6.

ANALIZA APROVIZIONĂRII, ASIGURĂRII ŞI UTILIZĂRII RESURSELOR

MATERIALE

6.1. Conţinutul şi sarcinile aprovizionării şi asigurării întreprinderii cu resurse materiale

Relaţiile activităţii de producţie în condiţiile economiei de piaţă ne obligă să privim cu un

sens nou la toate particularităţile, proprii activității de aprovizionare şi asigurare a fiecărei
întreprinderi cu resurse materiale.
Principiul de bază utilizat în acest domeniu este procurarea avantajoasă a mărfurilor şi
resurselor materiale pentru procesul de producţie, cît şi folosirea lor eficientă.
În acest context sarcinile principale ale analizei la tema dată sunt:
1. Aprecierea gradului de aprovizionare şi asigurare a întreprinderii cu resurse materiale.
2. Apecierea eficienţei utilizării resurselor materiale în baza indicatorilor generalizatori
sintetici.
3. Calculul şi aprecierea factorilor folosiți la aprovizionarea, asigurarea şi utilizarea
resurselor materiale asupra modificării VPF, cît şi a produsului concret privind utilizarea
materialului concret.
4. Evidenţierea rezervelor interne în acest domeniu şi elaborarea măsurilor concrete
pentru modificarea lor.

6.2. Analiza aprovizionării şi asigurării întreprinderii cu resurse materiale

În practica analitică există mai multe metode folosite la aprecierea gradului de

aprovizionare şi asigurare a întreprinderii cu resurse materiale. Practic, toate se bazează pe
informaţia operativă existentă în acest domeniu (de regulă, pe fiecare lună în parte).
În cele mai dese cazuri se apreciază:
 coeficientul de aprovizionare (ca raportul dintre cantitatea intrată pe fiecare material în
parte la cantitatea necesară);
 coeficientul de asigurare (ca raportul dintre cantitatea asigurării necesarului la
cantitatea necesară)
Pentru calculul acestor coeficienţi se utilizează tabelul 6.1.

Tabelul 6.1. Aprecierea aprovizionării şi asigurării întreprinderii cu resurse materiale

(materiale de construcţie, de montare şi reparare)
Denumirea Necesar, кg Stoc Intrări Asigurarea necesarului Stoc
materialului iniţial, final кg
(materiei prime) lunar zilnic кg data Q, кg zile Q, кg
A 1 2 3 4 5 6 7 = 6*2 8= 5-7

Materiale de 76900 5300 28450 x x 5 26500 1950

construcţie, de
montare şi reparare

- perioada I x x x 5 25340 4 21200 4140

- perioada II x x x 20 33070 6 31800 1270
- perioada III x x x 26 22290 4 21200 1090
TOTAL x x x x 80700 19 100700 8450

Coeficientul de aprovizionare:
Kap = (80700/76900)·100 = 104,94%;

Coeficientul de asigurare:
Kasi = (100700/76900)·100 = 130,94%.
 Notă:
 Dacă avem intrări de 500 materiale, atunci alegem ponderea cea mai mare;
 Pentru perioada a III se iau numai ultimele zile pînă la sfîrşitul lunii 30-26 = 4

Concluzie. În baza datelor din tabelul 6.1 se poate constata că gradul de aprovizionare şi
asigurare a întreprinderii analizate cu materiale de construcţie, de montare şi reparare a fost
împlinit respectiv cu 104,94 şi 130,94%. Totuşi, e de menţionat că dacă la nivel de aprovizionare
întreprinderea cu succes a suportat programul de intrări a materialelor de construcţie, de montare
şi reparare, apoi la nivel de asigurare rezultatul obţinut este foarte mare şi practic dovedeşte că
concordanţa dintre aceşti doi coeficienţi nu este respectată (nejustificată), ceea ce demonstrează
că la nivel de asigurare întreprinderea analizată are rezerve interne de majorare a produselor
fabricate la care materialul respectiv ocupă ponderea cea mai mare.
În acest exemplu atestăm trei situaţii:
1. Ambii indicatori sînt subunitari (mai puţin de 100), ceea ce se apreciază negativ şi
practic influenţează direct asupra procesului de producţie şi reducerea Q a produselor fabricate.
2. Primul coeficient este subunitar, iar coieficientul al doilea supraunitar. Astfel de
situaţie se apreciază pozitiv şi dovedeşte că întreprinderea dată a utilizat toate rezervele interne
legate de utilizarea stocurilor (folosirea maximală a stocului iniţial şi aducerea stocului final la
nivelul minim, deşi numai în condiţiile dacă reducerea stocului final nu va contribui la
modificarea negativă a ritmicităţii produselor care vor fi fabricate în luna următoare).
3. Cînd ambii coeficienți sînt supraunitari, iar cel din urmă (coeficient de asigurare)
depăşeşte cu mult coeficientul de aprovizionare.
Printre factorii de producţie locul principal îl ocupă resursele materiale. Actualmente,
fiecare unitate economică în parte trebuie să-şi formeze un sistem favorabil de aprovizionare cu
resurse materiale pentru a nu întrerupe procesul de producţie.
Analiza stocurilor se efectuează conform tabelului 6.2.

