Cap 3 Si 4 Hepatita

CAPITOLUL 3
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU HEPATITĂ

VIRALĂ ACUTĂ DE TIP A
3.1. Internarea bolnavului și asigurarea condițiilor de spitalizare
A. Internarea bolnavului
Internarea în spital constituie un eveniment important în viaţa bolnavului. El se
desparte de mediul familial (se întrerup legăturile permanente cu: familia, munca, prietenii săi)
şi datorită sănătăţii precare este nevoit să recurgă la ajutorul cadrelor medicale.
Este foarte important ca tot personalul să se comporte corespunzător, urmărindu-se
câştigarea încrederii bolnavului, factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborări sincere
între bolnav şi personalul medical. O atenţie deosebită se va acorda însoţitorilor bolnavului
care trebuie liniştiţi, convingându-i că bolnavul lor va fi bine îngrijit, deoarece neliniştea lor se
poate transmite de cele mai multe ori şi bolnavului.
Internarea în spital se face pe baza biletelor de internare emise de dispensar,
policlinică sau cabinete medicale particulare. Bolnavul se prezintă la serviciul de primire, unde
medicul îl consultă, culege datele anamnestice ( date care vor fi trecute apoi în Foaia de
Observaţie), şi apoi pune diagnosticul prezumtiv.
Pentru secţiile de boli infecto-contagioase este de dorit ca diagnosticul să fie exact
pentru a preveni o infecţie nozocomială. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci bolnavul va fi
izolat singur într-o cameră, până la stabilirea diagnosticului. După stabilirea diagnosticului
bolnavul va fi îndrumat spre biroul de internări unde va fi înregistrat şi i se va completa Foaia
de Observaţie clinică cu datele de identitate şi adresa completă (exactă).
După completarea tuturor formularelor necesare luării în evidenţă, bolnavul va fi
condus în camera de dezbrăcare. Hainele şi efectele vor fi înregistrate în vederea
înmagazinării pe perioada cât bolnavul va fi internat. Pentru hainele preluate şi depuse la
magazie bolnavul va primi un bon de preluare, iar obiectele de valoare ( acte, bani, etc.) vor fi
predate însoţitorului sau vor fi depuse la administraţia spitalului cu un proces verbal. Este
obligatoriu ca hainele de pe secţia de boli infecto-contagioase să fie deparazitate şi
dezinfectate înainte de înmagazinare .
După dezbrăcare, bolnavul va fi îmbăiat (şi deparazitat la nevoie) şi va primi pijama
curată, papuci, halat. Bolnavul astfel pregătit va fi condus de asistentă în salon unde i se va
arăta patul. Apoi asistenta cântăreşte bolnavul, îl termometrizează, îi măsoară tensiunea
arteriala şi-i ia pulsul. Datele obţinute le va nota în Foaia de Observaţie a bolnavului.
B. Asigurarea condițiilor de spitalizare

Scopul spitalizării bolnavilor este vindecarea. Pentru a realiza acest lucru trebuie
create condiţii prielnice, necesare redării forţei de apărare şi regenerare a organismului.
Repartizarea bolnavului va fi în funcţie de boală, gravitatea bolii şi starea în care se
găseşte, ţinând seama atât de interesele bolnavului nou internat, cât şi de interesele restului
bolnavilor. Ajunşi în salon, asistenta îi va prezenta bolnavului colegii lui de salon creând de la
bun început o atmosferă caldă între bolnavii vechi şi cel nou internat.
Salonul va fi rezervat strict pentru hepatita virală acută, bine luminat, călduros, bine
aerisit, cu cel mult 2-3 paturi cât mai distanţate între ele pentru ca bolnavii să nu se deranjeze
reciproc. Mobilierul va conţine strictul necesar, va fi uşor de curăţat şi estetic, iar zugrăveala
salonului trebuie să fie uniformă dar variată şi în culori pastel. Vesela, lenjeria, instrumentarul
şi orice alt obiect de inventar al secţiei trebuie să fie în stare de strictă curăţenie.
Se vor înlătura toţi excitanţii auditivi, vizuali, olfactivi sau gustativi cu efecte negative
asupra sistemului nervos central (S.N.C).
Se va asigura igiena salonului şi a secţiei ţinându-se cont de condiţiile igienice de
asepsie (mijloace umede): mobilierul va fi spălat zilnic şi dezinfectat iar pe jos se spală de 2-6
ori pe zi, sau chiar de mai multe ori la nevoie.
Lenjeria de pat va fi curată, saltelele şi mobilierul bine întreţinute. Perdelele şi
covoarele reprezintă un rezervor de praf infectat, de aceea nu vor fi menţinute în saloanele cu
bolnavi de hepatită virală acută.
Prin discuţiile asistentă-pacient se aprofundează datele pentru anamneză iar bolnavul
va fi familiarizat cu secţia. I se vor arăta locul şi modul de funcţionare al robinetelor de apă,
aparatelor de semnalizare şi de iluminat; de asemenea i se explică amplasamentul secţiei
(unde este baia, oficiul, camera asistentelor) şi este sfătuit să se adreseze cu curaj asistentei
sau medicului dacă are o problemă.
Desigur secţia are şi un regulament care trebuie respectat de cei internaţi, iar regulile
trebuie să fie prezentate ca sfaturi care vin în ajutorul pacientului pentru evitarea: infecţiilor
nozocomiale, agravării stării lui şi menţinerea unui climat corespunzător de spital.
I se explică orarul meselor, cel al orelor de odihnă. Asistenta trebuie să explice concis
că vizitele sunt strict interzise, la fel şi deplasările în afara secţiei sau dintr-un salon în altul.
Bolnavul cu hepatită virală acută nu are dreptul să părăsească salonul, iar pentru deplasările
la diferite servicii sau anexe ale secţiei va fi însoţit de către asistenta medicală.
Regimul alimentar trebuie respectat cu stricteţe, de aceea îi este interzis să primească
alimente necontrolate de asistentă, de la aparţinători.
Se menţionează rolul odihnei şi al repausului fizic şi psihic în vindecarea bolii sale.
Întrucât odihna şi liniştea sunt un factor esenţial în vindecarea bolnavului cu hepatită virală
acută, asistenta va lua măsuri de respectare strictă a programului secţiei.
3.2. Participarea asistentei medicale la examenul obiectiv
Ajutorul asistentei medicale la examinările clinice este indispensabil în cazul bolnavilor

în stare gravă (astenici, adinamici, somnolenţi, inconştienţi) şi foarte util în cazul tuturor
bolnavilor.
A. Pregătirea psihică a bolnavului

Pregătirea psihică a bolnavului se încadrează în munca de educaţie şi de liniştire pe
care asistenta o duce cu bolnavul din momentul primirii lui pe secţie. Atitudinea ei faţă de
bolnav trebuie să reflecte dorinţa permanentă de a-l ajuta. Crearea climatului favorabil şi
atitudinea prietenoasă, constituie factorii importanţi ai unei pregătiri psihice bune.
În preajma examinărilor de orice natură, asistenta trebuie să lămurească bolnavul
asupra caracterului inofensiv al examinărilor, căutând să reducă la minimum durerile care
eventual vor fi provocate prin unele manopere simple. Bolnavul nu trebuie indus niciodată în
eroare, căci astfel va pierde încrederea în cadrul medical. Dacă însă cunoaşte esenţa şi
importanţa examinărilor, prin încrederea pe care i-a insuflat-o cadrul medical, va suporta mai
uşor suferinţele cauzate de diversele explorări obţinându-se cooperarea lui activă în reuşita şi
operativitatea examinărilor.
Ţinând seama de simţul pudorii asistenta va izola patul cu un paravan în timpul
examinărilor, ceea ce linişteşte pe mulţi bolnavi.
B. Pregătirea materialelor și instrumentelor

Pregătirea materialelor şi instrumentelor pentru examenul obiectiv este realizată tot de
asistentă. Ea va pregăti pentru un examen obişnuit: învelitoare uşoară de flanelă, stetoscop,
spatule linguale sterile, oglindă frontală, tensiometrul, mănuşi de cauciuc sterile, vaselină,
ciocan de reflexe, lanternă electrică, termometru ,creion dermograf, tăviţă renală şi alte
instrumente speciale în funcţie de natura examinării şi de recomandările primite.
Instrumentele vor fi verificate în ceea ce priveşte starea de funcţiune, apoi vor fi
aşezate pe o tăviţă utilizată numai pentru acest scop şi învelite într-un şerveţel.
Asigurarea iluminaţiei necesare pentru examinarea cavităţilor naturale, precum şi
deservirea medicului cu instrumente cer o atenţie permanentă din partea asistentei. Predarea
instrumentelor necesare în timpul examinării diferitelor porţiuni trebuie executată la momentul
oportun, exact atunci când medicul are nevoie de instrumentele, manoperele sau mişcările
respective. Din acest motiv asistenta trebuie să cunoască bine ordinea cronologică a unui
examen obiectiv, să aibă la îndemână instrumentarul şi să stea în apropierea medicului.
C. Pregătirea fizică a bolnavului

Pregătirea fizică a bolnavului se începe cu golirea vezicii înainte de începerea
examinării, pentru ca globul vezical să nu inducă în eroare medicul. Urina nu va fi aruncată
până la aprobarea medicului, pentru ca la nevoie să poată fi examinată la laborator.
Bolnavii trebuie dezbrăcaţi complet cu ocazia examinării, însă dezbrăcarea nu trebuie
făcută neapărat deodată, bolnavul fiind ferit astfel de jenă precum şi de răceală. Asistenta va
urmării ca temperatura din camera de consultaţie să fie corespunzătoare, geamurile închise şi
să se evite circulaţia în timpul cât bolnavul este dezbrăcat. Dacă temperatura aerului este
scăzută bolnavul va fi acoperit totdeauna cu învelitoare de flanelă, lăsând descoperite numai
porţiunile de corp examinate în acel moment.
Bolnavii nu trebuie să stea complet dezveliţi în faţa oricărei examinări, însă dezvelirea
superficială a unei singure părţi a corpului poate ascunde o serie de semne clinice
importante.
D. Aducerea bolnavului în poziția adecvată

