare de dite tpurt
| funetionaie penta rolatile de circulaie
to Lo | discontinu’
“TROT Barong aoe oe eens sna reanea nnan eeoae#
i
\ 23+ SR 10144-6
2.2 Din punct de vedere geometric, al numarului de accese (braje sau ramuri concurente), precum gi al diepuneri
Th plan, intersectile a acelagi nivel se clasiicd in: :
+ intersect cu trei ramurt cu sau férd insule, care pot fl oblice fig. 12, normale (In 7) fig. 1b, sau bifurcati (in Y),
fig. 1c. Intersectia se consider’ normald daci unghiul dintre famurile adlacente este cuprins inte 75... 105°,
—a>
* b
Fig.
“lero cu pat rama her fg. 2c sa fir nile, care ot 8 nomale (herce) nd unghie
fama oreo ste cp ite 78028, eau tlc ip 2) ne
Fig.2
-tmoreci ou nia mai mate ate:
< intersectigiratorl prevazute cu insula central (circulacé sau de alti forma geometric) de dimensiuni mari care
Permit ca circulatia 88 fie continua pe un inel perimetral, de-exemplu: giatie cu patru ramuri normale (fig. a), cu 8
Tamu ig 20) orale turbid (ge) gaia normal cu racer secant pontudretiaprinpall echiath SR 10144-8 4
Fig.3
2.3 Din punet de vedere geometric al numérului de accese gi de parcaje la niveluri diferte, intersectite denivelate
‘36 pot clasifica ast:
- eu tre emu n forma de trunghiuri cu irei pasa (ig. 42), in formé de trompet dubia cu pasa la dou8 nivel
(fa. 40), In orm de trompeté dubia cu dous pasaje (fg. 4c), In forma de trompet& simplB cu un singur pasa)
fi, 4a
«eu patru ramuri gi cu pasaj denivelat dupa caz in forma de trfoi cu patru foi (fig. 4e), cu dou’ bucle (fig. 4),
forma de romb (fig. 4g) sau cu accese bilaterale (fig. 4h).
Fig.4 2.4 Din punct de vedere al dspuneri geometrce sal organiza trafic, pietele de crculle se clasificd in
_Piate cu circulate dispusd longitudinal, rezultale din amenjarea mai multor intersectii apropiate ale unel sii
de categoria tehnic | sau Il (fig. 5a);
Plate cu traversare dract8 a fuxurtor proritae gi nel giratoriu (fig. Sb gi fg. 5c):
+ Bote cu circulatiedipusd perimetral pe una sau mai mui lat (fa. 54)
Fig. 5 '
Tabotul 2
Elemente geometrice Viteza do baz8 a arterei principale, kmih
_arterelor concurente oo 50 40 25
(Cure cu raza minima, m 00 400 270 750
| Decivtati maxi, 9% 2 25 3 4
‘Racordin convexe eu razd miniml, m 4500 | 3000. | 2000] 000.
Distant de viaibitate rnin’, m 150) 130 100. 75 |
zona de intersectare per
‘dar numai pentru rela 3.3 La aledtuirea g1 amenajarea intersecjior trebuie sf se {ind seama de:
2) caracterul elroulaiel, care poate fi
* -discontinua, cu sosit intamplatoare sau intermitente de vehicule;
= continua, cu sosiel la intervate relat regulate;
2) relate intr curenti de trafic pot f(a 8)
- secant, normal (ig. 6a), eau obit (fe. 6b):
de insertie (fg. 6c), pe o singur parte sau pe ambolo Par;
- divergenti de ocolre la stanga - la dreapta sau tn ambele p&r! (fig. 6d);
+ paraleli (fig. 66);
= de ImpletireIntre doi sau mai multi cureni (fig. 60).
t
meme.
