ora~e ar fi fost imposibila, ora~e a caror

cre~tere a fost una dintre cele mai importante

trasaturi ale secolelor XI ~i XII. in Epoca
intunecata, centrele urbane al caror numar
scazuse au continuat sa decada. Doar cateva
ora~e, In special In Italia, au reu~it sa-~i
mentina o bogata activitate economica, dar
acestea nu se puteau compara cu capitala
bizantina, Constantinopol, sau cu marile ora~e
ale lumii islamice.

Cre~terea urbana
Odinioara inexistenta, cre~terea urbana me-
dievala a devenit semnificativa, de~i dupa
standardele moderne multe ora~e erau mici ~i
Inghesuite. La Inceputul secolului al XIII-lea,
comertul cu Orientul Imbogatise Italia;

O intre secolele XI ~i XIV,popula1ia Europei

a crescut considerabil. Din ce in ce mai mult
pamant trebuia arat in scopul cre~terii pro-
duc1iei alimentare.

lntre secolele XI ~i XIV;

Europa medievald a fnregi-
strat marl progrese econom-
ice ~i sociale. Populafiile,
suprafefele cultivate, ora~ele
~i comertul s-au extins,
pundndu-se bazele unor
schimbdrl radicale.

An secalul al X-lea, du~manii Eurapei cre~-

I tine au fast in final pacificati, alungati sau
apriti. Oranduirea feudal~, cu relatiile
stransedintre nabili, cavaleri ~i ~erbi, au prins
r:1daciniin multe lacuri, ins~ nu a fast nicia-
dat~ universal~ ~i nici rezistent~ in fata
schimb~rilar. De fapt, adata ce presi1.1nile din
afar:1 au disp~rut'..eurapenilar le-au trebuit
daar dau~ secale pentru a crea a civilizatie
dinarnic~ cu ara~e praspere, catedrale ~i uni-
versit~ti, sisteme legale ~i intelectuale safisti-
cate, administratari instruiti, a retea camer-
cial~ intematianal~ ~i a varietate bagat~ de
me~te~ugaritalentati.
Aceasta era a realizare impartanta, dar nu
~i a transfarmare campleta a saciet~tii, cum
au fast schimb~rile generate de Revalutia
Industrial~ din secalul XIX. Agricultura con-
tinua s~ se afle la baza vietii medievale, iar
majaritatea cavar~itoare a papulatiei -
ta:r:1nimea-tr:1ia la tar:1~i muncea p~mantul.
Standardulde viat~ al t~ranilar a r~massc~zut,
iar a succesiune de recalte slabe insernna
faamete in mas~.
Alimentarea economiei
Tatu~i, s-au inregistrat anumite imbun~t~tiri
de-a lungul secalelar, in ciuda cre~terii numa-
rului papulatiei la scara eurapeana. Acest
lucru a avut o importanta deosebit~ In faci-
litarea cre~terii economice, printre altele,
deoarece stimula cultivarea de noi p~manturi.
Resurselenationale erau exploatate; p~durile
erau cur~tate, iar mla~tinile drenate; uneori,
taranii parcurgeau distante lungi pentru a co.:
loniza noi teritorii. Un exemplu de acest gen
a fost "migrarea spre est" a germanilor, care a
Inceput In aceast~perioad~ ~i a continuat mai
multe secole.
Cre~tereaproductiei alimentare s-a datorat
m~ririi suprafetei p~mantului arabil, dar ~i
metodelor de lucru Imbun~t~tite. Printre aces-
tea se nurnarau sistemul de cultivare "trei
campii" ~i folosirea morilor de ap~; aceste
dou~ metode erau cunoscute de mult, Ins~
s-au rnspandit In perioada medieval~. F~rn o
productie ridicat~, hr~nirea populatiei din
O Harta a Londrei din secolul al Xlll-lea.
Ora~ul, dezvoltat pe malul nordic al raului
Tamisa, era o comunitate complexa, cu
multe cladiri civile ~i religioase, case ale
breslelor ~i spitale.
Venetia, Florenta, Milano ~i Palermo erau pro-
babil cele mai mari ora~edin Occident, cu un
total de 100.000de locuitori. jn Alpii de nard,
doar Parisul se compara ca m~rime. Ora~ele
mai mici erau acum banale, multe dintre ele
aflandu-se in importante zone c9merciale ~i
industriale, ca Flandra, sudul Germaniei ~i
Italia.
jncepand cu sfar~itul secolului XI, ora~ele
europene se straduiau s~ ca~tige controlul
asupra propriilor afaceri, cump~rand adeseaa
ca~ cu privilegii de la nobilul feudal sau
79
 SOCIETATEA ~I COMERTUL IN EVUL MEDIU