Tabelul 6.2. Componenţa şi mişcarea stocurilor de materiale pe parcursul anului de

gestiune
mii lei
Nr Compo-nenţa Soldul iniţial Mişcarea Soldul la sfîrș. Consumul
d/o materialelor perioadei zilnic

intrare consum
1 2 3 4 5 6= (5/4) ·360
1 Materie primă şi 1485,7 8942,1 23327,7 200,1 3,08
materiale de bază
2 Combustibil 38,9 326,9 336,4 29,4 31,5
3 Ambalaj 1566,8 22457,8 22239,4 1785,2 29
4 Piese de schimb 271,9 178,7 236,6 214,0 326
5 Alte materile 2407,7 3100,9 3983,6 1525 138
6 Atelierele de 32,7 11,9 21,8 22,8 377
construcție
7 Obiecte de mică 193,6 196,5 270,0 120,1 160
valoare şi scurtă durată
TOTAL 19097,3 35214,8 50415,5 3896,8 28

Concluzie. În baza datelor din tabelul 6.2 se poate constata că întreprinderea analizată îşi
poate asigura procesul de producţie cu toate materiale necesare doar cu 3 zile înainte de a începe
perioada de gestiune. Această situaţie este destul de costisitoare.
6.3. Analiza eficienţei utilizării materialelor

Eficienţa utilizării materialelor poate fi exprimată prin doi indicatori generatori sintetici, şi
anume:

1. Randamentul materialelor consumate:

(6.1)

unde: CM este consumul de materiale.

2. Consumul specific de materiale:

CM
C s= . (6.2)
VPF
Analiza eficienţei utilizării resurselor materiale se efectuează în conformitate cu tabelul 6.3.

Tabelul 6.3. Baza informaţională pentru analiza eficienţei utilizării resurselor materiale
Nr. Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea
d/o (+,-)
1 Consumul total de materie, mii lei 20877,5 21875,9 +998,4
2 Volumul producţiei fabricate, mii lei 20715,0 30340,0 +9625,0
3 Consumul specific de materiale, lei (1/2∙100) 100,78 72,10 -28,68
4. Randamentul materialelor consumate, lei 0,9922 1,3887 +0,3947

Concluzie: În baza datelor din tabelul 6.3 putem constata că la întreprinderea analizată
consumul specific de materiale s-a micşorat pe parcursul anului de gestiune cu 28,68 lei, iar
randamentul materialelor s-a majorat în această perioadă cu 0,3947 lei. Totuşi, trebuie de
menţionat că numai randamentul materialelor consumate reflectă gradul de eficienţă, iar consumul
specific de materiale reflectă necesitatea de resurse materiale pentru fabricarea unui volum de
produse concret.

6.4. Calculul influenţei factorilor ce ţin de aprovizionarea şi utilizarea resurselor materiale

la devierea VPF şi produsului concret privind utilizarea materialului concret

În practica analitică eficienţa utilizării resurselor materiale, cît şi calculul şi aprecierea

factorilor generalizatori ce ţin de aprovizionarea, asigurarea şi utilizarea lor se efectuează în două
etape:

Prima etapă se efectuează pe baza utilizării indicatorilor valorici în total pe întreprindere.

