Plâng fraţi după fost aşa de ruşine cu nimic nu te-ar fi ferit

mine în rugăciune şi mine, dar să mă de iad. Iar de mureai

eu mă topesc tot omori nu ţi-a fost la naşterea mea, pe
privind la ei. Şi iată deloc. Şi ai spălat tu, veci erai cinstită-n
că eu n-am să am în oare, ruşinea ta cu rai. Dar tu m-ai lipsit
veci lângă mine, în moartea mea? Iar atât de uşor şi de
faţa altarului, o fată trupul meu ca pe un soare şi de colegii de
în alb. Pentru un blid gunoi l-aţi aruncat. şcoală şi de iubire şi
de mâncare, pentru Eu n-am putut decât de rai. O zi să-mi fi
câteva haine, nu mi- să primesc tot ce-aţi dat şi botezul şi chiar
ai dat măcar o zi de vrut voi; botezul nu dacă m-ai fi părăsit
viaţă, nu mi-ai dat era de la voi şi voi nu eu tot te-aş fi iubit
nici botezul şi mi-ai mi l-aţi dat. nespus. Cum tu, care
furat şi veşnicia Tu nu m-ai ai primit viaţa şi-ai
raiului. Pentru toţi e cunoscut şi nu m-ai cunoscut-o, n-ai vrut
dat darul botezului, iubit şi nici nu m-ai s-o am şi eu? Iar de
pentru toţi şi tu n-ai urât; dar m-ai ucis. m-ai fi născut şi-aş fi
vrut să-mi dai darul De-ai fi murit tu murit cândva, peste
lui Dumnezeu. Ţi-a atunci, nimeni şi ani, cât ai fi plâns
după mine!… Atunci omului. Şi nu e gând ASOCIAŢIA
tu n-ai vărsat o ca să-mi aline o clipă CREŞTIN-
lacrimă şi totuşi eu sfâşierea… Şi-atunci, ORTODOXĂ
rămân fiul tău, eu când va fi să ne ”PRO-VITA”
care nu am zi de vedem, poate că ai să
naştere, eu care am plângi şi tu, căci
doar zi de moarte. poate mă vei iubi
Rău de moarte ţi-ai puţin…, măcar pentru născuţi şi
făcut cu mine, mamă. atunci…, măcar de- nenăscuţi
Pentru nici un atunci… Filiala Craiova
cunoscut sau Str. Matei Basarab
necunoscut tu n-ai nr.17 bis
hotărât moartea; şi Tel: 0251481302;
totuşi, pentru mine ai 0721377094
hotărât-o. Şi plâng E-mail:
neîncetat de mila provita_cv@hotmail.
mea şi neîncetat com
plâng de mila ta şi Web:
plâng de mila www.credo.ro/provita
 sufletul şi-mi acoperă nu ştiu de voi putea
totul şi n-am nici să zic vreodată: „Te
noapte, nici zi şi mă iert!”. Şi-mi plâng şi
Mai mult decât viaţa îneacă într-o mare de neputinţa de a te
lacrimi. Tu mi-ai luat ierta şi totuşi simt că
mai mult decât viaţa! n-aş putea să te
E rău care te privesc prin neguri
doboară pentru o de iad chiar dacă tu
clipă, e şi rău care te nu m-ai iubit
sfâşie ani de zile sau nicicând. Şi fiecare
chiar o viaţă clipă nouă mie îmi e
întreagă, dar răul pe tot amintire, căci îmi
O î care mi
n l-ai făcut
t tu r trăiesc i de-a pururi
s
nu se termină clipa morţii,
niciodată! Şi-mi secundele arzânde ce
plâng nefericirea şi mi-au sfâşiat şi
te plâng şi-mi carnea şi sufletul,
cuprind clipa morţii chinurile cumplite ce
moarte îmi copleşeşte
în ani de lacrimi şi mi-au furat pentru
totdeauna veşnicia un nume? Sau poate veşnicia raiului. Dar
raiului. Iar seara, că abia acum ai vrea toate astea chiar s-ar
când ostenită mai şi poate că mai mult fi putut… Numai să
stărui o vreme aşa, ca un nume dat mă fi iubit puţin…
printre amintiri, unei amintiri!? Atâta doar: tu să mă
printre dorinţe sau Te-ai ruşinat cu fi iubit puţin… Şi-n
neâmpliniri, atunci, mine încă de la veci nu pot să mă
seara, te privesc şi- început, căci nu erai împac cu gândul că
mi tremură sufletul căsătorită, ţi-ai zis că mi-ai refuzat totul,
de durere şi de nu vrei o viaţă de totul şi încă de la
întrebarea: te mai chin pentru noi doi şi început şi-mi plâng
gândeşti tu, oare, la mi-ai lăsat în schimb de milă în orice clipă
mine? Mă culci tu veşnicia celui mai şi-mi plâng durerea
măcar seara într-o dureros regret! Eu n- pe care am văzut-o
amintire? Şi, oare, de am cunoscut lumea iară şi iară şi-n ochii
te mai gândeşti la voastră, eu n-am altora, că încă mulţi
mine, cum îmi spui? iubit şi nici n-am fost nefericiţi mai sunt ca
Te-ai gândit tu iubit şi eu nu voi mine şi mulţi pe
vreodată să-mi dai gusta niciodată
pământ şi în cer când şi de umbra clipă de iubire pentru
plâng pentru noi! răului. Dar aţi văzut mine, iar el, noian de
Voi, de vedeţi voi, oare, un înger iubire a revărsat
cumva o fată plângând? Aţi văzut peste mine în orice
necăjită, sau un copil voi vreodată o fire clipă. Şi de l-aţi fi
sărman asupriţi de atât de măreaţă, un văzut şi voi, sau pe
negura tristeţii, cum voievod de lumină, sfinţi de i-aţi fi văzut
îşi picură din ochi de putere şi de cum au plâns pentru
adâncul sufletului, bunătate, un slujitor mine, pe Maica
ori un bătrân de curat al iubirii Domnului de aţi fi
vedeţi, cu sufletul izvodind îndurerată văzut-o cu inima
schilodit de necazuri rouă din ochii topiţi strânsă şi
ce l-au schingiuit o de milă? Eu am strângându-şi
viaţă până la lacrimi, văzut. Eu am văzut la Pruncul în braţe, o
vi se topeşte inima şi moartea mea şi plâng clipă doar de-aţi fi
plângeţi o dată cu ei şi acum de câte ori îl văzut, nespus m-aţi fi
şi i-aţi odihni în văd în amintire sau iubit. Hristos a plâns
sufletul vostru şi aievea şi nu-nţeleg pentru mine, dar voi
veşnic i-aţi feri până cum voi n-aţi avut o n-aţi plâns.
 Eu am văzut şi
oameni scoşi din iad,
oameni plângând de
bucurie că iubirea
celor care-au rămas
după ei şi haina
botezului în Hristos
i-au scos din chin. Şi
iarăşi am plâns şi o
veşnicie de lacrimi aş
da pe-un strop din
apa de botez. Câteva
luni din viaţa ta să-
mi mai fi dat, câteva
luni, atâta doar şi
doar botezul şi-apoi
chiar dacă m-ai fi
omorât, eu te-aş fi
binecuvântat în veac.