O Un rege impre- tate complex~, consolidat~.

~ una cu arhitec'ii sai
supravegheaza con- Comer1ul interna,ional
~
struirea unei cate- Ora~ele erau piete ~i puncte de distributie ale
drale in secolul XIII. bunurilor transportate ~i comercializate in
1\\ in multe zone din Europa: astfel, ora~ele ~i comertul infloreau
:~,
~ ~ Europa s-au constru- impreun~. Cel mai profitabil comert interna-
it catedrale ~i bise- tional se f~cea cu Orientul, o surs~ de produ-
,~! rici, acestea se de lux precum mirodeniile, rrultasea,sati-
~ devenind centre reli- nul ~i zah~rul; piperul, ghimbirul ~i alte condi-
gioase ale ora~elor - mente erau pretuite deoarece imbun~t:1teau
~
~: precum ~i un simbol gustul c~mii conservate, important~ in a1i-
al statutului. mentatia europenilor. Flotele comerciale ita-
~
~
liene -in special cele ven~tiene -transportau
~
.0
~ W~;J71i\ \-"
O Aceasta harta bunurile din estul M~rii Mediterane, iar
reprezinta princi- ora~ele italiene beneficiau din intermediere.
~ palele rute comer- Bunurile produse in Europa -grane, bl~-
~
c KING ANDAR~HIT~~:
ciale fluviale, mari- nuri, pe~te, fructe, sa,e, cositor, fier, aram~ ~i
~ time ~i terestre din cherestea -erau fie comercializate local sau
~ F6uNbATI6~6~:..:..~:~I~~ffi~~:.. Europa medievala. regional, fie exportate spre Orient. Cu vastele

episcopul local. Zidurile ce imprejmuiau

ora~ele erau un simbol al acestei indepen-
dente, asigurand ~i proteqie impotriva du~-
manilor intr-o lume violent~. in Italia, unde
situatia era mai complica~, conflictele dintre
nobili ~i burghezi (conducatorii ora~elor) s-au
transformat in mi~c~ri sociale frecvente ~i
sangeroase. Acestea au continuat chiar ~i
dup~ ce nordul ltaliei a devenit o grupare de
ora~e state (state conduse de ~eful ora~ului)
prospere ~i active, cu un rol deosebit in isto-
ria medieval~ ~i renascentist~.

Me~te~ugari ~i constructori
Printre altele, ora~ul reprezenta centrul unde
me~te~ugariii~i puteau confectiona ~i vinde
m~rfufile. De aici a luat na~tere o institutie
specific~ Evului Mediu, breasla me~te~uga-
filor. De~i deseofi comparat~ cu sindicatul,
breasla era total difefit.1 de acesta deoarece
accepta ofice persoan~ care se pficepea la o
anumit.1 mesefie -mai~tfi, calfe (muncitofi
calificati) ~i ucenici. Scopufile breslei erau
mentinerea standardelor lucr~tofilor ~i prote-
jarea membfilor s~i, care (intr-o lume in care
clientii erau relativ putini) includea stabilirea

