Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
Unitate
Titlul Pagina
de
învăţare
INTRODUCERE 1
1 4
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 1
Istoricul Internet-ului 5
6
Contrbutii la dezvoltarea internet-ului
7
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1 8
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de 8
autoevaluare Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1
PLANUL E-EUROPA
38
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 7 38
7.1. Obiectivele planului E-Europa 39
7 Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 7 40
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 40
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 7 40
INFORMATIILE SI VIRUSII
BIROTICA
INTRODUCERE
Stimate student,
BIROTICA 1
INTERNET-UL – SUPORT PENTRU COMERŢUL ELECTRONIC
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 1 4
Istoricul Internet-ului
5
Contrbutii la dezvoltarea internet-ului 6
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1 7
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 8
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1 8
BIROTICA 4
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 1
Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 1 sunt:
Înţelegerea noţiunilor de retea
Familiarizarea cu internet-ul
Intelegerea notiunii de ciberspatiu
Cum se În anul 1962, trece din mediul militar în mediul civil, mai exact în mediul
realizează … universitar. Obiectivul ARPA era construirea unei reţele care sa supravieţuiască unui
atac nuclear şi a început cu o reţea de 4 calculatoare între Universitatea din Utah,
Universitatea din Santa Barbara, Universitatea din Los Angeles şi Institutul de
cercetare din Standfor.
În proiectul iniţial al ARPAnet se asigurau doar 3 servicii de comunicare:
Conectarea la distanţă – telnet;
Transferul de fişiere;
Tipărirea la distanţă.
Aici cuvinte
cheie Ciberspatiul, World Wide Web, browser
Până la apariţia World Wide Web, Internetul arăta foate diferit de ceea ce
este astăzi. Principalele aplicaţii erau e-mail-ul şi grupurile de discuţii (newsgroups).
Marea schimbare a început când Tim Berners Lee, fizician la CERN (Centrul
European pentru Fizică Nucleară) în Geneva a pus bazele, în 1990, dezvoltării
prototipului World Wide Web, creand şi limbajul HTML (Hipertext Markup
Language). Aceasta a fost prima participare europeană la dezvoltarea Internet-ului,
Cum se pană atunci dezvoltat exclusiv de americani.
realizează …
Momentul crucial în răspândirea Web a apărut în februarie 1993 când NCSA
(National Center for Supercomputing Aplications) a anunţat prima versiune de
browser grafic, Mosaic, care era bazat pe o interfaţă grafică (Windows).
Distribuirea lui s-a realizat gratuit pe Internet, ceea ce a făcut ca într-un an
numărul webserver-elor să crească de la 130 la 11576. Mosais a putut îngloba
imaginile color direct în paginile cu text, curând asigurând şi folosirea sunetului,
mişcării – animaţiei.
În 1994 apare primul browser comercial – Netscape, iar numărul de server-e Web
era de 1.500.000, Pizza Hut este prima firmă care oferă servicii clienţilor prin
Internet. Se deschide prima bancă virtuală. În 11 august are loc prima tranzacţie
comercial online care utilizează un program de criptare pentru a asigura securitatea
datelor.
De reţinut este faptul că Intenet-ul nu este proprietatea nici unei organizaţii
sau persoane, aflându-se sub coordonarea unor societăţi independente, constituite
din voluntari. Astfel, autoritatea care dirijează evoluţia Internetului este ISOC
(Internet Society) înfiinţată în 1992
Principiile care stau la baza Societăţii Internet sunt:
- Acces liber, fără piedici, la reţea;
- Servicii stabile şi necenzurate pe reţeaua Internet;
- Exprimarea liberă pe Internet;
-Organizarea unor forumuri deschise pentru dezvoltarea standardelor sau
tehnologiilor de reţea.
- Eliminarea restricţiilor în utilizarea Internetului pe considerente rasiale, de culoare,
religie, naţionalitate etc.
- Informaţiile personale generate pe Internet nu sunt folosite decât cu aprobarea celui
care le-a generat.
- Utilizatorii reţelei pot cripta informaţiile expediate pe reţea fără vreo restricţie.
- Încurajarea cooperării între reţele
Conform statisticilor, domeniile cele mai importante ale utilizării Internet-
ului sunt: cercetarea, comunicarea interpersonală, forumuri, servicii de chat şi
mesagerie instant, accesarea serviciilor de ştiri, educaţia, realizarea de cumpărături
on-line, căutarea uni loc de muncă, divertisment. Tot statisticile arată că poşta
electronică este cea mai folosită aplicaţie a Internet-ului, sute de miliarde de mesaje
fiind schimbate anual în toată lumea.