Examinarea începe prin luarea anamnezei. În acest timp bolnavul va sta în poziţia cea
mai comodă. La examenul obiectiv însă, el trebuie adus în poziţiile adecvate observaţiei.
Astfel inspecţia generală se face aducând bolnavul în decubit dorsal. Asistenta ajută bolnavul
să se întoarcă, pentru a putea fi observate tegumentele de pe faţa posterioară a corpului.
Aducerea bolnavului în poziţia adecvată examinării şi sprijinirea lui, uşurează mult atât
munca medicului cât şi eforturile bolnavului.
După terminarea examenului obiectiv, bolnavul va fi îmbrăcat şi condus în salon,
instalat în patul său, în poziţia preferată de el. În hepatita virală acută poziţia indicată de
medic pentru o bună irigare a ficatului este cea de decubit dorsal.
Îmbrăcarea şi dezbrăcarea bolnavului trebuie efectuate cu foarte mult tact, grijă şi
fineţe pentru a nu provoca dureri sau mişcări inutile.
3.3. Asigurarea igienei corporale și generale
Toaleta bolnavului constituie una din condiţiile indispensabile ale procesului de

vindecare. Alături de asigurarea condiţiilor indispensabile de igiena ale mediului este necesar
ca asistenta să vegheze asupra igienei corporale a bolnavului. La efectuarea igienei
corporale a bolnavului cu hepatită virală acută, se ţine cont de faptul că este diminuată
capacitatea de adaptare a organismului acesta fiind expus la diferite infecţii secundare.
Bolnavul adult trebuie să se spele şi să facă baie în mod regulat, fie singur (dacă starea
generală îi permite), fie cu ajutorul asistentei (sub forma băii parţiale la pat).
Copiii internaţi cu hepatită virală acută vor fi întotdeauna însoţiţi şi supravegheaţi în
timpul efectuării toaletei (fie totală, fie parţială) de către asistentă. Vor fi ajutaţi să se spele
corespunzător, vor fi învăţaţi regulile stricte de igienă (spălat pe mâini frecvent şi obligatoriu
după folosirea toaletei, spălat pe dinţi după fiecare masă, spălat pe faţă ).
Baia parţială la pat se aplică în cazul bolnavilor cu stare generală alterată şi constă în
spălarea întregului corp pe regiuni, descoperind progresiv numai partea care se va spăla.
Asistenta va avea grijă ca temperatura din salon să fie peste 20ºC, să nu fie curenţi de
aer rece, să aibă la îndemână cele necesare: lighean cu apă caldă 37ºC, săpun, burete,
prosop. Va proteja patul cu muşama (peste care se pune un cearceaf sau prosop) şi va
înlocui pătura cu o flanelă (bolnavul rămânând dezbrăcat).
Ordinea în care se va desfăşura toaleta trebuie să fie respectată: faţă, gât, membre
superioare, partea anterioară a toracelui , abdomenul, partea posterioară a toracelui,
regiunea sacrată, coapse, membre inferioare, organele genitale şi la sfârşit regiunea
perianală.
Apa va fi schimbată de cel puţin 3 ori în timpul efectuării băii parţiale. După baia corect
executată bolnavul se simte înviorat. El va fi pudrat, îmbrăcat, pieptănat şi aranjat în patul a
cărui lenjerie va fi apoi schimbată de către asistentă.
Baia generală se aplică în cazul bolnavilor cu stare generală bună şi se va efectua de
preferinţă o dată la 2-3 zile, sau o dată la săptămână. Timpul favorabil pentru baia generala
este dimineaţa sau seara. În nici un caz nu se va face cu o oră înaintea mesei sau după
luarea mesei, introducerea bolnavului în baie în timpul digestiei fiind interzisă.
Asistenta va avea grijă să aibă la îndemână o cantitate suficientă de apă caldă,
temperatura din camera de baie să nu fie sub sau cu mult peste 21-22ºC, camera de baie să
fie curată şi dezinfectată. Va conduce bolnavul la baie, iar dacă starea sănătăţii lui o permite,
el va fi lăsat să se îmbăieze singur (cu excepţia copiilor care vor fi spălaţi de către asistenta).
Dacă asistenta constată alterarea stării generale a bolnavului sau tulburări subiective,
va întrerupe baia imediat. După terminarea băii bolnavul se acoperă cu un cearceaf de baie
încălzit şi se şterge repede, se îmbracă cu lenjerie curată, cu pijamaua peste care va lua un
halat cald şi se va întoarce la patul lui, la care între timp i s-a schimbat lenjeria.
Copiii vor fi spălaţi, şterşi şi îmbrăcaţi de către asistentă, care va avea grijă ca pielea
să fie curată, perfect uscată la plici şi pudrată cu pudră de talc.
Baia la cadă este înlocuită tot mai mult cu duşul. Duşul este metoda cea mai eficientă
fiind un mijloc mai economic, mai igienic şi nu epuizează organismul bolnavului într-o măsură
aşa de mare ca baia generală la cadă.
La copii se foloseşte doar baia la cadă cu ajutorul asistentei.
Este bine ca după spălarea bolnavului (indiferent de metodă), să i se facă frecţie cu o
soluţie stimulantă a circulaţiei, cu alcool (diluat pentru a nu usca tegumentele), spirt medicinal
mentolat. După frecţie se pudrează pliurile naturale cu pudră de talc, care absoarbe
umezeala.
Lenjeria de corp şi de pat se va schimba cu ocazia îmbăierii sau ori de câte ori este
nevoie şi trebuie să fie tot timpul curată.
În cursul icterelor, bolnavii suferă adesea de prurit, pe care încearcă să-l amelioreze
prin grataj. Asistenta va avea grijă ca după baia generală unghiile acestor bolnavi să fie tăiate
scurt, rotund, pilite cu atenţie şi întreţinute curat, pentru a reduce cât mai mult pericolul lezării
şi infectării tegumentelor cu ocazia gratajelor.
Toaleta cavităţii bucale se va face cu deosebită atenţie, fiindcă bolnavii adesea se
plâng de un gust amar în gură iar timpul de sângerare este crescut şi sunt predispuşi la
hemoragii ale mucoaselor (gingivoragii).
Asistenta trebuie să acorde în cursul hepatitei virale acute o atenţie deosebită îngrijirii
mucoaselor (nazală, bucală, faringiană, genitală la femei), căci neglijarea acestor regiuni
duce prin infecţii secundare la diferite complicaţii: otite, stomatite, conjunctivite.
Se explică pacientului rolul important al igienei corporale şi al respectării normelor
igienice (spălarea pe mâini, baie, pieptănarea şi spălarea părului, spălarea pe dinţi, raderea
bărbii, haine curate). Copiii vor fi ajutaţi de către asistentă în îndeplinirea acestor norme.
Deoarece hepatita virală acută este de etiologie infecţioasă, asistenta va ţine cont de
normele de prevenire a infecţiilor intraspitaliceşti, respectând cu stricteţe măsurile de asepsie
şi antisepsie în efectuarea tuturor manoperelor pentru asigurarea igienei bolnavului.
3.4. Pregătirea, asistarea și efectuarea recoltărilor

de produse biologice și patologice
Pentru obţinerea unor rezultate corecte produsele vor fi recoltate (respectând normele
prescrise) şi trimise la laborator în condiţii corespunzătoare.
Indicaţia pentru recoltarea produselor este dată de medic; totuşi asistenta trebuie să
cunoască esenţa analizelor care se cer, având în vedere că unele recoltări sunt executate în
întregime de asistentă, iar altele de medic ajutat de asistentă.
În amândouă cazurile asistenta trebuie să cunoască şi să respecte următoarele:
- orarul recoltărilor;
- pregătirea psihică a bolnavului;
- pregătirea fizică (regim alimentar, repaus la pat, aşezarea corespunzătoare, în funcţie de
recoltări);
- pregătirea materialelor şi instrumentelor necesare recoltării;
- cantitatea de produse necesară analizelor cerute;
- cunoaşterea tehnicii speciale a diferitelor recoltări;
- efectuarea tehnicii propriu-zise cu profesionism;
- etichetarea recipientelor cu produsele recoltate, prin scriere directă pe recipient sau pe
etichete bine fixate pe acesta;
- completarea imediată şi corectă a biletului de analiză care să cuprindă: numele, prenumele,
numărul salonului, al patului, natura produsului, analiza cerută, diagnosticul, data recoltării;
- trimiterea imediată a produselor la laborator;
- transportarea produselor la laborator, iar când se transportă în altă unitate, ambalarea
corespunzătoare.
Produsele recoltate sunt utilizate pentru efectuarea examenelor de laborator.
Acestea se pot grupa în două categorii:
- examene curente (aceleaşi în toate cazurile);
- examene ţintite (specifice bolii), care vizează o anumită etiologie, sugerată de investigaţia
clinică şi epidemiologică.
A. Examenul curent
Acest examen cuprinde: hemoleucograma completă, ureea sanguină, glicemia, viteza
de segmentare a sângelui şi examenul sumar de urină.
Recoltarea acestor probe se face cu seringi şi ace de unică folosinţă, dimineaţa pe
nemâncate (excepţie făcând cazurile de urgenţă).
a) Hemoleucograma completă
Recoltarea sângelui pentru hemoleucogramă se face fie din degetul inelar (după ce
acesta a fost dezinfectat cu alcool, asistenta va înţepa cu un ac steril pulpa degetului
dezinfectat, va şterge cu un tampon curat prima picătură de sânge şi va lua pe o lamelă de
sticlă următoarea picătură cu care va efectua un frotiu); fie din venă prin puncţie venoasă,
prin recoltarea unei cantităţi fixe de 2 ml, în flacoane cu soluţie de EDTA (0,5 ml soluţie
uscată prin evaporare), urmând ca la laborator să se facă frotiurile şi numărătorile. Nu trebuie
neglijată buna agitare în flaconaş a sângelui recoltat pe EDTA pentru o bună amestecare.
Valori normale:
Hemati 3
- 4,5 - 5,5 milioane/mm – bărbaţi;
i:
3
- 4,2 - 4,8 milioane/mm - femei;
Hemog - 15  2 gr/100 ml – bărbaţi
lobină:
- 13  2 gr/100 ml - femei
Hemat - 45  5 % - bărbaţi
ocrit:
- 40  5 % - femei
Reticul - 10 - 15 %
ocite:
Tromb 3
- 150 - 400000 / mm
ocite:
Leucoc 3
- 4000 - 8000 / mm
ite:
Formula leucocitară:
Neutrofile -3–5%
nesegmentate:
Neutrofile - 60 – 70 %
segmentate:
Eozinofile: -1–3%
Bazofile: -0–1%
Limfocite: - 20 – 40 %
Monocite: -4–8%
În hepatita virală acută se evidenţiază: leucopenie cu limfocitoză, uşoară monocitoză

