colecţie coordonată de Laura Câlţea

 

De acelaşi autor:

Proscrisul. ovestea
Regaul lu Robin Hood
lui Kensuke

MICHAEL MoRPURGo este unul dintre cei mai îndrăgiţi autri de căţi
pentu
pent u cpii din
din Marea
Ma rea Britanie. A scris peste  sută d rane
rane
şi a câştigat numerase premii, printre care Smates Award,
Blue ete B
Bkk Awad şi Whitbread Award, iar în 2006 i s- s-aa acrdat
acrdat
Ordinul Imperiui Britanic
veştile sae a fs
fstt adaptate de mute ri pentu scenă sau pentru
micu ecan, iar înte 2003 şi 2005 a fst
fst Children Laureate,
Lau reate, rl care
la purtat prin tată Mrea Britanie ca să le inspie cpiilr bucuia
de a citi pveşti
n seia de aut Michae Mrpurg v mai apăea: Beowulf,
Fluturele-Leu şi Sir Gawain şi Cavalerul Verde.
 

mchael
morpug I

UNVLTK _ ' _

îNZAPDA
Iustraţii
M1cHAEL FoREAN

Tducee di imba engleză

ALIN POESCU
 

Descrierea CP a Biblioteci Naţionale a Români

MORPURGO, MICHAEL
Un vultur în zăpadă/ Michael Morpurgo; trad. din
limba engleă: Aina Popescu i de Michae Forema
ucurşti Nmira Pulshing House 2018
ISBN 978-6064301956

I Popescu, Alina (trad)

 oreman Michae (i)

821111

Michael Morpurgo
EAGLE IN THE SNOW
Orgnaly published by HarperCollns Publshers uder the title:
EAGLE IN THE SNOW
Text© Mchael
llustratos MorpurgoMchael
copyright© 2015 Forema 2015

Publshed uder lcece from HarperCollis Chldre's Books

 he autho/ilustrator asses
asses the oral right to be
b e detified
as the authoillustrator of ths work.
© Neira, 2018

Reactor rna CERCIA

Tehnoreactor: Alexaru CSUKO
ector: Ecaterna DERZSI

Tiparul executat de ARPRIN SRL

Tel: 0723.130502, e-mai ofce@artprnt.ro

Orce reproducere totaă sau parţială

a acestei lucrăr, închirierea acestei cărţi
fără acordu scris al editorulu sunt strict interzise
ş se pedepsesc conform Legii dreptului de autor

SBN 978-6064301956
 

Aceas
Această
tă arte î este dediată
dedia tă soldatului
solda tului Henry Tande,
1

 crat u Crea Victr

Victra
a
•

Ş ată de e. Multe dtre

dtr e pştile mele s-au ispirat din
v le ltr, d adeărri,
adeărri, scrie or păstate
păstate  memie,
 aeasta poate a mult deât oricare ata. Cu sgraţă
 dacă n aş f desopert, prn itermeul li Mihael
'Oe, extrordara
extrordara poeste  ieţi i a oţii l Wlter
· , priml ofiţer de culoare din rmata Brtcă, n aş fi
 s iodtă A Medal for Lero. Da u aş fi osut 
bâ, etera al Pruu Răzoi i,  alers,
1
Crcea Victoria (Vitria Crss,  este cea mai îaltă ds-
cţe miltară acordată de Marea Britanie pent raj deosebit
deos ebit
 uptă . tr.).
 

nu aş fi scrs Calul de luptă. Dacă nu aş i dat, din tâmlare,

tr-un muzeu din Ypres, peste o scrisoare oicială, trimsă

de armată maei unui solda
soldatt afat pe ont  acelaşi
acelaşi an, pr

care era irmată de execuţia prin uşcare a fiulu ch

de deaţă, pentru niciodată Private

pen tru laşitate, nu aş fi scris niciodată

Peacefl O medalie, comemorâd scundarea Lusitaniei de

către o orpilă,
orpil ă,  1915, cu teribie pierderi
pierderi de vieţi ome
omeneş
neşti,
ti,

 peste
 peste o mie de sufl
suflete
ete,, a st sursa de insp
inspira
iraţie
ţie pen
pentru
tru po

 vestea
 vestea nui suprieuitor  Listen to the Moon
nui suprieuitor

Scriu opere de ficţiune, dar unele cu rădăcini în istorie,

în vieţile oamenilor care au făuri istoria noastră, care au

lupta şi care adesea a pierit în războaiele noastre.

