Sunteți pe pagina 1din 5

Теmа 7. Metodele educaţiei pentru sănătate în grădiniţa de copii.

Fiecare educator va selecta metodele potrivite, eficiente de educaţie pentru sănătate a


preşcolarilor în dependenţă de vîrstă, particularităţi psiho-anatomo-fiziologice, nivelul de
dezvoltare etc. Educatorul poate frace apel la metode tradiţionale, dar şi moderne de educaţie a
preşcolarilor.
Mai jos propunem unele metode prin care se poate realiza educaţia pentru sănătate a
preşcolarilor:
· Modelul personal (reguli personale de alimentaţie, de igienă, examenul medical);
· Lecturile;
· Povaţa educatorului (sfat, în caz de.... eu...);
· Jocul de rol;
· Demonstrarea imaginilor;
· Dramatizări;
· Activitatea obligatorie (comuna) ca mijloc de educatie sanitara;
· Povestirile şi discuţiile libere cu copiii (întîmplătoare sau ocazionale);
· Observări organizate în afara activităţii commune, cu prilejul plimbărilor şi vizitelor;
· Jocul ca mijloc de educaţie sanitară (jocul de creaţie, de mişcare, sensorial, sportiv);
· Activităţi şi jocuri alese de copii, ca mijloace educativ-sanitare (se pot organiza în
diferite momente ale zilei: dimineaţa, înainte sau după activitaţile comune, după
somn);
· Programul distractiv teatrul de păpuşi, audiţiile, dansurile, teleemisiunile, diafilmul şi
filmul cu conţinut educativ-sanitar.
Masa rotundă pentru părinţi şi copii este formă de organizare şi realizare a educaţiei pentru
sănătate.

Modele de teme pentru discuţii şi dezbateri cu părinţii:


· Reguli şi etape de călire a copilului;
· Forme de lucru cu familia în scopul propagării modului de viaţă
sănătos;
· Proiecte comune: părinţi - copii;
· Formarea deprinderilor de igienă personală în grădiniţă;
· Alimentaţia corectă a preşcolarului;
· Vestimentaţia copilului în anotimpurile de trecere de la cald la frig şi invers.

Regimul zilei în grădiniţa de copii.


Regimul zilei este o normă calculată de experţi în educaţie, medicină, psihologie,
management şi propusă instituţiilor de educaţie preşcolară care de fapt ordonează, alternează
activităţile educative zilnice (jocul, activităţile de dezvoltare intelectuală şi fizică) propunînd
pentru fiecare ora optimă.
Pentru instituţia de educaţie preşcolară regimul zilei se referă la intervalul de timp - 7:00 -
19:00 şi cuprinde componentele:
· 7:00 primirea copiilor;
· 8:05 gimnastica de dimineaţă;
· 9:00 dejunul;
· 9:15 activităţi educative cu preşcolarii;
· 11:15 plimbarea I;
· 12:30 prînzul;
· 12:45 somnul de zi;
· 15:05 trezirea copiilor;
· 15:15 gustarea;
· 15:45 plimbarea II;
· 17:00 cina;
· 17:20 plecarea copiilor acasă.
Respectarea normelor de igienă condiţionează nu doar grija permanentă faţă de sănătatea
copiilor în grădiniţă. Este vorba şi de formarea deprinderilor igienice la preşcolari, formarea
deprinderilor de autoservire, manipularea cu obiecte care ne înconjoară zi de zi.
Cu toate acestea, în grădiniţă educatorul şi dădaca vor forma deprinderi de igienă personală
la copii, igiena părului, a vestimentaţiei, a mîinilor, a somnului, văzului, alimentaţiei. Deci
putem spune că în grădiniţă educatorii vor realiza funcţii de educaţie a copiilor prin respectarea
normelor de igienă, de dezvoltare a cogniţiei, de socializare.
Cu toate că în general termenul "igienă" este înţeles ca simplă "spălare" sau, ceva mai
complex, "prevenire a îmbolnăvirii prin spălare", igiena reprezintă de fapt o serie întreagă de
condiţii şi practici care au ca scop să menţină sănătatea şi viaţa sănătoasă.
Termenul de "higiena" vine de la Hygeia, fiica lui Asclepius (zeul medicinei), zeiţa
sănătatii şi curaţeniei în Grecia Antică.
Igiena este ştiinţa care se ocupă cu promovarea şi menţinerea sănătăţii individului şi
comunităţii.
Igiena este o ramură a ştiinţelor medicale care studiaza influenţa condiţiilor mediului
înconjurător asupra sănătăţii omului şi elaborează măsurile de îmbunătăţire a acestor condiţii, în
scopul menţinerii şi întăririi sănătăţii. Igiena poate fi definită ca fiind ştiinţa sănătăţii populaţiei,
a păstrării şi perfecţionării sănătăţii oamenilor, a colectivităţilor umane .
Scopurile igienei sînt:
· Păstrarea sănătăţii şi perfecţionarea ei la nivelul individului şi a colectivităţii umane;
· Ridicarea rezistenţei organismului;
· Prelungirea duratei medii de viaţă a populaţiei;
· Prelungirea duratei biologice active a vieţii.