şi eozinofilie, precum şi tendinţa de hemoconcentraţie (creşterea valorii hematocritului).
b) Viteza de sedimentare a sângelui (V.S.H.)
Recoltarea sângelui pentru V.S.H. se face prin puncţie venoasă. Asistenta aspiră în
seringa de 2ml, soluţia de citrat de sodiu 3,8 % sterilă în cantitate de 0,4ml. Va puncţiona
vena, fără garou şi va aspira sânge până la 2ml, deci 1,6 ml şi se introduce apoi în flacon,
după care se agită.
Valori normale:
bărbaţi:1 -10 mm / o oră; femei : 2-13 mm / o oră;
7 -15 mm / două ore; 12-17 mm / două ore.
În hepatita virală acută valoarea V.S.H.- ului este normală sau chiar încetinită (2-3
mm /oră) exprimând tendinţa de creştere a vâscozităţii sângelui.
c) Glicemia
Se recoltează 2 ml sânge prin puncţie venoasă şi se introduce în sticluţa pentru analize
în care se află 4 mg florură de Na.
Valori normale: 0,80 – 1,20 gr %.
În hepatita virală acută de tip A nu apar modificări ale glicemiei.
d) Examenul sumar de urină

Recoltarea pentru acest examen se face de obicei din prima urină de
dimineaţă (100-150ml de urină), în sticluţe curate (nu neapărat sterile); la laborator se
cercetează prezenţa: albuminei (A) cu aprecierea cantitativă (+, + +, + + +); glucozei (Z);
puroiului (P); urobilogenului (Ubg) şi a pigmenţilor biliari.
Valori normale:
A/
P/ negativ
Z/
Sediment: 1 - 2 celule epiteliale / câmp
1 - 2 leucocite / câmp
Ubg / negativ
Pig / negativ
În hepatita virală acută apar modificări frecvente în ceea ce priveşte Ubg-ul şi
pigmenţii.
Astfel Ubg-ul poate primi valori pozitive notat (+, + +, + + +), iar pigmenţii prezenţi în
urină pot ajuta la stabilirea diagnosticului de hepatită virală acută.
B. Examele specifice bolii

Aceste examene cuprind: anticorpi anti-hepatita A, bilirubina, disproteinemia,
transaminazele, exudatul faringian şi examenul scaunului.
a) Determinarea anticorpilor anti-hepatită A
Prin aceste analize se dozează uzual Ig M anti-hepatită A.
Recoltarea sângelui pentru anticorpi se face prin puncţie venoasă. Se recoltează 5ml
sânge pe simplu şi se introduce apoi în eprubete. Se centrifughează şi se fac determinări
specifice din plasmă sau din ser.
Valori normale:
anti HVA - negativ
IgM HVA – negativ
În hepatita virală acută anticorpii anti-hepatită A, prezintă valori pozitive în titru variabil
în funcţie de momentul evolutiv al bolii.
b) Bilirubina
Recoltarea sângelui pentru bilirubină se face prin puncţie venoasă. Se recoltează 5-
10ml de sânge pe simplu, care va fi introdus în sticluţa de analize curată şi etichetată.
Valori normale:
Bilirubina totală: 0,6 - 1 mg %;
directă: 0,1 - 0,4 mg %;
indirectă: 0,2 - 0,8 mg %.
În hepatita virală acută valorile bilirubinei (pentru toate cele trei tipuri T,D,I) sunt
crescute în timpul perioadei icterice, în special bilirubina directă creşte puţin mai mult decât
cea indirectă.
c) Testele de disproteinemie
Recoltarea sângelui pentru aceste probe se face prin puncţie venoasă. Se aspiră în
seringă 5-10ml sânge pe simplu. Această probă constă din ansamblul: Takata-Ara, R.Tymol,
ZnSO4.
Valori normale:
Takata-Ara: negativ;
Reacţia Tymol: 0 - 4 uML;
ZnSO4: 0 - 8 uSH.
În timpul hepatitei virale acute, testele de disproteinemie prezintă modificări.
Astfel: Takata-Ara este pozitivă, R.Tymol este crescută peste valoarea normală
(4uML), iar ZnSO4 este crescut şi el (peste 10uSH).Valorile cele mai crescute pentru
disproteinemie sunt obţinute în perioada icterică. Electroforeza proteinelor serice prezintă un
indicator sensibil de disproteinemie. Electroforeza evidenţiază în hepatita virală acută o
scădere a albuminei şi o creştere a beta şi alfa globulinelor (la început) şi apoi a
gamaglobulinelor.
d) Transaminazele
Recoltarea sângelui pentru aceste probe se face prin puncţie venoasă. Se va recolta
5ml sânge pe simplu. Această probă este constituită din: TGP (transaminaza glutamic-
piruvivă) şi TGO (transaminaza glutamico-oxalacetică).
Valori normale:
TGP : 5 - 42 U.I.
TGO : 5 - 40 U.I.
În hepatita virală acută valorile acestor transaminaze se menţin crescute. În special
TGP prezintă titruri foarte mari (între 400 - 2000 U.I.), iar TGO prezintă titruri şi ele crescute
dar mai mici decât cele înregistrate de TGP.
e) Exudatul faringian
Recoltarea exudatului faringian trebuie să se facă cu tampon de vată steril (instalat pe
o ansă sterilă, totul introdus într-o eprubetă tot sterilă, astupată cu un dop de vată perforat de
ansă), de la bolnavi care nu şi-au clătit gura, nu s-au spălat pe dinţi, nu au mâncat, nu au
fumat.
Recoltarea se face dimineaţa la prima oră. Cu un apăsător de limbă se permite
vizualizarea faringelui şi a amigdalelor, apoi se introduce tamponul cu blândeţe, ştergând cu
el amigdalele sau peretele posterior al faringelui. Se va evita atingerea altor părţi din
mucoasa bucală, unde se găseşte flora saprofită.
Recoltarea exudatului faringian de la copii mici se face mai greu, folosindu-se ajutorul
mamei sau al altei persoane pentru o recoltare eficientă.
Valori normale:
În mod normal nu trebuie să găsim în exudatul faringian floră patogenă.
Într-o fază incipientă a hepatitei virale acute de tip A prin determinări specifice, virusul
hepatitic A se poate izola din faringe (sunt analize neuzuale rezervate unor institute de
virusologie).
f) Examenul materiilor fecale
Se recoltează scaunul în recipiente sterile şi uscate, fără nici o substanţă antiseptică.
Virusul hepatitic A se poate izola din scaun încă din primele 10 zile ale perioadei
preicterice (de asemenea este o analiză neuzuală rezervată unor institute de virusologie).
3.5. Participarea asistentei medicale la efectuarea explorărilor paraclinice
În hepatita virală acută de tip A nu sunt întâlnite explorările paraclinice ca: biopsie,
laparoscopie, specifice ficatului, deoarece evoluţia este de regulă spre vindecare.
3. 6. Poziția bolnavului în pat, urmărirea faciesului și funcțiilor vegetative
A. Poziția bolnavului în pat

Asistenta trebuie să cunoască poziţiile pe care le iau bolnavii în pat, poziţiile în care
aceştia trebuie aduşi cu ocazia unor îngrijiri şi examinări speciale, precum şi manoperele prin
care se asigură schimbările de poziţie ale bolnavilor în stare gravă.
În funcţie de starea generală şi de afecţiunea lor, bolnavii ocupă în pat o poziţie activă,
pasivă, forţată.
În hepatita virală acută de tip A în perioada acută a bolii, bolnavul trebuie să respecte
repausul la pat fizic şi psihic. Patul trebuie să asigure bolnavului o odihnă perfectă.
Poziţia indicată, la bolnavii cu hepatită virală acută de tip A, în pat este decubitul
dorsal, poziţie care asigură o bună irigare a ficatului. Bolnavul se poate schimba din decubitul
dorsal în cel lateral stâng şi drept, şi eventual la nevoie poziţia drenajului postural la intervale
regulate (poziţia activă).
Bolnavii în stare gravă trebuie serviţi la pat cu tot ceea ce au nevoie şi trebuie
schimbată poziţia în pat mai des (poziţia pasivă).
Mobilizarea bolnavului din pat o hotărăşte medicul şi dispoziţiile lui privind cuantumul
mişcărilor şi durata zilnică de părăsire a patului trebuie respectate. Activitatea zilnică precoce
poate provoca recidive sau agravări nerecuperabile.
B. Urmărirea faciesului
Expresia feţei de multe ori poate exprima gradul de inteligenţă al bolnavului, precum şi
anumite stări psihice: anxietate, durere, bucurie, somnolenţă, oboseală, stres, ea putându-se
schimba relativ repede în raport cu modificările stării bolnavului, din acest motiv urmărirea
faciesului bolnavului trebuie să fie o preocupare permanentă a asistentei medicale.
La pacienţii cu hepatită virală tip A caracteristică este “masca hepatitei” cu buzele roşii
carminate, paloare circumnazoorală, sclere gălbui, icter tegumentar facial. Uneori pot să
apară manifestări cutanate de tip urticarian la nivelul feţei.
C. Urmărirea funcțiilor vegetative