Personajele au existat cu adevărat, au trăit şi au murit în

altee vremuri, tec

alt tecnd
nd adesea
adesea pri
pri  mmente de mre peri
peri

col, suferind şi înfruntândule cu un curaj inimaginabil.

Misinea
Misinea mea, deloc uşoară,
uşoar ă, de pov
povest
estitor
itor a fst să-mi
să-m i ima
ginez acel curaj, să vd cu chii minţii, atât cât îmi stă în

 puteri, toate câte le-au avu

avutt de înf
înfrunt
runtat.
at.
Astfel, aunci când Domini Crossley-Holland, produ

cător al rogramelor de istorie de la BBC, mi-a povestit

10
 

d spre exraor
exraorinara
inara viaţă a lui Hey Tae, cel mai e
-t ola in Priul Război Monial, am vru ă exlo
  îrejările aceei vieţi şi motivele enru care a făct
" e făcut
făcut Un co e care lam ain, ar nu
nu criinui
criinui
 grafia. Aceaa exia eja. Ce am vru eeu
u a ot mai e
  ă clăec, lecân e la viaţa lui, o oeră e ficţiune
·  ce oveea icolo e ovee şi cearcă ă exlo
   aura curauli,
curauli, ar şşii ilema cu cae nea uea
t
taa ecoeri că, eşi am făc ce e cuvenea, am
o faă roioare.
earece iaţa lui Hen aney ee aâ e rân le
 e acea
aceaăă ovee, mi a ăr coec ă iclu aici
1 reale ere iaţa lui,  măura  care ele le unt cu
e ioricilor Aceea e reăec  ofaţa cărţii. 

MICHAEL MoRPURGo

6 februarie 205
 

pARTEA ÎNTÂI

TRENUL DE 11:50

SPRE LONDA
 

Tenul era îcă î gară şi cepusem să mă îtreb

că o să ai plecăm vreodată. Eram cu mami. Şi
• obosit. Braţul pus n ghips mă durea şi mă
ca î acelaşi t. Îi antesc că se apucase deja
 crosetat, andrelele miscânduse continuu, cu un
, ,

c-tac automat, curgă

c-tac curgător.
tor. De câte ori se aşeza deva,
ăica îcepea
îcepea să croşeteze. De data asta, o pereche
e şosete pentru tăticul.
 enul aare
re îtârzi
îtârziere,
ere, a zis ea. Ce so fi tâ
tâlat?
lat?
easul ăla de pe peron arată că e deja trecut de

15
 

douăsprezece. Dar nu-i de miare, cred, mai les î

condiţiile date
Apoii a spus ceva care m-a surprins:
Apo
 Dacă se îtâmp
îtâmplă
lă să aţipe
aţipesc,
sc, tu să  cu chi
chi pe
 vaza aia,
a ia, ai
a i auzi, Barney? oată
o ată averea noasră
noas ră e î
 bagjele alea şi nu vreau s-o ure careva
Tocmai mă gândeam că e ciudat să spuă una ca
asta, fiindcă
fii ndcă nu mai er nimen
nimen  altcieva
altcieva î copar
timent, când s-a deschis uşa şi a intrat un bărbat

După ce a trânit uş, fără să ne salute,

salute, aproape
apr oape fără
să ne observe, şi-a scos pălăria, a pus-o pe raftul de
lângă valiza noastră şi s-a istalat pe bncheta di
faţă S-a utat la ceas, apoi şi-a desfăct ziaru, faţa
luii dispărând o vreme  dosul paglor. A tebuit
lu
să-l ase, totusi,
,
ca să-si

sufle nasu, moment n
n care
m-a surpris hobându-mă la el şi mi-a făcut sen
din cap
Totul
Totul la el era curat
curat i
 i îgrji, lucru
lucru pe care l-a ob
ob 
servat iediat  de a pantofi ustru
ustruiţi
iţi bec şi ustaţa
tsă pnă la guler şi cavată.  hotărt di capul

