Teste Grila Kinetoterapie

TESTE GRILA KINETOTERAPIE
1. Valoarea o ilitaţii u ei arti ulaţii poate fi o parata u:
a) ea a arti ula iei si etri e la i elul e relor
b) valoarea standard
c) aloarea ge erala a o ilita ii pe a u ite tipuri de patologii
d) ea a arti ula iilor supraia e te
e) ea a arti ula iilor su ia e te
Corect: a, b
2. Sele taţi azurile î are se foloses poziţii de start prefere ţiale, altele de ât poziţia zero de testare
articulara:
a) aprecierea amplitudinii de miscare a rahisului cervical
b) aprecierea amplitudinii de miscare a piciorului
c) aprecierea amplitudinii de miscare a soldului
d) apre ierea a plitudi ii de is are a pro a iei si supi a iei
e) aprecierea amplitudinii de miscare a rahisului dorso-lombar
Corect: b, c, d
3. Sele taţi e u ţurile adevarate i luse î regulile ge erale ale ila ţului arti ular:
a) cotul si genunchiul nu au miscari de extensie
b) relaxarea si instruirea pacientului
c) asezarea pa ie tului î pozi ia preferata de a esta
d) apli area go io etrului pe partea exter a a arti ula iei testate u ex ep ia supi a iei)
e) apli area go io etrului î pozi ie ât ai o oda pe tru pa ie t
Corect: a, b, d
4. Ce alte ele e te, î afara a plitudi ii de is are se apre iaza la exa e ul o ie tiv al u ei arti ulaţii:
a) deformarea articulara
b) modificarile de temperatura ale tegumentului supraiacent
c) de ia iile î ax
d) tonusul muscular
e) for a us ulara
Corect: a, b, c
5. Care sunt miscarile proprii ale umarului:
a) antepulsie
b) retropulsie
c) extensie
d) ridicare
e) coborâre
Corect: a, b, d, e
6. Cum se apreciaza amplitudinea miscarilor proprii ale umarului:
a) goniometric
b) cu ajutorul firului cu plumb
c) pri asurarea dista ei î e tri etri
d) pri asurarea dista ei î ili etri
e) prin raportarea la valorile umarului opus
Corect: c
7. Care afir aţii su t adevarate pe tru apre ierea o ilitaţii scapulohumerale:
a) a du ia si addu ia se realizeaza î pla fro tal
b) a tedu ia se realizeaza î pla sagital
c) rota iile se realizeaza î jurul u ui ax orizo tal
d) rota iile se realizeaza î pla orizo tal
e) a tedu ia se realizeaza î pla fro tal
Corect: a, b, d
8. Pe tru asurarea a du ţiei î arti ulaţia s apulo- humerala, goniometrul se plaseaza:
a) u ra ul fix pe li ia axilara posterioara
b) u ra ul fix pe li ia axilara edie
c) u ra ul o il pe fa a posterioara a ra ului
d) u ra ul o il pe fa a ediala a ra ului
e) i difere t, astfel î ât pa ie tul sa ai a o pozi ie o oda
Corect: a, c
9. Pe tru asurarea rotaţiilor î arti ulaţia s apulo-humerala:
a) go io etrul se plaseaza u ra ul fix orizo tal
b) go io etrul se plaseaza u ra ul o il pe li ia edia a a fe ei ediale a a te ra ului
c) go io etrul se plaseaza u ra ul o il pe li ia edia a a fe ei posterioare a a te ra ului
d) pozitia 0 este în sezând
e) pozitia 0 este în decubit dorsal
Corect: a, c, e
10. Care e u ţuri su t false despre a plitudi ea is arilor î arti ulaţia s apulo- humerala:
a) a du ia – 1800
b) exte sia retrodu ia – 300
c) rota ia i ter a – 700
d) rota ia exter a – 900
e) flexia – 1800
Corect: b, c
11. Co tra ţia reflexa di adrul o ilizarilor a tive reflexe este provo ata pri :
a) reflex de întindere (stretch-reflex)
b) miscarea voluntara cu modificarea lungimii muschiului
c) reflex de echilibru
d) reflexe de pozi ie
e) cresterea tensiunii muschiului
Corect: a c, d
12. Mobilizarea activa libera este o tehnica în cadrul:
a) mobilizarii active reflexe
b) mobilizarii pasive
c) kineziei statice
d) mobilizarii active voluntare
e) tehnicilor anakinetice
Corect: d
13. Care di ur atoarele odalitaţi teh i e aparţi o ilizarilor a tive volu tare:
a) mobilizarea activa libera
b) mobilizarea activo-pasiva
c) mobilizarea pasivo-activa
d) o ilizarea a ti a u reziste a
e) o tra ia izoki eti a
Corect: a, b, d
14. Care di ur atoarele odalitaţi teh i e aparţi o ilizarilor pasive:
a) o tra ia izo etri a
b) relaxarea
c) tra iu ile
d) mobilizarea pasivo-activa
e) mobilizarea pasiva pura asistata
Corect: c, d, e
15. Stretchingul are urmatoarele avantaje:
a) s ade flexi ilitatea esuturilor
b) reste a ilitatea de a î a a sau perfor a diferite is ari
c) determina relaxarea fizica si psihica
d) determina o constientizare asupra propriului corp
e) creste riscul de traumatisme ale aparatului locomotor prin munca sau sport
Corect: b, c, d
16. Care din urmatoarele reguli pentru stretching sunt adevarate?
a) î alzirea preala ila a esutului
b) aplicarea unor tehnici de relaxare
c) pozi io area ore ta a pa ie tului
d) i i ial se î ti de doar o si gura arti ula ie, apoi se poate exe uta stret hi g peste sau arti ula ii
e) se î epe u arti ula iile proxi ale si apoi ele distale
Corect: a, b, c, d
17. Ce tipuri de stretching pentru us hi u oasteţi?
a) izotonic
b) balistic
c) dinamic
d) activ sau stato-activ
e) static sau pasiv
Corect: b, c, d, e
18. Miscarile jocului articular sunt:
a) rulare
b) alunecare
c) flexia
d) compresie
e) tra iu e
Corect: a, b, d, e
19. Efectele jocului articular sunt:
a) asigura is arile seg e telor î arti ula iile periferi e
b) asigura o reparti ie fiziologi a a li hidului si o ial
c) per ite for area de adere e î arti ula ie
d) transmite impusuri aferente ale controlului proprioceptiv de la nivel articular
e) efect antialgic
Corect: a, b, d, e
20. Î ti pul o ilizarilor vo ţi e sea a de o serie de reguli:
a) pozi ia pa ie tului sa fie o oda, relaxata
b) pozi ia arti ula iei are a fi o ilizata sa per ita o ât ai u a relaxare lo ala
c) ki etoterapeutul sa ai a o pozi ie o oda u posi ilitate de a ordare usoara a pa ie tului.
d) â a ki etoterapeutului are fa e o ilizarea u a a ea o ta t u arti ula ia
e) segmentul articular care nu va fi mobilizat va trebui stabilizat printr-o curea, de catre un ajutor, sau de o
mâna a kinetoterapeutului
Corect: a, b, c, e
21. În programele de recuperare ale bolnavilor cardiovasculari, efortul lor este cel mai mult limitat de:
a) edi a ia spe ifi a afe iu ii
b) pragul angios restant
c) valorile crescute ale TA
d) alorile res ute ale fre e ei ardia e
e) alorile res ute ale fre e ei respiratorii
Corect: b
22. În perioada de la 8- sapta â i posti far t, ivelul de soli itare al exer iţiilor fizi e
orelat u fre ve ţa ardia a este de:
a) % di fre e a maxima
b) % di fre e a axi a
c) 70%- % di fre e a axi a
d) % di fre e a axi a
e) % di fre e a axi a
Corect: c
23. O ie tivele terapeuti e ale pa ie ţilor oro arie i se pot realiza:
a) medicamentos
b) chirurgical
c) antrenament fizic
d) drenajul de postura
e) reeducarea tusei
Corect: a, b, c
24. Obiectivele fazei a II-a si a III-a a programului de recuperare a coronarienilor sunt:
a) reantrenarea la efort
b) readaptarea la ia a otidia a
c) readaptarea socio-profesionala
d) nici una din variantele de mai sus
e) pensionarea pa ie ilor
Corect: a, b, c
25. I o ilizarea prelu gita la pat a pa ie ţilor oro arie i este ur ata de ultiple o pli aţii:
a) de o di io area ardio-vasculara
b) staza venoasa si bronsica
c) tulburari trofice
d) a eliorarea fra iei de eje ie
e) decompensari psihice
Corect: a, b, c, e
26. Se o sidera i far t io ardi e o pli at î ur atoarele situaţii:
a) infarctul miocardic cu hipotensiune arteriala
b) infarctul miocardic fara durere cardiaca persistenta sau recurenta
c) infarctul miocardic fara disritmii semnificative
d) i far tul io ardi fara i sufi ie a ardia a
e) infarct miocardic cu anevrism ventricular
Corect: b, c, d
27. Para etrii ur ariţi î re uperarea dupa i far tul io ardi a ut e o pli at su t:
a) fre e a ardia a
b) EKG
c) tensiune arteriala
d) monitorizarea holter
e) to i para etrii de ai sus
Corect: a, c
28. Criteriile de terminare a testului de efort sunt:
a) durerea anginoasa suportabila
b) extrasistolia ventriculara agravata la efort (peste 25% din batai)
c) tahi ardiile e topi e supra e tri ulare sau fi rila ia ventriculara
d) tulburarile de conducere atrio-ventriculare sau intraventriculare
e) cresterea TA peste 230/130mmHg
Corect: b, c, d, e
29. Ritmul minim de antrenament la pacientul coronarian în faza a II-a a infarctului miocardic acut este de:
a) sedi e/sapta âna
b) sedi e/sapta â a
c) sedi e/sapta â a
d) sedi e/sapta â a
e) zilnic
Corect: c
30. Co pli aţiile posi ile ale testarii la efort su t:
a) infarctul miocardic acut, oprirea cardiaca, decesul
b) hipotensiunea
c) i sufi ie a respiratorie
d) i sufi ie a ir ulatorie erebrala acuta
e) i sufi ie a ardia a o gesti a
Corect: a, b, d, e
31. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate, pentru înclinarile laterale:
a) apofiza spinoasa C7
b) trohanter
c) pliul interfesier
d) pe marginea axilara a omoplatului
e) între condilii interni ai genunchilor
Corect: b, d
32. Tehnica De Lorme-Watki s are î stru tura ur atoarele seturi de exer iţii:
a) setul I: 10 ridicari cu ½ 10 RM
b) setul II: 10 ridicari cu ¾ 10RM
c) setul III: 10 ridicari cu 10 RM
d) setul IV: 5 ridicari cu ½ 10 RM
e) setul V : 5 ridicari cu ½ 10 RM
Corect: a, b, c
33. Pe tru a reste forţa us ulara se exe uta:
a) exer i ii izo etri e
b) teh i i de fa ilitare proprio epti a euro us ulara pe tru a reste dire t for a us ulara
c) posturile declansatoare de reflexe tonice
d) exer i ii di a i e u reziste a
e) coordonarile paliative
Corect: a, c, d
34. Ce muschii realizeaza rotatia externa a soldului:
a) Psoas;
b) Obturator intern si extern;
c) Gemen superior si inferior;
d) Pyramidal si patrat femoral.
e) Tensor fascia latae.
Corect: b,c,d
35. Ce tipuri de stret hi g pe tru us hi u oasteţi?
a) izotonic
b) balistic
c) dinamic
d) activ sau stato-activ
e) static sau pasiv
Corect: b, c, d, e
36. În poliartrita reumatoida se pune accent pe tonifierea:
a) Extensorilor degetelor
b) Flexorului superficial al degetelor
c) Flexorilor a te ra ului
d) Flexorilor coapsei si gambei
e) Musculaturii intrinseci a mâinii
Corect: a, b, e
37. Mobilitatea coloanei cervicale este evaluata prin:
a) Indicele Schöber
b) Indicele tragus-acromion
c) Indicele Ott
d) Indicele menton-stern
e) Indicele occiput-perete
Corect: b, d, e
38. Alegeţi raspu sul fals. Dis opatia lo ara de faza IV se a ifesta astfel:
a) 60- % di pa ie i su t asi pto ati i
b) Lombalgie cronica mecanica, meteorodependenta
c) Lumbago acut cu pseudosciatica, dupa ridi are de greuta i
d) Sciatica cu Lasseque pozitiv
e) Sindrom de coada de cal
Corect: d
39. Alegeţi raspu sul fals. Cara terele o u e ale spo dilartritelor sero egative su t
urmatoarele:
a) Preze a fa torului reu atoid
b) A se a odulilor su uta a i
c) Preze a artritelor periferice
d) Afe tarea arti ula iilor sa roilia e si a oloa ei erte rale
e) Afectarea tegumentelor si mucoaselor
Corect: a
40. Exer iţiile di etoda Rood se fu da e teaza pe ur atoarele aspe te eurofiziologi e:
a) Se faciliteaza o tra iile olu tare axi e pri a ti area afere ta ga a cu
regle e tarea a ti ita ii fusurilor euro us ulare
b) Este necesar un input ore t pe tru o i erea u ui raspu s otor ore t
c) Cea mai eficienta stimulare cutanata se realizeaza prin perierea tegumentului sau prin
tre erea rapida a u or u uri de ghea a
d) Fie are is are are se exe uta tre uie sa ai a o fi alizare presta ila, iar se za iile are
se per ep î tot ursul is arii o stituie ele e te de aza ale î a arii otorii
e) Toate aspectele anterioare sunt adevarate
Corect: e
41. Co pli aţiile postoperatorii ale e doprotezarii otului su t:
a) indoloritatea
b) afectarea (de tip neuropraxie) a nervului ulnar
c) redoarea sau instabilitatea de cot
d) cicatrizarea tardiva si necorespunzatoare a plagii postoperatorii
e) de i e tarea, ruptura e doprotezei sau diso ierea par ilor o po e te
Corect: b, c, d, e
42. Ori are di tre e rii e hipei re uperatorii tre uie sa ţi a sea a de ur atoarele aspe t î derularea
programului de reabilitare la pacientul cu endoproteza de cot:
a) repausul imediat al cotului endoprotezat trebuie sa fie unul decliv, pentru reducerea cât mai lenta a
edemului postoperator
b) miscarea activa a cotului este practic permisa imediat ce edemul si durerea postoperatorie încep sa se
remita
c) regula de aza este progresi itatea si lâ de ea, fii d pros rise o ilizarea i te pesti a si flexia peste
90° în primele 21 zile, pentru a permite vindecarea tricipitala
d) în perioadele de repaus dintre terapia fizi ala, otul a fi suspe dat î pozi ii alter ati e de flexie ° si
extensie maximala, timp de 4 saptamâni; dupa aceasta perioada, pacientul poate începe activitatea fizica
uzuala, zilnica, adaptându-se progresi la ea î fu ie de tolera a otului operat
e) se i di a ât ai ulte is ari pasi e, u tra iu i î axul e rului superior
Corect: b, c, d
43. Di tre pri ipii ge erale are tre uie respe tate î ortezarea âi ii fa e ex epţie:
a) orteza tre uie sa orespu da ât ai fix o turului âi ii si a te ra ului
b) lu gi ea ortezei sa fie sufi ie t de lu ga exista si ex ep ii , prelu gi du-se de cele mai multe ori pâna în
/ proxi ala a a te ra ului
c) la i ea ortezei la i elul a te ra ului tre uie sa fie sufi ie ta pe tru asigurarea sta ilita ii sale
d) orteza sa asigura o extensie de minim 15º– ºla i elul gâtului âi ii, u parti ularizare î fu ie de
scopul ortezei
e) arcurile anatomice ale mâinii nu sunt absolut respectate de forma ortezei iar degetele sunt plasate
rareori î pozi ie fu io ala
Corect: e
44. Ortezele pentru membrul inferior trebuie sa fie centrate astfel:
a) orteza de glezna centrata la nivelul maleolei mediale
b) orteza de ge u hi la i elul proe i e ei o dil fe ural medial
c) orteza de sold astfel încât sa permita pacientului o flexie de 90º la nivelul soldului
d) orteza de ge u hi la i elul proe i e ei o dil fe ural lateral
e) orteza de glezna centrata la nivelul maleolei laterale
Corect: a, b, c
45. Rolul ortezelor de pi ior este î fu ţie de tipul de orteza. Astfel:
a) Orteza stati a e i e seg e tul de orp disfu io al î tr-o a u ita pozi ie
b) Orteza di a i a i hi a is area seg e tului de orp, asigurâ d o fu io alitate opti a
c) Orteza io e a i a sau fu ionala are rol multiplu (controlul miscarilor excesive, plasarea piciorului în
eutralitate su talara î faza de spriji a ersului, a sor ia so ului la ata ul u talo ul
d) Ortezele acomodative asigura amortizarea socurilor, distribuirea uniforma a presiunilor
e) Ortezele a o odati e asigura soli itarea reliefurilor osoase si a e tuarea fre arii suprafe elor pla tare
Corect: a, c, d
46. Endoproteza cefalica la nivelul soldului este indicata la pacientul cu:
a) fractura de acetabul
b) fractura de col femural
c) osteonecroza aseptica de cap femural
d) pseudartroza postfractura de cap femural
e) fractura intertrohanteriana
Corect: b, c, d
47. Proteza totala de sold este indicata în marile degradari anatomo-fu ţio ale ale soldului, di tre are ai
importante sunt:
a) Coxartroze secundare sau primitive decompensate
b) Sechele posttraumatice si artrodeza de necesitate la vârste tinere
c) Reumatismul cronic inflamator
d) Pro esul i fe ios lo al
e) Periartrita coxofemurala
Corect: a, b, c
48. Avantajul endoprotezarii soldului cu proteza totala cimentata se exprima prin:
a) Fixarea iologi a pri o ta tul i ti iologi la i terfa a i pla t-os
b) Fixare definitiva de la început
c) Posibilitatea de a relua mersul cu încarcare, la câteva zile postoperator
d) Reluarea tardiva a mersului cu încarcare
e) Refa erea par ilor oi ale soldului
Corect: b, c, e
49. Asezarea si ridicarea de pe scaun la pacientul cu endoproteza de sold comporta urmatoarele aspecte
definitorii:
a) s au ul folosit de pa ie t se re o a da a fi u î al i e ât ai i a, astfel î ât flexia la i elul

genunchiului si soldului sa fie peste 90º
b) la asezare, pacientul se îndeparteaza cât poate de mult cu calcâiele de scaun, se lasa cât mai repede cu
greutatea mai mult pe membrul inferior afectat pe scaun
c) la ridicarea de pe scaun, apropie calcâiele, cu membrul inferior operat cât mai aproape de scaun,
deplaseaza sezutul la marginea scaunului si se ridica cu sprijin cât mai mult în membrul inferior
neprotezat
d) la asezare, pacientul se apropie cât poate de mult cu calcâiele de scaun, se lasa pe scaun cât mai usor cu
greutatea mai mult pe membrul inferior sanatos
e) la ridicarea de pe scaun, apropie calcâiele, cu membrul inferior sanatos cât mai aproape de scaun,
neprotezat
Corect: d, e
50. Î adrul progra ului ki eti perfor at la u pa ie t u e doproteza de sold se deruleaza exer iţii pe tru
grupele musculare:
a) fesiere
b) cvadricipitale
c) paravertebrali
d) ale membrelor superioare
e) sternocleidomastoidieni
Corect: a, b, c, d
51. Obiectivele programului de recuperare aplicat la un pacient cu artroplastie totala sold sunt:
a) resterea for ei us ulare
b) e i erea atitudinilor preoperatorii ale membrului inferior
c) e i erea o ilita ii arti ulare si e itarea i stalarii atitudi ilor i ioase
d) recuperarea completa a genunchiului
e) evitarea sau tratarea sechelelor tromboflebitei postoperatorii si prevenirea edemului
Corect: a, c, d, e
52. Alegeţi raspu sul fals. Reu atis ul a arti ular upri de ur atoarele e titaţi li i e:
a) Gonartroza
b) Periartrita scapulo-humerala
c) Periartrita coxofemurala
d) Algoneurodistrofia
e) Maladia Dupuytren
Corect: a
53. Alegeţi raspu surile ore te. La i spe ţia tegu e telor pa ie ţilor u si dro reu atoid se pot evide ţia:
a) Leziuni eritemato-scuamoase în psoriazis
b) Noduli reumatoizi în spondilita anchilozanta
c) Noduli Bouchard si Heberden în boala artrozica
d) Tofi gutosi în poliartrita reumatoida
e) Eritem facial „în fluture în lupusul eritematos diseminat
Corect: a, c, e
c) Indicele Ott
Corect: b, d, e
55. Poliartrita reumatoida este caracterizata de urmatoarele deformari articulare:
a) De ia ia u itala a degetelor si âi ii
b) Police în „Z
c) Flexum de cot
d) Genu recurvatum
e) Genu flexum
Corect: a, b, c, e
56. Alegeţi raspu surile ore te. Î poliartrita reu atoida:
a) Se e ita pozi iile sau a ti ita ile e soli ita flexorii degetelor
b) Se re o a da purtarea de sus i atori pla tari
c) Se e ita pozi ia sezâ da pe s au e sau fotolii joase
d) Se re o a da exer i iile are a tre eaza prehe siu ea de for a
e) Cura balneara se adreseaza tuturor formelor de poliartrita reumatoida
Corect: a, b, c
Corect: a, b, e
58. Care di ur atoarele afir aţii u privire la artrita psoriazi a su t adevarate:
a) Manifestarile cutanate constau în placi eritemato-scuamoase pe coate, genunchi, trunchi
b) Este î so ita de a ifestarile extraarti ulare: o ulare, ardia e, respiratorii
c) În majoritatea cazurilor apar manifestarile articulare si apoi cele cutanate
d) Cea mai frecventa forma este artrita mutilanta
e) Unul dintre obiectivele de tratament este prevenirea deformarilor si anchilozelor
f) articulare
Corect: a, b, e
59. Care di ur atoarele afir aţii su t adevarate:
a) În spondilita anchilozanta cura balneara este indi ata î spe ial î sta iu ile de pe litoralul Marii Negre
b) Spo dilita a hiloza ta afe teaza u prepo dere a sexul fe i i
c) Cara teristi e spo dilita a hiloza ta su t lo osa ralgiile î a doua ju atate a op ii, u iradiere î
bascula
d) Tabloul clinic al spo dilita a hiloza ta i lude si disfu ia e tilatorie restri ti a
e) În stadiile avansate ale spondilita anchilozanta se poate instala „pozi ia de s hior
Corect: a, c, d, e
60. Î ti pul a tivitaţilor otidie e spo diliti ul tre uie sa pastreze a umite posturi:
a) Decubit dorsal pe pat tare, cu perna sub cap
b) Sezând pe scaun cu spatar înalt si pastrarea contactului permanent al spatelui cu spatarul
c) Masa de lu ru la i elul pieptului, u a te ra ele pe asa
d) Evitarea sederii prelungite în fotoliu
e) În ortostatis pastrarea dista ei axi e xifoid-pube
Corect: b, c, d, e
61. Ori are di tre ortezele folosite î pra ti a edi ala tre uie sa prezi ta ur atoarele alitaţi:
a) grele, cu durabilitate scazuta
b) confortabile, tolerate corespunzator
c) acceptabile din punct de vedere cosmetic, mai ales pentru cele folosite la extremitatea distala a
membrului superior
d) usor de î tre i ut si de ura at; si ple, î se sul fa ilita ii usuri ei o tarii / de o tarii pus / scos )
corecte
e) utile, sa serveas a î realitate s opului propus, ajusta ile diferitelor faze e oluti e ale suferi ei
respective
Corect: b, c, d, e
62. Ortezele se o fe ţio eaza di ur atoarele ateriale, u o ex epţie:
a) etalul o el alit - inoxidabil, aliaj de aluminiu)
b) plasticul
c) pielea
d) hârtia
e) fibrele sintetice, materiale plastifiabile
Corect: d
63. Aspe tele otivaţio ale are per it î adrarea ortezelor î orteze stati e su t:
a) e i erea to usului si for ei us ulare
b) ore tarea defor arilor di afe iu ile eurologi e prin deficitul muscular
c) prevenirea si corectarea contracturilor musculare
d) stretching-ul pasiv
e) sta ilizarea arti ulara a aliti a si glo ala, ai pre is î la i e ati
Corect: c, d, e
64. Aspe tele otivaţio ale are per it încadrarea ortezelor în orteze dinamice sunt:
a) i o ilizarea, li itare a ti ita ii arti ulare
b) prevenirea deformarilor secundare dezechilibrelor musculare
c) stimulare senzoriala, în principal proprioceptiva
d) e i erea s he elor de is are
e) posturarea corecta si pastrarea aliniamentului articular
Corect: b, c, d
65. Pri ipalele o diţii patologi e are presupu î adrul asiste ţei edi ale o plexe si
ortezarea sunt:
a) leziunile de neuron motor central sau periferic
b) suferi e ortopedico-traumatice diverse
c) afe iu i reu atis ale
d) o pli a iile dupa arsuri
e) afectari tegumentare grave, cu edem fluctuant
Corect: a, b, c, d
66. Pri ipalele o diţii patologi e are presupu î adrul asiste ţei edi ale o plexe si protezarea su t:
a) A puta iile e relor i ferioare
b) Traumatismele
c) Tumorile benigne
d) Malfor a iile do â dite
e) Osteosarcoamele
Corect: a, b, e
67. Sele tarea protezei opti e pe tru pa ie tul u a putaţie de e ru se realizeaza î aza
u or riterii, u ex epţia:
a) i elul a puta iei e rului respe ti
b) starea aparatelor ardio as ular si respirator ale pa ie tului, pre u si statusul og iti e u oti a ia
personala
c) a ti ita ile- o a io ale si e o a io ale-pe care pacientul le anticipeaza
d) existe a sau u a a tecedentelor heredo- olaterale de a puta ie
e) resursele financiare si tehnice de care dispune persoana în cauza
Corect: d
68. La ivelul e rului superior, ortezele su t i di ate pe tru refa erea fu ţio alitaţii or ale, pri :
a) asistarea sau suportul mus ulaturii defi itare u for a s azuta ; su stituirea us ulaturii paralizate
b) protejarea zonelor algice si / sau deformate de solicitari importante
c) corectarea / minimalizarea deformarilor sau tulburarilor de aliniament existente, cu asigurarea unui

aliniament corect al axelor biomecanice
d) pre e irea o ilita ii pe dire ii ore te, o trolate, asigurâ d o ser area e ergiei si pre e irea
miscarilor anormale
e) imposibilitatea montarii altor dispozitive asistate, supravegheate
Corect: a, b, c
69. Principalele riterii î fu ţie de are se lasifi a ortezele su t:
a) Clasic (gruparea în doua mari categorii-statice si dinamice)
b) A ato i î fu ie de seg e tul e ur eaza a fi ortezat
c) Clinico-fu io al
d) Materialul di are su t o fe io ate
e) Denumirea firmei producatoare
Corect: a, b, c
70. Cele ai i porta te afe ţiu i reu atis ale u lo alizare la ivelul e turii s apulare are e efi iaza de
ortezare a umarului sunt:
a) Capsulita adeziva sau umarul „î ghe at
b) Suferi a arti ula iei a ro io la i ulare
c) Boli inflamator-imune
d) Reumatismul abarticular
e) Sindrom postcombustional
Corect: c, d
71. Rolul ortezei stati e de tipul sta ilizatorului pe tru a du ţia u arului este o plex, i luzâ d:
a) o ilizarea ra ului si umarului, practic a întregului membru superior
b) prevenirea contracturii muschilor adductori ai umarului
c) redu ere a deze hili relor io e a i e la i elul e turii s apulare, a o se i elor a estora su luxa ia
u arului, retra iile us ulare
d) prevenirea stretchingului muschilor rotatori interni simultan cu asuplizarea muschiului deltoid si a coafei
rotatorilor
e) asistarea si stimularea muschilor membrului superior în raport cu derularea recuperarii, când exista o
paralizie de plex brahial
Corect: b, c, e
72. Obiectivele programului de recuperare aplicat la un pacient cu artroplastie totala sold sunt:
b) e i erea atitudi ilor preoperatorii ale e rului i ferior
c) e i erea o ilita ii arti ulare si e itarea i stalarii atitudinilor vicioase
Corect: a, c, d, e
73. Postoperator, la pacientul cu artroplastie totala cimentata de sold sunt indicate mobilizarile asistate la
nivelul soldului operat din ziua a 5-a, pentru:
a) flexie si addu ie
b) flexie si a du ie
c) exte sie si rota ie
d) rota ie
e) exte sie si addu ie