Asistenta are sarcina de a urmări aspectul, cantitatea, numărul, culoarea, conţinutul
urinelor, vărsăturilor, scaunelor şi să noteze în foaia de observaţie (FO) a bolnavului
rezultatele obţinute.
a) Urina este o soluţie apoasă prin care sunt eliminate substanţele rezultate din
metabolismul intermediar protidic, inutile şi toxice pentru organism.
Prin micţiune se înţelege emisiunea de urină, act fiziologic conştient de eliminare, iar
prin diureză se înţelege cantitatea de urină eliminată în 24 ore.
Pentru a putea furniza datele necesare stabilirii diagnosticului şi conducerii
tratamentului asistenta va urmări:
- tulburările de emisiune urinară;
- cantitatea de urină emisă în 24 ore;
- caracterele calitative ale urinei;
- numărul micţiunilor în 24 ore.
Valorile normale:
- cantitatea de urină variază în funcţie de vârstă astfel:
Nou-născut 30-300 ml / 24 ore
Copil 500-1200 ml / 24 ore
Adult 1200-1400 ml / 24 ore
- frecvenţa micţiunilor variază şi ea în funcţie de vârstă:
Nou-născut Micţiuni frecvente

Copil 2-4 micţiuni /zi
Adult 5-6 micţiuni / zi
Vârstnici 6-8 micţiuni / zi
- reacţia urinei: reacţie acidă; PH-ul între 4,5-7

- densitate: 1010-1025.
Diureza se notează zilnic în Foaia de Observaţie a pacientului, prin haşurarea
pătrăţelelor corespunzătoare cantităţii de urină şi a zilei respective. Spaţiul dintre două linii
orizontale ale F.T. corespunde la 100 ml urină.
În hepatita virală acută de tip A se poate observa culoarea închisă a urinelor. În perioada
icterică urina se închide şi mai mult la culoare luând aspectul de “bere brună” sau “acaju”.
Cantitativ urina este redusă şi prezintă o concentraţie crescută.
b) Scaunul reprezintă resturile alimentare supuse procesului de digestie eliminate din
organism prin actul de defecaţie.
Prin defecaţie se înţelege eliminarea materiilor fecale prin anus.
Urmărirea tranzitului intestinal şi examinarea sistemică a scaunelor au o deosebită
importanţă pentru stabilirea diagnosticului şi urmărirea evoluţiei hepatitei virale acute de tip A.
Pentru a putea furniza datele necesare stabilirii diagnosticului asistenta va urmări:
- tulburările de emisiune a scaunelor;
- cantitatea de materii fecale în 24 ore;
- numărul scaunelor în 24 ore;
- caracteristicile calitative ale scaunelor: aspectul, cantitatea, forma, consistenţa şi
mirosul.
Valorile normale, frecvenţa scaunelor variază în funcţie de vârstă:
- Nou-născut 3-4 scaune / zi;
- Copil 1-2 scaune /zi;
- Adult 1-2 scaune / zi sau unul la două zile.
Notarea scaunelor în F.T. se face prin semne convenţionale:

Normal = | ; moale = /; diaree (apos) = - ; mucus = X ; puroi = P; sanguinolent = S;
melenă = M.
Dacă numărul scaunelor evacuate într-o zi este foarte mare, se notează numărul total
urmat de semnul convenţional respectiv.
În hepatita virală acută de tip A scaunele sunt decolorate. În funcţie de culoarea şi
aspectul lor, medicul poate stabili gravitatea bolii. Când scaunele sunt foarte decolorate
hepatita virală acută de tip A este severă, iar când scaunele sunt albe (foarte rar) avem de-a
face cu o formă foarte gravă de hepatită virală acută de tip A. Poate de asemenea să apară
constipaţia.
Dacă emisia de materii fecale lipseşte (constipaţie) asistenta, la indicaţia medicului, va
administra laxative uşoare sau regim dietetic specific, iar dacă nu se reuşeşte va recurge la
clisme evacuatorii.
c) Vărsăturile reprezintă evacuarea prin gură a conţinutului stomacului.
Vărsătura este un act reflex cu centrul în bulbul rahidian.
La vărsături se urmăreşte:
- frecvenţa;
- orarul;
- cantitatea;
- conţinutul;
- culoarea;
- mirosul;
- forţa de proiecţie;
- simptomele care însoţesc vărsăturile.
În hepatita virală acută de tip A vărsăturile pot fi frecvente iar conţinutul lor poate fi
alimentar şi ulterior conţinut gastric.
Valorile obţinute vor fi notate în Foaia de Observaţie a bolnavului prin mici cerculeţe în
dreptul rubricii rezervate acestui scop.
3.7. Urmărirea funcțiilor vitale
Urmărirea funcţiilor vitale (T.A., puls, respiraţie, temperatură) este obligatorie în cursul
oricărei boli căci modificarea lor reflectă în mare măsură starea generală a bolnavului precum
şi evoluţia şi gravitatea bolii de care suferă.
Totalitatea observaţiilor asupra funcţiilor vitale se completează în foaia de observaţie
(FO) a bolnavului.
a) Tensiunea arterială
Reprezintă presiune exercitată de

sângele circulant asupra pereţilor arteriali.
Tehnica măsurării valorilor tensiunii arteriale trebuie să fie cunoscută de asistenta
medicală deoarece măsurarea şi notarea acestora în Foaia de Observaţie, la intervale
stabilite de medic, cade în sarcina ei.
Se notează în FT valorile obţinute cu o linei orizontală de culoare roşie, socotindu-se
pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur. Se unesc apoi liniile orizontale de TA
maxime şi TA minime cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat obţinându-se astfel
graficul pentru TA. Tensiunea arterială mai poate fi notată şi sub formă de cifre cu culoare
roşie.
Valorile normale:
Grupă T.A. minimă T.A. maximă
copii 60-65 mm/Hg 90-110 mm/Hg
adulți 75-90 mm/Hg 115-140 mm/Hg
În hepatita virală acută de tip A tensiunea arterială poate să scadă ca urmare a afectării
uşoare a miocardului.
b) Pulsul
Reprezintă expansiunea ritmică a arterelor

care se comprimă pe un plan osos şi este sincronă cu sistola ventriculară.
Întrucât la apariţia pulsului intervine atât inima cât şi vasele el va reflecta atât starea
funcţională a inimii cât şi pe cea a arterelor.
În bolile infecţioase acute pulsul oglindeşte gravitatea afecţiunii. Prognosticul depinde în
aceste cazuri în mare măsură de calităţile pulsului, modificările determinând şi conduita
terapeutică în cele mai multe cazuri. Din acest motiv, examinarea, urmărirea şi notarea
pulsului au o deosebită importanţă în îngrijirea bolnavului.
În mod normal pulsul se va lua de 2 ori / zi, dar la indicaţia medicului se poate efectua şi
de mai multe ori pe zi. Se va ţine cont în măsurarea pulsului de: frecvenţă, ritmicitate, volum,
tensiune şi celeritate.
Se consemnează valorile obţinute printr-un punct de culoare roşie ţinând cont că fiecare
linie orizontală a foii reprezintă patru pulsaţii. Unirea valorii prezente cu cea anterioară se face
printr-o linie continuă de culoare roşie obţinându-se astfel curba pulsului.
Valorile normale:
- Copii 90-100 pulsaţii / minut
- Adulţi 60-80 pulsaţii / minut
În hepatita virală acută de tip A aparatul cardio-vascular prezintă unele modificări,
miocardul fiind afectat uşor şi pasager sub forma unei discrete miocardite exprimate prin
modificări EEG şi ale pulsului, de obicei bradicardie (scăderea frecvenţei pulsului).
c) Respiraţia - reprezintă ansamblul funcţiilor prin care se asigură schimburile
gazoase ale organismului (absorbţia O2-ului şi eliminarea CO2-ului).
Tehnica măsurării respiraţiei trebuie să fie bine cunoscută de asistentă deoarece
măsurarea şi notarea acesteia în Foaia de Observaţie cade în sarcina ei. Intervalele de timp
pentru măsurare sunt stabilite de către medic.
În înregistrarea respiraţiei asistenta va urmări: frecvenţa, amplitudinea, ritmul,
zgomotele, simetria mişcărilor respiratorii şi timpul de respiraţie.
Consemnarea frecvenţei respiratorii se face printr-un punct, fiecare linie orizontală a foii
de temperatură reprezentând o respiraţie. Se va uni punctul valorii actuale cu cel al valorii
anterioare, cu o linie verde, obţinându-se curba respiraţiei.
Valorile normale:
- copii 25-35 respiraţii / minut
- adulţi 16-18 respiraţii / minut
În hepatita virală acută de tip A respiraţia nu prezintă modificări specifice.