num~rului celor admi$i in breasl~, asiguran-
du-se de asemenea ca persoanele din afara;)s~
nu fac~ afaceri in ora$ul respectiv.
Prosperitatea $i extinderea ora$elor erau
strans legate de cre$terea nurrulrului con-
structiilor in Europa Medieval~. Castelul de
piatr~ sugera continuarea dominatiei nobilului
feudal, dar in multe zone acesta servea drept
centru $i citadel~ unui nou ora$. Marile cate-
drale erau elemente urbane esentiale, in a
c~ror construire $i finantare se implica de obi-
cei intreaga comunitate. Contributiile ge-
I"!f:roase ale mirenilor f~ceau ca Biserica s~ fie
pr"Ospern, ajutau colegille universitare $i con-
tribuiau in mare m~surn la construirea biseri-
cilor $i m~n~stirilor. intre timp, casele
breslelor, spitalele, casele de amanet $i alte
institutii publice $i private puneau in evident~
faptul c~ ora$ul medieval devenise o comuni-
j
::J
~ O $iruri de case in Chester, (Anglia), in se-
if
colul al XIV-Iea. Cre~terea popula,iei urbane
~
era in floare, dar aceasta urma sa fie in
~
~ curand devastata de Ciuma Neagra, care s-a
.c
.9, raspandit rapid in ora~ele aglomerate.
80
suprafete cultivate! cu grane din Europa
Central~ ~i de Est, ~i resurselebogate ale M~rii
Baltice integrate In economia european~, a
crescut irnportanta rutelor comerciale nord-
sud..jris~ cele mai mari ~ mai bine organizate
Intreprinderi europene erau industria texti1~
din Flandra ~i nordul ltaliei, care au devenit
zonele urbane cele mai populate din Europa.
Anglia a devenit principalul fumizor de
materii prime -de exemplu, lana -folosite In
Flandra, iar la mijlocul secolului al XIV-lea a
Inceput s~ fac~ presiuni politice asupra
ora~elor flamande prin oprirea exporturilor .
Comerciantii parcurgeau distante mari spre
targurile din Champagne (In nord-estul
Frantei), unde se vindea panz~ In ceea ce am
numi astazi piata:intemational~.
Calatoriile ~i transportul
Oamenii c~l~toreau mult In Evul Mediu, In
ciuda dificult~tilor ~i pericolelor. Pentru
comercianti, riscurile erau mari, dar recom-
pensele erau pe m~sur~. Datorit~ starii
deplorabile a drumurilor, transportul terestru
se f~cea cu ajutorul animalelor, organizat In