16
 

ui că nu păe genl e om cre ne-ar Ş    i

a Mi r   v l el, cev ce mi s pă  
; aem sentmentul că  mi văzusem ev
Pe că mă şelm te că moivul er asăn 
• ui cu bunic  m ceeşi vrstă şşii cee
cee pr
 scoitoare
Dr, spre deosebie e bunicul, străul    
  er
îgrjit Bcu meu era o sperietoare  ior
 şi îgrjit I

 ărul
ărul  tâ
tâtt cât 
  ş
şni
nicc cciu
iuit
it,, ccu
u
 nil
are de la căunele pe cre  istrui, 
st 
hr şi upă ce se spăla Strănul n ţa 
w mânile şi giile cu-
, la f e tent îgrjite
 ş estul pesonei lui.
 Sper cc--am ttrec
recut
ut cu
e specţia, băiete, i-a
s, privinu-mă cu
îteles
ămica mi-a
ss un iont şi

 

sa scuzat pentru lipsa mea de politeţe, după care sa

îtors spre mie.
- De câte ori
ori tiam zis să nu
I
nu te uiti
uiti asa la oameni
I
oameni,,
I

Barney? Cereţi
Cereţ i imediat iertare de la doul.
- Nu vă faceţi
faceţi griji,
griji, domniţă
domniţă,, ia spu
spuss bărbatu
bărbatul.l.
Băietii, tot băieti. Am
I I
A m fst si eu ca el. Mai demultisor
I
demultisor,,
I

dar am st.
Apoi, după un moment de tăcere, a continuat:
- Scuzati,
Scuzati, domnită,
I
domnită, dar
dar ăsta
I
ăstaii trenul
trenul de Lond
Londra,
ra,

 nu? Cel de 11:50, corect?

- Aşa sper, ia răspuns mami, trăgândumi iar un
gont,
gont, fiindcă
fiindc ă tot mă mai holbam.
holbam .
Tocmai atunci, pe lângă fereastra
 noastră
 noastră trecea
trecea şel de gară,
gar ă, flutu
rând steagul verde şi su
flând n fluier. Din
pricia obrilor um
flaţi de efort, faţa i
era perfct rotdă, şi
mi se părea că seamănă
 

, 1 n lo oz. Apoi tul s- uit îct i loc,
1    ostit
ost it şi făă tg  inimă.
I

•  şi timpu,  zis mmi.

V jză că u
u niţl umul l gm? 
  c  · ăiul.
ăiu l. Mi pi  puţ  pospăt.
 ă jţi. E l.
l.
 ) s iict,  lăst gmul  jos  vo câ
    t p curluş e pil  c  lgt, poi
,1  t l loc. Mi- supis iăşi pivi,
pivi, să 
1 l.  mi zâmit. Aşa că im zâmit şi eu.
ă, u? m- t
ttt l.
l.
I  I cul mu,  ăspus mmi:
Z c.  cm scu ptu vâst lui. D cum
  t'.  p. Nici ui
u i  mi,
mi, l cât îfulcă. Nu
   cp tât mâc.
V dsp mi aşa cum voe bunicul s

 ovlcii i gădi lui, ică la sfâşit, să

 · cşi mâi şi ucui, ş că u mă 
  t.