d) Temperatura
Reprezintă gradul intensităţii căldurii corporale rezultat din echilibrul dintre producţia de
căldură şi pierderea sa.
Asistenta are sarcina să termometrizeze pacientul de 2 ori / zi (dimineaţa şi seara) sau
ori de câte ori este nevoie (dacă pacientul prezintă febră).
Înregistrarea grafică a temperaturii se face cu culoare albastră. Se notează un punct pe
verticală corespunzător datei şi timpului zilei, socotind pentru fiecare linie orizontală a foii
două diviziuni de grad. Apoi se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară pentru obţinerea
curbei termice. Temperatura se mai poate nota şi cifric.
Valorile normale:
- copii 36,1-37,8ºC
- adulţi 36-37ºC
Când se măsoară în cavităţi închise (cavitate bucală, rectală, vaginală) valorile

temperaturii pot fi mai mari cu 0,3-0,5ºC decât cele axilare.
În hepatita virală acută de tip A în perioada prodromală bolnavul poate prezenta febră
moderată, fără frisoane, care durează 3-5 zile. Mult mai rar febra poate fi înaltă (peste 39ºC).
Dacă febra este însoţită de transpiraţii, acestea se notează, deoarece când sunt abundente
poate antrena pierderi de apă importante.
3.8. Alimetația bolnavului cu hepatită virlă acută A
Alimentaţia raţională atât sub raport cantitativ cât şi calitativ contribuie la menţinerea
capacităţii de apărare a organismului.
Bolnavului cu hepatită virală acută de tip A adesea se plâng de meteorism, constipaţie şi
inapetenţă, ceea ce îngreunează aportul de calorii. De aceea dieta monotonă a bolnavului
trebuie făcută mai accesibilă prin procedee culinare şi fracţionată în doze mici dar consumate
frecvent.
Mesele principale nu vor fi niciodată servite înaintea aplicării tratamentului, iar
alimentaţia bolnavilor nu trebuia să fie deranjată de nimic; de aceea activitatea secţiei,
recoltările, tratamentele, inclusiv vizita medicală trebuie terminate până la ora meselor.
În perioada acută a hepatitei virale tip A bolnavul primeşte un regim de cruţare a ficatului
prin evitarea grăsimilor animale şi alimentelor meteorizante asigurându-se un aport bogat în
hidraţi de carbon şi vitamine. Proteinele se vor da în cantităţi progresive pe măsură ce
dispare inapetenţa asigurând un aport bogat prin brânzeturi de vacă, carne fiartă de pasăre şi
de vacă.
Pe măsură ce starea bolnavului se ameliorează, se admit şi grăsimile vegetale şi untul.
Se interzic băuturile alcoolice, alimentele prăjite, condimentate, conservele, rântaşurile,
grăsimile animale etc.
Modul în care se face alimentarea bolnavului depinde de natura bolii şi de starea
generală a bolnavului.
Pentru bolnavi cu starea generală bună alimentaţia este activă (mănâncă şi se
hidratează singur fără ajutorul asistentei sau a altor persoane).
Pentru bolnavii cu stare generală alterată care nu pot să se alimenteze singuri,
alimentaţia va fi pasivă (asistenta îl va servi la pat, îl va ajuta să mănânce).
Pentru bolnavii cu dificultate mare de alimentare sau cu negativism alimentar absolut, se
foloseşte alimentarea artificială (perfuzii intravenoase) la indicaţia medicului.
În hepatita virală tip A servirea meselor se face numai în saloane, niciodată în sala de
mese a secţiei.
3.9. Participarea asistentei la efectuarea tratamentului
Prescrierea medicamentelor este făcută de medic, în scris în Foaia de Observaţie a

bolnavului, în rubrica specială, şi cuprinde:
- numele medicamentului;
- doza (cantitatea şi concentraţia);
- calea de administrare;
- ora administrării şi durata tratamentului;
- administrarea în raport cu alimentaţia (înainte, în timpul sau după masă).
Administrarea medicamentelor pune pe umerii asistentei medicale o foarte mare
responsabilitate. Greşelile provenite din aplicarea unui tratament necorespunzător pot da
naştere la accidente grave, chiar fatale. Din acest motiv la efectuarea tratamentului asistenta
va ţine seama de anumite reguli generale:
- respectarea medicamentului prescris de medic;
- identificarea medicamentului prescris după etichetă;
- forma de prezentare, culoare, miros, consistenţă;
- verifică calitatea medicamentelor observând: integritatea, culoarea medicamentelor solide,
sedimentarea, tulburarea şi opalescenţa medicamentelor lichide;
- respectarea căilor de administrare prescrise de medic (digestivă, parenterală, locală);
- respectarea orarului şi ritmului de administrare a medicamentelor pentru a se menţine
concentraţia constantă în sânge având în vedere timpul şi căile de eliminare a
medicamentelor;
- respectarea dozei de medicament – doza unică pe 24 ore;
- respectarea somnului fiziologic al pacientului organizându-se administrarea în afara orelor
de somn;
- evitarea incompatibilităţilor medicamentoase datorate asocierilor unor soluţii
medicamentoase în aceeaşi seringă;
- respectarea următoarei succesiuni în administrarea medicamentelor: mai întâi cele
administrate pe cale orală: solide şi lichide, apoi injecţiile, ovulele vaginale şi supozitoarele;
- informarea pacientului asupra medicamentelor prescrise în ceea ce priveşte efectul urmărit
şi efectele secundare;
- anunţarea imediată a medicului privind greşelile produse în administrarea medicamentelor
legate de doză, calea şi tehnica de administrare;
- administrarea imediată a soluţiilor injectabile aspirate din fiole, flacoane;
- respectarea măsurilor de asepsie şi igienă pentru a preveni infecţiile intraspitaliceşti.
Condica de medicamente se completează în triplu exemplar (data, numele pacientului,
salonul, patul, numele medicamentului, doza pe 24 ore în cifre şi litere, forma de prezentare),
după care se predă la farmacia spitalului.
Preluarea medicamentelor se face de către asistenta medicală care are sarcina de a
verifica ambalajul propriu, etichetele, menţiunile privind păstrarea medicamentelor, numărul
lor exact.
Depozitarea medicamentelor în secţia de spital se face în dulapuri compartimentate sau
în cutii pentru fiecare pacient; soluţiile perfuzabile preparate de farmacie se păstrează în
frigider.
În hepatita virală acută de tip A calea cea mai frecvent utilizată în administrarea
medicamentelor este cea digestivă-orală.
Forma de prezentare a medicamentelor administrate pe această cale orală poate fi
lichidă (soluţii, mixturi, infuzii, tincturi, extracte, uleiuri, emulsii) şi solidă (pulberi, tablete,
drajeuri, granule, mucilagii).
În cazul copiilor asistenta va dilua medicamentele lichide cu apă, suc, ceai pentru a
reduce din gustul lor neplăcut.
La adulţi medicamentele lichide vor fi administrate fie diluate, fie ca atare, după care
pacientul bea apă, ceai, suc.
Solidele sub formă de tablete sau drajeuri se aşează pe limba pacientului şi se înghit ca
atare (tabletele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale, se aşează sub limbă).
Solidele sub formă de pulberi divizate (în caşete amilacee sau capsule cerate) se
înmoaie înainte în apă şi se aşează pe limbă pentru a fi înghiţite; pulberile nedivizate vor fi
dozate de asistentă cu linguriţa sau cu vârful de cuţit. Unele pulberi se dizolvă în apă, ceai şi
apoi se administrează sub formă de soluţii.
Administrarea tabletelor, drogurilor ca atare la copii sub vârsta de 2 ani este interzisă
(ele vor fi divizate sau dizolvate).
În unele cazuri de hepatită virală tip A la indicaţia medicului, tratamentul poate fi pe cale
parenterală când sunt prescrise vitamine (complex B, vitamina C, vitamina E, vitamina K) sau
alte soluţii perfuzabile (clorură de sodiu, glucoză) şi corticoizi (în formele grave).
Asistenta va avea sarcina să efectueze tratamentul injectabil (infecţii intramusculare,
intravenoase) în condiţii de asepsie perfectă, respectând regulile generale: spălarea pe mâini,
dezinfecţia gâtului fiolei sau flaconului, luarea de mănuşi sterile de cauciuc în mâini, aspiraţia
soluţiilor injectabile cu ac steril ataşat la seringa sterilă, înlocuirea acului de aspirat cu altul
steril pentru injecţie, alegerea corectă a locului injecţiei, dezinfecţia tegumentului de la locul
de puncţionat spre exterior, execuţia corectă a injecţiei, verificarea poziţiei acului prin
aspiraţie, injectarea lentă a soluţiilor medicamentoase, scoaterea acului şi dezinfecţia
tegumentului.
Seringile şi acele vor fi de unică folosinţă.
Injecţiile intravenoase vor fi administrate lent, iar pentru perfuzii se va urmări să nu fie
administrate “paravenos”.
Injecţiile intramusculare vor fi făcute profund, în cadranul corespunzător: cadranul
superoextern fesier, faţa externă a coapsei în treimea mijlocie sau în faţa externă a braţului în
muşchiul deltoid.
3.10. Educația pentru săcătate și profilaxia bolii
Asistenta trebuie să explice bolnavului, în tot timpul spitalizării şi la externare pericolul

