Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Educație Fizica și Sport

Facultatea: Protecție, Pază și Securitate

Specialitatea: Securitate Civilă și Publică

Referat
La disciplina: Dreptul Constituțional

Tema: CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

A realizat: Pavelcu Mihail

Stundent gr.104
A vefiricat: Pelin Olesea
Lector universitar

Chișinău, 2021
1
 Cuprins

1. Indroducere …………………………………………………………………

2. Premise istorice………………………………………………………….

3. Rolul și atribuțiile curții………………………………………………....

3.1 Poziţia Curţii Constituţionale în sistemul organelor de stat ………..

3.2 Atribuţiile Curţii Constituţionale……………………………………..

4. Președintele Curții Constituționale………………………………......…

5. Structura organizatorică……………………………………………….

6. Concluzie...............................................................................................

6. Bibliografie……………………………………………………………………

2
 1.Introducere

Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CCM) este unica autoritate ce realizează

jurisdicția constituțională în Republica Moldova. Ea este independentă față de puterea
legislativă, executivă și judecătorească și se supune doar Constituției, garantând supremația
Constituției, asigurând realizarea principiului separării puterilor în stat, precum și
responsabilitatea statului față de cetățean și a cetățeanului față de stat. Funcția primară a Curții
este controlul constituționalității actelor normative și anularea normelor juridice care contravin
Constituției, precum și interpretarea Constituției. Curtea activează conform propriei jurisdicții,
în baza principiilor independenței, inamovibilității, colegialității, legalității și publicității. În
activitatea sa Curtea dispune de autonomie financiară și de buget propriu, acesta fiind distinct
în bugetul de stat. Potrivit art.136 din Constituție, Curtea Constituțională este alcătuită din șase
judecători, numiți pentru un mandat de șase ani. Doi judecători sunt numiți de parlament, doi
de guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii. Judecătorii constituționali beneficiază
de imunitate. Ei nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați (cu excepția cazurilor de infracțiune
flagrantă), trimiși în judecată penală sau contravențională fără încuviințarea prealabilă a Curții
Constituționale. Ei pot deține această funcție pe durata a două mandate.

2.Premisele istorice

Reforma constituţională a fost determinată în Republica Moldova de necesitatea schimbării

sistemului politic şi economic, astfel, elaborarea proiectului Constituţiei RM a fost condiţionată
de necesitatea creării unui cadru juridic de evoluţie spre un stat de drept şi democratic, suveran şi
independent, unitar şi indivizibil. Necesitatea creării unei autorităţi constituţionale independente
a fost exprimată de către reprezentanţii doctrinei autohtone, fiind uşor preluată şi implementată
de către comisiile parlamentare şi Comisia pentru definitivarea proiectului Constituţiei, prin
introducerea unui titlu separat în Constituţia RM din 1994. Astfel, Titlul V din Constituţie a
conferit Curţii Constituţionale statutul de autoritate unică de jurisdicţie constituţională pe
teritoriul RM, fiind independentă de orice altă autoritate publică şi supunându-se doar
Constituţiei, tot ea fiind garantul supremaţiei Constituţiei (art.134). Concomitent, Legea
Supremă reglementează expres atribuţiile acesteia (art.135), statutul judecătorilor constituţionali
(art.137, art. 138, art.139), precum şi valoarea juridică a actelor Curţii Constituţionale (art.140).
Statutul Curţii Constituţionale a fost ulterior dezvoltat prin Legea nr. 317-XIII din 13 decembrie

3
1994 cu privire la Curtea Constituţionala şi Codul jurisdicţiei constituţionale nr. 502-XIII din 16
iunie 1995.

Astfel, la 23 februarie 1995 a fost creată Curtea Constituţională, prima şi unica autoritate de
jurisdicţie constituţională în istoria Republicii Moldova. Primul act pronunţat de Curte a fost
Avizul din 18 aprilie 1995, acesta exprimând poziţia Curţii la sesizarea depusă de Preşedintele
Republicii Moldova privind modificarea art.13 şi art. 118 din Constituţie. Curtea a decis că
Legea privind modificarea art.13 şi 118 din Constituţie corespunde prevederilor constituţionale.

3.Rolul si atributiile curții

3.1 Poziţia Curţii Constituţionale în sistemul organelor de stat

În calitate de organ ce realizează jurisdicţia constituţională, Curtea este independentă faţă de

puterea legislativă, executivă şi judecătorească, ea se supune doar Constituţiei, garantând
supremaţia Constituţiei, asigurând realizarea principiului separaţiei puterilor în stat, precum şi
responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat. Curtea Constituţională
reprezintă un organ constituţional independent al statului, funcţia primară a Curţii
Constituţionale fiind controlul constituţionalităţii actelor normative şi anularea normelor juridice
care contravin Constituţiei, precum şi interpretarea Constituţiei. Curtea activează conform
propriei jurisdicţii, in baza principiilor independenţei, inamovibilităţii, colegialităţii, legalităţii si
publicităţii. În activitatea sa Curtea dispune de autonomie financiară şi de buget propriu,acesta
fiind distinct în bugetul de stat.