Corect: b
74. Pacientul cu artroplastie totala necimentata la nivelul soldului nu are voie sa:
a) încarce membrul inferior operat si nu are voie sa sofeze înainte de 6-8 saptamâni
b) solicite mult grupele musculare abductoare ale soldului
c) solicite prin exces de for a sau a plitudi e de is are e doproteza
d) mearga cu sprijin în cadru, apoi în baston
e) faca kinetoterapie în programul de recuperare
Corect: a, b, c
75. Care di tre ur atoarele aspe te u reprezi ta i di aţie pe tru artroplastia parţiala de ge unchi:
a) distrugere articulara moderata
b) dureri persistente
c) aparat ligamentar distrus
d) de ia ii axiale peste º
e) pacient cu vârsta peste 60 ani
Corect: c, d
76. În programul de recuperare postoperator într-o artroplastie parţiala de ge u hi o tra ţia izometrica a
us hiului vadri eps se i iţiaza:
a) Din a treia zi postoperator
b) Din a patra zi postoperator
c) Chiar di ziua opera iei
d) La 3-4 saptamâni postoperator
e) Este contraindicata
Corect: c
77. Reluarea ersului la pa ie tul u artroplastie ge u hi u e doproteza parţiala u se fa e î odul
urmator:
a) 5- sedi e de o ilizare a ti a a ge u hiului, aflat î gips i al î exte sie, di ziua -a sau 4-a;
mersul în cârje fara sprijin la 2 saptamâni; încarcare egala cu membrele inferioare la 3-4 saptamâni, cu
spriji î ârja sau asto ; ersul or al u spriji total î e rul i ferior operat, u i di a ia folosirii
bastonului totusi, la 3 luni postoperator
b) mersul în cârje cu sprijin la 2 saptamâni; încarcare inegala cu membrele inferioare la 4 saptamâni, cu

sprijin în cârja sau baston; mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat la 4 luni postoperator
c) mersul în cârje cu sprijin la 4 saptamâni; încarcare inegala cu membrele inferioare la 5 saptamâni, cu

d) mersul în cârje cu sprijin la 3 saptamâni; încarcare egala cu membrele inferioare la 5 saptamâni, cu sprijin
în cârja sau baston; mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat la 4 luni postoperator
e) încarcare egala cu membrele inferioare la 4 saptamâni, cu sprijin în cârja sau baston; mersul normal cu
sprijin total în membrul inferior operat la 4 luni postoperator
Corect: b, c, d, e
78. I di aţiile ai i porta te pe tru artroplastia totala de ge u hi su t:
a) gonartroza decompensata care intereseaza toate structurile genunchiului
b) de ia iile axiale i porta te, peste º
c) flexumul ireductibil
d) instabilitatea marcata, intens dureroasa
e) persoane sub 50 ani, cu modificari de aliniament la nivelul genunchiului
Corect: a, b, c
79. Pe tru are di tre grupele us ulare su t i di ate exer iţiile de tip izo etri î progra ul ki eti
preoperator la pacientul cu endoproteza de genunchi:
a) fesier mare
b) cvadriceps
c) triceps sural
d) ischiogambieri
e) tibial anterior
Corect: b, c
80. Din saptamâna a 6 –a postoperator la pacientul cu artroplastie de genunchi sunt permise:
a) alergarea
b) ridi are si purtare de greuta i ari
c) sofatul
d) d.exer i ii î la i e ati î his pe tru oordo are si o trol otor al e rului i ferior
e) pedalare la cicloergometru
Corect: c, d, e
81. Metodele si mijloacele programului de recuperare la pacientul cu artroplastie de glezna sunt astfel alese
încât asigura:
a) o aterea durerii, tul urarilor trofi e, o pli a iilor posi ile
b) refa erea fu io alita ii glez ei si o solidarea regiu ii pi iorului
 schema de mers cât mai normala, cu evitarea schiopatatului
c) e i erea statusului li i o-fu io al i i ial
 schema de mers antalgica
Corect: a, b, c
82. Î alţa i tea i di ata la pa ie tul u hallux valgus se ara terizeaza pri :
a) caputa moale, larga si rotunjita cu decupaj
b) pelota laterala î dreptul arti ula iei etatarsofala gie e a halu elui
c) toc înalt
d) pelota metatarsiana sau sesamoida
e) sus i ator al ar ului lo gitudi al lateral
Corect: a, b, d
83. Care este poziţia de start pe tru go io etria flexiei otului:
a) pozi ia sezâ d u ra ul î ti s
b) în decubit dorsal cu cotul în extensie completa
c) în ortostatism cu cotul în extensie completa
d) în decubit ventral cu cotul în extensie completa
e) pozi ia sezâ d u ra ul fle tat
Corect: b, c
84. Care afir aţii su t adevarate, referitor la ila ţul arti ular al otului:
a) la femei se poate întâlni cubitus varus fiziologic
b) exte sia u e posi ila di pozi ia a ato i a
c) la femei si copii cu hiperlaxitate ligamentara poate fi o hiperextensie de 50 –100
d) flexia activa are o amplitudine de 1450
e) flexia activa are o amplitudine de 1800
Corect: b, c, d
85. Mis area de pro osupi aţie este realizata de arti ulaţiile:
a) radiocubitala superioara
b) radiocubitala inferioara
c) humero-cubitala
d) radio – carpiana
e) toate arti ula iile de la i elul a te ra ului
Corect: a, b
86. Mis area de supi aţie este is area de:
a) rota ie spre i terior
b) orientare a palmei în sus
c) rota ie i ter a a pu ului
d) orientare a palmei în jos
e) orientarea palmei cu policele la zenit
Corect: b
87. Cu se poziţio eaza go io etrul pe tru apre ierea pro aţiei:
a) ra ul fix pe fa a pal ara a pu ului, paralel u hu erusul
b) ra ul fix pe fa a dorsala a pu ului, paralel u hu erusul
c) ra ul o il de-a lungul stiloidelor
d) ra ul o il de-a lungul metacarpianului 3
e) ra ul o il de-a lungul metacapianului 1
Corect: b, c
88. Complexul articular al pumnului este format din:
a) arti ula ia edio arpia a
b) arti ula ia radio-carpiana
c) arti ula ia arpo-metacarpiana
d) arti ula ia eta arpo-falangiana
e) arti ula iile i terfala gie e
Corect: a, b
89. Care miscari sunt posibile la nivelul pumnului:
a) flexia si extensia
b) î li area u itala si de ia ia radiala
c) a du ia si addu ia
d) rota ie pasi a
e) ir u du ia
Corect: a, b, c, e
90. Sele taţi e u ţurile adevarate î legatura u ila ţul arti ular al arti ulaţiilor metacarpofalangiene:
a) flexia activa are o amplitudine de 900
b) flexia independenta a degetelor din art. MCF este ajutata de ligamentul palmar
c) lateralitatea este is area de a du ie si addu ie a degetelor – fa a de axa e tre e pri edius
d) lateralitatea are o amplitudine de 150 – 200
e) u se realizeaza ir u du ie
Corect: a, c, d
91. Care e u ţuri su t false, privi d ila ţul arti ulaţiei trapezoido- metacarpiene:
a) a du ia se realizeaza î pla ul pal ei
b) flexia se realizeze într-un plan perpendicular pe planul palmei
c) flexia are 150
d) a du ia are –700
e) participa la miscarea de opozabilitate
Corect: a, b
92. Care su t o diţiile o ligatorii pe tru realizarea u ui ila ţ us ular:
a) sa pre eada ila ul arti ular
b) pozitionarea corecta a pacientului
c) asigurarea unui microclimat de confort termic
d) î registrarea alorilor î siste i ter a io al -5
e) pacient cooperant
Corect: b, c, d, e
93. Stru tura u ui a tre a e t aero i î ki etoprofilaxie upri de ur atoarele perioade, u ex epţia:
a) adaptarea la microclimat
b) adaptarea la macroclimat
c) încalzirea
d) exer i iile
e) racirea
Corect: a, b
94. Sele taţi e u ţurile afir ative despre efe tele perioadei de î alzire a a tre a e tului
aerobic:
a) creste fluxul sanguin muscular
b) previne lezarea aparatului neuro-mio-artrokinetic
c) pre i e tul urarilr de rit ardia si de iriga ie oro aria a
d) reste perfor a a us ulara
e) s ade perfor a a us ulara
Corect: a, b, c, d
95. Tipurile de antrenament aerobic pot fi:
a) antrenament continuu
b) antrenament cu intervale
c) antrenament continuu cu intervale
d) antrenament cu circuit
e) antrenament în circuit cu intervale
Corect: a, b, d, e
96. Di grupa afe ţiu ilor reu atis ale dege erative fa parte:
a) Gonartroza
c) Tendinitele
d) Periartrita coxo-femurala
e) Miozitele
Corect: a
97. Alegeţi raspu sul fals:
a) PR este o afe iu e reu atis ala i fla atorie, u e olu ie ro i a progresi a
b) PR afe teaza u predile ie arti ula iile i i âi i, pi ioare
c) PR evolueaza catre deformare si anchiloza articulara
d) Î PR redoarea ati ala dureaza el pu i o ora
e) În stadiul III al PR se instaleaza anchiloza fibroasa sau osoasa
Corect: e
98. Alegeţi raspu sul fals. Cara terele o u e ale spo dilartritelor sero egative su t ur atoarele:
c) Preze a artritelor periferi e
Corect: a
99. Exer iţiile di a i e u reziste ţa su t i di ate pe tru :
a) hipertofia musculara
b) hipotrofia musculara
c) a eliorarea o ilita ii arti ulare
d) cresterea rezistentei musculare
e) scaderea rezistentei musculare
Corect: a, c, d
100. Exer iţiile di a i e u reziste ţa presupu :
a) iteza is arilor u are i porta a
b) durata exer i iilor u reprezi ta u para etru de dozare
c) urmarirea atenta, zilnica a semnelor de oboseala musculara
d) durata exer i iilor este u para etru de dozare
e) la î eputul exer i iilor se testeaza for a grupului us ular si etri
Corect: c, d, e
101. Î situaţiile defi itelor ari de forţa us ulara este e esar sa se apeleze si la:
a) posturi declansatoare de reflexe tonice
b) întinderea prelungita la muschii posturali extensori slabi
c) tehnici de facilitare pentru întarirea musculaturii
d) elemente facilitatorii de crestere a raspunsului motor
e) nu se utilizeaza tehnici de facilitare pentru întarirea musculaturii
Corect: a, c, d
102. Reziste ţa us ulara depi de de:
a) for a us ulara
b) aloarea ir ula iei us ulare
c) integritatea metabolismului muscular
d) starea generala a organismului
e) pH-ul sângelui
Corect: a, b, c, d
103. Testarea reziste ţei us hiului se fa e:
a) testarea se fa e u greuta i î tre - % di for a axi a
b) pri testarea apa ita ii de e i ere a u ei o tra ii
c) testarea se fa e u greuta i î tre %- % di for a axi a ro o etrâ du-se ti pul e i erii