recăderilor şi complicaţiilor în cazul nerespectării măsurilor de prevenire a acestora.
Se explică necesitatea respectării: odihnei, igienei corporale, regimului dietetic cu
evitarea alimentelor interzise (prăjeli, condimente, rântaşuri, grăsimi animale, afumături,
conserve).
Pentru dispensarizarea corectă bolnavul va fi informat că dispariţia icterului şi a
celorlalte semne nu înseamnă vindecare totală; refacerea ficatului necesită timp mai
îndelungat (2-3 luni) şi urmărirea se face timp de 6 luni iar în unele cazuri urmărirea se face
timp de 12 luni (clinic şi prin examinare de laborator).
Asistenta va încuraja pacientul şi familia pentru a pune întrebări despre boală şi despre
regimul alimentar şi informează pacientul despre transmiterea bolii şi a modului de prevenire
a hepatitei A (igienă corporală, spălat frecvent pe mâini mai ales după folosirea toaletei,
evitarea contactului cu persoanele purtătoare de hepatită virală tip A sau în convalescenţă).
Asistenta va lua legătura cu toţi suspecţii care au avut tangenţe cu bolnavul până la
internarea bolnavului: familie, prieteni, vecini, etc. în vederea realizării anchetei
epidemiologice.
3.11. Externarea bolnavului
Momentul plecării bolnavului este stabilit de medic. În legătură cu acestea asistenta are
o serie de sarcini.
Astfel ea va aduna toată documentaţia relativă a bolnavului pe care o va pune la
dispoziţia medicului de salon în vederea formulării epicrizei.
Asistenta va fixa împreună cu bolnavul ora plecării pentru a-i putea asigura alimentaţia
până în ultimul moment. Va verifica dacă hainele cu care a sosit sunt corespunzătoare
sezonului.
Asistenta va anunţa cu 2-3 zile înainte familiei bolnavului data ieşirii din spital (mai ales
dacă acesta este minor).
Asistenta aprofundează cu bolnavul şi aparţinătorii în cazul minorilor indicaţiile primite
de la medic cuprinse în biletul de ieşire. Va lămuri în special prescripţiile relative la regimul
dietetic, insistând asupra variabilităţii posibile de alimentaţie în cadrul regimului, precum şi a
modului de preparare a alimentelor prescrise.
Va verifica dacă bolnavul şi-a însuşit în mod corespunzător tehnicile necesare pentru
continuarea tratamentului prescris, la domiciliu şi va insista ca la data indicată să se prezinte
neapărat la control.
Asistenta va însoţi bolnavul până la magazia de efecte unde îl va ajuta să-şi primească
hainele depuse cu bon, după care va verifica dacă bolnavul are biletul de ieşire şi reţeta
prescrisă pentru tratamentul post-spitalicesc.
Capitolul 4
Plan de îngrijire a pacientului cu hepatită virală acută A
PLAN DE ÎNGRIJIRE
I. Date fixe
- Numele şi prenumele: N.P
- Naţionalitatea: română
- Limba vorbită: română
- Religia: ortodoxă
- Vârsta: 9 ani
- Sex: feminin
- Greutare: 25 kg
- Deficienţe
- Înălţimea: 135cm
- Diagnostic: Hepatita virală acută A
II. Date variabile
- Domiciliul: Alba-Iulia
- Ocupaţia: elevă
- Echipa de susţinere: familia
III. Istoricul bolii: pacienta se prezintă la serviciul de primire urgențe prezentând dure în
hipocondru drept, greață, vărsături, tegumente plalide, sclere icterice.
Pacienta rămâne internată pentru investigații și tratament.
IV. Anamneza asistentei medicale: pentru a putea concepe planul de nursing pentru
îngrijirea bolnavei am purtat o discuție cu aceasta din care am obținut următoarele date
referitoare la apariția primelor semne și simptome ale bolii, motivele internării, dacă a mai
prezentat alte boli asociate, antecedente herdo-colaterale și personale, modul de viață
anterior internării.
V. Anamneza medicală: stare generală bună, afebrilă, apetit diminuat, sclere icterice,
congestie faringeană discretă. Adenopatii latero cervicale și submandibulare bilaterale.
Echilibrată cardio-respirator . Abdomen suplu, fără sensibilitate la palpare, hepatomegalie la
palpare 1cm sub rebordul costal. OGE-ul conformate, loje renale libere, urina hipercromă.
Fără semne de iritație meningeană. Internare în comparimentul boli infecțioase.
- Antecedente heredo-colaterale: fără semnificație

- Antecedente personale fiziologice: fără importanță
- Antecedente personale patologice: amigdalita
- Condiţii de viaţă şi muncă: locuința salubră
- Comportament faţă de mediu: sociabilă, orientată temporo-spațial
VI. Capacitate de adaptare la perioada deficitară: colaborează cu echipa medicală.
Data
Nevoia fundamentală / Anul 2015
nivelul de dependență 27 28 01 02 03 04 05 06 07 08 09
10/
/ / / / / / / / / / /
03
02 02 03 03 03 03 03 03 03 03 03
Nevoia de a bea și a manca 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3 2
Nevoia de a elimina 4 4 4 4 4 2 2 2 2 2 2 1
Nevoia de dormi și odihni 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3 1

Nevoia de a învăța cum să-ți
3 3 3 3 3 1 1 1 1 1 1 1
păstrezi sănătatea
Nevoia de a se îmbrăca și
2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1
dezbrăca
Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a
2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1
proteja tegumentele și mucoasele
Nevoia de a se mișca și a avea o
2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1
bună postură
Nevoia de a respira și a avea o
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
bună circulație
Nevoia de a evita pericolele 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Nevoia de a comunica 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Nevoia de a acționa conform
propriilor convingeri și valori, de a 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
practica religia
Nevoia de a fi preocupat în
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
vederea realizării
Nevoia de a se recrea 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Nevoia de a menține temperatura
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
corpului în limite normale
TOTAL 28 28 28 28 28 19 19 19 19 19 19 15
m m m m m m m m m m m m
o o o o o o o o o o o o
d d d d d d d d d d d d
e e e e e e e e e e e e
NIVEL DE DEPENDENȚĂ
r r r r r r r r r r r r
a a a a a a a a a a a a
t t t t t t t t t t t t
ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă
PRIMA EVALUARE
Nevoi fundamentale Surse de Manifestări de dependenţă Diagnostic
deficitare dificultate
1. Nevoia de a bea și - greață; - inapetență Dificultate în a bea și
mânca - vărsături mânca din cauza
grețurilor și vărsăturilor
manifestată prin
inapetență
Intervenţiile asistentei medicale

Obiectivele
Evaluare
îngrijirii
Autonome Delegate
Perioada 27 02- asigur confort pacientei; - administrez șiPerioada 27 02 2015
2015 - 04 03- așez pacienta în poziție șezândă, urmăresc - 04 03 2015
2015 semișezândă sau decubit dorsal cu tratamentul prescris- pacienta nu
- pacienta săcapul într-o parte la margineade medic prezintă semne de
prezinte o starepatului în timpul vărsăturilor; - Glucoză 5% /deshidratare, are
de bine, fără- protejez patul cu mușama și 250ml fl 1 / zi / iv apetit scăzut
greață șialeză; -Metoclopramid 1 /
vărsături, să îi se- ofer pacientei un pahar cu apă să- 2 x 3f / zi / iv
redea pofta deși clătească gura după vărsătură; - Calciu gluconic ½
mâncare - fac bilanțul licidelor intrate și f / zi / iv
eliminate;
- monitorizez funcțiile vitale și
vegetative și notez în foaia de
temperatură;
- montez cateter venos periferic
Nevoi fundamentale Surse de Manifestări de dependenţă Diagnostic

2. Nevoia de a elimina - alterarea- vărsături Alterarea nevoi de a
parenchimului elimina din cauza
hepatic alterări parenchimului
hepatic manifestată prin
vărsături
Intervenţiile asistentei medicale

Obiectivele
Evaluare
îngrijirii
Autonome Delegate
- pacienta să fie- ajut pacienta în timpul vărsăturilor; Administrez - pacienta nu
echilibrată - efectuez toaleta cavității bucaletratamentul prezintă semne de
electrolitic șidupă vărsătură; prescris de medicdeshidratare,
nutrițional - fac bilanțul lichidelor ingerate și și urmăresc- respectă indicațiile,
eliminate; efectul acestuia - vărsăturile au
- încurajez pacienta după încetarea -Calciu gluconic ½scăzut ca frecvență
vărsăturilor; f /zi/iv
- rehidratez pacienta treptat, cu-Glucoză
cantități mici de lichide 5%/250ml f/zi/iv
-Metoclopramid
1/2x3 f/zi/iv
Nevoi fundamentale Surse de Manifestări de dependenţă Diagnostic de nursing

3 Nevoia de a dormi și- durere nocturnă - somn întrerupt Alterarea nevoi de a
a se odihni dormi și a se odihni din
cauza durerii
manifestată prin somn
întrerupt
Obiectivele Intervenţiile asistentei medicale Evaluare

îngrijirii Autonome Delegate
- pacienta să nu- întocmesc un program de odihnă - administrez- durerea se
mai prezintecorespunzător vârstei pacientei, tratamentul ameliorează după
durere și să- asigur condițiile de mediu necesare prescris de medic administrarea
beneficieze deodihnei (semiobscuritate, liniște) - Algocalmin ½medicației, dar
somn - aerisesc salonul înainte de culcare, f/zi/iv, reapare după 3ore în
corespunzător - ajut pacienta să-și facă baie și îi - Aspatofort 1f/zi/ivintensitate mai slabă,
cantitativ șiofer un pahar cu lapte cald înainte de - pacienta
calitativ culcare beneficiază de 6 ore
de somn pe noapte
Nevoi fundamentale Surse de Manifestări de

Diagnostic de nursing
deficitare dificultate dependenţă
4 Nevoia de a învăța- lipsa cunoștintelor- cunoștințe insuficienteAlterarea nevoi din
cum să-ți păstrezidespre boală,despre boală cauza lipsei de
sănătatea prevenirea și cunoștințe despre boală
complicațiile ei manifestată prin
insuficiente informații
despre boală,
prevenirea și
complicațiile ei