3.2 Atribuţiile Curţii Constituţionale

Activitatea Curţii Constituţionale este una organizatorică, de supraveghere, îndreptată spre a

atenţiona autorităţile publice, actul cărora este supus controlului, să înlăture normele ce contravin
Constituţiei şi să oprească acţiunea actului normativ, dar dreptul de a-l modifica sau anula revine
organului ce l-a adoptat. Hotărârile pentru controlul constituţionalităţii sunt executorii şi
definitive, atrăgând nulitatea actului normativ sau dispoziţiilor acestuia declarate
neconstituţionale. În acest context, Curtea Constituţională devine un „arbitru" suprem în materia
„examinării în exclusivitate a chestiunilor de drept".

4
În calitate de unică autoritate de jurisdicţie constituţională, Curtea îşi exercită atribuţiile potrivit
prevederilor art. 135 din Constituţie, art. 4 al Legii cu privire la Curtea Constituţională şi art. 4 al
Codului jurisdicţiei constituţionale:

● Exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor, regulamentelor şi hotărârilor

Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi dispoziţiilor
Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
● interpretează Constituţia;
● se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
● confirmă rezultatele referendumurilor republicane;
● confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova,
validează mandatele deputaţilor şi al Preşedintelui Republicii Moldova;
● constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, demiterea Preşedintelui
Republicii Moldova, interimatul funcţiei de Preşedinte, imposibilitatea Preşedintelui
Republicii Moldova de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile;
● rezolvă excepţiile de neconstituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă
de Justiţie;
● hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid.

4. Președintele Curții Constituționale

Președintele Curții Constituționale este ales prin vot secret, pentru un termen de 3 ani, cu
majoritatea de voturi ale judecătorilor Curții (art.136 alin. (3) din Constituția RM, art. 7 alin.
(1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională). Dacă în primul tur de scrutin candidații la
funcția de Președinte al Curții Constituționale nu întrunesc majoritatea de voturi, urmează al
doilea tur de scrutin unde este ales în calitate de președinte judecătorul care a obținut cel mai
mare număr de voturi. Dacă în cel de-al doilea tur de scrutin candidații întrunesc același număr
de voturi, președintele CC este ales prin tragerea la sorți între candidați. Curtea Constituțională
alege un judecător care exercită funcțiile președintelui în timpul absenței acestuia (art.7 alin.
(3), (4), (5) din Legea cu privire la Curtea Constituțională).

5
 5. Structura organizatorică

Plenul Curții Constituționale, alcătuit din judecătorii Curții, îndeplinește atribuțiile acesteia,
prevăzute de Constituție și de lege. Plenul poate lua orice măsură necesară pentru buna
desfășurare a activității Curții. Curtea Constituțională lucrează legal în prezența a două treimi
din numărul judecătorilor. Plenul decide cu votul majorității judecătorilor Curții, dacă prin lege
nu se prevede altfel. Convocarea plenului se face cu anunțarea ordinii de zi, care se adoptă în
plen, la începutul ședinței.

6
 6. Concluzie

Pe data de 23 februarie 1995 a fost creată Curtea Constituţională, prima şi unica autoritate
de jurisdicţie constituţională în istoria Republicii Moldova.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CCM) realizează jurisdicția constituțională

în Republica Moldova. Ea este independentă față de puterea legislativă, executivă și
judecătorească și se supune doar Constituției, garantând supremația Constituției, asigurând
realizarea principiului separării puterilor în stat, precum și responsabilitatea statului față de
cetățean și a cetățeanului față de stat. În activitatea sa Curtea dispune de autonomie financiară
și de buget propriu, acesta fiind distinct în bugetul de stat.

Activitatea Curţii Constituţionale este una organizatorică, de supraveghere, îndreptată spre

a atenţiona autorităţile publice, actul cărora este supus controlului, să înlăture normele ce
contravin Constituţiei şi să oprească acţiunea actului normativ, dar dreptul de a-l modifica sau
anula revine organului ce l-a adoptat.

În calitate de unică autoritate de jurisdicţie constituţională, Curtea îşi exercită atribuţiile

potrivit prevederilor art. 135 din Constituţie, art. 4 al Legii cu privire la Curtea Constituţională
şi art. 4 al Codului jurisdicţiei constituţionale.

7
 6. Bibliografia

https://lege5.ro/Gratuit/geztqobyg4/plenul-curtii-constitutionale-lege-47-
1992?dp=gq2dqnzsg44tq

https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Constitu%C8%9Bional
%C4%83_a_Republicii_Moldova

https://www.constcourt.md/