Răspuns 1.2.
Tim Berners Lee, fizician la CERN (Centrul European pentru Fizică
Nucleară) în Geneva a pus bazele, în 1990, dezvoltării prototipului World Wide
Web. Tot el este cel care a creat şi limbajul HTML (Hipertext Markup Language).
Aceasta a fost prima participare europeană la dezvoltarea Internet-ului, pană atunci
dezvoltat exclusiv de americani. Inainte de introducerea conceptului WWW,
internetul arata cu totul altfel.
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 2 10
2.1.Serviciul DNS si serviciul de posta electronica 10
2.2. Serviciul FTP si WWW 11
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 2 12
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 13
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 2 14
BIROTICA 9
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 2
Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 2 sunt:
- Identificarea serviciilor internet
- Avantajele serviciilor internet
- Contributia serviciilor la dezvoltarea internetului
Utilizator Utilizator
Agent Postal
Agent Postal
Agent Postal Agent Postal
Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 13.
Cum se În timp, s-au dezvoltat reţele de mare întindere ce conectează mii de calculatoare
realizează … bazate pe platforme hardware diferite şi diverse sisteme de operate. În 1989 apare
conceptul de World Wide Web . Conceptul care a stat la baza WWW este conceptul
de hypertext care presupune o colecţie de documente legate între ele prin legături.
Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 13.
Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 2
Ce inseamna WWW?
Serviciul DNS
a) face legătura între IP-ul calculatorului şi numele său simbolic;
b) este folosit pentru transferul fişierelor între calculatoarele din reţele;
c) asigură operaţii cu privire la directoare şi fişiere.
HTTP:
a) este nucleul WWW;
b) este un motor de căutare
c) este un serviciu realizat de provideri
Răspuns 2.2.
Componentele implicate într-un transfer HTTP sunt:
- browser;
- calculatorul clientului conenctat la Internet;
- server-ul;
- aplicaţii pe server care implementează protocolul HTTP
Bibliografie unitate de învăţare nr. 2
Roşca I. – Internet şi Intranet – concepte si aplicaţii, Editura Economică,
Bucureşti, 2000;
Sireteanu Al – Comertul electronic – intre tehnologie, arta si manipulare;
Soltwisch R., Hogrefe D. – “A suvery on network security – 2004”,
Georg_August_Universitat, Gottingen, ISSN 1611-1044 ;
PROVIDERI, INTRANET SI EXTRANET
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 3 16
3.1.Providerii internet 16
3.2. Intranet si extranet 18
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 3 19
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 19
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 3 20
BIROTICA 15
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 3
Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 3 sunt:
Definirea providerilor internet
Intelegerea notiuni de
intranet; Intelegerea notiuni
de extranet
Providerii de servicii Internet sunt firme care oferă acces la Internet şi pentru
care percep tarife. Ei permit utilizarea Internetului prin linii telefonice, prin
Cum se modemuri, cabluri coaxiale, cabluri optice sau antenă satelit.
realizează …
Serviciile oferite de provideri sunt:
- accesul la Internet;
- utilizarea programelor de e-mail;
- acces la grupurile de ştiri de pe Internet;
- asistenţă în utilizarea tehnologiilor specifice navigării pe Internet;
- găzduirea paginilor Web pentru firmele care nu îşi permit să aibă
propriul server de Web;
- reclamă şi publicitate pentru produsele şi serviciile firmelor.
Test de autoevaluare 3.1.
Care sunt serviciile oferite de provideri?
BIROTICA 18
Test de autoevaluare 3.2.
Care sunt elementele ce diferentiaza intranetul de internet?
Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 19.
Internet Intranet
Informaţii publice Informaţii private
Acces nerestrictionat Securitate mai mare si acces
restrictiv
Viteza de operare redusa Viteza de operare mai mare
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 4 22
4.1.Infrastructura economiei digitale
22
4.2.Activităţile economice ale economiei digitale
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 4 23
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 24
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 4 25
26
BIROTICA 21
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 4
Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 4 sunt:
Familiarizarea cu economia digitala.
Identificarea activitatilor si componentelor nivelurilor economiei digitale
Identificarea componentelor infrastructurii economiei digitale
Cum se
realizează …
Nivelul 1 – Infrastructura Internet
Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 25.
Activităţile economice ale economiei digitale
Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 25.
Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 4
1. Componentele economiei digitale sunt:
a) intrastructura;
b) plăţile pe Internet;
c) activităţile economice;
d) noile pieţe.
Răspuns 4.2.