În această etapă se calculează şi se apreciază influenţa a doi factori asupra devierii VPF:
- modificarea resurselor materiale (factor cantitativ);
- modificarea randamentului resurselor materiale (factor calitativ):
VPF
VPF = RM · RM = RM · RRM . (6.3)
Calculul şi aprecierea se efectuează prin metoda diferenţelor absolute cu factori conform
tabelului 6.4.
Tabelul 6.4. Calculul influienţei factorilor generali ce ţin de asigurarea resurselor materiale
la devierea VPF
Anul curent Abaterea inclusiv sub influenţa
Indicatorii
absolută
progra-mat efectiv  RM  RRM
A 1 2 3 4 5
 1. Volumul producţiei 20877,5 21875,9 9625,0 +990,6 +8634,4
fabricate, mii lei

2. Consumul total de 20877,5 21875,9 +998,4 x x

materiale, mii lei
3. Randamentul resurselor 0,9922 1,3887 +0,3947 x x
materiale, lei (1/2)

Concluzie. Conform rezultatelor obţinute, din tabelul 7.4 putem constata că la

întreprinderea analizată asupra majorării volumului producţiei fabricate cu 9625 mii lei au
influenţat următorii doi factori:
1. Modificarea resurselor materiale care faţă de nivelul programat s-a majorat cu 990,6 mii lei a
contribuit la creşterea indicatorului rezultativ respectiv cu 990,6 mii lei:
(+998,4) · 0,9922.
2. Modificarea randamentului resurselor materiale majorîndu-se faţă de nivelul programat a
contribuit la creşterea volumului producţiei fabricate, respectiv cu 8634,4 mii lei:
(+0,3047) · 21875,9
BIF: (+990,6) +8634,4 = + 9625,0 mii lei.
Deci rezultatele analizei factoriale fac posibilă constatarea că la majorarea volumului
producţiei fabricate a contribuit atît factorul calitativ, cît şi factorul cantitativ.
În a doua etapă apare necesitatea unei analize aprofundate în domeniul examinării factorilor
ce ţin de aprovizionarea şi utilizarea unui material concret la fabricarea unui produs concret (se
efectuează în unităţi naturale). Astfel, la abaterea volumului produsului concret privind utilizarea
materialului concret influenţează următorii factori:
1) modificarea soldului materialului concret la începutul perioadei (Si);
2) modificarea intrărilor de material de la furnizori pe parcursul perioadei (I);
3) modificarea normei de consum a materialului concret (Nc);
4) modificarea soldului materialului concret la finele perioadei (Sf).
Preventiv, toată informaţia necesară se colectează în tabelul 7.5.
Tabelul 6.5. Date iniţiale pentru analiză
Unitatea Anul de gestiune Abaterea
Indicatorii de progra-mat efectiv absolută
măsură (+/-)
A B 1 2 3
1. Fabricarea salopetelor buc 3400 3600 +200
2. Stocul de material la înc. perioadei de gestiune m 4000 4100 +100

3. Intrarea materialului de la furnizori m 5800 6000 +200

4. Consumul de material pentru fabricarea m 6200 6900 +600

salopetelor (r.2+r.3-r.6)
5. Norma de consum pe o unitate de produs (4/1) m 1,824 1,917 +0,093

6. Stocul de material la sfîrşitul perioadei m 3600 3200 -400

În baza datelor din tabelul 6.5, efectuăm analiza factorială.

Tabelul 6.6. Calculul influenţei factorilor ce ţin de aprovizionarea şi utilizarea

îmbrăcămintei speciale
Rezultatul
Calculul
Metoda de influenţei
Factorii influenţei
calcul (+/-),
factorilor
buc.
A B 1 2
1. Modificarea stocului iniţial
Si / Nc0 (+100) / 1,824 +54,82
 2. Modificarea intrărilor I / Nc0 (+200) / 1,824 +109,65
3. Modificarea normei de
consum -((Nc1 - Nc0 )/ Nc0 )*Q1 -((+0,093)/1,824)*3600 -183,55

4. Modificarea stocului final

-(Sf / Nc0 ) -((-400)/1,824) +219,30
Total x x +200

Concluzie. Conform rezultatelor obţinute, din tabelul 7.6 constatăm că la întreprinderea

în cauză a fost supraîndeplinită programa de producţie la fabricarea îmbrăcămintei speciale cu
200 buc. Această abatere a fost asigurată de majorarea stocului iniţial cu 100 m, creşterea
întrărilor de material cu 200 m şi de reducerea stocului final cu 400 m, care au contribuit la
creşterea indicatorului rezultativ, respectiv cu 54,82; 109,65 şi 219,30 buc. Negativ a influenţat
creşterea normei de consum cu 0,093 m, care a contribuit la reducerea produsului finit respectiv
cu 183,55 buc.