19
 

Trenul îcepea să prdă viteză, trând î ritmul

obişnuit şi ţăcănind vesel pe şine. Tâgâdâmtâgâ-
dâmtâgâdâmâgâdâm. Î plăcea nespus ritmul, sune
tul acela. O vreme, n-a
n- a mai zis neni c
c Străul
s-a îtors la ziarl
ziar l lui, iar eu am
a m îceput să mă uit pe
geam, la şirurile de străzi bombardate pe lâgă care
treceam Văzându-le,
Văzându-le, gândul mi-a zburat la dleceii
 bunculuii şi la şopronul din grădină, făcut
 bunculu făcut bucăţi î
raidul aerian de acum câteva noţi Mi-am amintit

cum se uita, îcrement, la craterul ce răsărise î locul

unde, până mai ieri, creşteau, î şiruri ordonate, legu
melee lui
mel lui  varza, prazul,
prazul, păst
păstârnacul
ârnacul Parcela aceea
aceea de
pământ fusese sigurul lucru ordonat din viaţa lui
Fusese săşi viaţa
via ţa lui
 O s-o
s-o refac,
refac, Barney,
Barney, mi-a zis el atunc
atunci,i, cu mânie
mânie
 och Stai numai să vezi O să
să avem morcovi şi ceapă
şi cartofi din belşug Nu-i las eu să câştige pe nemer
nicii care au făcut asta
Şi-a şters lacrimile cu dosul palmei, şi erau la
crimii crunte
crim
 

 Ştii ceva, Barney? În războiul de dinainte, în

 � şee, nu i-am urât o clipă. Erau şi ei acolo, nişte
   , soldaţi ca şi noi. Dar acu', e aHfel. Au ăcut aici
 1

 · ăcut şi-n Covetr,

Covetr, cămi
căminul
nul meu, oraşul
ora şul meu,
  a şi prietenii mei. Îi urăsc.
urăsc. Şi pentru ce
ce mi-au
 la grădină
grădi nă îiîi urăsc. N-aveau niciun drept.
ia luat mâna şi a ţinut-o strâs. Mai ăcuse asta
„ inte, de câte ori eram supărat. Acum să l era
I părat, iar eu îl strângeam de mână şi îl alinam

oar  privinţa Marelui Jack cel Negru nu exista

1  alinare e me
 oaptea raidului stătuserăm cu toţii în adpos
l  in strada Mulerr, strângându-ne  braţe unii
)  ii, ştid c mtoaa
mtoaa om
om   oat i d
11  cercam
 cercam să nu stăm cu urech
urechea
ea ciulită a urm
urm
a, dar nu reuşeam C iecare bombă car ex
  a, seram di
dinn răspute
răsputeri
ri că
că e şi ultima Dar nu era
 odat
odată
ă E şi ămica ne ne agţaserăm de de unic
unicul
ul

Termen peiorativ pentru sodaţii germani, da n numai

1

''at din nume Friz (n. tr)



21
 

ca de o stncă de neclintit, braţele lui puternice n

conjurndu-ne, strngndu-ne lngă el. Ne cntase
cntece cu o voc răguşită, care se ridica deasupra
scncetelor, a plnsetelor şi a ţipetelor din jur, chiar
şi deasupra bombelor care se apropiau d ce î ce
mai mult, făcnd pămntul să se cutremure şi um
plnd adăpostul de praf.
Cnd, î sfrsit, sirena ne anuntase
,
anuntas e îcetarea bom-
'

 bardam
 bar damentu
entului
lui şi teroar
ter oarea
ea se risipise, am ieşit din

adăpost
adăpo st  câte ore am stat
stat aacol
colo,
o, nu şşti
tiu
u  şi am gă
sit lumea de deasupra noastră n dărmături şi ru
ine, nfierbntată de la incend
incendiile
iile care ncă
ncă mocneau
peste tot.
tot. Strada Mulberry, sau ce mai rămăsese din
ea, ea sufocată nt-un nor de fum nţepăto, care
atrna precum o ceaţă mprejurul şi deasupra noas
tră. Nu mai aveam cum să respirăm aer curat, iar
i ar ce
ul dispăruse.
Agăţndune de-o ultimă speranţă, ne-am croit
drum spre casă, spre casa noastră, aflată î capătul
săz Da casa nu mai
mai era Cănul
Că nul nosu nu mai era
era