~
convoaie pentru o mai mare sigurant:1. Trans-
portul nu s-a schimbat mult, de~i s-au con-
struit poduri pe mai multe fluvii ~i s-au adus
unele imbun:1t:1tiri ~aretelor ~i c~telor..
Transportul pe ap:1 era mai u~or, In special
aFbunurilor grele, astfel lncat marile fluvii,
cum ar fi Rinul, au devenit artere comerciale
de baz1,' Navele maritime europene nu
ajunsesern lnc:1 In largul apelor oceanice, ci
navigau cat mai aproape de t:lrm. in Marea
Mediteran:1 continuau s:1 fie folosite galerele
(nave cu multe vasle), In timp ce nordicii
~i-au construit cornbii solide cu panze.
Idei ~i inova\ii
Toate acestea au lncurajat adoptarea de
metode ~i idei noi, de~i In multe zone datinile
~i traditiile impiedicau schimbarea. Boltile
lnalte ale catedralelor gotice exprimau o cre-
dint:l lnfl:1c:1rata:, lns:1 se In:1ltau spre cer
datorita: progreselor tehnologice care f:1ceau
posibil:1 ridicarea arcurilor ~i distribuirea pre-
siunilor aferente In mod eficient. Productia de
postav a beneficiat de asemenea de inovatii
importante -vartelnita ~i fabrica textil:1 -
inventate In jurul secolelor X ~i XII. incetul cu
lncetul, europenii lncepeau s:1-~i dovedeasc:1
una din cele mai remarcabile calit:1ti -capaci-
tatea nu numai de a face inovatii, ci ~i de a le
i,ntrebuinta In mod eficient.
Chestiuni financiare
Cu toate acestea, economia european:1 avea o
ftnantare fragil:1 ~i nesigurn. Moneda de argint
era acceptata: ca moned:1 de schimb, dar exis-
tau multe versiuni false ale acesteia, iar
comerciantii vicleni canta:reau, nu num:1rau,
banii primiti. Capitalul era redus ~i se f:1ceau
eforturi pentru cre~terea acestuia, deoarece
Biserica cre~tin:1 interzicea acordarea de do-
banzi, considerat:1 specul:1 cu bani. Desigur ,
nimeni nu vroia s:1 ri~te imprumutand bani
f:1rn o recompens:1 ulterioarn, lumea folosin-
du-se de multe trucuri In elaborarea cori-
tractelor de lmprumut, pentru a ascunde fap-
tuLc:1 dobanda era de fapt perceputa:.
O altemativ:1 importanta: consta In lmpru-
mutarea sumelor de bani de la c:1m:1tari evrei,
care erau scutiti de prohibitia cre~tin:1. Evreii
aveau voie s:1 practice foart~ putine meserii,
prin urmare, multi imprumutau bani celor
care aveau nevoie. O parte din evrei au
devenit foarte bogati -riscul de a fi _jefuiti ~i
uci~i fiind astfel f6arte ridicat. Prejudec:1tile
religioase au accentuat resentimentele pe
O Simboluri ale bresleJor. in bresle erau
organiza'i practican,ii anumitor meserii
-fierari, ~elari, croitori etc. Ele stabileau
fiecare aspect al comer,ului -pre,uri, stan-
darde ~i condi,ii de munc3.
macelari berari
O Guvernul Prin~ilor. un manuscris francez.
infa,i~eaza o scena stradala. Chio~curile
mobile din pie~e au fost inlocuite ulterior cu
chio~curi fixe, iar apoi cu magazine mici, dea-
supra carora se aflau locuin~e.
O Imagine prezentand 1esatori, datand din
secolul al Xll-lea, luata dintr-o carte cu
psalmi. Anglia era principalul furnizor de lana
pentru industria textila din Flandra ~i Italia.
motive economice, facand din evrei victime
inevitabile ale aproape tuturor mi$carilor
sociale medievale. Rolul lor 1n finantarea
activitatii economice a fost important pana In
secolul al XIV-lea, cand acesta a fost preluat
de finantatorii italieni care 1ncepusera sa dez-
volte operatiunile bancare moderne.
Impactul social al expansiunii medievale a
fost profund. in secolul XII, relatiile monetare
Incepusera sa transforme 1n totalitate institutii-
le feudale. Proprietarii de pamant aveau
nevoie de bani pentru a cumpara bunurile
oferite de negustori $i, In consecinta, faceau
agricultura pentru profit, sau percepeau bani
pentru cel putin o parte din rente. Multi cav-
aleri au devenit aristocrati $i nu razboinici,
preferand sa-l plateasca pe rege In loc sa-l
slu;easca mergand la razboi; $i, la randullor,
regii $i marii nobili erau bucuro$i sa poata
angaja trupe In loc sa se bazeze pe serviciul
feudal deosebit de rigid. Chiar $i taranii foarte
saraci erau afectati, deoarece cei mai des-
curcareti dintre ei puteau sa stranga bani pen-
tru a-$i rascumpara libertatea.
Cu toate acestea, dezvoltarea unei eco-
nomii bazate pe bani a fost un proces foarte
lent, departe de a fi complet chiar $i c~tre
sfaf$itul Evului Mediu. intr-o mare masura,
practicile feudale s-au adaptat la noi circum-
stante In loc sa fie abolite, iar oranduirea aris-
tocratica $i cavalereasca a supravietuit timp de
secole. Stapanirea $i loialitatea, vite;ia
razboinicilor, prestigiul numero$ilor propri-
etari $i minunatele spectacole In aer liber ,
aveau sa se pastreze ca valori aristocratice pri-
mordiale pana In vremuri moderne. Expan-
siunea europeana a durat pana 1n secolul XIII.
Importanta din ce In ce mai mare a Nordului
ceaprazari negustori de pe~te
81
 SOCIETATEA ~I COMERTUL IN EVUL MEDIU