hUVAYS
°
°
PR
Fig. 6
©) modul de dirjare a trafcului care poate fi cu accese libere pe baza priori! de dreapta sau de flux cu accese
digjate in mod atternant;
4) ordonarea in plan a benzilor de deplasare a fluxurlor aternante sau continue astfel Inca si se asigure fluenta
deplasarilor, reducerea numarulul de puncte teoretice de conflict, precum gi a timpllor de asteptare, intrare $i
traversare a intersectiei;
©) asigurarea vizibiltati la apropierea de intersectio gi la traversatea ei
1) coreiarea solutiei de amensjare a infrastructurlor si de funtionare eficienta @’echipamentelor de ditjare pentru
difertele categorii de participant la trafic: pietoni, miloace de transport In comun, bicclgti, vehicule de diferte
ceategori ete:
9) intersect gi sielele se sistematizeazs cu asigurarea unor axe geometrice de amplasare @ elementelor de
infrastructura convenabile ca Incadrare estetic8 gi urbanistick 3.4 Elementele componente ale intersectiei la acelag nel constau in principal din (fi. 7):
2) inter
tm intersect care cuprind:
«benz! principale (1);
+ benzi secundare (2);
+ Sector de preselectare a traficului (3);
= band8 de tncetinc gi opie (4);
+= spati de stoca) (5);
- band8 de ocolre ta dreapta sila stinga (8);
+ insule de dirijare gi de separare a traficulul (7);
= treceri pentru pietoni (8);
») zona contralé a Intrsectil, care cuprinde:
+ henzi de traversare (9);
= spat de stoca), c&nd traversarea se face alterativ pe cect (5);
+ insula de asigurare (de exemplu insula central); 7
+ benzi de ocolire (5);
©) fegice din ntrsectio care cuprnd:
«benz de evacuare (11;
+ benzi de accelerare (10);
- insule do seporare;
= treceri de pietoni. 3.41 Benzile de accelera
preortgenesti nesemaforizet
de decelerate (ncatnite) vor fl prevazute tndeoseb la Intersediile din zonele
la intersoctile cu pasajo denivelate,
La intersectile la acelagi nivel echipate cu semafoare, cfnd na so dispune de spatiul necesar, rolul acestor benz
poate i preluat de benzile de traversare directa gi de ocolire in care caz se amplaseazh indicatoare de avertizaro $1
Foqlamentare a vitezei de deplasare,
3.4.2 Dispunerea benzilor de sens contrar gi de ocolire trebuio 32 genereze ct mai putine puncte teoretice de
Conic intre curentli oponenti de circulate care se dispun pe direct ce formeaza unghiuri ct mai apropiate da 90°
(C9. 8).
—— — SP te
=
Fig. 8
3.5 Amenajarea benzilor pentru schimbarea direct! spre dreapta se face de pe prima banda de circulate, Pentru
‘colrea spre st&nga se razolva tn functie de condile locale conform exemplelor din fig. 9 In cazul intersectilor la
acelasi nivel si fig. 10 pentru intersectile denivelate
ste Dispunerea bezilor pentru curenti de crculatie ocolitor din zona centralé a intersectilor Ia acelagl nivel, se poste
face ca in exempiele din fig. 14
+4 Ale)
Fig. 14
4 PARAMETRI DE PROIECTARE
4:1 Proiectareaintersectior se face nfuncte de urmdtorparamet
« intensitatea fuxurior incidents gi a curenjior de ooolre exprimaté In diagrame ale traficului prin numaru
‘echivelent de autoturisme la ore de var, jer pentru anumite categori de trafic greu, transport in comun etc. gi prin
‘pumérul de vehicule fzice la ora de vast (fg. 12);
Fig. 12
~Intensitatea fluxurilor de pietoni gi de bicicligt la traversarea Intereectiel la ore de vast conform STAS 101442;
zjilezele de bazé caracterstice pentru arterele de circulate concurente si pentru celelalte elemente componente
‘le intersectiet, conform tabelulul 3;
Tabelul 3
Sn | 0 | = | » | 8
‘5.25 In cazul c&nd spatiul disponibil pentru amenajarea intersecjieieste este redus, elementele geometice ale
‘benzilor de incetinie vor putea f conform tabelulul 9, iar pentru benzle de accelerare,conform tabeluui 10.
Tabelul’
, Viteza de aproplere, krvh
Componente ate benaii 5 30
‘un decelerare Dimonsiunee elemental
geometric, m
‘Sector de devine fp a 2
‘Spalil pena opti ng 2 70
Stace) pentu minim 3 vehicule 8 18
Banda de ineatinre Lg minim | 60 20
Tabelul 10
[ «SY Witeza de apropiore, kev]
Componente ale benati | 25
de accelorare |
‘Sector do accra Ig [ 75
‘Sectorul de deviere |, T 60
Banda de accelerare Lg. minim | 38 -13 SR 101464
15.2.6 Lungimea benaii de accelerare La pentru intersectia unui curent de circulate lateral Int-un flux de circulatio. 4
intens se caleuleaz’ cu relay
Lal, trl,
Incare:
12 coeficient, conform tabelului 11, in functie de intensitatea traficului Ny al primei benz de circulate,
de fuxul secundar de insertie N, gi de capacitatoa maxima de circulati a primei benzi a drum
principal
Tabolul 11
075 00
18
1N,, Np $1 © 88 exprima tn vehicuie-etalon (autoturisme)iord (Vit).
5.3 Sector de stocaj ~
‘5.3.1 Pentru intersectie cu sematoare, lungimea sectorului de stocaj se stabileste cu relat
(a+ y(t, +24)
tu 3600
'N. dobitu incident pe o band, (Veh):
4) tungimea vehiculului conventional (pentru autoturisine a = § m), in meri;
5 spatiul de sigurang’, minim 4 m;
4 durata de sematorizare, timp rogu, in secunde;
fg durata de semaforizare, timp galben, in secunds.