22
 

!;  doar el. Îtreaga stradă era de nerecunoscut 

 şi simplu
simplu dispăruse. Doar felinaul mai răăsese
1 cioare, cel din faţa fostei noastre case, cel care
1  minase, noapte de noapte, restra. Erau acolo
' eii ecini, un poliţist
poliţist şi un obserato
obseratorr aeria
aerian,
n,
  căţăraţi pe grămezile
grămezile de oloz, căutând cu dis
e Mămic
Mămicaa a zis că mai stă să adă ce se poate
l' era, ndemându-l pe bunicul să mă ducă de
H·o ra necăjită, plângea,
plâ ngea, şi era clar că nu mă voia
  ă ea Dar trenuleţul meu era pe undea pe-acolo
pe-acolo,,
1 dărmături, la l şi autobuzul meu
meu cel roşu, pri
pr i
  dar de Crăciun, şi
ş i toţi soldţeii de tinichea de
  aft,
aft , şi scoica ea
ea specială, de pe plaja din
I J i
i ngton
 ngton 
Am lergat la grămada de moloz şi am îceput să
 caţăr n atru labe
Viam să caut. Pă le găsea
găseam
m Trebuia
Trebuia să le găsesc.
  ă agentul de apărare ciilă m-a apucat de braţ
 a tras naoi, după care,  ciuda protestelor
 e, m-a luat pe sus şi m-a dus la mai.

23
 

 Aut
Autobu
obuzul
zul meu, am stri
strigat
gat ac
aci,
i, şi ssold
oldăţe
ăţei
i
lucrurile mele
 E prea per
pericuo
icuos,
s, Barne
Barney,
y, mi-a zi
ziss ămica,
ămica, sc
sc
 turându-mă de umăr ca să mă potolesc Mergi cu b
 nicu, be? Te ro
ro,, Barney
Barney,, fă ce ţi se spne O s
aduc ce reuşesc să găsesc, promit.
Aş a că bcul m-a dus la grădină, să riicăm, z
Aşa
cea el, dacă e totµ î ordne. Dar eu ştia că motiv I
era altl: mami nu via să rămân acolo, î prema at 
 tor oameni care plângeau. Doana Mcte stătea 
 trotar, î ţa
ţ a prăvlei, cu dresul rupt şi picioare
sângerând. Se uita î gol, trecâdu-şi degetele pes
 mărgelele rozariui şi murm
murmurâd
urâd o ruăciune.
Do Mcnre era peacolo pe
p e deva,
dar nieni nu reusea să-l
gsească.
 

Nu era drum lung de la grădina de legume până

la câmpul unde bunicul l ţinea pe Jack cel Negru,
 bărânu
 bărânull nosru
nosru c de povară
povară şi,
şi , de la moarea bicii,
bicii,
rieenul
rieenul de
de suflet a buniculu
buniculuii  şi-al meu,
meu, la o adică.
Jack cel Negu era calul
calul alăi de care bicul mcea
şi cu care vorbea de dimineaţă pă seara, zi de zi, 
 ce disribuau cărbe î o oraşul. Uneori me
gea şi eu cu el, după şcoală şi la sfârşi de săpăă.
Nu pueam să car sacii de cărbune, erau prea grei.

Misieaa mea era săi ăesc pe cei goi şi să-i aşez

Misie aşez
umos îrn ec î spaele căruţei, şi
şi să mă asigur
că Jack cel Negru a mereu por  raisă şi apă
de bău. Aşa că eu şi Jack eram prieei
prieei la caaramă
caaramă..
Când a ajuns, oae păreau a fi la locul lor: ărâ
nul şopron şubred era ncă n picioare, găleaa de
lângă uşă era plină cu apă, iar raisa de fân, acu
goală, atârna moale de avan. Însă nici urmă de Jack
cel Negru.
Apoi am văz
văzu
u gardul disrus  fugis
fugise.
e. Deloc su
sur
r
prnzăor, cu ploaia aceea de bombe.