- pacienta să- educ pacienta (spălarea măinilor cu- adimistrez - pacienta are
acumuleze apă și săpun înainte de fiecare masătratamentul indicat dorința de a învăța
cunoștințe noiși după utilizarea toaletei, colectarea de medic: și a acumulat
despre boală,și îndepărtarea corectă a resturilor - Ampicilină informați noi
complicațiile șialimentare, aerisirea încăperilor), 250mg
prevenirea ei - corectez depriderile și obiceiurile3x250mg/zi /iv
dăunătoare sănătății pacientei, - Aspatofort
- explic necesitatea repausului la pat 1f/zi/iv,
pe perioada spitalizării și a evitării Nospa ½ f/zi/iv,
efortului , -Algocalmin
- motivez importanța acumulării de1/2f/zi/iv
noi cunoștințe, verific dacă a înțeles
corect mesajul transmis
Nevoi fundamentale Surse de Manifestări de Diagnostic de

deficitare dificultate dependenţă nursing
5 Nevoia de a se- cefalee, - incapacitatea de a seAlterarea nevoi de a se
îmbraca și dezbraca - deficit deîmbrăca și dezbrăcaîmbraca și dezbrăca
concentrare, singură din cauza cefaleei,
- ameteli, dureri, amețeli
- durere în manifestată prin
hipocondru drept incapacitatea de a se
îmbrăca și dezbrăca
singură
- pacienta să nu- asigurarea lenjeriei curate de pat și - administrez- pacienta prezintă o
mai prezintecorp, medicația stare de sănătate
amețeli, - pregătesc lenjeria și hainele la -Ampicilină 250mgmai bună,
- pacienta să seîndemăna pacientei, 3x250mg/zi/iv - prezintă interes și
îmbrace și- îi acord suficient timp pentru a se -Aspatofort 1f/zi/iv, se poate îmbrăca și
dezbrace singură îmbrăca și dezbrăca, -Algocalmin ½dezbrăca singură
- pregătesc pacienta pentru toate f/zi/iv
tehnicile de investigații și de îngrijire

6 Nevoia de a fi curat, - infecția cu virusul- tegumente și mucoaseAlterarea nevoi din
îngrijit, de a protejahepatic A palide, cauza infecției cu
tegumentele și - sclere icterice virusul hepatic A
mucoasele manifestă prin sclere
icterice și tegumente
palide
- pacienta să- asigur igiena tegumentelor, - administrez- igiena este
prezinte - conștientizez pacienta în legăturămedicația menținută în limite
tegumente șicu importanța menținerii curate aprescrisă șiacceptabile,
mucoase intacte tegumentelor pentru prevenireaurmăresc efectul- stare generală
îmbolnăvirilor, acesteia bună, tegumente
- asigur pacienta că evoluția sa este ușor palide, fără
favorabilă semne de
deshidratare

7 Nevoia de a se mișca - durere în- dificultatea de a se ridicaDificultate în
și a avea o bunăhipocondru drept din pat satisfacerea nevoii din
postură - anxietate cauza durerii în
- cefalee hipocondru drept,
- amețeli amețeli, cefalei
- astenie manifestată prin
dificultatea de a se
ridica din pat
- pacienta să- schimb poziția pacientei la interval-administrez - pacienta prezintă o
prezinte tonusde 2 ore, verific tegumentele odată tratamentul indicatstare de sănătate
muscular și să secu schimbarea poziției, de medic: mai bună, se poate
poată ridica din- asigur igiena tegumentelor și a -Ampicilină 250mgridica din pat fără
pat lenjeriei de corp și pat, 3x250mg/zi/iv ajutor
- pregătesc fizic și psihic pacienta în-Aspatofort 1f/zi/iv,
vederea oricărei tehnici ce urmează -Nospa ½f/zi/iv,
ai fi făcute -Algocalmin1/2
f/zi/iv

8. Nevoia de a respiraIndependent
si a avea o buna
circulatie
Independent independent independent independent

9 Nevoia de a evitaPacienta prezintăindependent independent
pericolele independență în
satisfacerea nevoi


10 Nevoia de aPacienta comunicăindependent independent
comunica ușor, folosește un
limbaj adecvat,
respectuos, își
exprimă dorințele și
emoțiile.


11 Nevoia de a acționaPacienta respectă independent independent
conform propriilortradiția și religia
convingeri și valori, de a
practica religia

12 Nevoia de a fiPacienta nuindependent independent
preocupat în vedereamanifestă
realizării dependență în
satisfacerea acestei
nevoi.

independent independent independent independent

13 Nevoia de a sePacienta își ocupăindependent independent
recrea timpul liber citin și
ascultănd muzică


14 Nevoia de a- șiindependent Independent independent
menține temperatura
corpului în limite
normale


1 Nevoia de a bea și- greață - apetit scăzut Dificultate în satisfacera
mânca nevoii de a bea și
mânca din cauza
senzației de greață
manifestată prin apetit
scăzut
Perioada 04 03- asigur confort pacientei, -administrez Perioada 04 03 2015
2015 – 09 03- hidratez pacienta cu ceaiuritratamentul: – 09 03 2015
2015 călduțe, -Glucoză5% - pacienta nu mai
- pacienta să fie- împart rația alimentară în mai multe 250ml fl1/zi/iv, prezintă senzația de
hidratată în limitemese, respectând mesele principale, -Metoclopramid greață, ingeră cu
normale - supraveghez toleranța la alimentele1/2x3f/ plăcere alimentele,
ingerate, zi/iv, respectă indicațiile și
- urmăresc pacienta să consume-Calciu gluconic ½mănâncă puțin și
numai alimentele cuprise în regim f/zi/iv des,
-pacienta nu prezintă
semne de intoleranță

2 Nevoia de a elimina - alterarea- senzația de greață șiAlterarea nevoii de a
parenchimului vărsătură elimina din cauza
hepatic alterării parenchimului
hepatic manifeatată
prin senzație de greață
și vărsătură
- pacienta să- monitorizez funcțiile vitale și-administrez - pacienta nu mai
prezinte o starevegetative și notez în foaia de medicamentul prezintă senzația de
de sănătate maitemperatură, prescris de medic: greață și vărsătură
bună fără- fac bilantul lichidelor intrate și-
senzația deeliminate, Metoclopramid1/2
greață și- rehidratarea orală va începe încet,x3f/zi/iv
vărsătură cu cantități mici de lichide

3 Nevoia de a dormi și- durere - somn perturbat Alterarea nevoi de a
a se odihni - anxietate dormi și a se odihni din
cauza durerii, anxietăți
perturbat
- combaterea- așez pacienta în poziție comodă,-administrez - pacienta
durerii, asigurarearelaxantă, tratamentul: beneficiază de somn
unui somn eficient - asigur confort fizic: lenjerie de corp -Algocalmin ½ f /odihnitor
și pat curată, zi/iv
- asigur o temperatură adecvată în-Aspatofort 1f/zi/iv
salon,
- observ somnul, calitatea acestuia

4 Nevoia de a învățaIndependent indendent independent
cum să-ți păstrezi
sănătatea

5 Nevoia de a seindependent indendent independent
îmbăca și dezbrăca


6 Nevoia de a fi curat, independent indendent independent
îngrijit, de a proteja
tegumentele și
mucoasele

7 Nevoia de a se mișca independent indendent independent
și a avea o bună
postură


8 Nevoia de a respira și independent indendent independent
a avea o bună circulație

9 Nevoia de a evitaindependent indendent independent
pericolele


10 Nevoia de aindependent indendent independent
comunica

11 Nevoia de a acționaindependent indendent independent
conform propriilor
convingeri și valori, de a
practica religia

Manifestări de
Nevoi fundamentale Surse de dependență Diagnostic de nursing
12 Nevoia de a fiindependent independent independent
preocupat în vederea
realizării

Manifestări de
13 Nevoia de a seindependent independent independent
recrea

Manifestări de
14 Nevoia de a mențineindependent independent independent
temperatura corpului în
limite normale

Nevoi
Surse de Manifestări de
fundamentale Diagnostic de nursing
dificultate dependenţă
deficitare
1 Nevoia de a bea și- alimentare și- lipsa poftei pentruAlterarea nevoi de a
mănca hidratare mâncare bea și mânca din cauza
necorespunzătoare alimentarii
necorespunzătoare
manifestată prin lipsa
poftei pentru mâncare

Ziua 10 03- recomand consumul unor alimente- administrez șiZiua 10 03 2015
2015 ușor digerabile, urmăresc - pacienta consumă
- hidratare și- supraveghez toleranța digestivă latratamentul cu placera
alimentare alimentele consumate, prescris de medic alimentele, i s-a
corespunzătoa - evaluez starea generală, redat pofta de
re - asigur confort moral permanent mâncare
Nevoi
deficitare
2 Nevoia de a dormi- ambianță- somn necorespunzătorAlterarea nevoi de a
și odihni inadecvată vârstei dormi și a se odihni din
cauza ambianței
necorespunzătoare
necorespunzător
vărstei

- pacienta să- creez un climat de liniște și - administrez- pacienta reușește
beneficieze deîncredere, tratamentul să doarmă
un număr de- asigur permanent confort moral,prescris de mediccorespunzător vâstei
ore de somn-explic necesitatea repausului la pat și urmărescsale (9-13 ore)
corespunzător și a odihnei efectul acestuia
Nevoi
deficitare
3 Nevoia de aindependent independent independent
elimina


4 Nevoia de a învățaindependent indendent independent
cum să-ți păstrezi
sănătatea


5 Nevoia de a seindependent independent independent
îmbăca și dezbrăca

deficitare dependenţă nursing
dificultate
6 Nevoia de a fi curat, independent indendent independent
îngijit, de a proteja
tegumentele și
mucoasele

Nevoi fundamen-tale Surse de Manifestări de Diagnostic de

dificultate
7 Nevoia de a se mișca șiindependent indendent independent
a avea o bună postură


dificultate
8 Nevoia de a respira și a independent indendent independent
avea o bună circulație


dificultate
9 Nevoia de a evitaindependent indendent independent
pericolele


dificultate
10 Nevoia de a comunica independent indendent independent


deficitare dificultate dependenţă nursing
11 Nevoia de a acționaindependent independent independent
conform propriilor
convingeri și valori, de
a practica religia

Nevoi fundamentale Manifestări de

Surse de Diagnostic de
deficitare dependență
dificultate nursing
12 Nevoia de a fiindependent independent independent
preocupat în vederea
realizării


dificultate nursing
13 Nevoia de a se recrea independent independent independent


dificultate nursing
14 Nevoia de a mențineindependent independent independent
temperatura corpului în
limite normale