Obiectivul esenţial al igienei este profilaxia.


Noţiunea de profilaxie cuprinde noţiunile teoretice şi măsurile practice care contribuie la
păstrarea, promovarea şi desăvîrşirea sănătăţii oamenilor şi la prevenirea îmbolnăvirilor sau a
implicaţiilor lor.
În păstrarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor se disting doua categorii de măsuri
profilactice: primare şi secundare.
Măsurile profilactice primare au ca scop păstrarea sănătăţii şiprevenirea îmbolnăvirilor
oamenilor sănătoşi. Măsurile profilactice primare cuprind elemente minim necesare pentru
realizarea unui regim igienic de viaţă şi de muncă.
Acestea sînt:
· Aprovizionarea igienică cu apă;
· Combaterea poluării;
· Alimente salubre;
· Condiţii igienice de locuit;
· Salubritatea localităţilor;
· Condiţii igienice de muncă;
· Deprinderi igienice;
· Vaccinări;
· Depistarea precoce a îmbolnăvirilor;
· Prevenirea agravării şi complicaţiilor bolii;
· Scurtarea duratei îmbolnăvirilor.
"Igiena" are multe aspecte, care încep cu:
· Igiena personală (deprinderi de viaţă sănătoasă, curăţenia corpului şi a hainelor,
alimentaţie sănătoasă, un regim echilibrat de odihnă şi mişcare);
· Igiena gospodăriei (pregătirea în condiţii igienice a alimentelor, curaţenia, iluminarea şi
aerisirea casei);
· Igiena muncii (măsuri care au ca scop eliminarea riscurilor apariţiei bolilor profesionale
şi a accidentelor);
· Sănătate publică (supravegherea alimentării cu apă şi alimente, prevenirea răspîndirii
bolilor infecţioase, eliminarea gunoaielor menajere şi a apelor reziduale, controlul
poluării aerului şi a apei);
· Igiena mentală - recunoaşterea factorilor psihologici şi emoţionali care contribuie la o
viaţă sănătoasă;
· Spălarea frecventă a corpului, a mîinilor, în special după folosirea toaletei;
· Spălarea dinţilor (igiena orală) măcar de doua ori pe zi;
· Folosirea lenjeriei curate şi schimbarea ei (cît mai) frecventă;
· Păstrarea curaţeniei hainelor;
· Evitarea contactului cu fluidele corpului (fecale, urină, vomă);
· Evitarea mîncatului cu mîinile murdare;
· Acoperirea gurii cu o batistă in momentul tusei sau strănutului;
· Evitarea curăţatului nasului cu degetele;
· Evitarea atingerii feţei cu mîinile murdare;
· Păstrarea curaţeniei zonei de locuit.
Igiena individuală se referă la curăţenia corporală. Igiena individuală a preşcolarului se