5.3.2 In interior intersectilor cu semefoare, spatile de stoca| se dimensioneazS corespunzBtor numérului de
Vehicule sosite pe timpul rosu plus timpii galbeni ai semaforulul. LAtimea benzilor de stocal se stabilegte dupa caz,
In funcjie de caracteristcle vehiculelor de 2,7 m...3,00 m.
5.3.» Dupa caz. se asigur’i misurile de amenajare necesare pentru deplasarea handicapatilor cum sunt: band&
‘suplimentard de stafionare, cale de acces rezervath pentru handicapati (exempl: la spitale, cAmine etc)
autovetiule mac (utbure,sutcamiane,aLtospeciaa care pot avea ung pl a 80m, 86 plc pen @ SR 10144-4 3.
544 Sector de selectare
LAA Sectorul pentru incsirarea in flux a vehiculelor se .amenajeazA In functie de tipul intersectiel gi
ccaracteritice traficulu, astel (ig. 17)
= sectorul simply pentru singuré band’ de circulatie, (fi. 173)
«= sectorul dublu pentru dous benzi de circulatie, (fg. 17b):
~ actor pont vl bel su mal mite beni de ekulle pe sens retinal, 17 wa, 174) su pe sone
ofan
Fig. 17
15.4.2 Elementele caracterstice ale sectorului de selectare constau din: numérul de venzi 2..4, ljimea une benz!
3,00 m..3.50 m, deciivitatea 0,2%...3,60%, panta transversalBi 0,5%..2% gi lungimea de deviere pe banda
Invecinata corespunzétoare vitezei de deplasare.
5.5 Benzi suplimentare
5.5.1 Iniririle gi ieirle din intersectii se amenajeaz’ dup’ necesitate, cu benzi suplimentare conform exemplelor
in figura 18.
5.5.2 lesile din intersect se previd de regulé, cu acelasi numar de benzi ca si inte, dar cu functi
complementare. AtAtlaintraile cat gi la iegirle din intersecti se interzice statjonarea autovehiculeor, iat statile de
transport im comun se amplaseaz8, pe cat poskbil, in alveole Ia circa 25 m..50 m de intersectie In functie de
situatia locala. De reguls, stale pentru tramvaie se smenajeaz8 inainte de intrarea tn interesedte, iar stafile de
‘autobuze sau troleibuze dupa intersect, . p+ SR 10144-4
5.8.3 Intersectile strazior de categoria tehnica | gi Ilse prevd cu benzi suplimentare pentru viraje la sténga dacd
fluxut ocolitor este de cel putin 150 V¢h, precum si la dreapta dac& acest fx depaigeste 200 Vih, Numarul
benzilor se determina pe baza caleululu de capacitate,
5.5.4 La intersecfile cu traversiri alternante-benzile de ocolire vor avea raza de cel putin 12 m, ir in cazul fini
de tramvai raza va fi de minim 25 m.
5.5.5 In zonele dens constrite se d& priortate (In lips& de spatiu) amenajérti benall suplimentare pentru ocolile la
stanga
5.6 Insule pentru dirljarea circu
5.6.1 Insulele de la intersect pot avea functile de: directionare, separatoare de sens eau de cale gi refugii pentru
pietoni
Colimitarea insulelor se face, dupa caz, cu borduti denivelate, borduri cu faf& Inclinat sau prin marcarea
(vopsirea) parti carosabile. .
5.8.2 Suprafata minima a insulei va fi de 5 m2, lungimea laturii de cel putin 1,5 m, bordurile perimetrale ele insuleh
‘orf etrase ca 1,00 m fats de limita benz principale gi cu 0,55 m fafa de cele secundare, iar coljurile insulel vor
firotunjte cu raze de col pitn 0,50 m...1,00 m,
5.8.3 Viibiltatea insulei se va asigura pe baza sistematizari tn plan $1 tn spatiu a zonei intersectiei, prevzaindu-
'8e dupa caz, marcarea parti carosabile, aplicarea do fol reflectorzante i iluminatul public. Vari insulel din
S-ar putea să vă placă și
- Fisa Tehnica Clema de Fixare Pe Grinda Metalica (Hilti)Document1 paginăFisa Tehnica Clema de Fixare Pe Grinda Metalica (Hilti)Alexandra MunteanuÎncă nu există evaluări
- 007 Cs Indiguire Si Poduri Rev 6Document24 pagini007 Cs Indiguire Si Poduri Rev 6Alexandra MunteanuÎncă nu există evaluări
- Strategie de Dezvoltare 2013Document380 paginiStrategie de Dezvoltare 2013Alexandra MunteanuÎncă nu există evaluări
- 007 Cs Indiguire Si Poduri Rev 6Document24 pagini007 Cs Indiguire Si Poduri Rev 6Alexandra MunteanuÎncă nu există evaluări
- Expertiza Tehnica PasajDocument3 paginiExpertiza Tehnica PasajAlexandra MunteanuÎncă nu există evaluări