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 5 28
Conceptul de globalizare 5.2.Globalizarea 28
şi legaturile cu e-commerce Lucrare de 30
verificare Unitate de învăţare Nr. 5 31
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 31
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 5 32
BIROTICA 27
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 5
Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 5 sunt:
Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 31.
Globalizarea şi legaturile cu e-commerce
Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 32.
Răspuns 5.2.
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 6 34
Caracteristicile e-commerce 34
Avantaje si limite e-commerce 35
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 6 35
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 36
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 6 36
BIROTICA 33
CARACTERISTICILE COMERTULUI ELECTRONIC
Caracteristicile e-commerce
Acest lucru poate fi extrem de uşor sesizat, fie şi numai dacă se face o
apreciere în cifre absolute asupra valorii sau volumului comerţului electronic cu un
BIROTICA 34
deceniu în urmă, şi se compară acestea cu cifrele existente în prezent.
Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 36.
Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 36.
BIROTICA 35
CARACTERISTICILE COMERTULUI ELECTRONIC
BIROTICA 36
• oferă posibilitatea de a configura produse sau servicii şi de a vedea imediat
preţurile reale ale acestora, în comparaţie cu preţurile mai multor ofertanţi.
Răspuns 6.2.
PLANUL E-EUROPA
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 7 38
7.1. Obiectivele planului E-Europa 38
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 7 39
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 40
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 7 40
40
37
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 7
Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 7 sunt:
Intelegerea planului E-Europa
Identificarea obiectivelor palului
Stabilirea programelor cuprinse in obiective
La Consiliul de la Lisabona din 2000, şefii de stat şi de guvern din Europa au fixat
obiectivul de a deveni “cea mai competitivă şi mai dinamică economie bazată pe
cunoaştere din lume”.
Planul de acţiune e-Europa 2002, ce avea ca obiectiv de a crea europa on-
Cum se line, conceput ca mijloc de realizare a acestui scop, a propus o mare varietate de
realizează … măsuri pentru a atinge trei obiective primordiale:
OBIECTIVUL 1 al planului e-Europa “Un Internet cu acces ieftin, rapid, sigur“ are
în vedere:
Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 40.
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 8 42
Modele de e-commerce 42
Tipuri de afaceri 43
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 8 45
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 46
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 8 46
BIROTICA 41
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 8
Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 8 sunt:
Înţelegerea noţiunilor de e-commerce
Familiarizarea cu modelele de e-commerce
Recunoaşterea pricipalelor tipuri de e-commerce
Business-to-business (B2B).
Acest tip de comerţ presupune folosirea tehnologiilor Web, incluzând o
multitudine de relaţii şi tranzacţii comerciale care se stabilesc între companii şi/sau
Cum se alte tipuri de organizaţii. Reprezintă forma cea mai răspândită de comerţ electronic.
realizează …
Comerţul B2B include o gamă largă de tranzacţii între companii,
cumpărături, servicii, resurse, tehnologii, echipamente, tranzacţii financiare, tipuri
de asigurări. Tranzacţiile B2B pot avea loc direct între două companii sau prin
intermediul unei a treia (intermediar) care ajută la găsirea cumpărătorului sau, după
caz, a vânzătorului.
Business-to-consumer
Consumer-to-business
Este un model de comerţ în care personae fizice vând produse sau servicii
unor organizaţii.
Business-to-government, Consumer-to-government
(C2G, G2C, B2G, G2B)
Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 46.
Tipuri de afaceri
E-shop, E-store
Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 46.
Lucrare de verificare unitate de învăţare nr.
1. Care sunt modelele de e-business ?
2. Ce sunt e-shop-urile?
Business-to-business (B2B).
Business-to-consumer
Consumer-to-consume
Consumer-to-business
Business-to-Administration
Business-to-government, Consumer-to-government
(C2G, G2C, B2G, G2B)
Răspuns 8.2.
Companiile ce doresc să participe răspund şi depun ofertă prin Internet, sistemul
asigurând o totală transparenţă în anunţarea solicitanţilor şi o totală imparţialitate în
alegerea celei mai bune oferte. Modelele de licitaţie pe web s-au dovedit a avea un
succes foarte mare.
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 9 48
Clasificarea sistemelor electronice de 48
plati.
50
Tipuri de sisteme de plati
51
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 9
52
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare
52
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 9
BIROTICA 47
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 9
Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 9 sunt:
Înţelegerea noţiunilor sisteme de plati
Intelegerea diferentelor intre sistemele de plati
d
e
p
l
ă
ţ
i
;
f) f
i
r
m
a
c
ă
r
ţ
i
i
d
e
c
r
e
d
i
t
.