o tra iei
d) testarea se fa e u greuta i î tre %- % di for a axi a
e) calculând numarul de repetari posibile la încarcare si la un ritm de metronom precizat
Corect: b, c, e
104. Pe tru a realiza resterea reziste ţei us ulare:
a) s ade durata exer i iilor
b) reste durata exer i iului
c) utiliza terapia o upa io ala
d) se lu reaza la i te sita i ai joase de efort dar prelu gite î ti p
e) se lu reaza la i te sita i ari de efort
Corect: b, c, d
105. Bolnavii care beneficiaza de antrenamentul la efort sunt:
a) bolnavii cardiovasculari, mai ales coronarienii dupa infarctul de miocard
b) bolnavii respiratori
c) se helarii u or afe iu i ale aparatului lo o otor
d) sedentarii
e) bolnavi cu bloc atrio-ventricular de gradul III
Corect: a, b, c, d
106. Metodele antrenamentului la efort utilizeaza:
a) electroterapia
b) mersul
c) urcatul scarilor si pantelor
d) terapia o upa io ala
e) crioterapia
Corect: b, c, d
107. Cea ai oder a expri are a i te sitaţii u ui efort se fa e pri :
a) urcatul scarilor
b) alergare
c) echivalentul metabolic
d) covorul rulant
e) bicicleta ergometrica
Corect: c
109. Suportabilitatea efortului se urmareste pe baza semnelor clinice care apar:
a) tahicardia
b) durerile precordiale
c) cefalee
d) tra spira ii re i
e) oboseala
Corect: a, b, d
110. Intensitatea efortului la cardiaci si pulmonari se recomanda a fi:
a) 30-40% din consumul maxim de oxigen
b) 40-50% din consumul maxim de oxigen
c) 20-30% din consumul maxim de oxigen
d) 60-80% din consumul maxim de oxigen
e) 60- % di apa itatea fu io ala testata a pa ie tului
Corect: d, e
111. Durata efortului în cazul antrenamentului la efort este de:
a) 3 minute de efort urmate de o pauza de 30-180 secunde, ciclu care se repeta la 30-60 minute
b) 5 minute de efort
c) 10 minute de efort
d) 15 minute de efort
e) 7 minute de efort
Corect: a
. Fre ve ta sedi ţelor de efort la pa ie ţii ardio pul o ari este de:
a) 1 pe saptamâna
b) 2, 2-3 pe saptamâna
c) 5 pe saptamâna
d) 6 pe saptamâna
e) 10 pe saptamâna
Corect: b
. Metodi a u ei sedi ţe de a tre a e t la efort î parte progra ul î :
a) prima parte 6-15 minute încalzire
b) partea a doua al atuita di exer i iul propriu-zis de efort
c) partea a treia marcheaza trecerea la starea de repaus, dureaza 20 minute
d) partea a treia marcheaza trecerea la starea de repaus, dureaza 5-10 minute
e) partea a treia dureaza 25 minute
Corect: a, b, d
114. Antrenamentul la efort are ca efecte:
a) reste reziste a as ulara periferi a
b) scade amplitudinea denivelarii segmentului ST la efort
c) scade nivelul catecolaminelor serice si al lipidelor serice
d) creste extra ia de O la i elul esuturilor
e) creste amplitudinea denivelarii segmentului ST la efort
Corect: b, c, d
115. Antrenamentul pentru refacerea coordonarii se face dupa anumite reguli:
a) exer i iile de oordo are tre uie sa se exe ute de âte a ori pe zi, fara întrerupere, pâna ce coordonarea
este o i uta
b) ori e o tra ie a us hiului are u este e esara u ei a ti ita i date tre uie e itata
c) se or utiliza expli a ii er ale, î registrari i e ati e, dese e
d) antrenamentul se opreste la orice semn de oboseala sau plictiseala
e) este e esara o for a are pe tru o is are de pre izie
Corect: a, b, c, d
. Co trolul si oordo area respiraţiei are ur atoarele o po e te:
a) controlul ritmul respirator
b) controlul volumului curent
c) raportul intre timpii respiratori
d) controlul fluxului de aer
e) raportul gazelor din aerul inspirat
Corect: a, b, c, d
117. În programele de recuperare ale bolnavilor cardiovasculari, efortul lor este cel mai mult limitat de:
a) edi a ia spe ifi a afe iu ii
b) pragul angios restant
c) valorile crescute ale TA
d) alorile res ute ale fre e ei ardia e
e) alorile res ute ale fre e ei respiratorii
Corect: b
118. În perioada de la 8- sapta â i posti far t, ivelul de soli itare al exer iţiilor fizi e orelat u fre ve ţa
cardiaca este de:
a) % di fre e a axi a
b) % di fre e a axi a
c) 70%- % di fre e a axi a
d) % di fre e a axi a
e) % di fre e a axi a
Corect: c
. O ie tivele terapeuti e ale pa ie ţilor oro arie i se pot realiza:
a) medicamentos
b) chirurgical
c) antrenament fizic
d) drenajul de postura
e) reeducarea tusei
Corect: a, b, c
120. Obiectivele fazei a II-a si a III-a a programului de recuperare a coronarienilor sunt:
a) reantrenarea la efort
b) readaptarea la ia a otidia a
c) readaptarea socio-profesionala
d) nici una din variantele de mai sus
e) pe sio area pa ie ilor
Corect: a, b, c
. I o ilizarea prelu gita la pat a pa ie ţilor oro arie i este ur ata de ultiple o pli aţii:
a) de o di io area ardio-vasculara
b) staza venoasa si bronsica
c) tulburari trofice
d) a eliorarea fra iei de eje ie
e) decompensari psihice
Corect: a, b, c, e
. Se o sidera i far t io ardi e o pli at î ur atoarele situaţii:
a) infarctul miocardic cu hipotensiune arteriala
b) infarctul miocardic fara durere cardiaca persistenta sau recurenta
c) infarctul miocardic fara disritmii semnificative
d) i far tul io ardi fara i sufi ie a ardia a
e) infarct miocardic cu anevrism ventricular
Corect: b, c, d
. Para etrii ur ariţi î recuperarea dupa infarctul miocardic acut necomplicat sunt:
a) fre e a ardia a
b) EKG
c) tensiune arteriala
d) monitorizarea holter
e) to i para etrii de ai sus
Corect: a, c
. Î testarea de efort la i loergo etru, resterea progresiva a i te sitaţii efortului la
fiecare treapta de efort este de:
a) 10W
b) 25-30W
c) 40W
d) 50W
e) 20W
Corect: b
125. Criteriile de terminare a testului de efort sunt:
a) durerea anginoasa suportabila
b) extrasistolia ventriculara agravata la efort (peste 25% din batai)
c) tahi ardiile e topi e supra e tri ulare sau fi rila ia e tri ulara
d) tulburarile de conducere atrio-ventriculare sau intraventriculare
e) cresterea TA peste 230/130mmHg
Corect: b, c, d, e
126. Ritmul minim de antrenament la pacientul coronarian în faza a II-a a infarctului
miocardic acut este de:
a) sedi e/sapta â a
b) sedi e/sapta â a
c) sedi e/sapta â a
d) sedi e/sapta â a
e) zilnic
Corect: c
. Co pli aţiile posi ile ale testarii la efort su t:
a) infarctul miocardic acut, oprirea cardiaca, decesul
b) hipotensiunea
c) i sufi ie a respiratorie
d) i sufi ie a ir ulatorie ere rala a uta
e) i sufi ie a ardia a o gesti a
Corect: a, b, d, e
128. Contrai di aţii testarii la efort su t:
a) i far tul io ardi a ut î pri ele zile de e olu ie
b) angina pectorala de efort
c) i sufi ie a e tri ulara stâ ga si pto ati a se era
d) hipertensiunea arteriala (TAS 170 mmHg sau TAD 100 mmHg)
e) stenoza aortica severa
Corect: a, c, e
129. Antrenamentul aerobic se realizeaza printr-u progra de exer iţii:
a) cu o anumita durata
b) u o a u ita fre e a
c) aplicate consecvent
d) de i te sita i î tâ platoare
e) la temperatura de 37º
Corect: a, b, c
130. Efectele adaptative la nivelul organismului sunt prezente:
a) î ti pul efortului pri exer i iu fizi
b) în repaus
c) în cazul adaptarii la altitudini diferite
d) î azul exer i iilor a aero e
e) în somn
Corect: a, b
131. Modificarile adaptative apar la nivelul:
a) organismului ca întreg
b) aparatului cardio-vascular
c) analizatorilor
d) aparatului respirator
e) fanerelor
Corect: a, b, d
. Di tre fa torii are o diţio eaza raspu surile adaptative i dividuale la a tre a e tul aero i , fa
ex epţie:
a) vârsta
b) sexul
c) oefi ie tul de i telige a
d) i elul de fit ess i i ial
e) a ilita ile i di iduale
Corect: c
133. Efectele adaptative la nivelul muschilor se manifesta prin:
a) cresterea consumului de glicogen muscular
b) aport crescut de oxigen local
c) hipertrofie musculara
d) hipotrofie musculara
e) hipotonie musculara
Corect: b, c
134. Cresterea VO2 max prin kinetoprofilaxie în regim aerobic este:
a) mai mare la tineri
b) mai mare la vârstnici
c) aceeasi pentru toate categoriile de vârsta
d) a eeasi pe tru i di izii u a eeasi greutate si î al i e
e) i depe de ta de ali e ta ie
Corect: a
135. Adaptarile cardio-vasculare în repaus înregistreaza urmatoarele modificari ale
parametrilor:
a) s aderea fre e ei ardia e
b) scaderea volumului sanguin circulant
c) scaderea valorilor tensionale
d) cresterea volumului bataie cardiac
e) scaderea volumului bataie cardiac
Corect: a, c, d
136. Adaptarile cardio-vasculare manifestate în timpul efortului fizic se caracterizeaza prin:
a) cresterea consumului de oxigen miocardic
b) scaderea volumului bataie cardiac
c) resterea de itului ardia orespu zator eri elor efortului
d) scaderea consumului de oxigen la nivelul miocardului
e) cresterea consumului de oxigen la nivelul miocardului
Corect: c, d
137. Modificarile adaptative sanguine prin antrenament aerobic nu sunt reprezentate de:
a) cresterea valorilor colesterolului
b) scaderea valorilor trigliceridelor
c) s aderea a tita ii de he oglo i a
d) scaderea hematocritului
e) scaderea trombocitelor
Corect: a, c, d, e
138. Antrenamentul aerobic este i di at la pa ie ţii u afe ţiu i oro arie e deoare e pri
modificarile adaptative sanguine:
a) scade riscul trombotic
b) creste riscul trombotic
c) creste fibrinoliza
d) pre i e apari ia is he iilor oro arie e
e) scade fibrinoliza
Corect: a, c, d
139. Modificarile adaptative respiratorii aparute în antrenamentul aerobic sunt reprezentate de:
a) resterea fre e ei respiratorii î od spe ial
b) cresterea volumelor respiratorii
c) scaderea volumelor respiratorii
d) s aderea apa ita ii de difuziu e al eolo-capilara
e) cresterea travaliului respirator
Corect: b
140. Efectele adaptative la nivel psihic prin antrenament aerobic:
a) u apar de ât la pa ie ii u tul urari e o io ale
b) sunt prezente la orice pacient
c) sunt utile în managementul stresului
d) su t utile pe tru resterea perfor a elor og iti e
e) sti uleaza ate ia
Corect: b, c, d, e
. Efe tele adaptative o ţi ute pri a tre a e tul aero i î ki etoprofilaxia pri ara su t:
a) ireversibile
b) reversibile
c) dureaza maxim o saptamâna
d) e i ute u ai da a se e i e per a e t u a u it grad de a tre a e t
e) e i ute u ai da a se exe uta sporadi exer i ii aero i e
Corect: b, d
. A tre a e tul aero i se realizeaza pri ur atoarele tipuri de a tivitaţi fizi e:
a) ori e exer i iu fizi are se fa e u o su e ergeti î preze a oxige ului
b) ori e exer i iu fizi are se fa e u o su e ergeti î a se a oxige ului
c) u ai a ti ita i sporti e spe ifi e
d) a ti ita i otidie e
e) orice activitate sportiva
Corect: a, d
143. Antrenamentul aerobic î ki etoprofilaxie ex lude ur atoarele tipuri de a tivitaţi:
a) Mersul cu ritm rapid
b) Efortul la covor rulant
c) Pedalarea la bicicleta ergometrica sau simpla
d) Exer i ii u greuta i
e) Bas het de perfor a a
Corect: e
144. Parametrii care caracterizeaza antrenamentul aerobic sunt urmatorii:
a) intensitatea
b) durata
c) fre e a
d) aria ia
e) temperatura
Corect: a, b, c, d
. Fa torii are o diţio eaza alegerea exer iţiilor aero i e su t:
a) a ilita ile i di iduale
b) musculatura vizata
c) preferi a terapeutului
d) temperatura corporala
e) presiunea atmosferica
Corect: a, b
. Notaţi se ifi aţiile adevarate î legatura u u arul de seturi pe tru exer iţiile
aerobice:
a) se î epe u u set pe tru fie are exer i iu
b) se creste din 3 în 3
c) se creste progresiv, pâna la maxim 6 seturi
d) se creste din 5 în 5
e) se creste din 10 în 10
Corect: a, c
. Ordi ea apli arii exer iţiilor aero i e î epe u:
a) grupele musculare mici
b) grupele musculare mari
c) cu membrele superioare
d) cu membrele inferioare
e) cu hemicorpul drept
Corect: b, c
. Variaţia progra ului aero i se ifi a odifi area:
a) pozi io arii seg e telor o ilizate
b) raportului durata exer i iilor/durata i ter alelor de repaus
c) tipului de exer i iu
d) orelor la care se realizeaza antrenamentul
e) u arului de parti ipa i la a tre a e t
Corect: a, b, c
149. Conform principiului încarcarii, intensitatea antrenamentului aerobic trebuie sa fie:
a) la a elasi i el u a ti ita ile otidie e
b) peste pragul stimulului de antrenament
c) crescuta progresiv
d) scazuta progresiv
e) res uta rus a sa poata produ e resterea for ei us ulare
Corect: b, c
150. De obicei raportul intensitate/durata, utilizat în antrenamentul aerobic, este:
a) direct propor io al
b) i ers propor io al
c) aleator
d) dependent de greutatea pacientului
e) depe de t de î al i ea pa ie tului
Corect: b
. Exer iţiul aero i us ular poate fi:
a) static
b) dinamic
c) izokinetic
d) izometric
e) izomorf
Corect: a, b, c, d
. Spe ifi aţi are dintre tipurile de antrenament aerobic nu se foloseste singur, deoarece nu
determina cresterea VO2 max:
a) de a dura a
b) de flexibilitate
c) de for a
d) submaximal
e) supramaximal
Corect: b
153. Structura unui antrenament aerobic în kinetoprofilaxie cuprinde urmatoarele perioade, cu
ex epţia:
a) adaptarea la microclimat
b) adaptarea la macroclimat
c) încalzirea
d) exer i iile
e) racirea
Corect: a, b
Sele taţi e u ţurile afir ative despre efe tele perioadei de încalzire a antrenamentului
aerobic:
a) creste fluxul sanguin muscular
b) previne lezarea aparatului neuro-mio-artrokinetic
c) pre i e tul urarilr de rit ardia si de iriga ie oro aria a
d) reste perfor a a us ulara
e) s ade perfor a a us ulara
Corect: a, b, c, d
155. Tipurile de antrenament aerobic pot fi:
a) antrenament continuu
b) antrenament cu intervale
c) antrenament continuu cu intervale
d) antrenament cu circuit
e) antrenament în circuit cu intervale
Corect: a, b, d, e
. Di grupa afe ţiu ilor reu atis ale dege erative fa parte:
a) Gonartroza
c) Tendinitele
d) Periartrita coxo-femurala
e) Miozitele
Raspuns: a
. Alegeţi raspu sul fals:
a) PR este o afe iu e reu atis ala i fla atorie, u e olu ie ro i a progresi a
b) PR afe teaza u predile ie arti ula iile i i âi i, pi ioare
c) PR evolueaza catre deformare si anchiloza articulara
d) Î PR redoarea ati ala dureaza el pu i o ora
e) În stadiul III al PR se instaleaza anchiloza fibroasa sau osoasa
Raspuns: e
. Alegeţi raspu sul fals. Cara terele o u e ale spo dilartritelor sero egative su t
urmatoarele:
c) Preze a artritelor periferi e
Raspuns: a
159. Obiectivele kinetoterapiei în spondilita anchilozanta sunt cele enumerate cu o singura
ex epţie:
a) Me i erea / ore tarea posturilor si ali ia e tului orpului
b) Me i erea / a eliorarea o ilita ii arti ulare si to usului us ular
c) Pre e irea pozi iilor i ioase
d) Pre e irea disfu iei e tilatorii restri ti e
e) Redimensionarea obiectivelor casnice
Raspuns: e
. O ie tivele trata e tului î oala artrozi a su t ur atoarele, u ex epţia:
a) Combaterea durerii
b) Reeducarea respiratorie
c) Re uperarea o ilita ii arti ulare si a to usului us ular
d) Prevenirea deteriorarii în continuare a cartilajului articular
e) A eliorarea ir ula iei lo ale
Raspuns: b
. Cli i a go artrozei este ara terizata de ur atoarele ele e te, u ex epţia u uia si gur:
a) Subfebrilitate
b) Redoare de inactivitate
c) Se za ie de i sta ilitate la i elul ge u hiului
d) Chist Baker
e) Tulburari de statica la nivelul genunchiului
Raspuns: a
. O si gura afir aţie u privire la spo diloza ervi ala di ele e u erate ai jos este
falsa. Care?
a) Este contraindicat masajul la nivel paravertebral cervical
b) Electroterapia include galvanizari, CDD, ure i de edie fre e a si î alta fre e a
c) Împachetarile cu parafina „pelerina au efect benefic
d) Exer i iile ur ares refa erea to usului us ulaturii exte soare
e) Tratamentul chirurgical este indicat în formele cu tulburari neurologice severe si
f) progresive
Raspuns: a
. Alegeţi raspu sul fals. Dis opatia lo ara de faza IV se a ifesta astfel:
a) 60- % di pa ie i su t asi pto ati i
b) Lombalgie cronica mecanica, meteorodependenta
c) Lumbago acut cu pseudosciatica, dupa ridicare de greuta i
d) Sciatica vârstnicului cu Lasseque pozitiv
e) Sindrom de coada de cal
Raspuns: d
. Alegeţi raspu sul fals. Reu atis ul a arti ular upri de ur atoarele e titaţi li i e:
a) Gonartroza
c) Periartrita coxofemurala
d) Algoneurodistrofia
e) Maladia Dupuytren
Raspuns: a
. Alegeţi raspu surile ore te. La i spe ţia tegu e telor pa ie ţilor u si dro reu atoid
se pot evide ţia:
a) Leziuni eritemato-scuamoase în psoriazis
b) Noduli reumatoizi în spondilita anchilozanta
c) Noduli Bouchard si Heberden în boala artrozica
d) Tofi gutosi în poliartrita reumatoida
e) Eritem facial „în fluture în lupusul eritematos diseminat
Raspuns: a, c, e
c) Indicele Ott
Raspuns: b, d, e
167. Poliartrita reumatoida este caracterizata de urmatoarele deformari articulare:
a) De ia ia u itala a degetelor si âi ii
b) Police în „Z
c) Flexum de cot
d) Genu recurvatum
e) Genu flexum
Raspuns: a, b, c, e
168. În poliartrita reumatoida, posturarea mâinii cu ajutorul ortezelor se realizeaza astfel:
a) Pumn în extensie 10-20°
b) De ia ia u itala a âi ii si degetelor
c) Flexie usoara a metacarpofalangienelor
d) Poli e î a du ie si opozi ie
e) Interfalangiene proximale în extensie
Raspuns: a, c, d
. Alegeţi raspu surile ore te. Î poliartrita reu atoida:
a) Se e ita pozi iile sau a ti ita ile e soli ita flexorii degetelor
b) Se re o a da purtarea de sus i atori plantari
c) Se e ita pozi ia sezâ da pe s au e sau fotolii joase
d) Se re o a da exer i iile are a tre eaza prehe siu ea de for a
e) Cura balneara se adreseaza tuturor formelor de poliartrita reumatoida
Raspuns: a, b, c
Raspuns: a, b, e
171. Sindromul Reiter:
a) Este artrita reactiva
b) Este caracterizat de triada: conjunctiva, artrita, uretrita
c) Nu este î so it de a ifestari ge erale
d) Sunt contraindicate procedurile de electroterapie si termoterapie
e) Poate evolua catre spondilita anchilozanta
Raspuns: a, b, e
1 . Care di ur atoarele afir aţii u privire la artrita psoriazi a su t adevarate:
a) Manifestarile cutanate constau în placi eritemato-scuamoase pe coate, genunchi, trunchi
b) Este î so ita de a ifestarile extraarti ulare: o ulare, ardia e, respiratorii
c) În majoritatea cazurilor apar manifestarile articulare si apoi cele cutanate
d) Cea mai frecventa forma este artrita mutilanta
e) Unul dintre obiectivele de tratament este prevenirea deformarilor si anchilozelor
f) articulare
Raspuns: a, b, e
173. Care din ur atoarele afir aţii su t adevarate:
a) Î spo dilita a hiloza ta ura al eara este i di ata î spe ial î sta iu ile de pe litoralul Marii Negre
b) Spo dilita a hiloza ta afe teaza u prepo dere a sexul fe i i
c) Cara teristi e spo dilita a hiloza ta su t lo osa ralgiile î a doua ju atate a op ii, u iradiere î
bascula
d) Ta loul li i al spo dilita a hiloza ta i lude si disfu ia e tilatorie restri ti a
e) În stadiile avansate ale spondilita anchilozanta se poate instala „pozi ia de s hior
Raspuns: a, c, d, e
. Î ti pul a tivitaţilor otidie e spo diliti ul tre uie sa pastreze a u ite posturi:
a) Decubit dorsal pe pat tare, cu perna sub cap
b) Sezând pe scaun cu spatar înalt si pastrarea contactului permanent al spatelui cu spatarul
c) Masa de lu ru la i elul pieptului, u a te ra ele pe asa
d) Evitarea sederii prelungite în fotoliu
e) Î ortostatis pastrarea dista ei axi e xifoid-pube
Raspuns: b, c, d, e
. Î spo dilita a hiloza ta e ţi erea sau resterea tonusului muscular se realizeaza în
special la nivelul anumitor grupe musculare:
a) Ischiogambieri
b) Iliopsoas
c) Adductorii coapsei
d) Erectorii capului si trunchiului
e) Muschii abdominali
Raspuns: b, d, e
. Alegeţi raspu surile ore te privitoare la programul de kinetoterapie din spondilita
anchilozanta:
a) Se începe cât mai precoce si are continuitate absoluta
b) Ocupa primul loc în ierarhia formelor de tratament fizical
c) Pu e a e t pe exer i iile de flexie la i elul oloa ei erte rale si e turilor
d) Cupri de exer i ii pe tru reedu area respira iei tora i e si a do i ale
e) Kinetoterapia este adaptata stadiului evolutiv
Raspuns: a, b, d, e
177. Care dintre urmatorii factori favorizeaza deteriorarea cartilajului articular:
a) Menopauza
b) Obezitatea
c) Vârsta peste 50 ani
d) Sexul feminin
e) Rasa neagra
Raspuns: a, b, c
178. Tabloul clinic al coxartrozei cuprinde:
a) Durere la nivelul genunchiului
b) Redoare de inactivitate
c) Durere la i elul peritroha teria , fesier, i ghi al, pe fa a a terioara a oapsei
d) Mers schiopatat
e) Parestezii pe fa a a terioara a oapsei
Raspuns: a, b, c, d
179. Igiena ortopedica a soldului consta în:
a) Mers si ortostatism prelungit
b) Greutate corporala ideala
c) Mers pe teren accidentat
d) Mers cu sprijin în baston
e) Evitarea urcarii si coborârii scarilor
Raspuns: b, d, e
. I di aţiile urei al eare î oxartroza su t repreze tate de:
a) Formele acute
b) Formele subacute
c) Coxartroza la debut
d) Coxartroza operata
e) Forme cu redoare strânsa si atitudine vicioasa ireductibila
Raspuns: c, d
181. Igiena ortopedica a genunchiului consta în:
a) Evitarea tocurilor înalte
b) Evitarea traumatismelor directe
c) Repaus prelungit
d) Medi a ie antialgica
e) Descarcarea de greutate a genunchiului
Raspuns: a, b, e
182. Procedurilor de electroterapie antialgica în gonartroza includ:
a) Comprese reci cu sulfat de magneziu
b) Împachetari cu parafina
c) Cure i de joasa fre e a
d) Cure i de edie fre e a
e) Biostimulare laser
Raspuns: c, d, e
183. Kinetoterapia în gonartroza consta în:
a) Posturari în flexie a genunchiului
b) Tonifierea cvadricepsului, a tricepsului sural
c) Mobilizari articulare pentru refacerea extensiei complete
d) Exer i ii î la ki eti î his
e) Exer i ii pe tru oordo are
Raspuns: b, c, d, e
184. Spondilodiscartroza cervicala are manifestari clinice polimorfe:
a) Cervicalgie iradiata occipital, în vertex, în umeri
b) Nevralgie cervico-brahiala
c) Sindrom Barré-Lieou
d) Puncte dureroase la nivelul umarului
e) Vertij, fosfene, acufene
Raspuns: a, b, c, e
185. Obiectivele de tratament recuperator în spondilodiscartroza lombara sunt urmatoarele:
a) Reeducarea respiratorie
b) Combaterea durerii
c) Corectarea dezechilibrului muscular între agonisti si antagonisti
d) Restabilirea controlului adecvat al miscarii
e) Profilaxia recidivelor
Raspuns: b, c, d, e
186. Tratamentul fizical al spondilodiscartrozei lombare cuprinde:
a) Masaj sedativ lombosacrofesier
b) Bai galvanice, 4 celulare
c) Cure i diadi a i i î spe ial î lu ago us ulo-ligamentar
d) Împachetari cu parafina lombar în formele acute
e) Bai simple la 36-37° în cazul radiculopatiilor reziduale
Raspuns: a, c, e
187. Kinetoterapia din perioada acuta a discopatiei lombare urmareste:
a) Asuplizarea trunchiului inferior
b) Relaxarea musculaturii lombare contracturate
c) Relaxare generala
d) S aderea irita iei radi ulare
e) Cresterea tonusului vagal
Raspuns: b, c, d, e
188. „Scoala spatelui” consta în:
a) Co stie tizarea pozi iei eutre a oloa ei lo are si azi ului
b) Înzavorârea coloanei lombare
c) Me i erea for ei us ulare ago isti si a tago isti
d) Programul Williams fazele I si II
e) Relaxarea musculaturii lombare contracturate
Raspuns: a, b, c
189. Tratamentul chirurgical în hernia de disc lombara este indicat în cazul:
a) Durerilor care nu cedeaza la tratament conservator
b) Recidivelor frecvente
c) Manevrei Lassèque pozitiva la valori mici
d) Apari iei sau agra arii u ui defi it otor
e) Apari iei si dro ului de „coada de cal„
Raspuns: a, b, d, e
190. PSH (umarul dureros simplu) se caracterizeaza prin:
a) Durere de intensitate mare
b) Li itarea are a o ilita ii pasi e
c) Substratul anatomopatologic este capsulita retractila
d) Aspect radiologic normal
e) E olu ie fa ora ila la apli area ure ilor de joasa fre e a
Raspuns: d, e
191. PSH (umarul pseudoparalitic) se caracterizeaza prin:
a) Durere de intensitate mare
b) Mobilitate activa absenta
c) Mobilitate pasiva normala
d) A se a tul urarilor de se si ilitate
e) Modificari ale reflexelor osteotendinoase
. Care di tre ur atoarele defi iţii ara terizeaza oţiu ea de orteza:
a) ijlo / dispoziti exter folosit pe tru odifi area ara teristi ilor stru turale si fu io ale ale
sistemului neuro - ioartroki eti , u e i erea sau refa erea fu iei seg e tului la are este apli ata
b) aparat sau dispoziti de su stitu ie artifi iala folosit pentru înlocuirea diferitelor segmente absente sau
organe ale corpului
c) dispoziti adaugat orpului u ei persoa e pe tru a sus i e, a pozi io a, a i o iliza, a ore ta difor ita i,
a asista for a us ulara, a odifi a to usul us ular sau a promova miscarea unor segmente
d) odalitate fizi a pe tru resterea for ei si reziste ei us ulare
e) u a di tre ele ai i porta te exer i ii di ki etoterapia pasi a
Corect: a, c
193. Ortezele au rol multiplu în recuperarea medicala, dar nu asigura:
a) imobilizarea sau sus i erea u ei arti ula ii sau u ui seg e t al orpului, asigurâ d astfel pre e irea /
ore tarea defor arilor si e i erea arti ula iei î tr-o pozi ie ât ai fu io ala
b) î u ata irea fu iei arti ulare î o di iile u ei asistari orespu zatoare a o ilita ii la a el i el, u
posi ilitatea apli arii u ei tra iu i
c) o trolul u ei is ari dire io ate
d) durerea si presiu ea î seg e tul respe ti pri tra sferul de for a de la o zo a
e) topografica la alta
f) prote ie a stru turilor seg e tului respectiv (muschi, ligamente, oase, nervi, vase) pe toata perioada
programului de recuperare
Corect: d
194. Oricare dintre ortezele folosite în practica medicala trebuie sa prezinta urmatoarele
alitaţi:
a) grele, cu durabilitate scazuta
b) confortabile, tolerate corespunzator
c) acceptabile din punct de vedere cosmetic, mai ales pentru cele folosite la extremitatea distala a
membrului superior
d) usor de î tre i ut si de ura at; si ple, î se sul fa ilita ii usuri ei o tarii, demontarii ( pus / scos )
corecte
e) utile, sa ser eas a î realitate s opului propus, ajusta ile diferitelor faze e oluti e ale suferi ei
respective
Corect: b, c, d, e
195. Oricare dintre protezele folosite în practica medicala trebuie sa prezinta urmatoarele calitaţi:
a) o fe io ata di aterial dur, reziste t
b) acceptabila din punct de vedere cosmetic, fara determinarea modificarilor trofice la nivelul bontului
c) sa posede relief adaptat segmentului protezat si caracteristicilor bontului cu care trebuie sa se articuleze
d) usor de î tre i ut, de apli at la i elul o tului
e) sa u se odifi e î raport u e olu ia afe iu ilor aso iate
Corect: b, c, d
. Ortezele se o fe ţio eaza di ur atoarele ateriale, u o ex epţie:
a) etalul o el alit - inoxidabil, aliaj de aluminiu)
b) plasticul
c) pielea
d) hârtia
e) fibrele sintetice, materiale plastifiabile
Corect: d
197. Fiecare orteza este prezentata în detaliu, prin intermediul mai multor fotografii (din
diferite u ghiuri si î soţita de o fisa teh i a, are upri de ur atoarele elemente:
a) numele si tipul ortezei-statica sau dinamica, temporara sau definitiva
b) i di a iile sale terapeuti e, o ie ti ele o tarii sale la u a u it seg e t
c) des rierea aterialului di are este o fe io ata, durata î are se poate realiza, difi ultatea de
exe u ie
d) alte e iu i sau re ar i u pri ire la orteza respe ti a
e) date despre pacientul la care urmeaza a fi aplicata
Corect: a, b, c, d
198. Aspectele otivaţio ale are per it î adrarea ortezelor î orteze stati e su t:
a) e i erea to usului si for ei us ulare
b) ore tarea defor arilor di afe iu ile eurologi e pri defi itul us ular
c) prevenirea si corectarea contracturilor musculare
d) stretching-ul pasiv
e) sta ilizarea arti ulara a aliti a si glo ala, ai pre is î la i e ati
Corect: c, d, e
. Aspe tele otivaţio ale are per it î adrarea ortezelor î orteze di a i e su t:
a) i o ilizarea, li itare a ti ita ii arti ulare
b) prevenirea deformarilor secundare dezechilibrelor musculare
c) stimulare senzoriala, în principal proprioceptiva
d) e i erea s he elor de is are

e) posturarea corecta si pastrarea aliniamentului articular
Corect: b, c, d
. Pri ipalele o diţii patologi e are presupu î adrul asiste ţei edi ale o plexe si
ortezarea sunt:
a) leziunile de neuron motor central sau periferic
b) suferi e ortopedi o-traumatice diverse
c) afe iu i reu atis ale
d) o pli a iile dupa arsuri
e) afectari tegumentare grave, cu edem fluctuant
Corect: a, b, c, d
. Pri ipalele o diţii patologi e are presupu î adrul asiste ţei edi ale o plexe si
protezarea sunt:
a) A puta iile e relor i ferioare
b) Traumatismele
c) Tumorile benigne
d) Malfor a iile do â dite
e) Osteosarcoamele
Corect: a, b, e
. Sele tarea protezei opti e pe tru pa ie tul u a putaţie de e ru se realizeaza î aza
u or riterii, u ex epţia:
a) i elul a puta iei e rului respe ti
b) starea aparatelor ardio as ular si respirator ale pa ie tului, pre u si statusul og iti e u oti a ia
personala
c) a ti ita ile- o a io ale si e o a io ale-pe care pacientul le anticipeaza
d) existe a sau u a a te ede telor heredo- olaterale de a puta ie
e) resursele financiare si tehnice de care dispune persoana în cauza
Corect: d
. La ivelul e rului superior, ortezele su t i di ate pe tru refa erea fu ţio alitaţii or ale, pri :
a) asistarea sau suportul us ulaturii defi itare u for a s azuta ; su stituirea us ulaturii paralizate
b) protejarea zonelor algice si,sau deformate de solicitari importante
c) corectarea ,minimalizarea deformarilor sau tulburarilor de aliniament existente, cu asigurarea unui

aliniament corect al axelor biomecanice
d) pre e irea o ilita ii pe dire ii ore te, o trolate, asigurâ d o ser area e ergiei si pre e irea
miscarilor anormale
e) imposibilitatea montarii altor dispozitive asistate, supravegheate
Corect: a, b, c
. Pri ipalele riterii î fu ţie de are se lasifi a ortezele su t:
a) Clasic (gruparea în doua mari categorii-statice si dinamice)
b) A ato i î fu ie de seg e tul e ur eaza a fi ortezat
c) Clinico-fu io al
d) Materialul din care sunt confe io ate
e) Denumirea firmei producatoare
Corect: a, b, c
. Cele ai i porta te afe ţiu i reu atis ale u lo alizare la ivelul e turii s apulare are e efi iaza de
ortezare a umarului sunt:
a) Capsulita adeziva sau umarul „î ghe at
b) Suferi a arti ula iei a ro io la i ulare

c) Boli inflamator-imune
d) Reumatismul abarticular
e) Sindrom postcombustional
Corect: c, d
. Rolul ortezei stati e de tipul sta ilizatorului pe tru a du ţia u arului este o plex, i luzâ d:
a) o ilizarea ra ului si u arului, pra ti a î tregului e ru superior
b) prevenirea contracturii muschilor adductori ai umarului
c) redu ere a deze hili relor io e a i e la i elul e turii s apulare, a o se i elor a estora
su luxa ia u arului, retra iile us ulare
d) prevenirea stretchingului muschilor rotatori interni simultan cu asuplizarea muschiului deltoid si a coafei
rotatorilor
e) asistarea si stimularea muschilor membrului superior în raport cu derularea recuperarii, când exista o
paralizie de plex brahial
Corect: b, c, e
207. Orteza complexa pentru membrul superior în care este inclusa si orteza dinamica pentru umar are rol
multiplu pentru:
a) asistarea is arilor la i elul e turii s apulare si ra ului astfel î ât fu io alitatea mâinii si pumnului
sa fie cât mai aproape de cea fiziologica
b) prevenirea contracturii musculaturii membrului superior
c) o ser area fu iilor eafe tate ale e rului superior, a â du-se î edere a fu ia pri ipala este
prehensiunea alaturi de miscarea de prono-supi a ie a extre ita ii distale
d) redu erea aspe telor di a i e ale fu io alita ii e rului superior,
e) î laturarea ris ului trau atis elor se u dare is arilor a or ale, a tra iu ii pe rada i ile er oase
Corect: a, b, e
208. Unul dintre aspectele de mai jos nu caracterizeaza orteza dinamica pentru balansul / mobilizarea
a te raţului BFO = ala ed forear orthoses :
a) i di ata la pa ie tul u suferi a eurologi a, fara o u a sta ilitate si u o trol otor s hi at al
trunchiului
b) deosebit de utila când exista posibilitatea suspendarii esarfei, prin intermediul a doua benzi sau curele,
deasupra capului pacientului
c) poate fi montata la scaunul cu rotile, cu care se mobilizeaza pacientul neurologic (tetraplegic, distrofie
neuromusculara severa)
d) articulat cu orteza, se aplica un dispozitiv sub forma de jgheab pe mânerul scaunului, ceea ce permite ca
printr-un efort muscular minim la nivelul centurii scapulohumerale si trunchiului, pacientul poate sa-si
o ilizeze, î pla orizo tal, ra ul, sa-si flecteze cotul si sa ajunga cu mâna la gura
e) tip aparte de orteza dinamica pentru membru superior
Corect: a
209. Ortezarea umarului la pacientul hemiplegic permite:
a) î perioada flas a a he iplegiei, ortezarea de repaus asigura pozi io area ore ta a u arului, u ra ul î
a du ie de si usor a tefle tat
b) în etapele de recuperare, ortezarea dinamica asigura derularea kinetoterapiei
c) corespunzatoare (tehnicile de fa ilitare europroprio epti e, exer i ii de redresare si e hili ru, de

antrenare a simetriei corporale etc.)
d) derularea stretching-ului rapid pe tru ore tarea spasti ita ii
e) derularea stretching-ului le t e esar asuplizarii stru turilor esutului oale din regiunea mâinii
f) promovarea contracturilor generate de dezechilibrele tonusului muscular si la nivelul centurii

scapulohumerale
Corect: a, b
210. Orteza helicoidala a membrului superior este:
a) orteza fu io ala stati a
b) indicata când paralizia de plex brahial este definitiva, severa si nu exista posibilitatea altor atitudini
terapeutice (ortopedico-chirurgicale)
c) i di a la pa ie ii u paralizie de plex rahial u sau fara o ser area u ei âi i

d) fu io ale
e) orteza care-i permite pacientului sa-si utilizeze opti resta tul fu io al us ular
f) orteza are e esita o purtare per a e ta, i depe de t de progra ul de re uperare sau de i ter e iile
chirurgicale ulterioare
Corect: b, c, d
. Ortezarea u arului i sta il, la pa ie ţii u luxaţie sau su luxaţie a u arului, presupu e:
a) respe tarea pozi iei fu io ale, ti p de -10 zile
b) o i erea starii a talgi e
c) prevenirea redorii articulare, care predispune la dezvoltarea sindromului dureros cronic
d) i i ierea progra ului de re uperare pe tru refa erea o ilita ii arti ulare pri i ter ediul exer i iilor
glo ale de o ilizare pe a du ie-flexie-rota ie exter a si a o trolului otor al u arului
e) toate aspecte cuprinse la punctele a, b, c, d
Corect: e
212. Ortezarea umarului la pacientul cu poliartrita reumatoida presupune:
a) orteza des utilizata este ea are asigura rota ia exter a si a du ia u arului, fii d e esara ai ales la
pa ie ii u a ii u eri afe ta i sau,si u te di a la redoare ar ata
b) orteza des utilizata este ea are asigura rota ia i ter a si addu ia u arului, fii d e esara ai ales la
pa ie ii u a ii u eri afe ta i sau,si u te di a la redoare ar ata
c) e i erea ra ului î pozi ie fu io ala, u e itarea pozi iei protectoare din perioadele dintre
sedi ele ki eti e
d) asigurarea igienei corespunzatoare a regiunii axilare, evitându-se astfel posi ilele i fe ii, u i pa t
egati asupra e olu iei olii
e) asistarea u ora di tre exer i iile ki eti e
Corect: a, c, d, e
213. Un umar endoprotezat, trebuie sa posede, imediat postoperator:
a) is are de a du ie de ºsi o rota ie exter a de el pu i º
b) is are de a du ie de ºsi o rota ie exter a de el pu i º
c) is are de a du ie de ºsi o rota ie exter a de el pu i º
d) is are de a du ie de ºsi o rota ie exter a de el pu i º
e) is are de a du ie de ºsi o rota ie exter a de el pu i º
Corect: a
. Pri ipalele i di aţii pe tru e doprotezarea parţiala a u arului su t:
a) i o grue a gle ohu erala ro i a dureroara la pacientul cu poliartrita reumatoida
b) fracturi complexe cervicocefalice recente
c) leziuni capitale vechi postfractura
d) leziuni capitale vechi la pacientul cu boala reumatismala inflamator-imuna
e) osteonecroza avasculara a capului humeral
Corect: b, c, d, e
215. Criteriile care sunt luate în considerare pentru artroplastia de umar sunt:
a) distru ia suprafe elor osoase arti ulare de atre pro esul patologi i fla ator-imun
b) durere per a e ta la i elul u arului u i pa t fu io al se ificativ (perturbarea
ADL-urilor), necontrolate prin masuri terapeutice conservatoare
c) algoneurodistrofia unipolara a umarului
d) afectarea bilaterala a umerilor, pacientul aflându-se în stadiu avansat al bolii, cu
disfu ie si ha di ap ultiplu, de ele ai multe ori fara o acuza algica semnificativa
e) distru ia suprafe elor osoase arti ulare de atre pro esul patologi i fla ator-imun
Corect: b, c, d, e
. Su t des rise ur atoarele o trai di aţii pe tru e doprotezarea u arului:
a) pro esul i fe ios lo alizat la nivelul structurilor articulare si periarticulare ale umarului
b) paralizia completa a muschiului deltoid si / sau a coafei rotatorilor
c) radi ulopatiile er i ale, u a ifestari o plexe ai ales defi it de for a us ulara
pentru muschiul deltoid si muschii spinali, cu expresie electromiografica)
d) preze a o plia ei pa ie tului
e) aso ierea suferi ei reu atis ale dege erati e la i elul ge u hilor
Corect: a, b, c
217. Principiile reeducarii kinetice postoperatorii în cazul unui pacient cu umar endoprotezat sunt urmatoarele:
a) programul kinetic este parte componenta a programului de reabilitare complex, etapizat,
fii d fu da e tat pe gesturi lâ de, si ple si respe tâ d pri ipiul i dolorita ii
b) durata u ei sedi e ki eti e este aria ila, de 5-10-15-20 minute
c) fre e a sedi elor ki eti e î ursul u ei zile este de ori, hiar de ai ulte ori da a
starea pacientului o permite
d) exer i iile de tip stret hi g pasi si de oaptare tra iu e-glisare) sunt indicate folosesc în
programul kinetic
e) progra ul ki eti se deruleaza doar î o di ii de spitalizare
Corect: a, b, c
. Luxaţiile otului, fra turile diafizei hu erale, ruptura liga e tului olateral ul ar, i juriile otului la
sportivi beneficiaza de ortezare si reprezinta suferi ţe de tip:
a) neurologic
b) reumastimale inflamatorii
c) reumatismale degenerative
d) postcombustionale
e) ortopedico-traumatice
Corect: e
. Ortezele stati e pe tru ot si u ar su t i di ate pe tru i o ilizarea arti ulara si ore ta poziţio are a
membrului superior (refacerea aliniamentului daca este necesar), cu scopul multiplu:
a) de a promova durerea
b) de a e i e defor a iile stru turilor periarticulare si articulare
c) de a o trola o ilitatea a ti a sa o î u ata eas a atât pe flexie, ât si pe exte sie, â d este e esar,
sau di o tra sa li iteze te di a la hiper o ilitate, pri asigurarea sta ilita ii arti ulare
corespunzatoare)
d) de a suplini deficitul musculo-ligamentar, cu protejarea de injuriile variate (cu precadere de stresul