referă la igiena individului, dar şi la igiena vestimentaţiei, a alimentaţiei , a regimului de
activitate şi de odihnă, a călirii organismului.
Regulile de igienă corporală te învaţă cum să-ţi îngrijeşti pielea, mîinile, picioarele, părul,
ochii, urechile, nasul, dinţii.
Sfaturi pentru igiena pielii:
· Foloseşte apa şi săpunul pentru a-ţi menţine pielea curată;
· Fă duş în fiecare seară;
· În fiecare săptămână, fă cel puţin o baie;
· Protejează-ţi pielea de lovituri , zgîrieturi , tăieturi ;
· Cere ajutorul adulţilor cînd te răneşti;
· Foloseşte îmbrăcăminte adecvată vremii de afară;
· Evită contactul cu substanţe toxice sau fierbinţi.
Sfaturi pentru igiena mîinilor:
· Înainte şi după masă spală-te pe mîini;
· Nu uita să-ţi speli mîinile de fiecare dată după ce foloseşti toaleta;
· Curăţă-ţi unghiile cu ajutorul unei periuţe de fiecare dată cînd se murdăresc;
· Taie-ţi scurt unghiile;
Sfaturi pentru igiena urechilor:
· Spală-ţi zilnic urechile cu apă şi săpun;
· După spălare, şterge-ţi urechile cu colţul unui prosop curat şi moale;
· Nu introduce nici un obiect în ureche, deoarece îţi poţi pierde auzul;
· Nu asculta televizorul, radioul, casetofonul etc., cu sonorul dat tare.
Sfaturi pentru igiena părului:
· Spală-te pe cap săptămînal cu apă caldă şi şampon /săpun;
· Piaptănă părul de mai multe ori pe zi ( obligatoriu dimineaţa şi seara);
· Nu împrumuta peria de păr personală;
· Nu folosi pieptenele sau peria de păr de la alte persoane.
Sfaturi pentru igiena ochilor:
· Foloseşte un prosop propriu şi întotdeauna curat numai pentru ştergerea ochilor;
· Cînd ştergi ochii mişcă încet prosopul şi nu apăsa;
· Niciodată să nu-ţi freci ochii cu mîinile;
· Cere ajutorul celor mari dacă te loveşti la ochi sau dacă îţi pătrunde un obiect în ochi
(geană, firicele de praf, gunoaie, insecte, etc.);
· Anunţă-i pe cei mari pentru orice modificare observată la ochi;
· Ai grijă să ai întotdeauna la tine o batistă numai pentru ochi.
Sfaturi pentru igiena nasului:
· Sterge-ţi nasul întotdeauna cu o batistă de unică folosinţă;
· Suflă nasul separat pe fiecare nară;
· Nu ai voie să-ţi ştergi nasul cu mîna;
· Nu introduce degetele în nas;
· Strănută numai în batistă;
· Anunţă-i pe cei mari în cazul unor hemoragii sau lovituri la nas.

