Railean Irina

Specialitatea: Administrație Publică

Anul I, Gr. 104
02 decembrie 2021

LUCRARE
de evaluare intermediară nr. 2 la disciplina
Istoria Administrației Publice

Testul nr. 7

I. Sistemului administrativ provizoriu în Basarabia după

anexarea la Rusia (1812-1818)

1.1. Descrieți condițiile istorice și impactul anexării Basarabiei la Rusia în 1812 din
perspectiva organizării administrative (3 p.)

Între secolele 18-19, Moldova şi Ţara Românească, au fost incluse în sistemul relațiilor
internaționale, soldându-se cu urmări tragice și nefaste pentru acestea.Un mare interes
catre Principatele dunărene era prezent din partea Rusiei, încercând să își consolideze
influența sa printr-o politică externă activă pe aceste teritorii, instituind consulatele ruse
după războiul ruso-turc, consolidarea țarismului în Principate, emiterea hatișerifului în
1802 și încorporarea ținuturilor di stânga Nistrului în cadrul imperiului rus după
războiul din 1787-1791, deasemenea, Rusia s-au preocupat de apărarea în fața Porții
interesele Principatelor Dunărene. Principatele au acceptat sprijinul din partea Rusiei,
crezând că aceasta va favoriza situația lor actuală, însă s-a soldat cu declararea
războiului Rusiei de către Poartă.În urma acestui război dintre anii 1806-1812, teritoriul
Moldovei dintre Nistru şi Prut cu cetăţile Hotin, Bender, Cetatea-Albă, Chilia şi Ismail a
fost anexat la Rusia, aducînd deasemena consecințe nefaste pentru organizarea
teritorială ulterioară a Moldovei,instituindu-se sistemul rusesc de administrație.
În organizarea administrativă a Basarabiei au fost incluse diferite instrucţiuni care
reglementau domeniile de activitate a instituţiilor administrative, însă s-a ținut cont și de
instituțiile administrative teritoriale anterioare.
1.2. Enumerați instituțiile administrative de nivel provincial şi identificați rolul
Guvernatorului Civil în exercitarea administraţiei la etapa administrației
provizorii (5 p.)

Autorităţile provinciale au fost divizate în militare și civile. Autorităţile şi instituţiile

civile erau conduse de către guvernatorul civil, iar trupele militare și cetăţile se aflau în
subordinea comandantului militar al Basarabiei. Din 31 mai 1813, conform unui decret
imperial, guvernatorul civil al Basarabiei a fost subordonat direct autorităţilor centrale
ruseşti. Primul guvernator civil în Basarabia a fost Scarlat Sturza, iar comandant militar
al regiunii a fost numit I.M.Hartingh. .
Guvernatorul civil avea prerogativa de a selecta şi numi consilierii şi funcţionarii
cancelariei sale,de a numi ispravnicii în ţinuturi. Ispravnici puteau fi numiţi numai
moldovenii care au jurat credinţă Rusiei sau ruşii. Persoanele stabilite cu traiul în
regiune şi care nu aduseseră cu dânşii nici o proprietate erau consideraţi străini. De
competenţa sa ţinea şi eliberarea paşapoartelor şi documentelor de călătorie.
Învăţământul public, de asemeni, trebuia să constituie obiectul atenţiei sale. Legat de
administrarea Basarabiei el putea stabili legătura directă cu guvernatorii guberniilor
vecine şi cu Domnitorii Principatelor.Deasemenea, președinte al adunării comune a
departamentelor Guvernului era la fel Guvernatorul civil.Astfel, administraţia
Basarabiei depindea foarte mult de guvernatorul civil al regiunii.
1.3. Caracterizați organizarea instituțiilor administrative locale din Basarabia la
etapa administrației provizorii (7 p.)

În perioada administraţiei provizorii, în Basarabia a fost menţinută organizarea

administrativ-teritorială veche şi instituţiile administrative de nivel local,ţinuturile erau
administrate de către ispravnici, numiţi în funcţie de guvernatorul civil pe un termen de
un an, aceștea aveau atribuţii administrative, judecătoreşti, fiscale şi de asigurare a
ordinii publice. Ţinuturile mai mari se divizau în ocoale. Astfel, ţinutul Orhei avea 12
ocoale, Hotin - 8, Iaşi - 6, Bender - 3 ocoale. Sistemul administrativ ce se implementa în
Basarabia reprezenta o etapă tranzitorie spre o administraţie mai desăvîrşită, însă
procesul se desfăşura destul de controversat.Nobilimea locală opta pentru menţinerea
instituţiilor administrative tradiţionale, iar pe de altă parte, autorităţile ruseşti, îndeosebi
guvernatorul civil Hartingh insistau asupra uniformizării administraţiei din Basarabia cu
cea din guberniile ruseşti. Aceste stări duceau la tensiuni determinând inițierea
reorganizării sistemului administrativ al Basarabiei, atît la nivel regional, cît şi local.
Introducerea instituţiei namesnicului a micșorat importanța guvernatorului civil al
Basarabiei, atribuţiile devenind mai limitate. A fost format un Comitet provizoriu,
membri fiind boieri moldoveni şi funcţionari în exerciţiu, acest Comitet era ierarhic
superior guvernului regional, subordonat namesnicului, avea sarcini privind
reorganizarea administraţiei regionale, restabilirea ordinii în satele şi oraşele regiunii,
desfăşurarea altor activităţi ce ţineau de viaţa social-economică a regiunii. În ţinuturi a
fost instituită funcţia de revizor, administraţia ţinutală fiind alcătuită din următorii
funcţionari: ispravnicul, revizorul şi funcţionarul ţinutal ( sameşul ).Revizorul avea
competența și obligația să supravegheze organele de poliţie, să înştiinţeze ispravnicul
despre încălcări, să primească petiţii de la populaţie, să supravegheze paza frontierei, să
supravegheze toate sursele de venit ale caznalei.
Un rol important în funcţionarea administraţiei ţinutale îl avea sameşul, care conducea
activitatea cancelariei isprăvniciei, era dator să cunoască situaţia reală din satele
ţinutului. Administraţia locală n-a suferit modificări, ocoalele continuând să fie
administrate de ocolaşi.
În aşa fel, în condiţiile sistemului de administrare provizorie iniţiat în 1812, inclusiv
instituirea funcţiei de namesnic, se observă o tendinţă preponderentă de centralizare a
puterii prin răspîndirea treptată în Basarabia a unor instituţii şi practici administrative
ruseşti. Au fost delimitate strict competenţele instituţiilor administrative şi judecătoreşti
ale provinciei, precum şi atribuţiile şi obligaţiile funcţionarilor angajaţi în administraţia
locală şi regională. S-a concretizat situaţia păturilor sociale basarabene şi a fost
determinat cuantumul prestaţiilor ce trebuiau îndeplinite de locuitori.
Barem de evaluare:

15 p. = 10; 10-11 p. = 7; 4 - 5 p. = 4;
14 p. = 9; 8 - 9 p. = 6; 2 - 3 p.= 3;
12-13 p. = 8; 6- 7 p. = 5; 0 -1 p. = 2.