arti ular si gradarea for ei exer itate pe ra si a te ra
e) de a fur iza o di iile opti e pe tru refa erea tegu e tului
Corect: c, d, e
220. Artroliza într-o redoare de cot se aplica avându-se în vedere urmatoarele obiective:
a) o i erea dolorita ii
b) o i erea u ei a plitudi i fu io ale axi e pe tru flexie o a plitudi e upri sa î tre
c) 300- , se tor are reprezi ta fu io alitatea utila
d) refa era is arilor de flexie si pro a ie, ese iale î fu io alitatea e rului superior.
e) o i erea u ei a plitudi i de is are la i elul otului ât ai aproape de ea fiziologi a, î li ita

se torului de fu io alitate, î -6 luni postoperator
f) ob i erea u ei a plitudi i de is are la i elul otului ât ai aproape de ea fiziologi a, î li ita

se torului de fu io alitate, î -9 luni postoperator
Corect: b, c, d
. Co pli aţiile postoperatorii ale e doprotezarii otului su t:
a) indoloritatea
b) afectarea (de tip neuropraxie) a nervului ulnar
c) redoarea sau instabilitatea de cot
d) cicatrizarea tardiva si necorespunzatoare a plagii postoperatorii
e) de i e tarea, ruptura e doprotezei sau diso ierea par ilor o po e te
Corect: b, c, d, e
222. Ori are di tre e rii e hipei re uperatorii tre uie sa ţi a sea a de ur atoarele aspe t î derularea
programului de reabilitare la pacientul cu endoproteza de cot:
a) repausul imediat al cotului endoprotezat trebuie sa fie unul decliv, pentru reducerea cât mai lenta a
edemului postoperator
b) miscarea activa a cotului este practic permisa imediat ce edemul si durerea postoperatorie încep sa se
remita
c) regula de aza este progresi itatea si lâ de ea, fii d pros rise o ilizarea i te pesti a si flexia peste
90° în primele 21 zile, pentru a permite vindecarea tricipitala
d) î perioadele de repaus di tre terapia fizi ala, otul a fi suspe dat î pozi ii alter ati e de flexie ° si
extensie maximala, timp de 4 saptamâni; dupa aceasta perioada, pacientul poate începe activitatea fizica
uzuala, zilnica, adaptându-se progresi la ea î fu ie de tolera a otului operat
e) se i di a ât ai ulte is ari pasi e, u tra iu i î axul e rului superior
Corect: b, c, d
. Di tre pri ipii ge erale are tre uie respe tate î ortezarea âi ii fa e ex epţie:
a) orteza tre uie sa orespu da ât ai fix o turului âi ii si a te ra ului
b) lu gi ea ortezei sa fie sufi ie t de lu ga exista si ex ep ii , prelu gi du-se de cele mai multe ori pâna în
/ proxi ala a a te ra ului
c) la i ea ortezei la i elul a te ra ului tre uie sa fie sufi ie ta pe tru asigurarea sta ilita ii sale
d) orteza sa asigura o extensie de minim 15º– ºla i elul gâtului âi ii, u parti ularizare î fu ie de
scopul ortezei
e) arcurile anatomice ale mâinii nu sunt absolut respectate de forma ortezei iar degetele sunt plasate
rareori î pozi ie fu io ala
Corect: e
224. Terapeutul care executa orteza pentru complexul mâinii trebuie:
a) sa u oas a o iu ile fu da e tale de a ato ie si io e a i a ale âi ii ! Se ifi a ia gestuala a

u ghiurilor fu io ale pre u si o iu ile se iologi e i i e orelate u suferi a respe ti a
b) sa cunoasca mecanismele de deformare si de corectare pentru aspectele patologice care sunt posibile la
nivelul complexului mâinii
c) sa do edeas a dis er a â t î alegerea progra ului ki eti si sa posede o iu i de terapie o upa io ala
d) sa u expli e pa ie tului rolul apli arii etapizate a edu a iei gestuale u ajutorul ortezelor î adrul
programului kinetic general
e) sa adapteze / s hi e tiparul ortezei î fu ie de di a i a suferi ei
Corect: a, b, c, e
225. Orteza în paralizia / pareza de nerv radial prezinta urmatoarele aspecte definitorii:
a) o ate te di a la retra ie a te doanelor muschilor flexori
b) o ate te di a la retra ie a te doa elor us hilor exte sori
c) asigurara utilizarea o e a ila a âi ii, pri sus i erea a ti ita ii aparatului exte sor al âi ii
d) este indicata o orteza cu suport dorsal pentru gâtul mâinii si accesorii care sa controleze extensia la
i elul arti ula iilor eta arpofala gie e
e) da a us hii exte sori ai pu ului su t i de i sau refa u i, este e esara o orteza stati a pe tru
exte sia î arti ula iile eta arpofala gie e, plasata tot pe fa a dorsala a mâinii
Corect: a, c, d
226. Orteza în paralizia / pareza de nerv cubital prezinta urmatoarele aspecte definitorii:
a) are rol de su stitu ie pe tru us hii lo ri ali
b) ore teaza hiperexte sia î arti ula ia eta arpofala gia a la i elul ulti elor doua degete stoparea
exte siei tuturor arti ula iilor eta arpofala gie e î pareza
musculaturii intrinseci a mâinii)
c) este indicata orteza de tip bara lombricala, pentru degetele IV, V, prin intermediul careia se blocheaza
dorsal arti ula iile eta arpofala gie e, fixata u o a da adezi a la i el pal ar
d) defi itul de addu ie al poli elui este usor o trola il
e) ore teaza hiperflexia î arti ula ia eta arpofala gia a la ivelul ultimelor doua degete (stoparea
exte siei tuturor arti ula iilor eta arpofala gie e î pareza us ulaturii i tri se i a âi ii
Corect: a, b, c
227. Orteza în paralizia / pareza de nerv median prezinta urmatoarele aspecte definitorii, cu
ex epţia:
a) asista flexia dorsala a pu ului si opozi ia poli elui
b) asista extensia degetelor
c) sunt folosite orteze statice (sub forma de bara în C) si orteze dinamice pentru police
d) când deficitul motor este minim, pacientul prefera sa foloseasca orteza doar în is arile de fi e e, ai
ales atunci când pensele laterale polici-digitale sunt posibile
e) pe tru defor arile degetelor II si III su t i di ate ortezele stati e de tipul e zilor adezi e sau supor ilor
externi
Corect: b
228. În leziunile de nervi periferici ale membrului superior, cu expresie clinico-fu ţio ala la ivelul o pexului
mâinii, ortezarea se aplica pentru:
a) prevenirea deformarilor determinate de asinergismul muscular
b) refacerea amplitudinii maxime de miscare pasiva pentru sectorul afectat si resta ilirea/ e i erea
a plitudi ii axi e de is are a ti a, a for elor us ulare opti e î teritoriile eafe tate
c) pozi io area o plexului âi ii astfel î ât sa poata fi utilizata opti
d) substituirea parametrilor musculari din teritoriile nervoase interesate
e) inhibarea parametrilor musculari din teritoriile nervoase interesate
Corect: a, b, c, d
229. La pacientul cu mâna reumatoida, ortezele de repaus asigura:
a) limitarea durerii în contextul combaterii procesului inflamator prin repaus articular
b) pre e irea / ore tarea de ia iilor arti ulare, a dez oltarii pozi iilor i ioase, a defor a iilor la i elul
pumnului, degetelor
c) e i erea î pozi ie eutra de lu ru a âi ii
d) e i erea durerii
e) pre e irea pozi iei eutre de lu ru a âi ii
Corect: a, b, c
230. Stabilizatorii digitali, stabilizatorii policelui, stabilizatori pentru deget-mâna-pumn / gâtul mâinii, orteze
pentru reducerea hipertoniei, orteze de tip mânusa fac parte din categoria de orteze:
a) stati e, de repaus sau de prote ie
b) dinamice
c) fu io ale
d) de su stitu ie
e) sus i atori i stru e tali
Corect: a
231. Gâtul mâinii în usoara flexie, asociata deseori cu înclinarea ulnara moderata si
se ipro aţie, policele în extensie-addu ţie oderata, degetele II ® V î poziţie
i difere ta usoara flexie î arti ulaţiile eta arpofala gie e si i terfala gie e , us hii regiu ii te are su t
î repaus â d poziţia poli elui este de ºa tepulsie si º a du ţie definesc:
a) pozi ia fu io ala a o plexului âi ii
b) pozi ia fu io ala a a te ra ului distal
c) pozi ia a talgi a a o plexului âi ii
d) pozi ia a talgi a a a te ra ului
e) pozi ia de repaus o tur a
Corect: c
. Co trai di aţiile pe tru e doprotezare la ivelul o plexului âi ii i lud ur atoarele aspe te:
a) statusul o i fe ios arti ular sau u alta lo alizare
b) .afe iu i eurologi e di erse, u i pa t li i o-fu io al la i elul o plexului âi ii
c) c.abse a stru turilor osoase i sufi ie a apitalului osos si a sta ilita ii liga e tare orespu zatoare
pentru consolidarea endoprotezei
d) d. pacientul tânar / copil la care sunt prezente cartilajele de crestere (endoprotezare este posibila numai
dupa închiderea cartilajelor de crestere)
e) e. pacientul cooperant
Corect: b, c, d
233. Ortezele pentru membrul inferior sunt indicate pentru:
a) asistarea mersului si controlul miscarii
b) reducerea durerii si a încarcarii articulare prin greutatea corpului
c) maximizarea efectelor deformarilor articulare existente
d) minimalizarea efectelor deformarilor articulare existente
e) cresterea încarcarii articulare prin greutatea corpului
Corect: a, b, d
234. Ortezele pentru membrul inferior trebuie sa fie centrate astfel:
a) orteza de glezna centrata la nivelul maleolei mediale
b) orteza de ge u hi la i elul proe i e ei o dil fe ural edial
c) orteza de sold astfel încât sa permita pacientului o flexie de 90º la nivelul soldului
d) orteza de ge u hi la i elul proe i e ei o dil fe ural lateral
e) orteza de glezna centrata la nivelul maleolei laterale
Corect: a, b, c
. Rolul ortezelor de pi ior este î fu ţie de tipul de orteza. Astfel:
a) a.Orteza stati a e i e seg e tul de orp disfu io al î tr-o a u ita pozi ie
b) .Orteza di a i a i hi a is area seg e tului de orp, asigurâ d o fu io alitate opti a
c) .Orteza io e a i a sau fu io ala are rol ultiplu o trolul is arilor ex esi e, plasarea pi iorului î
neutralitate su talara î faza de spriji a ersului, a sor ia so ului la ata ul u talo ul
d) d.Ortezele acomodative asigura amortizarea socurilor, distribuirea uniforma a presiunilor
e) e.Ortezele acomodative asigura solicitarea reliefurilor osoase si accentuarea frecarii suprafe elor pla tare
Corect: a, c, d
236. Endoproteza cefalica la nivelul soldului este indicata la pacientul cu:
a) fractura de acetabul
b) fractura de col femural
c) osteonecroza aseptica de cap femural
d) pseudartroza postfractura de cap femural
e) fractura intertrohanteriana
Corect: b, c, d
237. Proteza totala de sold este indicata în marile degradari anatomo-fu ţio ale ale soldului,
dintre care mai importante sunt:
a) Coxartroze secundare sau primitive decompensate
b) Sechele posttraumatice si artrodeza de necesitate la vârste tinere
c) Reumatismul cronic inflamator
d) Pro esul i fe ios lo al
e) Periartrita coxofemurala
Corect: a, b, c
238. Avantajul endoprotezarii soldului cu proteza totala cimentata se exprima prin:
a) Fixarea iologi a pri o ta tul i ti iologi la i terfa a i pla t-os
b) Fixare definitiva de la început
c) Posibilitatea de a relua mersul cu încarcare, la câteva zile postoperator
d) Reluarea tardiva a mersului cu încarcare
e) Refa erea par ilor oi ale soldului
Corect: b, c, e
239. Asezarea si ridicarea de pe scaun la pacientul cu endoproteza de sold comporta
urmatoarele aspecte definitorii:
a) s au ul folosit de pa ie t se re o a da a fi u î al i e ât ai i a, astfel î ât flexia la i elul

genunchiului si soldului sa fie peste 90º
b) la asezare, pacientul se îndeparteaza cât poate de mult cu calcâiele de scaun, se lasa cât mai repede cu
greutatea mai mult pe membrul inferior afectat pe scaun
c) la ridicarea de pe scaun, apropie calcâiele, cu membrul inferior operat cât mai aproape de scaun,
neprotezat
d) la asezare, pacientul se apropie cât poate de mult cu calcâiele de scaun, se lasa pe scaun cât mai usor cu
greutatea mai mult pe membrul inferior sanatos
e) la ridicarea de pe scaun, apropie calcâiele, cu membrul inferior sanatos cât mai aproape de scaun,
neprotezat
Corect: d, e
. Î adrul progra ului ki eti perfor at la u pa ie t u e doproteza de sold se deruleaza exer iţii pe tru
grupele musculare:
a) fesiere
b) cvadricipitale
c) paravertebrali
d) ale membrelor superioare
e) sternocleidomastoidieni
Corect: a, b, c, d
241. Obiectivele programului de recuperare aplicat la un pacient cu artroplastie totala sold
sunt:
b) e i erea atitudi ilor preoperatorii ale e rului i ferior
c) e i erea o ilita ii arti ulare si e itarea i stalarii atitudi ilor vicioase
Corect: a, c, d, e
242. Postoperator, la pacientul cu artroplastie totala cimentata de sold sunt indicate
mobilizarile asistate la nivelul soldului operat din ziua a 5-a, pentru:
a) flexie si addu ie
b) flexie si a du ie
c) exte sie si rota ie
d) rota ie
e) exte sie si addu ie
Corect: b
243. Pacientul cu artroplastie totala necimentata la nivelul soldului nu are voie sa:
a) încarce membrul inferior operat si nu are voie sa sofeze înainte de 6-8 saptamâni
b) solicite mult grupele musculare abductoare ale soldului
c) soli ite pri ex es de for a sau a plitudi e de is are e doproteza
d) mearga cu sprijin în cadru, apoi în baston
e) faca kinetoterapie în programul de recuperare
Corect: a, b, c
. Care di tre ur atoarele aspe te u reprezi ta i di aţie pe tru artroplastia parţiala de
genunchi:
a) distrugere articulara moderata
b) dureri persistente
c) aparat ligamentar distrus
d) de ia ii axiale peste 20º
e) pacient cu vârsta peste 60 ani
Corect: c, d
245. În programul de recuperare postoperator într-o artroplastie parţiala de ge u hi o tra ţia izo etri a a
us hiului vadri eps se i iţiaza:
a) Din a treia zi postoperator
b) Din a patra zi postoperator

c) Chiar di ziua opera iei
d) La 3-4 saptamâni postoperator
e) Este contraindicata
Corect: c
. Reluarea ersului la pa ie tul u artroplastie ge u hi u e doproteza parţiala u se fa e î odul

urmator:
a) 5- sedi e de o ilizare a ti a a ge u hiului, aflat î gips i al î exte sie, di ziua -a sau 4-a;
mersul în cârje fara sprijin la 2 saptamâni; încarcare egala cu membrele inferioare la 3-4 saptamâni, cu
sprijin în cârja sau baston; mersul normal cu spriji total î e rul i ferior operat, u i di a ia folosirii
bastonului totusi, la 3 luni postoperator
b) mersul în cârje cu sprijin la 2 saptamâni; încarcare inegala cu membrele inferioare la 4 saptamâni, cu

c) mersul în cârje cu sprijin la 4 saptamâni; încarcare inegala cu membrele inferioare la 5 saptamâni, cu

d) mersul în cârje cu sprijin la 3 saptamâni; încarcare egala cu membrele inferioare la 5 saptamâni, cu sprijin
în cârja sau baston; mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat la 4 luni postoperator
e) încarcare egala cu membrele inferioare la 4 saptamâni, cu sprijin în cârja sau baston; mersul normal cu
sprijin total în membrul inferior operat la 4 luni postoperator
Corect: b, c, d, e
. I di aţiile ai i porta te pe tru artroplastia totala de ge u hi su t:
a) gonartroza decompensata care intereseaza toate structurile genunchiului
b) de ia iile axiale i porta te, peste º
c) flexumul ireductibil
d) instabilitatea marcata, intens dureroasa
e) persoane sub 50 ani, cu modificari de aliniament la nivelul genunchiului
Corect: a, b, c
. Pe tru are di tre grupele us ulare su t i di ate exer iţiile de tip izo etri î progra ul ki eti
preoperator la pacientul cu endoproteza de genunchi:
a) fesier mare
b) cvadriceps
c) triceps sural
d) ischiogambieri
e) tibial anterior
Corect: b, c
249. Din saptamâna a 6 –a postoperator la pacientul cu artroplastie de genunchi sunt permise:
a) alergarea
b) ridi are si purtare de greuta i ari
c) sofatul
d) d.exer i ii î la i e ati î his pe tru oordo are si o trol otor al e rului i ferior
e) pedalare la cicloergometru
Corect: c, d, e
250. Metodele si mijloacele programului de recuperare la pacientul cu artroplastie de glezna
sunt astfel alese încât asigura:
a) o aterea durerii, tul urarilor trofi e, o pli a iilor posi ile
b) refa erea fu io alita ii glez ei si o solidarea regiu ii pi iorului
c) schema de mers cât mai normala, cu evitarea schiopatatului
d) e i erea statusului li i o-fu io al i i ial
e) schema de mers antalgica
Corect: a, b, c
. Î alţa i tea i di ata la pa ie tul u hallux valgus se caracterizeaza prin:
a) caputa moale, larga si rotunjita cu decupaj
b) pelota laterala î dreptul arti ula iei etatarsofala gie e a halu elui
c) toc înalt
d) pelota metatarsiana sau sesamoida
e) sus i ator al ar ului lo gitudi al lateral
Corect: a, b, d
252. Ortezele pentru glezna-pi ior se grupeaza î doua ari ategorii, î fu ţie de arti ulaţia
care solidarizeaza între ele cele doua componente (gambiera si podala):
a) Orteze fixe, rigide, din material plastice
b) Ortezele hibride, dinamice, din metal
c) Orteze fu io ale
d) Orteze mobile
e) Orteze de repaus
Corect: a, b
. Pri ipalele i di aţii ale ortezelor ge u hi-glezna-picior sunt:
a) a.Deformari primare ale genunchiului cu modificari secundare ale complexului gleznapicior
b) b.Genu recurvatum, peste 25º
c) c.Instabilitate anterioara a genunchiului
d) d.Contracturi severe în flexie ale genunchiului
e) e.Hipotrofie muschi cvadriceps
Corect: a, b, c, d
254. Ortezarea membrului inferior afectat la pacientul hemiplegic î stadiu flas upri de doua odalitaţi pri
are se o ţi sti ularea to usului us ular si a tre a e tul proprio eptiv:
a) Orteza o ila, fixata î pozi ie eutra sau âte a grade de flexie pla tara
b) Orteza mobila cu stop pe flexie plantara si asistarea dorsiflexiei pe un anumit sector
c) Orteza dinamica
d) Orteza cu arc de miscare limitat
e) Orteza adaptata
Corect: a, b
255. La piciorul spastic se indica ortezele de reducere a tonusului care se caracterizeaza prin:
a) Fa orizeaza pozi ia de re ur atu la i elul ge u hiului
b) Sisteme cu trei puncte de presiune
c) Core teaza io e a i arul al a ea si supi a ia a tepi iorului, u refa erea rularii pla tei pe sol î
schema de mers
d) Permit miscarea libera a soldului si genunchiului
e) Asigura un sector important de miscare a complexului glezna-picior
Corect: b, c, d
. Dispozitivele exter e folosite pe tru a susţi e sau ore ta postura si ali ia e tul
coloanei vertebrale definesc:
a) Ortezele de genunchi-gamba-picior
b) Ortezele complexului mâinii
c) Ortezele spinale
d) Ortezele de umar
e) Ortezele glezna-picior
Corect: c
. Ortezele ervi ale, u rol prepo dere t de e ţi ere a e oriei ki estezi e si de
relaxare a ţesuturilor oi di regiu ea ervi ala, se grupeaza î :
a) Orteze cervicale propriu-zise (colarul usor si colarul rigid)
b) Orteze cervicocefalice (colarul Philadelphia)
c) Orteze cervicotoracice (orteza tip SOMI, orteza halo)
d) Orteze toracolombare
e) Orteze toracolombosacrate
Corect: a, b, c
258. Orteza William se caracterizeaza prin:
a) Este o orteza spinala simpla, dinamica
b) Este o orteza dinamica pentru membru superior
c) Controleaza extensia si inflexiunile laterale ale coloanei dorso-lombare
d) Este alcatuita dintr-o banda elastica la nivel abdominal, doua benzi rigide (pelvina si toracica) unite prin
doua e zi laterale si pri e zi ai su iri, o li e
e) Este indicata la pacientul cu spondiloliza, spondilolisteza
Corect: a
259. Programele de re uperare la pa ie tul u suferi ţa eurologi a tre uie i stituite pre o e pe tru:
a) Me i erea statusului li i o-fu io al existe t al pa ie tului
b) Pre e irea dez oltarii se helelor fu io ale eurologi e
c) Combaterea modificarilor somatice secundare – defor ari, de ia ii, redoare arti ulara
d) Combaterea modificarilor somatice secundare – dege eres e e si fi roza us ulara, es are de de u it
e) Refa erea o ilita ii arti ulare
Corect: b, c, d
260. Metodele si mijloacele specifice folosite în programul de recuperare performat la pacientul neurologic fac
parte din:
a) Electroterapie si termoterapie (terapie fizicala)
b) Ki etoterapie spe ifi a, asaj si terapie o upa io ala ergoterapie
c) Psihoterapie si alte categorii terapeutice (ortezare)
d) Modalita ile hirurgicale
e) Farmacoterapie
Corect: a, b, c
261. În patologia neurologica, alegerea si adaptare unui program de recuperare la un pacient spastic
presupu e evaluarea spasti itaţii pri a alizarea ur atoarelor aspe te:
a) Datele biografice ale pacientului
b) Capa itatea fu io ala
c) Di a i a fu iei ardio as ulare
d) Dinamica testelor neuropsihologice
e) Sti ularea deafere ta iei
Corect: b, d, e
. Bila ţul us ular testarea us ulara a uala la pa ie tul spasti u se apre iaza:
a) Analitic, pentru fiecare grup muscular
b) Î o for itate u ota ia de la la
c) Grosier, pri apa itatea de a realiza gesturi di ia a otidia a
d) Pe ambele hemicorpuri
e) În diferite momente ale zilei
Corect: a, b, d, e
. Modularea spasti itaţii si sti ularea sa o trolata se poate realiza prin:
a) Controlul la stimuli nociceptivi
b) Schimbarile posturale si utilizarea de posturi inhibitorii
c) Stretching-ul lent pentru musculatura spastica si stimularea vibratorie pe tendoanelor
d) muschilor antagonisti celor spastici
e) Stimularea ele tri a fu io ala
f) Miscari rezistive, rapide
Corect: a, b, c, d
264. Obiectivele programului de recuperare la pacientul cu hernie de disc lombara operata comune cu
programele kinetico-edu aţio ale pe tru persoa ele u afe tarea oloa ei verte rale lo are su t
reprezentate prin:
a) Co stie tizarea pozi iei ore te a oloa ei erte rale lo are si a azi ului, e i erea per a e ta a
posturii orijate, eutre a oloa ei lo are, i difere t de pozi ia orpului sau de a ti ita ile desfasurate
b) Co stie tizarea pozi iei ore te a oloa ei erte rale lo are si a azi ului, e i erea i ter ite ta a
posturii orijate, eutre a oloa ei lo are, i difere t de pozi ia orpului sau de a ti ita ile desfasurate
c) Zavorârea (înlacatarea) coloanei lombare
d) Me i erea for ei us ulare a us hilor paravertebrali inferiori si a fesierilor
e) Me i erea for ei us ulare a us hilor is hioga ieri
Corect: a, c, d
265. Programul de kinetoterapie inclus în recuperare pacientului cu patologie discala lombara, conflict disco-
radicular, trebuie sa cuprinda:
a) Relaxarea musculaturii contracturate
b) Asuplizarea trunchiului inferior
c) Asuplizarea trunchiului superior
d) Asuplizarea muschilor centurii scapulare
e) Relaxarea musculaturii hipotone