Sisteme de plăţi cu monedă electronică
Banii electronici constituie valută distinctă, iar banii reali trebuie convertiţi în
bani electronici înainte de a fi cheltuiţi.
Sisteme de microplăţi
MilliCent
CyberCoin
NetBill
Răspuns 9.2.
BIROTICA 53
TRANSFERURI ELECTRONICE DE FONDURI
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 10 54
Procedeul swift 54
Procedeul target
Procedeul western union si money gram 55
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 10 56
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 57
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 10 58
BIROTICA 53
TRANSFERURI ELECTRONICE DE FONDURI
Procedeul swift
.
SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication) este un
sistem de origine europeană cu reţele pe tot globul.
Cum se
realize
ază …
BIROTICA 54
Test de autoevaluare 10.1.
Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 57.
Procedeul Target
Aici cuvinte
cheie Transferuri de fonduri, retele,
Transferurile de fonduri pentru efectuarea platilor pot avea loc intre banci
diferite si in acest caz acestea se numesc transferuri interbancare spre deosebire de
Cum se transferurile de fonduri intre unitatile aceleiasi banci care se numesc transferuri
intrabancare. Transferurile interbancare modifica situatia soldurilor din conturile de
realizează …
la banca agent de decontare, deci o modificare patrimoniala, cele intrabancare
determinand numai o miscare interna, soldul de la agentul de decontare ramanand
nemodificat.
Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 57.
Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 57.
mpensatiile” elaborata de Camera Internationala de Comert si pe Standardele Internationale emise de International Organizatio
nsferuri de fonduri si eliberari de numerar persoanelor destinatare. Toate operatiunile se efectueaza direct de unitatile operativ
INFORMATIILE SI VIRUSII
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 11……….. 59
11.1. Sistemul de informatii 59
11.2 Virusii informatici 60
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr.11 61
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 62
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 11 63
BIROTICA 59
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 11
Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 11 sunt:
Înţelegerea noţiunilor de virusi informatici
Recunoaşterea pricipalelor tipuri de informatii
Sistemul de informatii
Aici cuvinte Informatie, prelucrare, prelucrare
cheie
Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 62.
Virusii informatici
Aici cuvinte Virusi informatici, soft, hard, distrugere
cheie
Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 62.
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 12
Asigurarea securitatii datelor 64
Analiza vulnerabilitatilor 64
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 12 65
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 66
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 12 67
68
BIROTICA 64
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 12
Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 12 sunt:
Înţelegerea noţiunilor mediu securizat
Familiarizarea cu masurile de securitate
Identificarea posibilelor vulnerabilitati ale sistemului
Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 67.
Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 67.
Răspuns 12.2.
Acest proces constă în :
- analiza vulnerabilităţilor, care presupune identificarea elementelor
potenţial slabe ale sistemului;
- evaluarea ameninţărilor, presupune determinarea problemelor ce pot
apărea datorită elementelor slabe ale sistemului;
- analiza riscurilor, presupune identificarea eventualelor consecinţe pe
care aceste probleme le pot crea.
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr13 69
13.1 Constructia unui magazine virtual 70
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 13 70
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 71
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 13 72
73
BIROTICA 69
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 13
Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 13 sunt:
Înţelegerea etapelor in constructia unui magazin virtual
Familiarizarea cu etapele arhitecturii unui magazin virtual
1. Planificare
Planificarea unui site comercial este tot atat de importanta pentru succesul unei
afaceri ca si dezvoltarea unui plan de afaceri sau de marketing. Insa, din cauza ca un
site e-commerce este in principal o solutie de software, este nevoie de mai mult
decat o simpla planificare a strategiei de marketing sau de promovare a sitului. Va fi
nevoie de asemenea si de un plan de dezvoltare a solutiei similar cu cel de
dezvoltare a oricarei alte aplicatii de soft.
2. Baze de date
Odata ce exista schema pentru baza de date a solutiei e-commerce, este nevoie sa se
stabileasca care aplicatie de baza de date va folosi cel mai bine in functie de nevoi.
In general, pentru o solutie de comert electronic este nevoie de o aplicatie de
database care sa fie destul de robusta incat sa creasca odata cu cresterea afacerii si
care ofera protectie impotriva "amenintarilor" curente si viitoare (hackeri, virusuri
etc.).
3. Aplicatii Web
In momentul de fata cele mai multe aplicatii Web sunt facute in limbaj PHP care
ofera o mare flexibilitate si robustete.