Igiena vestimentaţiei
Omul, spre deosebire de animale, îşi acoperă corpul cu haine pentru a-l proteja de frig,
căldură, umezeală, vînt, praf, microbi. Îmbrăcămintea (cea care alcătuieşte vestimentaţia) are
rolul de a proteja organismul de pericole şi de a menţine uniformă temperatura corpului.
Îmbrăcămintea trebuie să se încadreze în regulile de igienă pentru a contribui la menţinerea
sănătăţii omului. De aceea, îmbrăcămintea trebuie să fie curată, potrivită vîrstei şi anotimpurilor.
Aceleaşi condiţii trebuie să îndeplinească şi încălţămintea.
Sfaturi pentru îngrijirea vestimentaţiei:
· Perie hainele afară, ci nu în cameră, pentru a nu împrăştia praful;
· Ai grijă să-ţi perii hainele de stradă imediat după dezbrăcarea lor, nu le purta în casă
deoarece ele sunt o sursă de microbi şi praf proveniţi din locurile publice;
· Hainele de casă şi cele de joacă trebuie să fie uşoare şi comode;
· La culcare îmbracă-te cu pijamaua /cămaşa de noapte;
· Îngrijeşte-ţi încălţămintea, curăţând-o de fiecare dată după folosire.
Igiena locuinţei şi a sălilor de grupă:
· În orice anotimp, dimineaţa şi seara, deschide fereastra pentru a aerisi camera;
· O dată pe zi, scoate la aer lenjeria de pat şi pijamaua;
· Dimineaţa şi seara aranjează singur(ă) patul;
· Plantează plante de cameră şi le îngrijeşte;
· Aşează jucăriile în ordine, într-un loc special;
· Nu intra în cameră cu încălţămintea de stradă.
Sfaturi pentru igiena locuinţei:
· Nu sta într-o cameră în care sunt deschise în acelaşi timp fereastra şi uşa, deoarece se
produce curent şi te poţi îmbolnăvi;
· Camerele trebuie să fie luminoase deoarece în casa unde nu intră soarele pe fereastră,
intră doctorul pe uşă;
· Nu sta, şi mai ales nu dormi într-o cameră plină de praf, fum sau miros urît;
· Pentru a păstra umiditatea într-o cameră încălzită, se pune un vas cu apă pe sursa de
căldură (calorifer, sobă).
Sfaturi pentru igiena grupei:
· Nu strica mobilierul, pereţii şi orice obiect din grupă;
· Adă o plantă pentru grupa ta;
· Ajută la îngrijirea plantelor din grădiniţă;
· Apelează la cei mari pentru aerisirea camerei tale, dar şi a sălii de grupă;
· Reparaţi la timp becurile din încăpere;
· Faceţi de cîte ori este nevoie curăţenia umedă în grupă.
Reguli de igienă privind programul de odihnă:
· Fiecare trebuie să aibă un program de odihnă activă – prin joc, mişcare, vizionări de
spectacole;
· Nu se vizionează în timpul liber filme sau spectacole care să-i înfricoşeze pe copii;
· Nu este bine să vizităm caruseluri primejdioase sau cele care sînt pentru tineri şi
adolescenţi;
· Preşcolarii îşi vor petrece timpul liber în locuri unde să se simtă bine (climat prietenesc,
de apropiere şi înţelegere, de calm, de încredere).
Sfaturi privind odihna:
· Obişnuieşte-te să te culci şi să te scoli la aceleaşi ore. Astfel te vei trezi mai uşor, mai
odihnit, mai bine dispus;
· Nu adormi cu lumina aprinsă pentru că te vei trezi obosit;
· Nu te culca imediat după masa de seară, ci fă o plimbare;
· Sîmbăta şi duminica trezeşte-te mai tîrziu;
· Sîmbăta şi duminica joacă-te, fă plimbări în aer liber, desfăşoară activităţile preferate;
· În vacanţă odihneşte-te jucîndu-te, plimbîndu-te, făcînd excursii, sport, pictînd, modelînd,
cîntînd, ajutînd în gospodărie, mergînd la spectacole etc.
Sfaturi privind igiena orală:
· Periuţa de dinţi nu trebuie să lipsească din casa unui om. Folosite de 2-3 ori pe zi, dau
rezultate excelente. Ceea ce este de subliniat însa, este faptul că trebuie folosite corect;
· Fiecare membru al familiei trebuie să aibă periuţa personală de dinţi;
· Copiii se adaptează treptat la procesul de curăţare a dinţilor, acesta fiind combinat cu
acţiuni de joc.

S-ar putea să vă placă și