Corect: a, b
266. Care sunt obiectivele tratamentului fizical-kinetic în cazul recuperarii paraliziilor de nervi periferici, pentru
preve irea o pli aţiilor:
a) Co ser area u ui esut uta at si su uta at trofi , fara adere e, ede e
b) Cicatrici cât mai suple
c) Profilaxia retra iilor apsulo-ligamentare
d) Conservarea amplitudinii de is are î li ite or ale la toate arti ula iile
e) Co ser area to usului us ular si a for ei de o tra ie î grupele ago iste
Corect: a, b, c, d
. Aspe tele de aza e esare a fi respe tate î apli area exer iţiilor de tip Bo ath su t:
a) respe tarea ordi ii pozi iilor fu da e tale reflex-inhibitorii (se începe totdeauna cu
pozi io area apului si gâtului are su t, de ele ai ulte ori, dia etral sau par ial
opuse pozi iilor pe are le adopta pa ie tul î od spo ta
b) nu se suprapun schemele anormale peste cele normale si nu se repeta o miscare incorecta parazitata de
si i ezie pâ a â d s he a si i eti a u este oli io al o trolata
c) pozi iile de i hi i ie reflexa o at spasti itatea, o i â du-se atenuarea tonusului
muscular anormal si o coordonare motrica superioara
d) posturarea pa ie tului se fa e u respe tarea a elor pozi ii adoptate de a esta
e) o trolul per a e t al pu telor heie arti ula iile lo alizate axial oloa a erte rala
cu centurile scapulara si pelvina) si distal (degete-pumn, degete-tibiotarsian).
Corect: a, b, c, e
268. În recuperarea neurologica sunt preferate tehnicile:
a) Kinetoterapie manuala
b) Teh i i de fa ilitare a o tra iei us ulare olu tare si are se azeaza pe iradierea
influxului nervos
c) Autoantrenament muscular
d) Exer i ii izo etri e si izodi a i e
e) De relaxare extrinseca
Corect: a, b, c, d
. Disfu ţia eurologi a tra zitorie la u pa ie t u trau atis ra io-cerebral presupune
o reluare a fu ţiilor ere rale î :
a) Câteva ore sau zile
b) Câteva zile
c) Câteva saptamâni
d) Câteva luni
e) 1 an
Corect: a
270. Criteriile majore de prognostic la un pacient care a suferit un traumatism cranio-cerebral sunt:
a) Sexul pacientului
b) Vârsta pacientului
c) Mediul de pro e ie a al pa ie tului
d) Durata si profunzimea comei
e) Durata anamnezei posttraumatice
Corect: a, d, e
. Li itarea spasti itaţii î progra ul de re uperare la u pa ie t are a suferit u trau atis ra io-
cerebral constituie un obiectiv foarte important si se realizeaza prin intermediul urmatoarelor metode si
ijloa e fizi ale, u o ex epţie:
a) Kinetice – teh i i de fa ilitare, exer i ii ale us ulaturii a tago iste
b) Masajul
c) Electroterapia
d) Termoterapia
e) Medi a ie
Corect: e
. Exer iţiile de ers la u pa ie t are a suferit u trau atism cranio-cerebral sunt incluse în programul de
recuperare atunci când:
a) Se poate ridica în sezând dar nu are stabilitate
b) Poate e i e de u itul dorsal, fara apa itatea de realizare a tra sferurilor
c) Are e oie de u s au spe ial pe tru e i erea re titudi ii oloa ei
d) Se realizeaza un bun echilibru în balans vertical
e) Nu prezinta tulburari de vorbire
Corect: d
273. În traumatismele vertebro- edulare zo ele afe tate u predile ţie su t e trele
trau ati e sau zo ele de tra ziţie a ato o-fu ţio ale ale oloa ei verte rale lo alizate:
a) cervical C1-C2
b) cervical C5-C6
c) toracal T2 – T10
d) toracal T11-T12
e) lombar L1-L4
Corect: a, b, d
. O ie tivele fu da e tale ale progra ului de asiste ţa edi ala la un pacient care a
suferit un traumatism vertebro- edular su t ur atoarele, u o ex epţie:
a) Stabilizarea focarului de fractura
b) Refa erea i tegrita ii pa hetelor as ulo-nervoase
c) Refa erea i tegrita ii par ilor oi de tip apsulo-ligamentar si musculo-tendinos
d) Instituirea progresiva a programului de recuperare
e) I i ierea rapida a ki etoterapiei
Corect: e
275. Elementele clinico-disfu ţio ale are su t aso iate durerii î adrul ta loului li i la
pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular sunt urmatoarele:
a) Contractura musculara paravertebrala
b) Redoare ar ata u te di a la lo aj seg e tar sau glo al erte ral
c) Modificare axelor coloanei vertebrale cu atitudini particulare
d) Dispneea la eforturi minime
e) I pote a fu io ala
Corect: a, b, c, e
. Pa ie tul u tetraplegie posttrau ati a are sa se de supravieţuire da a ivelul
traumatismului vertebro-medular se situeaza:
a) La nivelul vertebrei C1
b) Sub nivelul vertebrei C2
c) Sub nivelul vertebrei C3
d) Sub nivelul vertebrei C4
e) Sub nivelul vertebrei C5
Corect: d, e
. Ur atoarele e titaţi patologi e su t i luse î si droa ele eurologi e posttrau ati e
parţiale:
a) Sindromul Brown – Sequard
b) Sindromul de coada de cal
c) Sindromul de compresie cervicala centro-medulara
d) Sindromul radiculo-medular acut
e) Sindromul de fibre lungi
Corect: a, c, d
278. Pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular la nivelul vertebrei C5 prezinta
urmatoarele elemente clinico - disfu ţio ale si posi ilitaţi de re uperare:
a) a.Toate fu iile afe tate i i ial
b) b.Deplasare cu scaunul rulant electric
c) . Refa erea gestualita ii de hra ire
d) d.Depe de a totala pe tru igie a perso ala, î ra are, toaleta, s ris, sofat, transferuri
e) e. I depe de a totala pe tru igie a perso ala, î ra are, toaleta, s ris, sofat, tra sferuri
Corect: a, b, c, d
279. Pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular la nivelul toracal T7 – T12 prezinta urmatoarele
elemente clinico - disfu ţio ale si posi ilitaţi de re uperare:
a) pa ie tul poate o i e o i depe de a o pleta pe tru fu iile sfi terie e
b) pacientul devine independent pentru transferuri, îmbracat si sofat
c) pacientul este independent pentru mers neortezat
d) pacientul este independent complet, pentru deplasare, în scaun rulant
e) pacientul ramâne total dependent fizic
Corect: a, b, d
280. Pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular la nivelul lombo-sacrat L5, S1, S2 prezinta
urmatoarele elemente clinico - disfu ţio ale si posi ilitaţi de re uperare:
a) o i e i depe de a fu iilor sfi terie e
b) recupereaza mersul biped cu orteze de glezna si cârje canadiene
c) pe tru i depe de a sa este a solut e esar s au ul rula t
d) gesturile de autoîngrijire nu pot fi reluate
e) este afe tata pozi ia ortostati a
Corect: a, b, e
281. Programul de recuperare la pacientul care a suferit o entorsa cervicala benigna include:
a) Imobilizarea într-un colan câteva zile
b) Termoterapie si masaj decontracturant pentru contractura musculara
c) Ma ipulari erte rale si prude a î apli area tra iu ilor erte rale
d) Mo ilizare fara reziste a si to ifierea us ulaturii stati e
e) Mo ilizare o tra reziste ei a uale i ediat dupa traumatism
Corect: a, b, c, d
282. Programul de recuperare la pacientul care a suferit o entorsa cervicala severa include:
a) Mo ilizare er i ala i i iala
b) I i ial, apli are de ola – minerva
c) Program kinetic pentru musculatura paravertebrala, mai ales cer i ala si dorsal o tra ii stati e glo ale
si metode de facilitare proprioceptiva)
d) Program kinetic de solicitare musculara cu mobilizare cervicala minima dupa scoaterea
imobilizarii
e) Exer i ii rezisti e pe tru toate grupele us ulare ale gâtului
Corect: b, c, d
283. Programul de recuperare la pacientul care a suferit o fractura vertebrala stabila include
ai ulte aspe te, u o ex epţie:
a) exer i ii de o ilizare auto ata a seg e tului
b) î tre i erea si resterea for ei us ulaturii para erte rale
c) se poate aplica masaj decontracturant anterior programului kinetic
d) recuperarea amplitudinii rahisului începe dupa 3 luni de la traumatism
e) re uperarea a plitudi ii rahisului se i i iaza i ediat dupa produ erea trau atis ului
Corect: e
284. Evaluarea complexa care precede alcatuirea unui program de recuperare la pacientul
hemiplegic nu include:
a) Apre ierea fu iilor itale, ale a ti ita ii i tale si a apa ita ii de o u i are
b) Apre ierea a ilita ii otorii si a o trolului otor î di erse situa ii posturale
c) Apre ierea se si ilita ii extero epti e si proprio epti e, a per eperii i agi ii orpului
d) d.Apre ierea a plitudi ii de is are si a a ti ita ilor otidie e, u i tegrarea familiala, sociala si
o upa io ala a pa ie tului
e) Apre ierea fu iei hepati e
Corect: e
. Pa ie tul he iplegi , pe aza evaluarii fu ţio ale, este î adrat î trei stadii:
a) I i ial
b) Mediu (de flasciditate)
c) Mediu (de spasticitate)
d) Avansat (de refacere)
e) Avansat (de spasticitate intensa)
Corect: a, c, d
. Î progra ul de re uperare perfor at la pa ie tul he iplegi , o aterea spasti itaţii se
face prin utilizarea:
a) Posturilor statice reflex – inhibitorii
b) Miscarilor cu efort care augumenteaza reflexele tonice
c) Schemelor stereotipe de miscare
d) Schemelor de miscare reflex – inhibitorii care faciliteaza miscarile active automate si voluntare
e) Schemelor de miscare reflex – inhibitorii care inhiba miscarile active automate si
voluntare
Corect: d
287. Cauzele mai des întâlnite la pacientul cu accident vascular cerebral sunt:
a) Tromboza cerebrala
b) Hemoragia intracerebrala sau subarahnoidiana
c) Trombembolismul
d) Tumora intracraniana
e) Meningita virala
Corect: a, b, c
288. La pacientul care a suferit un accident vascular cerebral drept tabloul clinico-fu ţio al
cuprinde:
a) Hemiplegie stânga
b) Pro le e izuale si de i tegrare spa iala
c) A olirea dispo i ilita ilor rela io ale or ale
d) Afectarea vorbirii si limbajului (afazia)
e) Afe tarea î elegerii aterialului er al, ititul, s risul
Corect: a, b, c
. Para etrii are se verifi a î adrul ila ţului li i o-fu ţio al la pa ie tul he iplegi
sunt:
a) Tolera a la exer i ii, la efortul fizi adaptarea ardio-respiratorie)
b) Deficitul motor (inclusiv modificarile fiziopatologice de tipul spasticitate, contractura, retractura,

sincinezii etc.) si controlul postural, al mersului
c) Moti a ia orelata u starea e o io ala, posi ilita ile de o u i are, i elul de i tegrare corticala si
de memorizare
d) Deficitul senzitiv (sensibilitatea, tulburari de auz si vaz, integrare corticala)
e) To i para etrii upri si la pu tele de ai sus tre uie erifi a i
Corect: e
. Cele ai i porta te o pli aţii des rise la u pacient cu accident vascular cerebral aflat în faza precoce
sunt:
a) Staza de decubit
b) Rete ia sau i o ti e a de uri a i fe ii de tra t uri ar si / sau aterii fe ale
c) Tromboza venoasa profunda
d) Atelectazia pulmonara / pneumonia
e) Sindromul umar – mâna
Corect: a, b, c, d
. Cele ai i porta te o pli aţii des rise la u pa ie t u a ide t vas ular ere ral aflat î faza tardiva
sunt:
a) Spasticitatea, contractura musculara
b) Durerea de tip central
c) Sindromul umar – mâna
d) Tulburarile de focar (epilepsia)
e) Tromboza venoasa profunda

Corect: a, b, c, d
292. Mobilizarile pasive realizate în programul de recuperare la pacientul hemiplegic aflat în faza precoce au
mai multe roluri:
a) Co aterea spasti ita ii
b) Î tre i erea s he ei de is are
c) Prevenirea redorilor articulare
d) Combaterea contracturilor musculare
e) Refa erea for ei us ulare
Corect: b, c, d
293. Îngrijirea respiratorie a pacientului hemiplegic aflat în faza precoce presupune:
a) Apli area exer i iilor di etoda Bo ath
b) Performarea diagonalelor Kabat pentru membre inferioare
c) Drenajul postural respirator
d) Masajul si tapotajul toracal
e) Kinetoterapia respiratorie
Corect: c, d, e
. Re uperarea fu ţio ala a e rului superior la he iplegi î faza pre o e, perioada flasca cuprinde
urmatoarele aspecte:
a) Posturarea corecta a membrului superior – ra î a du ie – 600, cot în usoara flexie, pumn în

extensie, degete II – V î usoara flexie si poli e î a du ie
b) Posturarea corecta a membrului superior – ra î exte sie 450 – 600, cot în usoara flexie, pumn în
extensie, degete II – V î usoara flexie si poli e î a du ie
c) Posturarea corecta a membrului superior – ra î a du ie – 600, cot în usoara flexie, pumn în

flexie, degete II – V în usoara flexie si police î a du ie
d) Mo ilizarea pasi a a tuturor arti ula iilor, priza fii d apli ata la extre itatea seg e tului de o ilizat
e) Stimulari tactile si proprioceptive, stimulare senzitivo-senzoriala pentru modularea raspunsurilor motorii
Corect: a, d, e
295. Recuperarea fu ţio ala a e rului superior la he iplegi î faza post-acuta, perioada flasca cuprinde
a) Exer i ii de redresare si e hili ru, pri î pi geri usoare ale tru hiului
b) Exer i ii de a tre are a si etriei orpului
c) Ameliorarea si o trolul spasti ita ii, u ore tarea reflexelor to i e a or ale pri folosirea pu telor
cheie si a tehnicilor de facilitare Kabat
d) Exer i ii de î tre i ere a o ilita ii arti ulare
e) Mo ilizare pasi a a tuturor arti ula iilor e rului superior
Corect: a, b, c, d
296. În recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se spera doar la:
a) Priza si un sprijin grosier (dupa Wynn Parry)
b) Co trolul is arilor de fi e e
c) Refacerea prehensiunii în toate aspectele sale
d) Refa erea doar a prizei de for a
e) Refa erea a ilita ii si fu io alita ii âi ii
Corect: a
297. Kinetoterapia pasiva este performata de la început în orice program de recuperare la pacientul hemiplegic
si cuprinde urmatoarele aspecte cu referire la membrul superior – complexul mâinii:
a) Posturare ore ta, i difere t pozi ia ge erala a pa ie tului
b) Mo ilizare pasi a lâ da, de ori / zi, î toate arti ula iile, î a plitudi e axi a, u stret hi g le t la
capatul excursiei maxime
c) Mobilizare auto-pasiva, cu favorizarea „integrarii senzoriale a mâinii afectate

d) Exer i ii a ti e rezisti e
e) Exer i ii di etodele de fa ilitare proprio epti e
Corect: a, b, c
298. Kinetoterapia activa pentru recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se începe imediat ce pacientul
participa efectiv la derularea programului si este fundamentata pe:
a) Exer i ii a ti e u reziste a axi a
b) Exer i ii u asto ul
c) Exer i ii de fa ilitare si i hi i ie euro us ulara
d) Exer i ii despri se di etodele Bo ath si Ka at
e) Exer i ii de tip stret hi g rapid
Corect: c, d
299. În kinetoterapia activa pentru recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se are în vedere:
a) Realizarea exte siei si ulta e a pu ului si degetelor pe tru a se o i e o prehe siu e ore ta
b) Realizarea exte siei pu ului si ulta u flexia degetelor pe tru a se o i e o prehe siu e ore ta
c) Realizarea flexiei pu ului si ulta u flexia degetelor pe tru a se o i e o prehe siu e ore ta.
d) Realizarea flexiei pumnului simultan cu extensia degetelor pe tru a se o i e o prehe siu e ore ta
e) Realizarea i depe de ta a exte siei pu ului si degetelor pe tru a se o i e o
prehensiune corecta
Corect: a
300. Obiectivele programului de recuperare a membrului inferior si mersului la pacientul
hemiplegic sunt:
a) Prevenirea starii de coma
b) Monitorizarea valorilor tensiunii arteriale

c) Corectarea sincineziilor pentru ameliorarea mersului
d) Echilibrarea comenzilor pe grupele musculare agonist – antagonist
e) Refacerea unei prehensiuni cât mai aproape de cea fiziologica
Corect: c, d
301. Stadiile standardizate de recuperare ale mersului la pacientul hemiplegic sunt:
a) stadiul I -ortostatism între bare paralele
b) stadiul II- mers între bare paralele
c) stadiul III -mers fara bare paralele
d) stadiul IV- urcat – coborât scarile
e) stadiul V- alergarea
Corect: a, b, c, d
. Stadiul i iţial al he iplegiei se ara terizeaza pri :
a) hipotonie musculara urmata de debutul hipertoniei
b) reflexe tonice si spinale dominante
c) control voluntar normal pe partea afectata
d) difi ulta i de utilizare si a par ii sa atoase
e) pierderea „constientei asupra par ii afe tate
Corect: a, b, d, e
303. Obiectivele programului de recuperare aplicat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul
iniţial u i lud:
a) A eliorarea fu iilor itale
b) Cresterea „constientizarii schemei corporale
c) Ameliorarea controlului asupra trunchiului si centurilor

d) Cresterea tonusului muscular
e) Cresterea a ilita ii de a î ru isa li ia edia a a orpului u e rele afectate
Corect: d
304. Componentele kinetice ale programului de recuperarea aplicat la pacientul hemiplegic
aflat î stadiul i iţial su t:
a) Postura în pat
b) Mobilizarile pasive
c) Exer i iile terapeuti e pe tru o trolul tru hiului, o trolul extre ita ilor
d) Miscari pasive si active tip Bobath
e) Exer i ii rezisti e
Corect: a, b, c, d
305. Stadiul mediu (de spasticitate) al hemiplegiei se caracterizeaza prin:
a) Tonus muscular crescut
b) Mis are si ergi a o pleta si i i ierea s he elor de is are si î afara si ergis elor
c) Controlul suficient al miscarii, fara a se putea executa miscari în posturi mai dificile
d) Tonus muscular crescut pentru muschii flexori la membrul inferior si muschii extensori la membrul
superior
e) Mis area fie arei arti ula ii este difi ila, u posi ilitatea derularii sale opti e î adrul u ui la ki eti
Corect: a, b, e
306. Obiectivele kinetoterapiei performate în cadrul programului de recuperare aplicat la
pacientul hemiplegic aflat în stadiul mediu nu includ:
a) Pro o area a ti ita ii a tago istilor pri i hi area us ulaturii spasti e si fa ilitarea is arilor
antagonistilor
b) Promovarea unor scheme complexe de miscare
c) Promovarea unor scheme simple de miscare
d) Pro o area o trolului us ulaturii proxi ale î ti pul u or a ti ita i de perfor a a res uta
e) Pro o area î eputului o trolului otor al arti ula iilor i ter ediare ot, ge u hi
Corect. C
307. Posturile recomandate în recuperarea pacientului hemiplegic aflat în stadiul mediu sunt:
a) Decubit lateral si decubit dorsal
b) De u it u ge u hii fle ta i si pozi ia „de pod
c) Sezând si sezând în picioare cu sprijin pe mâini
d) Decubit ventral
e) Patrupedie
Corect: a, b, c
. Pe tru o trolul tru hiului si al extre itaţii i ferioare se re o a da î re uperarea pa ie tului

hemiplegic aflat în stadiul mediu urmatoarele tehnici kinetice derulare din decubit lateral:
a) Izometria alternanta
b) Stabilizarea ritmica
c) Miscarea activa cu relaxare – opunere
d) Inversarea lenta
e) Inversarea lenta cu opunere
Corect: c, d, e
309. Obiectivele kinetoterapiei performate în cadrul programului de recuperare aplicat la
pacientul hemiplegic aflat în stadiul de refacere includ:
a) Promovarea abilita ilor extre ita ilor pe tru a erge ât ai ore t, pe tru a utiliza â a î a ti ita ile
zilnice uzuale
b) Ameliorarea controlului motor concentric
c) Ameliorarea vitezei de miscare
d) Ameliorarea automatismului miscarilor
e) Promovarea controlului musculaturii proxi ale î ti pul u or a ti ita i de perfor a a res uta
Corect: a, c, d
310. Kinetoterapia din cadrul programului de recuperare aplicat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul de
refacere cuprinde urmatoarele procedee specifice pentru redobândirea is arii de rotaţie î se s i vers a
trunchiului în timpul mersului:
a) I i ierea rit i a
b) Inversarea antagonistilor
c) Stabilizarea ritmica
d) Izometria alternanta
e) Co tra ii repetate
Corect: a, b
311. Dupa Bobath, obiectivele fundamentale ale programul kinetic de recuperare aplicat la pacientul
hemiplegic aflat în stadiul de refacere sunt:
a) Pro o area i di idualita ii is arii arti ulare, i depe de t u ele de altele
b) Pro o area i di idualita ii iscarii articulare, independent de posturi
c) Antrenarea coordonarii pentru mers
d) Re âstigarea a ilita ii âi ii
e) Pro o area o trolului us ulaturii proxi ale î ti pul u or a ti ita i de perfor a a res uta
Corect: a, b, c, d
312. Dificultatea la mers la pacientul cu paraplegie prin lezarea neuronului motor central este
data de spasticitatea care determina 2 forme clinice de paraplegie:
a) Î flexie, se era su raport fu io al
b) Î exte sie, ai fu io ala
c) Paraplegia asociata cu tulburari sfincteriene
d) Paraplegia asociata cu tulburari de sensibilitate
e) Paraplegia asociata cu tulburari genitale
Corect: a, b
. Preze ţa spasti itaţii la pa ie tul paraplegi este salutara di ai ulte otive:
a) fixeaza postura e relor i ferioare î exte sie per i â d sta ilitatea ge u hilor î ortostatis
b) fixeaza în flexie membru inferior pe bazin
c) ajuta expulsia urinara
d) inhiba expulsia urinara
e) e i e de sitatea osoasa pri for a us ulara apli ata pe os
Corect: a, c, e
. Î al atuirea progra elor de re uperare la pa ie tul paraplegi se ţi e sea a ai puţi de etiologie dar
important este starea celor 3 mari sindroame descrise:
a) Paralizia
b) Tulburarile de sensibilitate
c) Tulburarile sfincteriene
d) Tulburarile de memorie
e) Difi ulta ile de o u i are

Corect: a, b, c
315. Stadiile care se descriu în planul de recuperare performat la un pacient paraplegic sunt:
a) Stadiul I – perioada de soc medular
b) Stadiul II – perioada de i depe de a la pat
c) Stadiul III – perioada de i depe de a î s au ul u rotile
d) Stadiul IV – perioada de reeducare a mersului
e) Stadiul V – perioada de reluare a i depe de ei
Corect: a, b, c, d
316. Reeducarea paraplegicului la pat presupune:
a) Pozi io area ore ta a pa ie tului u e itarea es arelor si a retra turilor are fa orizeaza pozi iile
vicioase; asistarea tulburarilor sfincteriene
b) Mo ilizarile pasi e, a ti e si resterea for ei us ulare pe tru e rele superioare si tru hi
c) Gimnastica respiratorie
d) Autoposturarea în pat si antrenarea pacientului de a-si odifi a si gur, fara ajutor pozi ia î pat
e) Ridicarea cât mai precoce în ortostatism
Corect: a, b, c, d
317. Reeducarea paraplegicului din sezând presupune:
a) Program kinetic derulat din sezând alungit (mobilizari pasive si active)
b) Program kinetic derulat din sezând scurtat (mobilizari active si pasive)
c) I stalarea î s au ul u rotile si derularea progra elor de terapie o upa io ala
d) Ridicare în ortostatism
e) Me i erea for ei us ulare i i iale pentru membrele superioare si trunchi
Corect: a, b, c
. Realizarea u ui ortostatis hiar li itat si doar protezat se o ţi e dupa e pa ie tul reuseste sa:
a) Me i a pozi ia sezâ d, u diferite odalita i de desta ilizare si re e ire
b) Numere coerent pâna la 100
c) Me i a pozi ia de patrupedie, u diferite odalita i de desta ilizare si re e ire, si sa deruleze exer i ii

de târâre
d) Aiba un bun control vasomotor în verticalitate
e) Se familiarizeze cu ortezele de verticalitate în formele de paraplegie flasca
Corect: c, d, e
319. Criteriul Guttman care daca este îndeplinit permite ridicarea în ortostatism si mersul paraplegicului se
exprima astfel:
a) Pa ie tul poate sa se e i a î e hili ru di stâ d î sezâ d s urtat, u ra ele î ti se î ai te si u o hii

închisi
b) Pa ie tul poate sa se e i a î e hili ru di stâ d î sezâ d lu git, u ra ele î ti se î ai te si u o hii

închisi
c) Pa ie tul poate sa se e i a î e hili ru di stâ d î sezâ d s urtat, u ra ele î ti se î ai te si u o hii

deschisi
d) Pa ie tul poate sa se e i a î e hili ru di stâ d î sezâ d lu git, u ra ele î ti se î ai te si u o hii

deschisi
e) Pa ie tul poate sa se e i a î e hili ru di stâ d î ge u hi, u ra ele î ti se î ai te si u o hii

deschisi
Corect: a
320. Ambulaţia la pa ie tul paraplegi are poseda ele ârje a solut e esare se deruleaza î tr-unul din cele
3 tipuri fundamentale:
a) Mers u ârje pri pasi alter a i î ti pi
b) Mers u ârje pri pasi târsâi i î ti pi sau î ti pi
c) Mers cu cârje prin pasi simultani (în 2 timpi)
d) Mers cu cârje prin pendulare (balans)

e) Mers u ârje pri pasi alter a i î ti pi
Corect: a, b, d
. Mersul î ârje poate fi i iţiat la pa ie tul paraplegi atu i â d:
a) Muschii coborâtori ai umarului pot ridica o greutate de el pu i kg
b) Mus hii addu tori ai u arului pot ridi a o greutate de el pu i kg
c) Mus hii o orâtori ai u arului pot ridi a o greutate de el pu i kg
d) Mus hii addu tori ai u arului pot ridi a o greutate de el pu i kg
e) Muschii a du tori ai u arului pot ridi a o greutate de el pu i kg
Corect: a, b
322. Parkinsonismul este un sindrom clinic caracterizat prin 4 semne fundamentale:
a) tremor în repaus
b) bradikinezie / hipokinezie – akinezie
c) rigiditate
d) instabilitate posturala
e) hipertonie de tip piramidal
Corect: a, b, c, d
323. Mersul pacientului cu parkinsonism este tipic:
a) mersul se face cu saltarea pasului, dansant
b) i posi ilitatea rota iei orpului si a pasirii laterale u exista o ilitate o trolata, a â d lo re e irea la
scheme primitive de miscare, într-un singur plan)
c) doar di ge u hi fle ta i u târsâitul pasilor
d) e rele superioare îsi e i ala sul
e) ara teristi ile pasului su t pu i odifi ate