O alta solutie este de a folosi un "payment gateway" - o terta firma care se interpune
intre banca ce va ruleaza banii si magazinul virtual. Pe piata Romaneasca o firma
mare de "payment gateway" este dotCommerce (www.dotcommerce.ro). Avantaje:
se pot obtine astfel taxe de procesare mai mici (bancile procesatoare iau un anumit
procent din fiecare tranzactie pentru a sustine costurile serviciului prestat) pentru ca
o astfel de firma de "payment gateway" poate negocia procentaje mai mici, avand de
a face cu un volum mult mai mare.
Mai exista modalitati de a accepta carduri fara un cont dedicat de comerciant. Firme
ca PayPal (www.paypal.com) ofera servicii de procesare a cardurilor.
Pe piata romaneasca, unde cumpararea cu card este inca la inceput, o mare parte din
magazinele virtuale proceseaza tranzactii cu cash sau "plata la livrare".
5. Securitate
Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 72.
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 14 75
Generalitati privind comertul electronic 76
romanesc
77
Comertul electronic romanesc in anul 2009
78
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 14
78
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare
79
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 14
BIROTICA 74
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 14
Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 14 sunt:
Sublinierea trăsăturilor caracteristice comertului electronic romanesc
Evolutia comertului electronic romanesc
Potrivit Web Internet Archive, primul magazin online din România a fost lansat de
către PC Net în 1997 şi se numea CyberShop.ro, acesta comercializând CD-uri cu
muzică. La scurt timp, ia startul eShop.ro, primul magazin care introduce conceptul
de coş de cumpărături – ce-i drept, într-o variantă rudimentară din punct de vedere al
uzabilităţii
Dacă anul 2004 s-a încheiat cu 3,5 milioane USD procesaţi în e-commerce, 2005 a
adus un volum de aproape 18 ori mai mare, atingându-se valoarea de 44,3 milioane
USD rezultaţi din plata online cu cardul. Cheia succesului o reprezentau, însă,
tranzacţiile cross-border care au fostacceptate de Visa şi MasterCard până în vara
anului 2005. Cu alte cuvinte, un comerciant străin vindea produse sau servicii către
un client străin, dar tranzacţia era procesată printr-o bancă românească, comisionul
rămânând în ţară. Acest fapt a generat volumul mare de tranzacţii înregistrat în vara
lui 2005, doar în luna iulie procesându-se 53.000 de tranzacţii în valoare de peste 9,5
milioane USD.
Numărul de tranzacţii creştea, însă, de la o lună la alta chiar dacă întreg bilanţul pe
2006 s-a cifrat la doar 9,5 milioane USD, potrivit statisticilor RomCard
Deşi creşterile sunt impresionante per ansamblu, creşterea pe care putem să o
remarcăm este de la anul 2007 la 2008. Conform Trafic.ro creşterea este de 250%.
Numarul de magazine electronice din Romania a evoluat dupa cum urmeaza
Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 78.
Aici cuvinte
cheie
Cum se
realizează …
A scazut procentul celor care vor livrare mai rapida de la 25% in 2006 la 6%
in 2008/2009. Asta nu inseamna neaparat ca acum livrarea e mult mai rapida
(desi per ansamblu e posibil ca termenele de livrare sa fie mai scurte) ci doar
ca cei care comanda online nu mai sunt atat de sensibili la termenele de
livrare ci mai mult la pret.
iar stimulentele principale care i-ar convinge sa cumpere mai des sunt
preturile mici si reducerile.
Daca punem cap la cap toate astea rezulta ca preturile online in Romania sunt inca
mari si principalul avantaj al unei comenzi online este economia de timp necesar
pentru gasirea produsului. Retailul romanesc mai are mult pana sa ajunga la
dimensiunile si rafinamentul celui din SUA
Test de autoevaluare 14.2.
Cum a evoluat comertul electronic in anul 2009?
Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 78.
Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 14
Care sunt cele mai importante trasaturi ale comerului electronic in anul 2009?
Răspuns 14.2.
Cel mai imbucurator este cresterea procentului de folosire a cardului catre 20%, desi
rambursul ramane favoritul romanilor, fapt datorat absentei din ciclul evolutionist al
etapei comertului la distanta de tip Neckerman. Cumparatorii se indreapta catre produse
mai ieftine si a scazut valoarea media a cosului, fapte normal psihologice in perioada de
criza. Estimarile Vodafone privind numarul de conexiuni si utilizatori, este cea mai
apropiata estimare facuta in ultima vreme, si noi considerand ca 9 milioane de utilizatori
sunt romani, din care probabil doar 3 milioane fiind utilizatori zilnici