Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Coeficientul de aprovizionare:
Kap = (80700/76900)·100 = 104,94%;
Coeficientul de asigurare:
Kasi = (100700/76900)·100 = 130,94%.
Notă:
Dacă avem intrări de 500 materiale, atunci alegem ponderea cea mai mare;
Pentru perioada a III se iau numai ultimele zile pînă la sfîrşitul lunii 30-26 = 4
Concluzie. În baza datelor din tabelul 6.1 se poate constata că gradul de aprovizionare şi
asigurare a întreprinderii analizate cu materiale de construcţie, de montare şi reparare a fost
împlinit respectiv cu 104,94 şi 130,94%. Totuşi, e de menţionat că dacă la nivel de aprovizionare
întreprinderea cu succes a suportat programul de intrări a materialelor de construcţie, de montare
şi reparare, apoi la nivel de asigurare rezultatul obţinut este foarte mare şi practic dovedeşte că
concordanţa dintre aceşti doi coeficienţi nu este respectată (nejustificată), ceea ce demonstrează
că la nivel de asigurare întreprinderea analizată are rezerve interne de majorare a produselor
fabricate la care materialul respectiv ocupă ponderea cea mai mare.
În acest exemplu atestăm trei situaţii:
1. Ambii indicatori sînt subunitari (mai puţin de 100), ceea ce se apreciază negativ şi
practic influenţează direct asupra procesului de producţie şi reducerea Q a produselor fabricate.
2. Primul coeficient este subunitar, iar coieficientul al doilea supraunitar. Astfel de
situaţie se apreciază pozitiv şi dovedeşte că întreprinderea dată a utilizat toate rezervele interne
legate de utilizarea stocurilor (folosirea maximală a stocului iniţial şi aducerea stocului final la
nivelul minim, deşi numai în condiţiile dacă reducerea stocului final nu va contribui la
modificarea negativă a ritmicităţii produselor care vor fi fabricate în luna următoare).
3. Cînd ambii coeficienți sînt supraunitari, iar cel din urmă (coeficient de asigurare)
depăşeşte cu mult coeficientul de aprovizionare.
Printre factorii de producţie locul principal îl ocupă resursele materiale. Actualmente,
fiecare unitate economică în parte trebuie să-şi formeze un sistem favorabil de aprovizionare cu
resurse materiale pentru a nu întrerupe procesul de producţie.
Analiza stocurilor se efectuează conform tabelului 6.2.
intrare consum
1 2 3 4 5 6= (5/4) ·360
1 Materie primă şi 1485,7 8942,1 23327,7 200,1 3,08
materiale de bază
2 Combustibil 38,9 326,9 336,4 29,4 31,5
3 Ambalaj 1566,8 22457,8 22239,4 1785,2 29
4 Piese de schimb 271,9 178,7 236,6 214,0 326
5 Alte materile 2407,7 3100,9 3983,6 1525 138
6 Atelierele de 32,7 11,9 21,8 22,8 377
construcție
7 Obiecte de mică 193,6 196,5 270,0 120,1 160
valoare şi scurtă durată
TOTAL 19097,3 35214,8 50415,5 3896,8 28
Concluzie. În baza datelor din tabelul 6.2 se poate constata că întreprinderea analizată îşi
poate asigura procesul de producţie cu toate materiale necesare doar cu 3 zile înainte de a începe
perioada de gestiune. Această situaţie este destul de costisitoare.
6.3. Analiza eficienţei utilizării materialelor
Eficienţa utilizării materialelor poate fi exprimată prin doi indicatori generatori sintetici, şi
anume:
Tabelul 6.3. Baza informaţională pentru analiza eficienţei utilizării resurselor materiale
Nr. Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea
d/o (+,-)
1 Consumul total de materie, mii lei 20877,5 21875,9 +998,4
2 Volumul producţiei fabricate, mii lei 20715,0 30340,0 +9625,0
3 Consumul specific de materiale, lei (1/2∙100) 100,78 72,10 -28,68
4. Randamentul materialelor consumate, lei 0,9922 1,3887 +0,3947
Concluzie: În baza datelor din tabelul 6.3 putem constata că la întreprinderea analizată
consumul specific de materiale s-a micşorat pe parcursul anului de gestiune cu 28,68 lei, iar
randamentul materialelor s-a majorat în această perioadă cu 0,3947 lei. Totuşi, trebuie de
menţionat că numai randamentul materialelor consumate reflectă gradul de eficienţă, iar consumul
specific de materiale reflectă necesitatea de resurse materiale pentru fabricarea unui volum de
produse concret.