Corect: a, b, c
324. Terapeutul fizical care participa la al atuirea si apli area asiste ţei de re uperare la u pa ie t u
parkinsonism îsi orienteaza programul kinetic pentru realizarea urmatoarelor scopuri:
a) redu erea rigidita ii pri o trolul e a is ului stret h reflexului la toate i ele
b) prevenirea derularii rea iilor or ale
c) ajutarea pa ie tului sa ai a o ât ai o pleta experie a pe tru rea iile or ale
d) promovarea miscarilor componente ale schemelor normale, pe o amplitudine cât mai mare si cu o
asistare redusa, chiar derularea lor independenta
e) promovarea miscarilor componente ale schemelor normale, pe o amplitudine cât mai mare si cu o
asistare redusa, chiar derularea lor independenta
Corect: a, c, d
. La pa ie tul u si dro parki so ia , o ie tivele asiste ţei edi ale o plexe su t:
a) ameliorarea o ilita ii, u redu erea rigidita ii si ore tarea posturilor i ioase
e i erea ortostatis ului, ersului, tra sferurilor, autoser irii u e rele
superioare)
b) ameliorarea coordonarii si recuperarea mimicii
c) a eliorarea respira iei
d) o ti uarea la do i iliu a progra ului de asiste a edi ala
e) î treruperea la do i iliu a progra ului de asiste a edi ala
Corect: a, b, c, d
. Pe tru a eliorarea o ilitaţii, u redu erea rigiditaţii si ore tarea posturilor vi ioase la pa ie tul
parki so ia , î adrul progra ului ki eti , ordi ea derularii exer iţiilor este:
a) din punct de vedere al tipului de miscare - analitic, segmentar, plurisegmentar, global
b) din punct de vedere al topografiei – coloana vertebrala, membre inferioare, member superioare
c) din punct de vedere al tipului de miscare - plurisegmentar, global, analitic, segmentar
d) din punct de vedere al topografiei – membre superioare, coloana vertebrala, member inferioare
e) indiferenta
Corect: a, b
327. Programul kinetic aplicat la pacientul parkinsonian pentru ameliorarea coordonarii cuprinde:
a) rota ia tru hiului aso iata la pasii de ers, u is ari ale ra elor î rit uri aria ile
b) e i erea fixa a tru hiului, fara is ari ale ra elor
c) mers cu pasiri variate, cu dezechilibrari oite ers pe ârfuri, ers u "aru area" u ui ra î ai te sau
î a du ie, " ulegerea" u or o ie te i i de pe jos î ti pul ersului et .
d) exer i ii de aru at la i ta u i gea, jo ul de popi e, e i erea î e hili ru pe â a a u ui o ie t
e) terapie o upa io ala ât ai ulte ore pe zi a ti ita i as i e, jo uri
Corect: a, c, d, e
328. Pentru corectarea faciesului inexpresiv la pacientul parkinsonian sunt indicate:
a) exer i ii de i i a, pre o e, de – ori / zi, î fa a ogli zii
b) exer i ii a aliti e: exer i ii izolate ale fru ii, sprâ e elor, pleoapelor, o rajilor, gurii
c) exer i ii glo ale, de expresie: râs, plâ s, irare, furie, eselie
d) exer i ii a ti e rezisti e
e) exer i ii di etoda Ka at
Corect: a, b, c
329. In perioada de "on" în care se poate conta pe participarea activa a bolnavului:
a) Ki etoterapia u este ese iala
b) Kinetoterapia se aplica atât muschilor cât si coloanei vertebrale
c) Se a orda o ate ie spe iala oloa ei erte ralei er i ale

d) Kinetoterapia trebuie sa se adreseze muschilor respiratori
e) Se utilizeaza tehnici active si pasive
Corect: b, c, e
330. In perioada "off" la pacientul parkinsonian se descriu urmatoarele aspecte:
a) Akinezia domina tabloul clinic
b) .Pa ie tul tre uie î a at sa des o pu a fie are gest otor o plex î se e ele sale ele e tare
c) Pacientul nu trebuie mobilizat
d) d.Mis arile ele e tare su t repetate de e u arate ori pâ a â d ol a ul î a a sa le i i ieze olu tar
e) e. Ki etoterapia u este ese iala
Corect: a, b, d
331. Scleroza multipla s leroza î pla i, leu o evraxita este o afe ţiu e are aparţi e u ui
grup de boli demielinizante, caracterizata prin:
a) distrugerea tecii de mielina cu o relativa conservare a celorlalte elemente nervoase
b) distri u ia leziu ilor aria ila, su for a de fo are sau difuz
c) afecteaza mai ales persoane tinere, mai ales femei în decada III-a de ia a
d) afecteaza mai ales persoanele de sex masculin
e) distrugerea tecii de mielina si a celorlalte elemente nervoase
Corect: a, b, c
. O ie tivele pe are terapeutul fizi al le are î vedere î al atuirea progra ului fizi al di o po e ţa
asiste ţei edi ale o plexe la u pa ie t u s leroza ultipla u i lud:
a) i du erea a ti ita ii otorii olu tare u o aterea si ulta a a spasti ita ii, sla i iu ii us ulare si
oboselii musculare
b) ameliorarea feedback-ului senzorial

c) ameliorarea coordonarii si a balansului, cu promovarea unei scheme corecte de mers
d) a eliorarea disfu iei ere eloase
e) conservarea disfagiei si me i erea disfu iilor og iti e
Corect: e
.Î adrul progra ului de re uperare la pa ie tul u s leroza ultipla se va ţi e sea a de
a) tratamentul se va institui tardiv
b) tratamentul va fi continuu pe toata durata bolii
c) tratamentul va fi adaptat tuturor sindroamelor prezentate de bolnav
d) se or re o a da ure al eare î sta iu ile de profil
e) se a e ita apari ia o oselii
Corect: b, c, e
334. Recuperarea medicala în scleroza multipla va urmari:
a) sa s ada difi ulta ile ersului
b) sa reduca spasticitatea
c) sa limiteze efectele ataxie
d) sa realizeze i depe de a totala a pa ie tului
e) sa fie aplicata în puseu evolutiv
Corect: a, b, c
335. Lezarea nervilor periferici determina urmatoarele sindroame clinice de baza:
a) Sindrom piramidal
b) Sindrom motor
c) Sindrom cerebelos
d) Sindrom senzitiv
e) Sindrom vasculotrofic
Corect: b, d, e
. Evitarea apariţiei defor arilor si a atitudi ilor vi ioase, u ul di tre o ie tivele de re uperarea ale
sindromului motor la pa ie tul u afe ţiu e a euro ului otor periferi se realizeaza pri teh i i de ele ţie de
tipul:
a) Mobilizari pasive
b) Mobilizari active
c) Posturari
d) Tehnici de facilitare neuromotorie
e) Terapie o upa io ala
Corect: c
337. Evitarea atrofiei muschilor paralizaţi, u ul di tre o ie tivele de re uperarea ale si dro ului otor la
pa ie tul u afe ţiu e a euro ului otor periferi se realizeaza pri :
a) Stimulari electrice
b) Manevre kinetice de tipul mobilizari pasive, tehnici de facilitare, stretch-reflex
c) Exer i ii rezisti e
d) Exer i ii izo etri e
e) Terapie o upa io ala
Corect: a, b
. Reedu area se si ilitaţii la pa ie tul u afe ţiu e a euro ului otor periferi are a o ie tive:
a) Refacerea stereognoziei
b) Core tarea spasti ita ii
c) Corectarea deficitului de mobilitate

d) Refa erea for ei us ulare
e) Refa erea lo alizarii se za iei
Corect: a, e
339. Lezarea motoneuronilor periferici sau a axonilor lor la diferite niveluri determina o serie de tulburari, cu o
ex epţie:
a) Tulburari de grade diferite a mobilita ii a ti e si dispari ia otilita ii auto ate
(involuntare) si a celei reflexe
b) Tulburari musculare – hipoto ie us ulara, atrofie us ulara, fi rila ii si fas i ula ii us ulare
c) Abolirea reflexelor osteotendinoase cu pastrarea celor ideomusculare
d) Dege eres e a alleria a a er ului
e) Hipertonie musculara asociata cu exagerarea reflexelor osteotendinoase
Corect: e
340. Paralizia totala a nervului radial determina urmatoarele aspecte clinico-fu ţio ale:
a) I posi ilitatea exte siei degetelor, pu ului, a te ra ului „mâna cazuta )
b) I posi ilitatea flexiei degetelor, pu ului, a te ra ului
c) I posi ilitatea supi a iei par iala
d) Deficit de prehensiune
e) Me i erea prehe siu ii or ale
Corect: a, c, d
341. Teritoriul senzitiv al nervului radial cuprinde:
a) pielea fe ei posterioare a ra ului
b) pielea fe ei posterioare a a te ra ului
c) pielea fe ei a terioare a ra ului

d) pielea fe ei posterioare a âi ii si a ta a herei a ato i e
e) pielea fe ei a terioare a a te ra ului
Corect: a, b, d
342. „Miscarile trucate” pe care le poate prezenta mâna cu paralizie de nerv radial sunt urmatoarele, cu o
ex epţie:
a) dupa flexia puternica a pumnului si mâinii, relaxarea poate da impresia extensiei
pumnului
b) extensia în metacarpofalangiene se poate realiza datorita muschilor interososi
c) extensia în metacarpofalangiene se poate realiza datorita muschilor lombricali
d) extensia degetelor cu flectarea în metacarpofalangiene
e) extensia ultimei falange a policelui daca aceasta este abdus si pu i fle tat
Corect: c
343. Reinervarea muschilor extensori ai pumnului începe cu:
a) muschiul cubital posterior
b) muschiul extensor radial al carpului
c) muschiul extensor propriu al degetului II
d) muschiul extensor comun al degetelor
e) muschiul extensor lung al policelui
Corect : b
. I paralizia ervului radial deviaţiile are apar su t:
a) a te ra ul fle tat
b) degetele în extensie usoara
c) pozi ia „în gât de lebada (mâna pronata si „cazuta )

d) policele addus si usor flectat
e) degete în usoara flexie
Corect: a, c, d, e
. Reedu area otorie a us hilor paralizaţi î adrul paraliziei ervului radial upri de:
a) miscari pasive
b) tehnici de facilitare motorie
c) mobilizarea întregului membru superior pe schemele D1F si D2E
d) exer i ii a alitice în ordinea triceps si anconeu, scurtul supinator, lungul supinator,
cubitalul posterior, primul si al doilea radial, muschii extensori
e) exer i ii de tip o tralateral pe tru pro o area exte sorilor otului, pu ului, degetelor
Corect: a, b, e
. Refa erea a ilitaţii de is are a âi ii î paralizia ervului radial :
a) este prima etapa a oricarei reeducari motorii si senzitive
b) este etapa finala a oricarei reeducari motorii si senzitive
c) utilizeaza exer i ii proxi o-distale si disto-proximale
d) utilizeaza terapia o upa io ala
e) u utilizeaza terapia o upa io ala
Corect: b, c, d
347. Tabloul clinic al mâinii la pacientul cu paralizie de nerv radial cuprinde urmatoarele
aspe te u o ex epţie:
a) Mâna de predicator
b) Mâna în gât de lebada
c) Extensia activa si înclinarea radiala a pumnului sunt imposibile

d) Extensia activa a degetelor în totalitate este imposibila
e) Defi it aria il de for a us ulara pe tru grupele us ulare i er ate de er ul radial
Corect: a
348. Kinetoterapia mâinii în faza de paralizie la pacientul cu interesarea nervului radial se limiteaza la
o ilizarea pasiva î a plitudi e axi a per isa u te sio ari la apatul ex ursiei de is are iar poziţia de
lucru este urmatoarea:
a) A te ra î se ipro a ie, â a spriji ita u argi ea ubitala pe masa
b) A te ra exti s, u â a spriji ita u argi ea u itala pe asa
c) A te ra î se ipro a ie, â a spriji ita u argi ea radiala pe asa
d) A te ra î pro a ie, â a spriji ita u fa a pal ara pe asa
e) A te ra î supi a ie, â a spriji ita u fa a dorsala pe asa
Corect: a
349. Kinetoterapia mâinii în faza de refacere la pacientul cu interesarea nervului radial se deruleaza analitic
pentru urmatoarele grupe musculare:
a) Brahioradialul
b) Extensorii mâinii (primul si al doilea radial) si cubitalul posterior
c) Extensorul comun al degetelor si extensorii policelui (lung si scurt)
d) Abductorul lung al policelui
e) Flexorii degetelor (superficial si profund)
Corect: a, b, c, d
350. Tabloul clinic al mâinii la pacientul cu paralizie de nerv cubital cuprinde urmatoarele
aspecte:
a) Atitudine spontana tipica – grifa cubitala
b) I posi ilitatea de a efe tua a du ia – addu ia degetelor

c) Deficit muscular variabil al interososilor palmari si dorsali
d) Deficit muscular variabil al lombricalilor
e) Tulburari de sensibilitate în tabachera anatomica
Corect: a, b, c, d
. Ki etoterapia a tiva a aliti a la pa ie tul u paralizie de erv u ital presupu e exer iţii
pentru tonifierea urmatoarelor grupe musculare, u o ex epţie:
a) Cubitalul anterior, flexorul comun profund al degetelor
b) Muschii din regiunea hipotenara
c) Muschii interososi si lombricali
d) Muschiul adductor al policelui
e) Muschii extensori ai degetelor
Corect: e
352. „Miscarile trucate” pe care le poate executa „mâna cubitala” sunt:
a) exte sia i terfala gie elor de i e posi ila pri a iu ea exte sorului o u
b) desi a du ia degetelor este a olita, exte sorul o u poate fa e o usoara a du ie â d

metacarpofalangienele sunt extinse
c) addu ia poli elui este „trucata de a iu ea lu gului exte sor si pri fle tarea pri ei fala ge
d) a du ia degetelor este pastrata
e) extensia interfalangienelor este imposibila
Corect: a, b, c
. Preve irea i stalarii redorilor arti ulare la ivelul arti ulaţiilor eta arpofala gie e si i terfala gie e a
degetelor IV si V se o ţi e pri :
a) Mobilizari active
b) Mobilizari pasive
c) Mobilizari autopasive
d) Mobilizari active cu orteze
e) Exer i ii izo etrice
Corect: b, c, d
354. Semnele reinervarii musculaturii paretice din teritoriul nervului cubital sunt:
a) opozabilitatea police – deget (II – V)
b) degetul V poate fi abdus
c) is arile de a du ie - addu ie ale degetelor de i posi ile
d) flectarea metacarpofalangienelor cu extensia interfalangienelor
e) degetul V nu poate fi abdus
Corect: a, b, c, d
355. Tabloul clinic al mâinii la pacientul cu paralizie de nerv median cuprinde urmatoarele aspecte:
a) Stergerea reliefului e i e ei te are si pozi io area poli elui î a elasi pla u elelalte degete î
repausul mâinii
b) La for area pu ului, flexia pu ului este posi ila dar u for a redusa iar i dexul ra â e exti s si
degetul III se flecteaza moderat
c) Opozabilitatea policelui este imposibila
d) Defi it de for a us ulara pe tru grupele us ulare flexoare si pro atoare ale
e) a te ra ului si âi ii
f) A se a ori aror tul urari trofi e
Corect: a, b, c, d
. Disfu ţio alitatea ea ai i valida ta a âi ii – atât motorie cât si senzitiva – este determinata de
mononeuropatia tronculara de:
Radial
Cubital
Circumflex
Median
Crural
Corect: d
. Ki etoterapia a tiva a aliti a la pa ie tul u paralizie de erv edia presupu e exer iţii pe tru
tonifierea urmatoarelor grupe musculare:
a) Flexorii mâinii si pumnului
b) Muschii policelui – scurtul abductor, scurtul flexor, opozantul
c) Extensorii mâinii si pumnului
d) Muschii interososi
e) Muschii lombricali
Corect: a, b
358. Paralizia musculaturii inervate de nervul median determina urmatoarele aspecte:
a) aspectul de „mâna simiana
b) „gheara medianului la încercarea de a închide mâna
c) policele nu acopera indexul, ci ramâne extins la încercarea de a închide mâna
d) scadere diametrului transversal al mâinii
e) policele acopera indexul
Corect: a, b, c
. I porta te tul urari vaso otorii si trofi e, u apariţia si dro ului auzalgi se des riu î paralizia de
nerv:
a) Radial
b) Median
c) Cubital
d) Sciatic popliteu extern
e) Sciatic popliteu intern
Corect: b, e
359. Recuperarea paraliziei nervului median urmareste:
a) ameliorarea deficitului motor
b) ameliorarea deficitului senzitiv
c) ameliorarea tulburarilor vasculotrofice
d) resterea reziste ei ge erale
e) refacerea prehensiunii
Corect: a, b, c, e
359. Semnele kinetice care sugereaza refacerea nervului median sunt:
a) posi ilitatea de rota ie a poli elui
b) posi ilitatea de a e i e i terfala gie ele exti se si eta arpofala gie ele fle tate la º, u usoara
reziste a
c) posi ilitatea de a e i e eta arpofala gie ele exti se
d) posi ilitatea de a e i e i terfala gie ele fle tate si eta arpofala gie ele fle tate la º, u usoara
reziste a
e) posibilitatea de a extinde policele
Corect: a, b
360. Sensibilitatea globala în cazul paraliziei nervului median revine la normal dupa:
a) 1an
b) 5 luni
c) 3 luni
d) 4 luni
e) 2 luni
Corect: a
361. Traumatismele – ea ai fre ve ţa auza a paraliziei de plex rahial – a ţio eaza pri e a is ul de:
a) Compresie
b) Întindere
c) Tra iu e
d) Presiune
e) Rulare
Corect: c
. Tipul ijlo iu Re ak a ur are a lezarii tru hiului ijlo iu al plexului rahial se evide ţiaza pri
paralizia:
a) Muschiului triceps
b) Muschilor patrat si rotund pronator
c) Muschiului mic pectoral
d) Muschiului brahial
e) Muschiului deltoid
Corect: a, b
. Pe tru preve irea redorilor arti ulare si a poziţiilor disfu ţio ale î paralizia plexului rahial se re urge
la:
a) posturari prin orteze pentru umar – cot - mâna
b) purtarea u ei esarfe su ot pe tru a e ita su luxa ia apului hu eral
c) mobilizari active
d) mobilizari autopasive cu sau fara scripetoterapie
e) evitarea purtarii unei esarfe sub cot
Corect: a, b, d
364. Prevenirea si tratarea fenomenelor vasculotrofice în cazul paraliziei de plex brahial va folosi:
a) posturarea antidecliva pentru combaterea edemului
b) mobilizari pasive repetate de 5-6 ori pe zi
c) o tra ii izo etri e si o ilizari a ti e ale us ulaturii ra ase i de e sau par ial paralizate
d) o tra ii izotonice
e) gi asti a ge erala si exer i ii de respira ie
Corect: a, b, c, e
. Re âstigarea fu ţio alitaţii si a ilitaţii e rului superior î paralizia plexului rahial
se realizeaza prin:
a) reeducarea prizelor
b) reedu area pozi io arii âi ii pe tru exe utarea u or a ti ita i
c) reedu area a ti ita ii o i ate a elor doua âi i
d) orteze dinamice
e) utilizarea electroterapiei si termoterapiei
Corect: a, b, c
366. Programul kinetic de recuperare performat la pacientul cu paralizie de nerv crural cuprinde:
a) Pre e irea difor ita ii de tip ge u re ur atu si a o tra turilor lo are
b) Pregatirea o pe sarilor pâ a la re âstigarea for ei us ulare pierdute
c) Me i erea to usului î us ulatura de er ata si reedu area for ei musculare
d) Reedu area fu io ala a ge u hiului
e) Me i erea pozi iei de ge u re ur atu
Corect: a, b, c, d
. Pregatirea o pe sarilor, pâ a la re âstigarea forţei us ulare pierdute î paralizia ervului rural se

face prin:
a) tonifierea musculaturii membrelor superioare
b) tonifierea musculaturii trunchiului (abdominalilor si dorsalilor)
c) tonifierea fesierilor mari si a tricepsului sural
d) tonifierea muschiului croitor
e) tonifierea muschilor ischiogambieri
Corect: a, b, c
368. În paralizia nervului sciatic popliteu extern sunt afectate grupele musculare care realizeaza:
a) Flexia dorsala si eversia piciorului
b) Flexia plantara si inversia piciorului
c) Extensia degetelor
d) Flexia degetelor
e) Pro a ia pi iorului
Corect: a, c
369. Prevenirea devierilor piciorului „în echin”, cum se întâmpla în cazul paraliziei nervului sciatic popliteu
extern, presupune:
a) e i erea pozi iei î u ghi drept a pi iorului pri tr-o atela (orteza)
b) purtarea unei atele (orteze) mai ales noaptea
c) î al area piciorului în cursul zilei cu o gheata cu carâmb dur
d) se o trai di a sus i atorii pla tari
e) e itarea purtarii de orteze î ursul op ii
Corect: a, b, c
. Reedu area otorie a us hilor paralizaţi î leziu ile ervilor periferi i se realizeaza prin intermediul
ur atoarelor odalitaţi fizi al-kinetice:
a) Termoterapie
b) Masaj
c) Electroterapie (baie galvanica, stimulari electrice)
d) Reeducare kinetica propriu-zisa
e) Vitaminoterapie grup B
Corect: a, b, c, d
. Defi itul o plet de forţa a vadri epsului nu împiedica mersul:
a) mersul pe teren plat
b) mersul pe plan înclinat
c) mersul pe scari
d) mersul pe bicicleta
e) „mersul piticului
Corect: a
372. Programul de recuperare a leziunii traumatice a nervului crural trebuie sa insiste pe:
a) Tonifierea fesierului mijlociu
b) Tonifierea marelui fesier
c) Tonifierea adductorilor coapsei
d) Refa erea for ei si reziste ei adri epsului dupa rei er area lui
e) Tonifierea tricepsului sural
Corect: b, d, e
373. Etiologia leziunilor trunchiului sciatic este complexa, incluzând:
a) Fracturile bazinului
b) Hematomul fesier
c) I je iilor i tra us ulare
d) Chirurgia soldului
e) Tratamentul recuperator
Corect: a, b, c, d
374 Lezarea nervului sciatic popliteu extern se face prin:
a) Traumatism direct al regiunii poplitee
b) Traumatism direct al marginii externe a 1/3 corpul gambei
c) Compresiune
d) Fractura
e) I je ie i tra us ulara
Corect: a, b, c, d
375. Manifestarea paraliziei nervului sciatic popliteu extern include urmatoarele aspecte
motorii:
a) Imposibilitatea eversiei piciorului
b) Imposibilitatea inversiei piciorului
c) Stepajul piciorului
d) Grafia degetelor
e) Mers pe calcâi/vârful degetelor, dificil sau absent
Corect: c, d, e
376. Manifestarea paraliziei nervului sciatic popliteu extern include urmatoarele aspecte
senzitive:
a) Hipoestezia plantei
b) Hipoestezia gleznei
c) Hipoestezia fe ei dorsale a pi iorului
d) A estezia fe ei dorsale a pi iorului
e) Cauzalgie
Corect: c, d
377. Tratamentul fizical-kinetic al paraliziei nervului sciatic popliteu extern implica:
a) Mobilizari precoce pasive manuale
b) Pre o itatea trata e tului datorata te di ei de a dez olta redoare
c) Ortezarea nu e necesara
d) Electrostimularea analitica a musculaturii dorsiflexoare si eversoare nu e necesara
e) durata de 9-12 luni
Corect: a, b, e
378. Nervul tibial posterior deriva din nervul sciatic popliteu intern si inerveaza:
a) Muschii flexori ai degetelor

b) Muschiul gambier posterior
c) Muschii intrinseci ai degetelor
d) Muschii anteriori ai gambei
e) Muschii laterali ai gambei
Corect: a, b, c
. Forţa us ulara, ele e t ara teristi us hiului expri at pri o tra ţia us ulara,
este o diţio ata de ur atorii fa tori us ulari:
a) Mecanica muschiului-lungime, schimbare în lungime, puterea muschiului
b) Arhitectura muschiului-aranjamentul fibrei musculare, aranjamentul întregului muschi
c) Nu arul re rutarilor u ita ilor otorii
d) I ser iile us ulare
e) Rit ul de des ar are a pote ialelor de a iu e sosite la us hi
Corect: a, b, d
. Evaluarea o ie tiva a titativa a forţei us ulare se realizeaza pri ur atoarele odalitaţi:
a) Examen clinico-fu io al
b) Masurarea suprafe ei de se iu e us ulara
c) Manometrie
d) Testare musculara manuala
e) Examen electromiografic
Corect: b, c, e
. Care di ur atoarele aspe te u o diţio eaza reziste ţa us ulara:
a) Amplitudinea de miscare
b) For a us ulara
c) Cir ula ia us ulara
d) Integritatea metabolismului muscular
e) Factorii nervosi
Corect: a
382. Energia necesara pentru întreaga activitate musculara se extrage din:
a) Glucoza
b) Aminoacizi
c) Acizi grasi liberi
d) Lipide
e) Enzime mitocondriale si sarcoplasmatice
Corect: a, c, d
. Care di tre ur atoarele afir aţii su t adevarate pe tru valoarea forţei us ulare:
a) Valoarea for ei us ulare este i depe de ta de lu gi ea us hiului
b) For a us ulara ariaza u aria ia de lu gi e a us hiului
c) Valoarea i i a a for ei us ulare este realizata la ijlo ul lu gi ii us hiului
d) La ijlo ul lu gi ii us hiului, for a us ulara este data de doua componente
(musculara si matriceala conjunctivala)
e) Valoarea axi a a for ei us ulare este realizata la ijlo ul lu gi ii us hiului
Corect: b, d, e
384. Travaliul muscular este maxim când:
a) For a us ulara este egala u / di for a axi a
b) For a us ulara este egala u / di for a axi a
c) For a us ulara este egala u / di for a axi a

d) Velocitatea este egala cu 1/3 din velocitatea maxima
e) Velocitatea este egala cu 1/4 din velocitatea maxima
Corect: b, e
385. Substratul resterii forţei us ulare, o ie tiv fu da e tal î ki etoterapie, este repreze tat u ai pri :
a) Substrat morfologic
b) Su strat fu io al-su a ie spa iala
c) Su strat fu io al-su a ie te porala
d) Su strat fu io al-sincronizare crescuta
e) Substrat morfologi , su a ie spa iala, te porala si ro izare res uta
Corect: e
. Î progra ul ki eti se o trai di a sau e esita pre auţii apli area exer iţiului rezistiv î ur atoarele
situaţii:
a) Procesul inflamator articular si / sau muscular
b) Status algi i te s preexiste t sau î tre i ut / aparut î ursul exer i iului u persiste a u ui i ter al de
ore dupa exer i iu
c) Ma e ra Valsal a sau derularea pe i spir a exer i iului la pa ie ii u patologie
cardiovasculara
d) Oboseala musculara locala si generala
e) Ni i u ul di tre aspe tele e io ate la pu tele a terioare
Corect: a, b, c, d
. Co diţiile i i e are tre uie realizate î tr-u exer iţiu rezistiv fu da e tat pe o tra ţie iso etri a
pe tru resterea si e ţi erea forţei us ulare sunt:
a) Intensitatea sa corespunda unui minim de 35% din tensiunea musculara maxima
b) Durata sa fie cuprinsa între 30-60 secunde

c) Rit i itatea o tra iei iso etri e - se prefera tipul exer i iu repetiti s urt iso etri zil i ERSIZ
d) Lungimea muschiului la are se realizeaza o tra ie tre uie adaptata
e) Co e tra ia oli io ala u are i porta a
Corect: a, c, d
. Co diţiile i i e are tre uie realizate î tr-u exer iţiu rezistiv fu da e tat pe o tra ţie izoto a
pe tru resterea si e ţi erea forţei musculare nu includ:
a) Co tra ia di a i a reste for a us ulara da a raportul di tre apa itatea us hiului si aloarea
reziste ei este ade at
b) Uzual se foloseste o reziste a oderata -40% din cea maxima) care creste progresiv
c) Ritmicitatea contra iei izoto e
d) Viteza derularii exer i iului se afla î rela ie dire ta u reziste a
e) Coordonarea musculara este necesara
Corect: d
. Pri ipalele dezava taje ale exer iţiilor isoto e u reziste ţa su t:
a) Soli ita arti ula ia
b) Determina dureri articulare si musculare
c) Afecteaza osul patologic
d) Pot declansa sinovite traumatice
e) Creste u doar for a us ulara di a i a dar si pe ea iso etri a
Corect: a, b, c, d
. I situaţiile defi itelor ari de forţa us ulara valoare , sau 2 la testing muscular
manual) este necesar sa se apeleze si la:
a) posturi declansatoare de reflexe tonice