slujba Imp~ratului Kubla Khan. Marco Polo a
c~l~torit 1n multe p~rti ale Asiei In slujba ser-
viciului imperial, Inainte s~ se Intoarcl la
Venetia In 1295, urmand s~-~i descrie expe-
rientele In Cdldtoriile lui Marco Polo.
E~ecuri ~i reveniri
Secolul XIV a fost caracterizat de multe e~e-
curi. Dezintegrarea imperiului mongol a
Ingreunat din nou accesulspre Orient. Existau
numeroase semne c~ Europa era deja
suprapopulata ~i c~ limitele capacit~tilor de
productie fusesern atinse.
Cea mai devastatoare dintre toate a fost
1:'
~
aparitia Ciumei Negre, o epidemie sinistr~
.c
::; care a secerat aproximativ o treime din popu-
o
O
.c
latia Europei. Rezultatul a fost o concentrare
"-
general~ pe toate fronturile. Multe sate au fost
~
~
c
.c
.g
pa:rnsite $i o mare parte din pa:mant a ra:mas
necultivat. Comertul s-a restrans. Tulbura:rile
sociale s-au accentuat, iar nevoia disperat:1 de
forta: de munca: a marilor proprietari de
pa:mant le da:dea ta:ranilor posibilitatea de a
stabili conditii avantajoase pentru ei. Robia a
dispa:rut rapid $i pana: la sfar$itul secolului
multi ta:rani au devenit liberi. Astfel, Ciuma
Neagrn a grnbit trecerea spre o economie
monetara:.
Europa $i-a revenit treptat dupa: aceste
dezastre, secolul XV fiind foarte promita:tor.
Foarte importante erau 1mbuna:t:1tirile aduse
navelor maritime $i incursiunile lndrnznete ale
portughezilor pe coasta Africii. Fa:rn sa:-$i dea
seama, europenii se aflau la lnceputul unei
noi ere de explornri, cuceriri, comert $i colo-
niza:ri.

O Cimitar in Evu! Mediu. pani in seco!u! a!

XIV-tea, !uarea de dobanzi a fost interzisi de
Biserici, banii fiind imprumuta,i de obicei de
evrei, cirora nu !i se interzicea perceperea de
dobanzi.

a fast pus:l In evident:l de fandarea Ligii

Hanseatice, farrnat:l din ora~e ca Lilbeck,
Hamburg, Koln ~i Danzig, care urm:lreau tinte
commune(roetade de securitate pentru elimi-
narea pirateriei). jn secalul XIV, Liga
cuprindea peste o sut:l de merobri. Dup:l
aceast:l perioad:l, declinul acesteia Incepe,
lent dar sigur, ea disp:lrand complet doar la
sfar~itul secolului XVII.

Deschideri spre Orient

Comertul cu Orientul a fost facilitat de marile
cuceriri mongole din secolul XIII, care au dat
caravanelor (grupuri de negustari ce c:ll:lto- ~
reau Iropreun:l) posibilitatea de a trece :3
nestanjenite prin iroperiul asiatic. ~
Negustorii venetieni se aventurau acuro ~
dincolo de estul Mediteranei ~i de Marea ~
Neagr:l, iar unul dintre ace~tia, Marco Polo, a ~
ajuns pan:lln Cathay (China) unde s.a pus In :g

O Oxford (Anglia) O Vene~ia in 1338. O Marco Polo il

in Evul Mediu. in Vene~ia a prosperat intalne~te pe Kubla
secolul XIII, Oxfordul in urma comer~ului Khan. Marco Polo a
putea fi comparat, cu Orientul, care a scris despre popu-
ca centru de imboga~it Italia la1ia covar~itoare ~i
inva~amant. cu incepand cu secolul economia prosper3 a
Parisul ~i Bologna. XII. Chinei.

82
Istorie universal~ 29 -MOARTEA NEAGRA ,