Regimul alimentar Medicaţia
Alimente permise in hepatită: Ampicilină 250mg

 LACTATE: 3x250mg/zi
Lapte (de preferință degresat), iaurt, branză de Aspatofort 1f/zi
vaci, caș, telemea (desarată) Calciu gliconic1/2 f/zi
 CEREALE ȘI FĂINOASE: Metoclopramid 1/2x3 f/zi
Macaroane, taiței, orez, gris -fierte bine, biscuiți, Nospa ½ f/zi
cornuri, chifle, păine albă (de preferință prajită), Algocalmin ½ f/zi
mămăliguța Glucoză 5% 250ml / 1fl/zi
 FRUCTE:
Mere, struguri, căpșuni, pepene, lămăi, portocale,
grepfruit
 LEGUME:
Dovlecei, lăptuci, conopidă, roșii, sfeclă fiartă,
morcovi, cartofi (fierți sau copți), ardei gras,
spanac, mazăre verde – sub forma de salate,
supe, piureuri, soteuri (fară prăjeli)
 CARNE SI PREPARATE DIN CARNE:
Carne slabă: de pasare (după indepartarea
pieliței), de vacă - fiartă sau preparată pe grătar,
fără condimente, pește alb: păstrăv, calcan,
mreană, salău, știucă – fiert sau fript pe grătar
 OUĂ:
Maxim 2 ouă pe săptămană – fierte. Ouăle sunt
interzise cu desăvarșire numai la bolnavii de
colecistită sau litiază biliară.
 GRASIMI – max. 50 g/ zi
Unt proaspăt, smantană (alegeți sortimentele cu
puține grăsimi), grăsimi vegetale: ulei de măsline,
floarea-soarelui, porumb, dovleac; margarină
sosuri – fară grăsimi, fără prăjeli și fără
condimente.
 DULCIURI SI PRODUSE ZAHAROASE
Miere de albine, marmeladă, magiun, jeleu,
bomboane, șerbet, bezele, prăjituri preparate din
aluat uscat, cu branză de vaci, cu fructe sau
marmeladă, tarte cu fructe
 BAUTURI
Sucuri de fructe (in special de citrice si struguri),
compoturi, ceai de mentă, tei, cozi de cireșe,
cafea naturală
 CONDIMENTE
Patrunjel, mărar, leuștean, dafin, cimbru, chimen,
țelina, suc de lămaie, sare de lămaie diluată, oțet
slab (de preferință de fructe)
În primele zile de boală este interzis consumul de
carne, unt, ouă, fructe cu sâmburi (căpșuni, zmeură,
kiwi, etc.).
Alte alimente interzise in hepatită:
 Alimente vechi sau conservate, afumături si
mezeluri afumate, prăjeli, brănzeturi fermentate,
vănat, carnea grasă (porc, rață, găscă), pește
gras, icre, sosuri picante, alimente condimentate,
fructe de mare, cafea, cafeină
LACTATE
Branzeturi fermentate sau grase
 FRUCTE
Nuci, alune, avocado, migdale, smochine,
curmale, unt de arahide
 LEGUME
Castraveti, gulii, varză, vinetele, ceapă, usturoi,
cartofii prăjiti, muraturi
 CARNE SI PREPARATE DIN CARNE
Carne grasă: de porc, oaie, miel, gască, rață,
cocos, vănat, mezelurile, cărnații, salamurile,
pastrama, conservele, carnea conservată sau
afumată, carnea tocată si condimentată (ardei
umpluti, sarmale), prăjelile, măruntaie: creier,
rinichi, drobul de miel, pește gras: somn, crap,
biban, scrumbie; afumat, conservat, prăjit sau
marinat, icre
 OUĂ
Ouăle prajite în untură sau ulei, ouăle de rață
 GRASIMI – max. 50 g/ zi
Untura de porc, slăniăa, grasimea de vacă sau de
gîscă, grăsimi prajite, maioneza, sosurile
preparate cu ceapă prajită, sau cu condimente
 DULCIURI SI PRODUSE ZAHAROASE
Prăjiturile cu unt sau multe gălbenușuri de ou:
plăcinte, cozonac, clătite, gogosi, prăjiturile cu
cacaco, ciocolată, înghețată
 BĂUTURI
Toate tipurile de băuturi alcoolice (cel putin 1 an),
băuturile prea reci
 CONDIMENTE
Piper, ardei iute, hrean, muștar.
FOAIA DE TEMPERATURĂ
Prelevări de produse biologice
Valorile pacientului Recomandări la externare
Valori normale
Biochimie: Se recomandă:
Fosfat Alcalina:452 50.00 -300.00/U/l -acordarea unei atenții deosebite
GTP/ALT :950.1 10.00 -33.00U/l igienei (spălarea măinilor cu apă
GOT/AST:559.8 10.00 -35.00U/l și săpun, dezinfecția măinilor,
Bilirubina Tot :4.74 0.10- 1.10/mg/dl utilizarea toaletelor, igiena orală,
Gama GT :257 7.00 – 40.00/mg/dl a tegumentelor și mucoasei),
Bilirubina Dir :4.49 0.01-0.25/mg/dl -urmarea regimului alimentar,
-evitarea eforturilor fizice medii
sau mari 6 luni,
-repaus relativ la domiciliu,
-regim dietetic de cruțare
hepatică 6 luni,
-reevaluare clinică și biologică la
1, 3luni, 1an
Concluzii
Hepatita virlă A este numită boala mâinilor murdare, de aceea se impun măsuri de
prevenire:
1. Respectarea igienii personale;

2. Respectarea igienii locuinței și locului de muncă;
3. Fructele și legumele trebuie spălate numai decât deoarece nu se poate ști dacă
acestea sunt sau nu contaminate;
4. Respectarea depozitării și pregătirii alimentelor;
5. Supravegherea și educarea copiilor de a nu pune mâinile sau obiectele murdare în
gură;
6. Spălarea și dezinfectarea tegumentelor;
Cel mai afectat în această boală este în primul rând ficatul, se înțelege de ce regimul
alimentar îi revine un rol important în cadrul tratamentului acestei boli.
Bolnavii cu hepatită virală acută A vor fi învățați să respecte un regim igienico-dietetic,
să elimine factorii nocivi care ar dăuna sănătății și să urmeze întocmai indicațiile medicale
primite.

Limbă

Cap 3 Si 4 Hepatita

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Cap 3 Si 4 Hepatita

Încărcat de

Drepturi de autor:

CAPITOLUL 3

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU HEPATITĂ

3.1. Internarea bolnavului și asigurarea condițiilor de spitalizare

B. Asigurarea condițiilor de spitalizare

3.2. Participarea asistentei medicale la examenul obiectiv

Ajutorul asistentei medicale la examinările clinice este indispensabil în cazul bolnavilor

A. Pregătirea psihică a bolnavului

B. Pregătirea materialelor și instrumentelor

C. Pregătirea fizică a bolnavului

D. Aducerea bolnavului în poziția adecvată

3.3. Asigurarea igienei corporale și generale

Toaleta bolnavului constituie una din condiţiile indispensabile ale procesului de

3.4. Pregătirea, asistarea și efectuarea recoltărilor

În hepatita virală acută se evidenţiază: leucopenie cu limfocitoză, uşoară monocitoză

d) Examenul sumar de urină

B. Examele specifice bolii

3.5. Participarea asistentei medicale la efectuarea explorărilor paraclinice

3. 6. Poziția bolnavului în pat, urmărirea faciesului și funcțiilor vegetative

A. Poziția bolnavului în pat

C. Urmărirea funcțiilor vegetative

- frecvenţa micţiunilor variază şi ea în funcţie de vârstă:

Nou-născut Micţiuni frecvente

- reacţia urinei: reacţie acidă; PH-ul între 4,5-7

Notarea scaunelor în F.T. se face prin semne convenţionale:

3.7. Urmărirea funcțiilor vitale

Reprezintă presiune exercitată de

Reprezintă expansiunea ritmică a arterelor

În hepatita virală acută de tip A respiraţia nu prezintă modificări specifice.

Când se măsoară în cavităţi închise (cavitate bucală, rectală, vaginală) valorile

3.8. Alimetația bolnavului cu hepatită virlă acută A

Prescrierea medicamentelor este făcută de medic, în scris în Foaia de Observaţie a

3.10. Educația pentru săcătate și profilaxia bolii

Asistenta trebuie să explice bolnavului, în tot timpul spitalizării şi la externare pericolul

- Numele şi prenumele: N.P

II. Date variabile

- Antecedente heredo-colaterale: fără semnificație

VI. Capacitate de adaptare la perioada deficitară: colaborează cu echipa medicală.

Nevoia de a bea și a manca 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3 2

Nevoia de dormi și odihni 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3 1

Intervenţiile asistentei medicale

Nevoi fundamentale Surse de Manifestări de dependenţă Diagnostic

Intervenţiile asistentei medicale

Nevoi fundamentale Surse de Manifestări de dependenţă Diagnostic de nursing

Obiectivele Intervenţiile asistentei medicale Evaluare

Nevoi fundamentale Surse de Manifestări de

Obiectivele Intervenţiile asistentei medicale Evaluare

Nevoi fundamentale Surse de Manifestări de Diagnostic de

Nevoi fundamentale Surse de Manifestări de

Nevoi fundamentale Surse de Manifestări de

Nevoi fundamentale Surse de Manifestări de

Nevoi fundamentale Surse de Manifestări de

Obiectivele Intervenţiile asistentei medicale Evaluare

Independent independent independent independent

Nevoi fundamentale Surse de Manifestări de

Obiectivele Intervenţiile asistentei medicale Evaluare

Nevoi fundamentale Surse de Manifestări de

Independent independent independent independent

Nevoi fundamentale Surse de Manifestări de

Obiectivele Intervenţiile asistentei medicale Evaluare

Nevoi fundamentale Surse de Manifestări de

Obiectivele Intervenţiile asistentei medicale Evaluare

Independent independent independent independent

Nevoi fundamentale Surse de Manifestări de

Obiectivele Intervenţiile asistentei medicale Evaluare

Nevoi fundamentale Surse de Manifestări de