b) întinderea prelungita la muschii posturali extensori slabi
c) tehnici de facilitare pentru întarirea musculaturii
d) elemente facilitatorii de crestere a raspunsului motor
e) se contraindica tehnici de facilitare pentru întarirea musculaturii
Corect: a, c, d
. Mis area a tiva asistata este utilizata î azurile u forţa us ulara:
a) –2 la testing muscular manual
b) 2 la testing muscular manual
c) –3 la testing muscular manual
d) 3 la testing muscular manual
e) +3 la testing muscular manual
Corect: b, c, d
. Mis area a tiva u reziste ţa se apli a î a tre area us hilor u forţa us ulara:
a) +2 la testing muscular manual
b) +3 la testing muscular manual
c) -5 la testing muscular manual
d) -4, 4, +4 la testing muscular manual
e) 2 la testing muscular manual
Corect: b, c, d
393. Aspectele importante ale antrenarii muschilor sanatosi prin electrostimulare muscular isometrica (ESMI)
sunt:
a) Cresterea de for a us ulara se fa e pri alori de for a iso etri a ai joase de ât alorile o tra iei
voluntare isometrice
b) ESMI a ti eaza prefere ial u ita i otorii i i
c) Dupa sapta â i de a ti are reste for a us ulara u % pe us hiul o tralateral elui sti ulat
d) Creste oboseala musculara
e) Apli ata u su es la pa ie ii are u reuses sa realizeze o tra ii olu tare sufi ie te
Corect: a, c, e
. Reziste ţa ge erala a orga is ului se defi este pri :
a) Abilitatea organismului de a continua timp îndelungat o a ti itate fizi a aero i a, u apari ia o oselii
b) Capa itatea orga is ului de a efe tua a ti ita i fizi e o plexe, u i te sitate redusa, pe o perioada de
timp mai mare
c) Abilitatea organismului de a continua timp îndelungat o activitate fizica aerobica, fara apari ia o oselii
d) Masura a fitness-ului exprimat prin consumul maxim de oxigen
e) A ilitatea orga is ului de a o ti ua ti p î delu gat o a ti itate fizi a a aero i a, fara apari ia o oselii
Corect: b, c, d
395. In cadrul reantrenarii la efort este ne esar sa se ţi a sea a de:
a) mijloacele de antrenare fizica care se pot aplica pacientului
b) statusul clinico-fu io al al su ie tului
c) nivelul de efort al pacientului
d) starea psihica a pacientului
e) vârsta pacientului
Corect: a, b, c
396. Ca metode ale antrenamentului la efort nu se utilizeaza:
a) mersul pe jos
b) termoterapia
c) jogging-ul
d) înotul
e) ciclismul
Corect: b
. Para etrii are su t e esari a fi pre izaţi pe tru exer iţiile fizi e di o po e ţa u ui a tre a e t
pentru reziste ţa ge erala a orga is ului su t:
a) Intensitate
b) Fre e a / rit
c) Durata
d) Modalitatea de exe u ie, tipul de o tra ie us ulara
e) Me iu i spe iale sau parti ulare, totdeau a
Corect: a, b, c, d
. Stru tura a tre a e tului aero i pe tru forţa i lude u set de exer iţii are u se ara terizeaza pri :
a) Mai ulte tipuri de is ari legate î tre ele are se repeta pâ a la o i erea se za iei de o oseala
b) Setul de exer i ii este al atuit di repetarea a - exer i ii
c) Reziste a î ar area RM are a de la sa o oseala dupa ele - repeti ii se sta ileste pri
tatonare
d) Este indicata intensitate înalta (1-6 RM încarcare)
e) Este indicata intensitate usoara (18-30 RM)
Corect: e
399. Principalele componente ale antre a e tului aero i pe tru a dura ţa su t:
a) Perioada de încalzire („warm-up ) cu durata de 5-10 minute
b) Perioada de încalzire („warm-up ) cu durata de 15-20 minute

c) Perioada derularii exer i iilor propriu-zise o tra ii iso etri e, izoto i e, stret hi g) cu durata de 20-30
minute
d) Perioada de revenire („cool - down ) cu durata de 5-8 minute
e) Perioada de revenire („cool - down ) cu durata de 10-15 minute
Corect: a, c, d
. Sta ilirea i te sitaţii exer iţiului fizi di a tre a e tul la efort se fa e în raport cu ritmul cardiac (RC)
care se calculeaza dupa mai multe formule, mai des utilizate fiind:
a) RC max. = 220-vârsta (în ani)
b) RC max. = 200 - vârsta (în ani)
c) RC max. = 215 - vârsta (în ani) x 0,66
d) (RC max.-RC repaus x % + RC repaus = RC i ta
e) RC max. = 210 - vârsta (în ani)
Corect: a, c, d
. Progra ul de a tre are aero i a pe tru a dura ţa respe ta ur atorii para etri:
a) Intensitate medie sau chiar sub medie (în jur de 40% din intensitate maxima)
b) Durata sedi ei aju ge pâ a la ore
c) Sedi a se poate repeta de -3 ori / saptamâna
d) Durata sedi ei aju ge pâ a la ora
e) Sedi a se poate repeta de -5 ori / saptamâna
Corect: a, d, e
. Cele ai i di ate exer iţii di o po e ţa a tre a e tului pe tru a dura ţa su t repreze tate pri :
a) Exer i ii rezisti e axi ale
b) Exer i ii rezisti e su axi ale, o ti ue, rit i e, izoto e, are i pli a grupe us ular restrâ se
c) Exer i ii rezisti e su axi ale, o ti ue, rit i e, izoto e, are i pli a grupe us ular exti se
d) Exer i ii rezisti e su aximale, continue, aritmice, izotone, care implica grupe
musculare restrânse
e) Exer i ii rezisti e axi ale, o ti ue, rit i e, izoto e, are i pli a grupe us ular restrâ se
Corect: c
. Efe tele a tre a e tului la efort su t o plexe, u o ex epţie:
a) a eliorarea o di iei psihi e
b) scaderea indicelui tensiune-timp
c) resterea suprafe ei al eolo-capilare de schimb
d) apari ia u or odifi ari fa ora ile î siste ul oagulare - fibrinoliza
e) cresterea indicelui tensiune - timp
Corect: e
. Refa erea forţei si reziste ţei us ulare la ivelul e turii s apulare presupu e:
a) Un status de doloritate la nivelul umarului
b) Existe a u ei a plitudi i de is are opti e, fu io ale
c) Exer i iile rezisti e se deruleaza i i ial a aliti , apoi glo al
d) Pozi ia de start pe tru exer i ii este u î ar are gra ita io ala pe tru tre ul superior
e) Ulterior refa erii for ei us ulare se efe tueaza exer i ii î la i e ati des his si
î his pe tru refa erea sta ilita ii, is arii o trolate si a ilita ii
Corect: b, c, d, e
. Refa erea forţei si reziste ţei us ulare la ivelul otului presupu e:
a) Î testarea us ulara a uala se i e sea a a for a us hilor flexori este ai are î
pro a ie de ât î supi a ie si â d ra ul este erti al, as e de t

b) Programul se deruleaza în doua etape
c) Mo ilitatea otului este ese iala î progra , fii d do â dita pri o ilizari a ti e
d) Se lucreaza mai ales grupele musculare flexoare si pronatore
e) Exer i iile despri se di progra ele de terapie o upa io ala u su t indicate
Corect: a, b, c, d
. Refa erea forţei si reziste ţei us ulare la ivelul e turii pelvi e presupu e:
a) Tonifierea musculaturii hipotone (muschii fesier mijlociu, cvadriceps, fesier mare)
b) Tonifierea musculaturii hipotone (muschii adductori, rotatori externi, iliopsoas)
c) Asuplizarea us ulaturii u te di a la retra tura us hii addu tori, rotatori exter i, iliopsoas
d) Asuplizarea us ulaturii u te di a la retra tura us hii fesier ijlo iu, adri eps, fesier are
e) Restabilirea echilibrului fu io al al grupelor us ulare periarti ulare a tago iste
Corect: a, c, e
. Exer iţiile iso etri e pe tru us hiul vadri eps su t ese ţiale î refa erea forţei si reziste ţei us ulare
deoarece:
a) Sunt usor de performat
b) Deter i a o for a de rea ie i i a î arti ula ia ge u hiului
c) Su t a ti a i si us hii i eps fe ural, fesier ijlo iu
d) Nu su t a ti a i al i us hi
e) Asigura o i oordo are otorie u u i pa t fu io al i porta t
Corect: a, b, c
408. Principalele grupe musculare care trebuie tonifiate pentru refacerea echilibrului muscular al piciorului
sunt:
a) Muschiul triceps sural

b) Muschiul cvadriceps
c) Muschii tibiali
d) Muschii peronieri
e) Muschii ischiogambieri
Corect: a, c, d
409. Antrenamentul pliometric presupune:
a) S he a de a tre are a o ilita ii arti ulare
b) S he a de a tre are a for ei us ulare pri o tra ii se e iale ex e tri e -
concentrice
c) S he a de a tre are a for ei us ulare pri o tra ii se e iale ex e tri e-concentrice - isometrice
d) Rapiditatea de dez oltare a for ei la i elul us hilor exte sori ai ge u hilor
e) Le toarea de dez oltare a for ei la i elul us hilor exte sori ai ge u hilor
Corect: b, d
. Ava tajele exer iţiilor plio etri e su t:
a) For a us ulara o i uta este superioara elorlalte odalita i di a i e de refa ere a for ei us ulare
b) Se o i e o si ro izare a u ita ilor otorii ale us hiului
c) Este favorizata coordonarea musculara
d) Nu exista risc al leziunilor structurilor tendinoase
e) Nu e esita prude a î derulare
Corect: a, b, c
. Care di tre defi iţiile ur atoare su t adevarate pe tru terapia o upaţio ala:
a) For a de trata e t are foloseste a ti ita i si etode spe ifi e, pe tru a dez olta, a eliora sau refa e
capacitatea de a desfasura a ti ita ile e esare ie ii i di idului, de a o pe sa disfu ii si de a di i ua
defi ie e fizi e
b) Profesie are ajuta o persoa a u i apa itate sa îsi âstige pote ialul axi pe tru i depe de a si
produ ti itate î propria ia a
c) Îndruma indivizii sa se ajute singuri, sa faca ce trebuie cu ce pot
d) Arta pra ti a de a pro o a depe de a fu io ala pri utilizarea a ti ita ilor otidie e
fara a modifica echipamentul sau mediu, când este necesar
e) Nu foloseste a ti ita i pe tru resterea si restaurarea starii fizice si psihice a unei persoane la nivel
disfu io al al ie ii otidie e
Corect: a, b, c
. Su ordo area u ui o ie tiv fu ţio al lu rativ pe tru a ţiu ea terapiei o upaţio ale serealizeaza pri
ur atoarele trei dire ţii de lucru:
a) I pu erea a u itor a ti ita i i di idului
b) Adaptarea a ti ita ilor astfel î ât i di idul sa faca ce ar trebuie cu ce poate
c) Adaptarea ediului î o jurator la defi itul fu io al al pa ie tului
d) Plasarea individului într-un anumit mediu înconjurator, preexistent
e) Adaptarea manierei unui individ de a realiza o sarcina, un scop lucrativ
Corect: b, c, e
. Pri ipiul de aza, spe ifi ul terapiei o upaţio ale este:
a) Mo ilizarea ate iei pa ie tului pe o a ti itate fizi a si a uala, are este atragatoare psihologi si are îl
solicita din punct de vedere somatic, psihic sau mental
b) Sti ularea si dirijarea a ti ita ilor
c) Cresterea si e i erea for ei us ulare
d) Refacerea si e i erea a plitudi ii de is are

e) Redobândirea controlului muscular
Corect: a
. U a di tre etode u reprezi ta o etoda de evaluare î terapia o upaţio ala:
a) O ser a ia
b) Orarul zilnic
c) Interviul
d) Documentul medical
e) Alcatuirea planului terapeutic
Corect: e
. Cele e u erate ai jos reprezi ta a tivitaţi o upaţio ale, u o ex epţie:
a) Autoîngrijirea zilnica
b) A ti ita ile edu a io ale
c) Jocul si sportul
d) Hobby-uri diverse
e) Refacerea balansului
Corect: e
416. Pacientul care va ur a u progra de terapie o upaţio ala tre uie sa fie evaluat o plet, evaluare e
cuprinde:
a) Evaluarea tegumentului
b) Evaluarea aparat neuro-mio-artrokinetic
c) E aluarea fu io ala ge erala, adaptata la ia a perso ala, profesio ala
d) Bila ul posi ilita ilor de adaptare
e) Nici unul dintre aspectele cuprinse la punctele a, b, c, d

Corect: a, b, c, d
. Categoriile de pa ie ţi are e efi iaza de etodele terapiei o upaţio ale su t:
a) Limitate
b) Doar pa ie ii u afe iu i lo o otorii
c) Pa ie ii eurologici
d) Pa ie ii u afe iu i se zoriale
e) Foarte ulte ategorii de pa ie i
Corect: c, d, e
. Progra ele de terapie o upaţio ala ofera:
a) Evaluarea clinica a pacientului
b) E aluarea o plexa a starii pa ie tului si apli area u ei asiste e spe ifi e
c) Dez olta, a elioreaza, sus i e sau refa e a ilita ile fizi e pe tru ia a otidia a, pe tru u a sau
a ti ita i produ ti e, de a a a
d) Me i e o sta te perfor a ele og iti e, se ziti o-senzioriale, psiho-sociale
e) Ide tifi a si fa iliteaza a gajarea pa ie tului î o upa ii sa atoase, lipsite de ris
Corect: b, c, e
. Pri ipalele teh i i de aza utilizate î terapia o upaţio ala su t:
a) Olaritul
b) Prelucrarea lemnului si fierului
c) Împletitul nuielelor, rafiei, papurei etc.
d) esutul la raz oi, gherghef
e) Marochinaria
Corect: a, b, c, d
. Teh i ile de expri are utilizate î terapia o upaţio ala upri d:
a) Preocupari cu caracter artistic
b) Preocupari cu rol de comunicare
c) Jocurile distractive
d) Bucatarie-cofetarie
e) Cartonajul si tipografia
Corect: a, b
. Î terapia o upaţio ala oder a exista ur atoarele tipuri de etode de lu ru:
a) Metode sportive
b) Metode ese iale
c) Metode eese iale
d) Metode facultative
e) Metode ajutatoare
Corect: b, c, e
. Î alegerea a tivitaţilor se ifi ative ese ţiale , are au u s op fi al, se ţi e sea a de ai ulte
o diţii:
a) Sa se justifice pentru un anumit pacient, sa fie acceptata
b) Sa nu solicite o participare activa fizica si mintala
c) Sa realizeze recuperare deficitelor prezentate de pacient
d) Sa dez olte a ilita i are sa areas a perfor a a de ia a
e) Sa pro o eze depe de a pa ie tului, i difere t starea sa fu io ala
Corect: a, c, d
. Modalitaţile de gradare î adrul a tivitaţilor ese ţiale pe tru amplitudine de miscare sunt:
a) Dista area o ie telor de a ipulat
b) Marimea obiectelor si sculelor (pentru prehensiune)
c) Schimbarea planului de lucru
d) Lucrul cu mansete de plumb din ce în ce mai grele
e) Pozi io area e hipa e tului
Corect: a, b, e
424. S opurile etodelor eese ţiale folosite î progra ul de terapie o upaţio ala su t:
a) A a tre a for a si reziste a us ulara
b) A reface amplitudinea de miscare
c) A crea scheme practice de miscare
d) A a tre a a ilita i se sorio otorii
e) A dez olta apa ita i perceptuale si cognitive
Corect: c, d, e
. Gestualitaţile di ADL-uri a tivitaţi eese ţiale deseori folosite î progra ul de terapie o upaţio ala
sunt:
a) Ridicat-asezat de pe scaun
b) Intrat-iesit din baie (cada de baie)
c) Spalat-barbierit-pieptanat-sters cu prosopul
d) Elemente din gestica mâncatului, îmbracatului
e) Împingerea cu piciorul pe podea a unor obiecte
Corect: a, b, c, d
. Categoriile de etode ajutatoare di o po e ţa progra ului de terapie o upaţio ala su t:
a) A ti ita ile de tip ADL
b) A ti ita ile de tip I-ADL
c) Exer i iile terapeuti e
d) Fizioterapia
e) Ortezarea
Corect: c, d, e
427. Nivelele de probleme care alcatuiesc planul terapeutic într-u program de terapie
o upaţio ala prezi ta ur atoarea su esiu e logica:
a) Determinarea „scopului final identificarea „ariei de perfor a a identificarea
deficitelor din „ o po e ta de perfor a a prin evaluare
b) Determinarea „scopului final identificarea deficitelor din „componenta de
perfor a a prin evaluare identificarea „ariei de perfor a a
c) Identificarea „ariei de perfor a a determinarea „scopului final identificarea
deficitelor din „ o po e ta de perfor a a prin evaluare
d) Identificarea „ariei de perfor a a identificarea deficitelor din „componenta de
perfor a a prin evaluare determinarea „scopului final
e) Identificarea deficitelor din „ o po e ta de perfor a a prin evaluare determinarea „scopului final

identificarea „ariei de perfor a a
Corect: a
428. În metodologia de lucru în terapia ocupaţio ala se des riu ur atoarele „ o po e te de perfor a ţa”:
a) A ti ita i de tip ADL
b) Componenta senzomotorie
c) Componenta cognitiva
d) Componenta psihosociala
e) Componenta profesionala
Corect: b, c, d
429. Care dintre urmatoarele aspecte se încadreaza în componenta senzomotorie:
a) Memorie
b) Ate ie
c) Self-control
d) Tolera a la efort
e) Control motor
Corect: d, e
430. ADL-urile, defi ite a a ilitaţi de aza legate de a tivitaţile o is uite zil i e ale o ului,se grupeaza în
urmatoarele categorii:
a) De autoîngrijire
b) De mobilitate
c) De for a
d) De comunicare
e) De manipulare
Corect: a, b, d, e
431. I-ADL-urile reprezinta o categorie aparte a ADL-urilor deoarece:
a) Sunt mai elaborate
b) Necesita o participare mai mare a proceselor cognitive
c) Fa referire la a ilita ile teh i e, so iale, o plexe de ediu
d) Caracterizeaza individul independent

e) Reprezi ta u ijlo de e aluare ex lusi î terapia o upa io ala
Corect: a, b, c, d
432. I-ADL-urile includ:
a) Activitatea casnica
b) Depri deri pe tru o ie uirea î o u itate
c) Autoî grijirea sa ata ii
d) Masuri de securitate si manipularea obiectelor din mediu
e) Alimentarea si toaleta
Corect: a, b, c, d
. I porta ţa a alizarii ADL-urilor în terapia o upaţio ala rezida î ur atoarele aspe te:
a) Contribuie la precizarea diagnosticului pozitiv de boala
b) Nu expri a i elul de perfor a a al u ui i di id
c) Arata i elul de perfor a a al i di idului, a o li ie de por ire de la are pot fi asurate progresele sau
regresele
d) Reprezinta un ghid pentru modificarile care trebuie facute în activitatea de rutina a individului
e) Contribuie la precizarea diagnosticului fu io al si a prog osti ului, u expri area i elului de

incapacitate
Corect: c, d, e
434. Programul pentru refacerea ADL-urilor î adrul terapiei o upaţio ale este o plex, fa â d referire la
a) Executare pentru antrenare a diverselor ADL-uri deficitare
b) Obisnuirea pacientului cu mijloace ajutatoare pentru realizarea ADL-urilor
c) Modificari în mediul ambiant al pacientului
d) Deprinderea acelor ADL-uri care nu sunt deficitare, cu neglijarea acestora din urma
e) Me i erea o sta ta a mediului ambiant, fara modificari ale sale
Corect: a, b, c
. Se ve ţa a tivitaţilor î a tre a e tul gradat pe tru autoî grijire di adrul a tre a e tului pe tru ADL
este urmatoarea:
a) Ali e ta ie, piepta at, o ti e a sfi teria a, tra sferurile, toaleta personala,
dezbracatul, îmbracatul, baia sau dusul
b) Ali e ta ie, tra sferurile, toaleta perso ala, dez ra atul, î ra atul, piepta at,
o ti e a sfi teria a, aia sau dusul
c) Ali e ta ie, piepta at, o ti e a sfi teria a, dez ra atul, î ra atul, transferurile, toaleta personala,
baia sau dusul
d) Ali e ta ie, piepta at, î ra atul, o ti e a sfi teria a, tra sferurile, toaleta
personala, dezbracatul, baia sau dusul
e) Ali e ta ie, aia sau dusul, piepta at, o ti e a sfi teria a, tra sferurile, toaleta personala,
dezbracatul, îmbracatul
Corect: a
. Di tre adaptarile lo ui ţei are per it fa ilitarea î aiatului la u pa ie t u li itare de forţa si

o ilitate, are ur eaza u progra de terapie o upaţio ala, fa parte:
a) Bara fixa de sprijin pe peretele de lânga cada de baie
b) Taburete plasat în interiorul cazii de baie
c) Covorase cu ventuze pentru prevenirea alunecarii, plasate în interiorul si lânga cada de baie
d) Robinete cu filet
e) Dus fix cu furtun rigid si capat cu mâner
Corect: a, b, c
. Terapia o upaţio ala este perfor ata la pa ie tul vârst i dupa evaluarea o pleta a a estuia si
încadrarea sa într-una din urmatoarele 3 categorii:
a) Persoa a ârst i a sa atoasa, u i apa itate fu io ala fizi a si psihologi a determinate de sindromul
de dezadaptare
b) Persoa a ârst i a sa atoasa, fara i apa itate fu io ala fizi a si psihologi a
determinata de sindromul de dezadaptare
c) Persoa a ârst i a relati a ti a u i depe de a o ser ata, are fa e oala u hara ter disfu io al
d) Persoa a ârst i a relati a ti a u i depe de a o ser ata, are fa e oala fara hara ter disfu io al
e) Persoa a ârst i a are prezi ta o î ar atura disfu io ala u ulati a
Corect: a, c, e
438. Corectarea deficitului de transfer se fa e pri î vaţarea pa ie tului u u a di tre ur atoarele teh i i de
tra sfer ade vate pe tru defi itul lor fu ţio al:
a) Transferul independent, din sezând în ortostatism, din scaunul cu rotile pe u scaun obisnuit, din scaunul
cu rotile în pat
b) Transferurile asistate de una sau doua persoane
c) Tra sferurile pri liftare, u sau fara s ripe i
d) Transferul coordonat verbal de o persoana
e) Transferul prin liftare cu orteze
Corect: a, b, c
. O ie tivele ge erale ale progra ului de terapie o upaţio ala la un pacient cu sechele posttraumatice nu
includ:
a) O i erea ât ai rapida a i depe de ei fu io ale
b) Re uperarea o ilita ii î o textul u ghiurilor fu io ale
c) Cresterea statusului algo-disfu io al
d) Readaptarea pacientului la activitatea anterioara
e) Cresterea i di elui de alitate a ie ii

Corect: c
. Derularea progra ului de terapie o upaţio ala la u pa ie t u se hele posttrau ati e se fa e pri
a eliorarea gestualitaţii otidie e î diverse se ţiu i, u ex epţia:
a) Mediul menajer cotidian
b) Aspectele de toaleta
c) A ti ita ile do esti e
d) A ti ita ile ateliere si gradi arit
e) Sala de opera ii
Corect: e
. Progra ul de terapie o upaţio ala la pa ie tul eurologi se deruleaza etapizat si ur areste:
a) Refa erea i depe de ei axi e
b) Recuperarea specifica
c) Pregatirea pentru revenirea în mediul familial si profesional
d) Me i erea ât ai ult posi il a depe de ei pa ie tului de alte persoa e
e) Pregatirea pe tru s oaterea pa ie tului di ediul sau de ia a a terior
Corect: a, b, c
.Î adrul u ui progra de terapie o upaţio ala la u pa ie t eurologi u se ur areste:
a) Îmbracarea si toaleta zilnica
b) Transferurile si deplasarile
c) Posi ilita ile de ali e tare
d) Monitorizarea valorilor tensiunii arteriale
e) Capacitatea de comunicare
Corect: d
. Cele ai i porta te ategorii de aparatura teh i a ajutatoare di terapia o upaţio ala su t:
a) Ortezele
b) Protezele
c) Medicamentele
d) Fur uli a, u itul, li gura adaptate
e) Mijloacele tehnice ajutatoare pentru îmbracat
Corect: a, b, d, e
. La pa ie tul protezat pe tru a putaţie de e ru superior, progra ul de terapie o upaţio ala

urmareste:
a) Utilizarea ât ai pu i a e rului superior protezat î a ti ita ile otidie e
b) Scoaterea din mediul profesional a pacientului, cu recomandarea repausului
c) Exer i ii de apropiere a o ie telor
d) Progra e are sa asigure prehe siu ea a ti a si pasi a, e i erea pri presiu e pe o ie t
e) Exer i ii de despri dere de o ie t
Corect: c, d, e
445. Diagonala D1 flexie pentru extremitatea superioara (flexia, addu ţia, rotaţie exter a u ar di adrul
etodei Ka at se regaseste î ur atoarele a tivitaţi fu ţio ale:
a) Mâ a la gura î ti pul ali e ta iei
b) Lovitura de tenis (forehand)
c) Pieptanatul parului pe o parte a capului, cu mâna opusa
d) Rostogolirea din decubit dorsal în decubit ventral
e) Toate a ti ita ile de la pu tele a, , , d
Corect: e
. Diago ala D exte sie pe tru extre itatea superioara exte sia, a du ţia, rotaţie i ter a u ar di
cadrul metodei Kabat se regaseste în urmatoarele a tivitaţi fu ţio ale:
a) Pieptanatul parului pe o parte a capului, cu mâna opusa
b) Lovitura de tenis (backhand)
c) Deschiderea usii la masina dinauntru
d) Rostogolirea din decubit ventral în decubit dorsal
e) Mâ a la fa a â d se sterge u prosopul
Corect: b, c, d
. Diago ala D flexie pe tru extre itatea superioara flexia, a du ţia, rotaţie exter a
u ar di adrul etodei Ka at u se regaseste î ur atoarele a tivitaţi fu ţio ale:
a) Pieptanatul parului pe o parte a capului, cu mâna de aceeasi parte
b) Pieptanatul parului pe o parte a capului, cu mâna opusa
c) Ridicarea rachetei la serviciu, în cadrul jocului de tenis
d) Înotul pe spate
e) Rostogolirea din decubit ventral în decubit dorsal
Corect: b, e
448. Diagonala D2 extensie pentru extremitatea superioara exte sia, addu ţia, rotaţie i ter a u ar di
adrul etodei Ka at se regaseste î ur atoarele a tivitaţi fu ţio ale:
a) Aruncarea la baseball
b) Încheierea nasturilor laterali cu mâna de partea opusa
c) Lovirea mingii la serviciu (în jocul de tenis)
d) Ridicarea rachetei la serviciu, în cadrul jocului de tenis
e) Înotul pe spate
Corect: a, b, c
. Modalitaţile de a î orpora e rul superior la pa ie tul he iplegi î a tivitatea fu ţio ala, î tr-un
progra de terapie o upaţio ala, su t:
a) A ti ita ile bilaterale
b) Posturarea antalgic, antidecliva
c) Ghidarea membrului superior paralizat de catre terapeut
d) Ghidarea pri is ari rutale a e rului î diferitele a ti ita i
e) Î ar area pe e rul superior plegi î ti pul desfasurarii a ti ita ii
Corect: a, c, e
. A tivitaţile terapeuti e pro ovate î progra ul de terapie o upaţio ala pe tru re uperarea e rului
superior la pacientul hemiplegic sunt:
a) Cladirea conurilor
b) Aranjarea unui mozaic de cuburi
c) Adunarea unor boabe de fasole
d) Tricotatul
e) Pedalarea la cicloergometru
Corect: a, b, c
451. Mijloacele prin care se realizeaza obiectivele terapiei neuroevolutive aplicate în îngrijirea permanenta a
pacientului hemiplegic sunt:
a) Reara jarea lo ui ei
b) Abordarea pacientului
c) Antrenamentul pentru ADL
d) Pozi io area î pat
e) Toate mijloacele precizate anterior
Corect: e
. Ordi ea valorii terapeuti e a poziţiilor de aza di adrul progra ului re uperator al pa ie tul he iplegi
este urmatoarea:
a) Decubit lateral de partea paralizata decubit lateral de partea sanatoasa decubit
dorsal
b) Decubit lateral de partea paralizata decubit dorsal decubit lateral de partea
sanatoasa
c) Decubit lateral de partea sanatoasa decubit lateral de partea paralizata decubit
dorsal
d) Decubit lateral de partea sanatoasa decubit dorsal decubit lateral de partea
paralizata sanatoasa
Corect: a
453. Masuratorile necesare pentru prescrierea scaunului rulant sunt urmatoarele:
a) Î al i ea ra elor
b) Î al i ea spatelui
c) Adâncimea sezutului
d) Î al imea pacientului
e) Cir u feri a talia pa ie tului
Corect: a, b, c
454. Aspectele care trebuie luate în considerare pentru ca pacientul sa îsi poata propulsa singur
scaunul rulant sunt:
a) Existe a u ei o ilita i ade ate la i elul oloa ei erte rale
b) Existe a u ei for e sufi ie te de prehe siu e ilaterala
c) For a us ulara la i elul ra elor
d) For a us ulara la i elul oapselor si ga elor
e) Reziste a fizi a la efort, sufi ie ta pe tru a permite manevrarea independenta a
scaunului rulant
Corect: b, c, e
. Poziţio area si ali ia e tul ore t î s au ul rula t au ur atoarele o ie tive:
a) Pre e irea difor ita ilor
b) Cresterea tonusului muscular
c) Evitarea escarelor
d) Pro o area fu iei
e) Me i erea u ei fu ii respiratorii opti e
Corect: a, c, d, e
456. Tehnicile comune de transfer pentru pacientul aflat în scaun rulant, componente ale programului
de terapie o upaţio ala, su t î u ar de u o ex epţie, si a u e:
a) Transfer prin pi otare di pozi ie ortostati a
b) Transferul cu ajutorul scândurii de alunecare
c) Tra sfer pri pi otare u ge u hii fle ta i
d) Transfer dependent de 4 persoane
e) Transfer dependent de 2 persoane
Corect: d
457. Care dintre urmatoarele aspecte sunt adevarate pentru transferul asistat de 2 persoane la
pacientul aflat în scaun rulant:
a) Se utilizeaza la pa ie ii u afe iu i reu atis ale i fla atorii
b) Per ite u o trol ai u asupra extre ita ilor superioare
c) U terapeut se plaseaza î fa a iar elalalt î spatele pa ie tului
d) Se utilizeaza la pa ie ii eurologi i
e) Permite un control mai bun asupra feselor si trunchiului
Corect: c, d, e
.Î ra area la pa ie tul he iplegi sau u a putaţie de e ru superior, în cadrul unui
progra de terapie o upaţio ala, presupu e ur atoarele aspe te:
a) Hainele se plaseaza la îndemâna pacientului
b) Pa ie tul se afla î pozi ie sezâ da, sigura, pe tru a pre e i a ifestarile tul urarilor de ala s
c) Se începe îmbracatul cu ra ul si pi iorul afe tate, iar dez ra atul u ra ul si pi iorul eafe tate
d) Exista mai multe metode de îmbracare / dezbracare pentru camasile cu nasturi
e) Se recomanda obiecte de îmbracaminte cu cât mai multe accesorii
Corect: a, b, c, d
459. Îmbracarea pantalonilor la pacientul hemiplegic, în cadrul unui program de terapie
o upaţio ala, presupu e ur atoarele aspe te:
a) Daca îmbracarea se face cu pacientul plasat în scaunul rulant, acesta va sprijini picioarele
pe sol si nu pe suportul scaunului
b) Masura pantalonilor sa fie mai mare cu un numar si suficient de largi jos
c) Pa talo ii se î ra a dupa e au fost puse sosetele, dar î ai te de a se î al a
d) Se î ra a i i ial e rul i ferior sa atos, apoi el afe tat
e) Pentru a evita caderea pantalonilor la trecerea peste sold se recomanda ca mâna afectata
sa fie i uta pe lâ ga tru hi
Corect: a, b, c
460. Succesiunea care trebuie respectata la îmbracarea pacientului cu paraplegie, aflat în scaun rulant
este urmatoarea:
a) Sosete, camasa sau rochie, lenjerie de corp, pantaloni sau indispensabili, pantofi
b) Sosete, lenjerie de corp, pantaloni sau indispensabili, pantofi, camasa sau rochie
c) Sosete, pantofi, lenjerie de corp, pantaloni sau indispensabili, camasa sau rochie
d) Sosete, pantaloni sau indispensabili, pantofi, lenjerie de corp, camasa sau rochie
e) Sosete, pantaloni sau indispensabili, pantofi, camasa sau rochie, lenjerie de corp
Corect: b
. Etapele u ui progra de terapie o upaţio ala perfor at la u pa ie t paraplegic sunt
urmatoarele:
a) O i erea auto o iei si perfor area a ti ita ilor î pat
b) Perfor area a ti ita ilor î pozi ie sezâ da
c) Perfor area a ti ita ilor î pozi ie erti ala
d) Re uperarea i depe de ei pa ie tului

e) Deplasarea permanenta si derularea activita ilor u ai î s au ul rula t
Corect: a, b, c, d
. Etapele u ui progra de terapie o upaţio ala perfor at la u pa ie t tetraplegi su t
urmatoarele:
a) Refa erea u ei i depe de e axi e pe tru ali e tare, o u i are, toaleta, î ra are,
transferuri, deplasari
b) Re uperarea spe ifi a î fu ie de i elul lezio al
c) Pregatirea pe tru rei ser ia so iala si profesio ala
d) Perfor area a ti ita ilor î pozi ie erti ala
e) Deplasarea per a e ta si derularea a ti ita ilor u ai î s au ul rula t
Corect: a, b, c
463. Criteriile minime pentru îmbracare la pacientul cu tetraplegie sunt:
a) Existe a u ei for e us ulare de aloare -3 sau 3 la muschii deltoid, trapez mijlociu si
superior, rotatorii umarului, romboizi, biceps, supinatori, extensori radiali ai carpului
b) Existe a u ei for e us ulare de aloare sau la us hii deltoid, trapez ijlo iu si
superior, rotatorii umarului, romboizi, biceps, supinatori, extensori radiali ai carpului
c) amplitudine articulara de 0º- º a du ie si flexia u ar, 0º- º rota ia i ter a u ar, º-
º rota ia exter a u ar, º-140º flexia cotului
d) Imposibilitatea balansului din sezând în pat sau în carucior
e) Prehensiunea cu degetele cu ajutorul unei prize realizate prin tenodesis sau cu ajutorul
ortezei de mâna cu balama
Corect: b, c, e
. A tivitaţile de igie a si toaleta perso ala la pa ie tul he iplegi , î adrul u ui progra
de terapie o upaţio ala, presupu e ur atoarele aspe te:
a) Se recomanda masina de barbierit electrica
b) Scaun special în cabina de dus
c) Covor care aluneca
d) Burete fara mâner lung, sapun normal
e) Bare de sprijin fixate la marginea cazii
Corect: a, b, e
465. La pacientul cu traumatism vertebro-medular cu nivel lezional la nivel C3-C4 se descriu
urmatoarele apa itaţi / li ite fu ţio ale:
a) Depe de a totala î sfera ADL-uri
b) Pacientul poate utiliza scaunul electric comandat cu barbia sau penumatic
c) Este necesara asistarea respiratorie temporara sau permanenta
d) Su t posi ile a ti ita i o a date u ajutorul gurii (întoarcerea paginilor, dactilografiere,
jocuri)
e) Pa ie tul e esita supra eghere si î grijire ate ta î per a e a
Corect: b, c, d, e
466. La pacientul cu traumatism vertebro-medular cu nivel lezional la nivel T10-L2 se descriu
urmatoarele capa itaţi / li ite fu ţio ale:
a) I depe de a pe tru ajoritatea a ti ita ilor
b) I depe de a î autoî grijire, igie a, sport
c) I depe de a î a ti ita i profesio ale si as i e
d) A ula ie posi ila, u difi ulta i, folosi d orteze si ijloa e ajutatoare de ers
e) Este posi ila a ula ia i depe de ta u orteze s urte de pi ior si ârje
Corect: b, c, d
. A tivitaţile o upaţio ale i di ate la pa ie tul u poliartrita reu atoida su t:
a) Rezistive
b) Pro o eaza o ilizarea arti ula iei pe u a u it se tor de is are
c) Atractive
d) Astfel alese î ât i sea a de toate arti ula iile afe tate
e) No prote ti e pe tru arti ula ii
Corect: c, d
. Pri ipiile are stau la aza terapiei o upaţio ale î reu atis ele i fla atorii su t:
a) prote ia arti ulara
b) principiul conservarii energiei
c) e itarea ori arei a ti ita i
d) si plifi area a ti ita ilor
e) pri ipiul progresi ita ii
Corect: a, b, d
. Pri ipiile de prote ţie arti ulara are rte uie respe tate la pa ie tul u poliartrita
reumatoida care urmeaza u progra de terapie o upaţio ala su t:
a) Me i erea for ei us ulare si a a plitudi ii de is are î ursul ADL-urilor toate
arti ula iile tre uie o ilizate pe a plitudi ea axi a
b) E itarea pozi iilor si a pe selor are fa orizeaza defor arile arti ulare
c) Folosirea fie arei arti ula ii î pla ul sau a ato i el ai sta il si ai fu io al

d) Utilizarea arti ula iilor elor ai puter i e pe tru diferite a ti ita i
e) Folosirea si e i erea arti ula iilor î pozi ii fixe prelu gite
Corect: a, b, c, d
470. În cadrul evaluarii la pacientul cu durere lombara pentru aplicarea unui program de
terapie o upaţioa ala tre uie o servate ur atoarele a tivitaţi:
a) Îmbracatul, toaleta, autoîngrijirea
b) Mobilitatea în scaun
c) Transferurile
d) Spalatul vaselor si pregatirea mâncarii
e) Ridicarea si transportul obiectelor foarte usoare
Corect: a, c, d
. La u pa ie t u trau atis la ivelul u arului, progra ul de terapie o upaţio ala di
adrul asiste ţei edi ale de re uperare se ara terizeaza prin:
a) A ti ita i are se deruleaza î o di ii de i doloritate
b) A ti ita i are se deruleaza di suspe dare, aparatele de i o ilizarea asigurâ d âi ii o

mobilizare facila
c) A ti ita ile re o a date pe tru pa ie te su t ele as i e
d) A ti ita ile re o a date pe tru pa ie i su t de tipul olarit, tâ plarie, î pletit uiele, esut
e) Nu tre uie respe tat aspe tul fu io al
Corect: a, b, c, d
. Pri ipalele aspe te ki eti e de are tre uie ţi ut sea a î tr-u progra de terapie o upaţio ala
aplicat la un pacient care a suferit leziuni traumatice la nivelul mâinii sunt:
a) O i erea u ei a plitudi i de is are si a u ei prehe siu i ade ate î o di iile u ei

for e us ulare opti e pe tru grupele us ulare flexoare si exte soare ale âi ii
b) Limitarea participarii muschilor interososi, cu rol în stabilizarea regiunii metacarpofalangiene
c) Stimularea comenzii centrale prin promovarea miscarilor spontane uzuale
d) Deplasari articulare maxime de la început, imediat posttraumatic
e) Promovarea prehensiunii de for a
Corect: a, b, c
. A tivitatea aleasa î progra ul de terapie o upaţio ala la pa ie tul u trau atis e la
ivelul e relor i ferioare respe ta ur atoarele i di aţii:
a) În cursul derularii sale se evita atitudinile vicioase ale trunchiului si membrelor
b) Î ursul derularii sale se e ita pozi ia de rota ie â d pa ie tul este asezat
c) Se prefera a ti ita ile de tip esut, a ra e, arto aj
d) Se indica folosirea unor mijloace ajutatoare de tip microcontacte
e) Activitatea poate solicita cu încarcare oricare dintre segmentele membrelor inferioare
Corect: a, b, c, d
474. Sechelele osoase posttraumatice cuprind:
a) edemul posttraumatic, plaga granulara, plaga grefata, cicatricea patologica
b) pseudartroza, calusul vicios, osificarea subperiostala, osteoporoza de imobilizare, osteonecroza

aseptica, algoneurodistrofia
c) redoare arti ulara, hipotrofie us ulara, osteoporoza de i o ilizare, s aderea apa ita ii
cardio-pulmonare
d) rupturi musculare, rupturi de tendon, hematom muscular, contracturi musculare, atrofie

musculara
e) osteoporoza ge eralizata, redoare arti ulara, de er ari par iale, tul urari ir ulatorii
Corect: b
. Dupa i terve ţii hirurgi ale asupra oloa ei lo o-sacrate, adresate structurilor
osteoarticulare, fara fixarea acestora (laminectomii etc.), etapa de reluare progresiva a
miscarilor segmentului lombo-sacrat dureaza:
a) 10-20 zile
b) 20-40 zile
c) 30-60 zile
d) 60-90 zile
e) 90-120 zile
Corect: c
476. În faza I a recuperarii umarului cu artroplastie sunt contraindicate:
a) exer i iile pasi e
b) exer i iile autopasi e
c) exer i iile izo etri e
d) exer i iile de tip Cod a
e) mobilizarile active
Corect: e
. Dupa i terve ţia hirurgi ala pe tru ruptura te do ului distal al i epsului trata e tul
recuperator dureaza:
a) 1-3 saptamâni
b) 4-6 saptamâni
c) 6-8 saptamâni
d) 8-12 saptamâni
e) mai mult de 16 saptamâni
Corect: d
.Î azul deviaţiilor axiale posttraumatice ale genunchiului se recomanda:
a) scadere ponderala, tonifierea stabilizatorilor genunchiului
b) .s adere po derala, resterea sta ilita ii pasi e si a ti e a ge u hiului, î al a i te

ortopedica corectoare, kinetoterapie
c) ore ii ortopedi e, ki etoterapie pasiva, termoterapie, reflexoterapie
d) imobilizare în aparat gipsat, urmata de recuperarea mersului
e) asigurarea sta ilita ii pasi e si a ti e a ge u hiului, reedu area ersului
Corect: b
. Î re uperarea se helelor uta ate posttrau ati e, e ţi erea fu ţio alitaţii si
trofi itaţii seg e tului se realizeaza pri :
a) ultrasunete, caldura moderata locala, radioterapie
b) diapulse, ultra iolete, ure i diadi a i i, i o ilizarea seg e tului
c) o ilizari pasi e si a ti e, o tra ii izo etri e
d) asaj pe tru ir ula ia e o-limfatica, hidrokinetoterapie
e) îngrijirea si supravegherea chirurgicala a plagii
Corect: c, d
. Pe tru re uperarea forţei seg e telor eafe tate de paralizie î adrul se helelor
posttraumatice ale nervilor periferici) se recomanda:
a) exer i ii u reziste a
b) exer i ii izo etri e
c) electroterapie excitomotorie
d) masaj profund
e) ure i de edie fre e a
Corect: a, b
481. Atrofia musculara se poate produce prin:
a) denervare
b) imobilizare
c) ischemia musculara
d) ruptura fibrelor musculare
e) ruptura de tendon muscular
Corect: a, b
482. În perioada de imobilizare la pat pentru sechele generale posttraumatice, kinetoterapia va
cuprinde:
a) scripetoterapie si mobilizari pasive ale segmentelor imobilizate
b) o tra ii izo etri e su gips
c) hidrokinetoterapie la bazin
d) exer i ii a ti e u reziste a
e) o ilizari pe tru toate arti ula iile a esi ile
Corect: b, e
483. Obiectivele recuperarii sechelelor articulare posttraumatice sunt:
a) o aterea durerii si i fla a iei
b) refa erea o ilita ii si sta ilita ii
c) evaluarea deficitului motor si senzitiv
d) refa erea a ilita ilor
e) recomandari privind tratamentul balneo-climatic
Corect: a, b, d
. Pe tru refa erea sta ilitaţii î re uperarea sechelelor articulare posttraumatice,
arti ulaţiatre uie sa fie:
a) i dolora, hiar î o di ii de us ulatura sla a
b) fixata de o musculatura puternica
c) indolora si protejata de capsule si ligamente integre
d) stabilizata prin orteze
e) dureroasa, dar cu capsule si ligamente integre
Corect: b, c
485. În osificarile subperiostale posttraumatice nu sunt recomandate:
a) mobilizarile active
b) i o ilizarea o pleta u ex ep ia fra turilor
c) diapulse
d) mobilizarile si întinderile pasive
e) re uperarea o ilita ii arti ulare
Corect: b, d
486. Tratamentul recuperator al algoneurodistrofiei de stadiu I cuprinde:
a) repaus, comprese reci cu sulfat de magneziu
b) Sollux u filtru al astru, terapie o upa io ala
c) reflexoterapie cu ultrasunete
d) diapulse, magnetodiaflux local
e) apli a ii lo ale de parafi a
Corect: a, c, d
. Da a redu erea o ilitaţii arti ulare este deter i ata de retra tura us ulara, refa erea
flexi ilitaţii us ulare î azul se helelor posttrau ati e us ulare se poate realize prin:
a) repaus te di os, edi a ie a tialgi a, terapie fizi ala a talgi a
b) asaj, aldura, tra iu i
c) manipulari facilitate
d) ultrasunete în doze mari
e) ionogalvanizari sclerolitice
Corect: b, c, d
488. În recuperarea sechelelor posttraumatice, dintre formele de hidrotermoterapie sunt utilizate si

pentru efectul produs prin mecanism reflex:
a) baile generale la 38,50C
b) baile alternante la temperaturi mai mici de 380C
c) împachetarile cu parafina
d) apli a iile lo ale de re e
e) baile cu bule
Corect: c, d
. Ava tajele o tra ţiilor izo etri e utilizate î refa erea forţei de o tra ţie su t:
a) efi ie a res uta, teh i a si pla
b) u a elioreaza suple ea arti ulara, u reeaza feed-back
c) nu dau dureri articulare si oboseala
d) e esita ti p s urt de exe u ie
e) determina cresterea diametrului muschiului
Corect: a, c, d, e
490. Tratamentul recuperator al hematomului muscular în faza granulomatoasa se realizeaza prin:
a) punerea în repaus a muschiului, bandaj compresiv, crioterapie
b) electroterapie antalgica si ex ito otorie, ki etoterapie u reziste a
c) combaterea edemului si stazei venoase din zona lezata
d) masaje, caldura, antiinflamatoare pe cale generala
e) ele troterapie a talgi a si ex ito otorie, reluarea fu iei us ulare fara reziste a
Corect: a, c, e
491. Recuperarea sindromului motor din cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor periferici are ca
obiective:
a) e itarea apari iei defor arilor si atitudi ilor i ioase
b) e itarea atrofiei us hilor paraliza i si resterea fu iei fi relor us ulare resta te sa atoase
c) combaterea si prevenirea durerii
d) refacerea imaginii kinestezice si recâstigarea coordonarii miscarilor
e) re uperarea o ilita ii si for ei seg e telor eafectate de paralizie
Corect: a, b, d, e
. Pe tru evitarea atrofiei us hilor paralizaţi î adrul se helelor posttrau ati e ale ervilor
periferici) se poate recurge la:
a) caldura
b) electrostimularea muschiului denervat
c) atele de postura
d) ure i de edie fre e a
e) o ilizari a ti e si a ti e u reziste a
Corect: b, d
493. Recuperarea sindromului vasculotrofic din cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor periferici
poate beneficia de:
a) ai aldu e u ârtejuri de apa
b) apli a ii lo ale re i
c) împachetari locale sau generale cu parafina
d) hidroterapie alternanta la temperaturi mai mici de 380 C
e) ofete par iale
Corect: a, d, e
494. În cadrul tratamentului recuperator al sechelelor generale posttraumatice, în perioada de

imobilizare la pat se recomanda:
a) posturi de fa ilitare a ir ula iei e o-limfatice si pentru drenaj bronsic
b) masaj si gimnastica vasculara
c) kinetoterapie respiratorie si aerosoloterapie
d) climatoterapie si tratament balnear
e) ure i de edie fre e a si ele trosti ulari
Corect: a, b, c, e
495. Mijloace fizicale folosite în managementul durerii în cadrul tratamentului recuperator al

sechelelor posttraumatice sunt:
a) apli a ii alde si re i, i o ilizari
b) TENS, stimulare nervoasa periferica
c) Masaj
d) exer i ii ore toare, stretching
e) edi a ie a tialgi a si a tii fla atorie
Corect: a, b, c, d
. For e de terapie fizi ala utilizate î re uperarea se helelor posttrau ati e, are pot a ţio a pri
mecanism reflex sunt:
a) ionogalvanizarile, ultrasunetele, kinetoterapia pasiva
b) ionogalvanizarile, ultrasunetele, masajul
c) fototerapia, hidrotermoterapia
d) ure i de î alta fre e a, diapulse
e) fototerapia, termoterapia, climatoterapia
Corect: b, c, d
. E u eraţi for e de terapie iorelaxa ta utilizate î re uperarea se helelor
posttraumatice:
a) masajul, caldura prelungita
b) întinderea, manipularile facilitate
c) apli a iile ge erale si lo ale re i
d) u dele s urte, ki etoterapia a ti a u reziste a
e) ultrasunetele
Corect: a, b, e
498. Examenul bolnavului cu sechele posttraumatice ale coloanei vertebrale, efectuat de catre
terapeut, trebuie sa cuprinda:
a) evaluarea respiratorie si cardiovasculara
b) e aluarea respiratorie, a a plitudi ii tuturor arti ula iilor i pli ate, a for ei us ulara
c) aprecierea gradului de spasticitate
d) apre ierea preze ei ede elor
e) testarea biologica si radiologica
Corect: a, b, c, d
499. Tratamentul recuperator al bolnavului posttraumatic cu fractura-luxaţie de oloa a ervi ala î
perioada de purtare a Minervei, cuprinde:
a) exer i ii de e hili rare
b) mobilizari ale membrelor superioare
c) izo etrie pe tru e i erea to usului dorso-lombar
d) gimnastica respiratorie abdominala
e) reprofesio alizare pe tru asigurarea i depe de ei ol a ului
Corect: a, b, c, d
500. În perioada de imobilizare la pat a bolnavului cu sechele posttraumatice ale coloanei vertebrale
se recomanda:
a) ele troterapie de î alta fre e a
b) termoterapie locala sau generala
c) terapie respiratorie
d) miscari pasive
e) miscari active
Corect: c, d, e

Teste Grila Kinetoterapie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Grila Kinetoterapie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TESTE GRILA KINETOTERAPIE

1. Valoarea o ilitaţii u ei arti ulaţii poate fi o parata u:

a) ea a arti ula iei si etri e la i elul e relor

c) aloarea ge erala a o ilita ii pe a u ite tipuri de patologii

d) ea a arti ula iilor supraia e te

e) ea a arti ula iilor su ia e te

a) aprecierea amplitudinii de miscare a rahisului cervical

b) aprecierea amplitudinii de miscare a piciorului

c) aprecierea amplitudinii de miscare a soldului

d) apre ierea a plitudi ii de is are a pro a iei si supi a iei

e) aprecierea amplitudinii de miscare a rahisului dorso-lombar

a) cotul si genunchiul nu au miscari de extensie

b) relaxarea si instruirea pacientului

c) asezarea pa ie tului î pozi ia preferata de a esta

e) apli area go io etrului î pozi ie ât ai o oda pe tru pa ie t

b) modificarile de temperatura ale tegumentului supraiacent

5. Care sunt miscarile proprii ale umarului:

6. Cum se apreciaza amplitudinea miscarilor proprii ale umarului:

b) cu ajutorul firului cu plumb

c) pri asurarea dista ei î e tri etri

d) pri asurarea dista ei î ili etri

e) prin raportarea la valorile umarului opus

a) a du ia si addu ia se realizeaza î pla fro tal

b) a tedu ia se realizeaza î pla sagital

c) rota iile se realizeaza î jurul u ui ax orizo tal

d) rota iile se realizeaza î pla orizo tal

e) a tedu ia se realizeaza î pla fro tal

8. Pe tru asurarea a du ţiei î arti ulaţia s apulo- humerala, goniometrul se plaseaza:

a) u ra ul fix pe li ia axilara posterioara

b) u ra ul fix pe li ia axilara edie

e) i difere t, astfel î ât pa ie tul sa ai a o pozi ie o oda

9. Pe tru asurarea rotaţiilor î arti ulaţia s apulo-humerala:

a) go io etrul se plaseaza u ra ul fix orizo tal

b) go io etrul se plaseaza u ra ul o il pe li ia edia a a fe ei ediale a a te ra ului

c) go io etrul se plaseaza u ra ul o il pe li ia edia a a fe ei posterioare a a te ra ului

d) pozitia 0 este în sezând

e) pozitia 0 este în decubit dorsal

b) exte sia retrodu ia – 300

c) rota ia i ter a – 700

d) rota ia exter a – 900

a) reflex de întindere (stretch-reflex)

b) miscarea voluntara cu modificarea lungimii muschiului

e) cresterea tensiunii muschiului

12. Mobilizarea activa libera este o tehnica în cadrul:

a) mobilizarii active reflexe

d) mobilizarii active voluntare

a) mobilizarea activa libera

e) o tra ia izoki eti a

14. Care di ur atoarele odalitaţi teh i e aparţi o ilizarilor pasive:

a) o tra ia izo etri a

e) mobilizarea pasiva pura asistata

15. Stretchingul are urmatoarele avantaje:

a) s ade flexi ilitatea esuturilor

b) reste a ilitatea de a î a a sau perfor a diferite is ari

c) determina relaxarea fizica si psihica

d) determina o constientizare asupra propriului corp

a) î alzirea preala ila a esutului

b) aplicarea unor tehnici de relaxare

c) pozi io area ore ta a pa ie tului

e) se î epe u arti ula iile proxi ale si apoi ele distale

17. Ce tipuri de stretching pentru us hi u oasteţi?

d) activ sau stato-activ

e) static sau pasiv