26
 

 A şter
şters-o
s-o pe ud
udeva
eva,, a zis buicu S e  scurc
buicu Se
•I
• I  Cu ăsta
ăsta e î stare
stare sşi poarte
poarte si
sigu
gurr de grj
grj  S e
 1Hrc el. Nu e prim dat O s se îtoar
îtoar  O s
K1ască drumul spre cs, ca-ntotdea
Dr eu şti, char î ti
ti ce vorbea,
vorb ea, c spue ast a
 
 aşa, sperâd c era adevrat,
adevrat, dar temâd
temâd
s e  e
, 'l a mai
m ai ru
 

N-au trecut
trec ut decât câteva iute pâă l-a găsit p
Jack cel Negru, zăcd î iarba de la argiea păduri
păduri
Iar printre cpaci s zărea craterul lăsat de bb
Arborii di jurul lui fuseseră aruncaţi  aer arş
ciuntiţi.
ciuntiţi. Jack
J ack zăcea nemişca
nemişcat.
t.  părea să abă ur
ur
d lvituri. M-a uitat  ochi ui larg dschiş
Bucul geuchase lâgă capul lui cel mare şi 
pipăia gâtul
 Rece,  spus
spus el. E rece
rece Săra
Săraul
ul e
eu
u băt
bătrâ
rân
n
Sraul
Sra ul e
euu bătrânel
bătrânel..
Plâgea
Plâ gea  tăcere, cutremurdu-i-s
cutremurdu-i-s tot corpul.
 

Ani n-am plâns, dar am fst la  pas cân, î

 , i-am t
t  nou tol,
tol, bnătatea
bnătatea d och
   i cum tâjeam să  văd
văd respirând
respirând iar, să nu-l mai

  aşa de ţeapăn.
ţeapăn. M-
M-am
am t
t lae addu-se
 gât
 

 Ţi
Ţi-e
-e bine,
bine, băiete? m-a
m-a trebat  şoaptă străin
străinul
ul
aplecându-se către mine.
Dar  locul meu a răspuns tot mam
mam,, şi de d
data
ata asta
am fost uşurat că a făcut-o, pentru că lacrimile m
junseseră  gură şi n-ş fi putut să vorbesc nci dac
as fi vrut.
 Am ost bombard
bombardaţi,
aţi, i-a exp
explica
licatt mami bă
bărbatu
rbatu
lui. E cam necăjit.
 Şi, colac peste pupăză, are br
braţul
aţul rupt, a spu
spuss e
e

Cum s-a tâmplat?

 La ftbal. E-ebu
E-ebuit
it d
după
upă otbal, aşa-i, Barne
Am dat din cap că da. Nici nu eram n stare d
mai mult.
 Am p
pier
ierdut
dut ccasa.
asa. Pe stra
strada
da Mub
Muberry
erry era, a co
tuat ma. Am pie
pierd
rdut
ut cam tot. Ca mulţi alţii, bă
 nuiesc. Dar am avu
avutt şi nor
noroc.
oc. Am scăpat cu vi
viaţă
aţă,, nu
a mai zis ea, luân
luându-m
du-măă de mână. U b
braţ
raţ rupt nu-
nu-
maree scofală, da
mar dacă
că te gâ
gâde
deşti
şti . . . Aşa că, nu tre
tre'' să n
 văic
 vă icăr
ărim
im,, nu? N-
N-aa r e ro
rost
st,, co
core
rect
ct?? Să mu
mulţ
lţum
umi
i
Cerului. Ne
N e ducem să stăm la soră-mea, î Cornwal

30
 

  � l mării, nu, Barney? Mevagisse. Frumos loc.

1 , ombe acolo. Doar mare şi nisip şi soare. Şio
 1      dă de
de peşti. Ne plac teribil cartofii prăjiţi cu
I   •  · aa
aai,i, Barney?
Barney? Şi ne place tuşşica Mis, nu?
plac e şi de tu
Im  plăcea, ntrun fe. Dar ncă nu puteam să
 ' SC.

  i s-a oprit o vree din vorbit

vorbit ş i am răm
rămas
as tus
tus
l 1 • a, legănaţi de tren, privind la fumul care zbura
I      eptu
eptull ferestrei. Rit
Ritmu
mu îcepea să se schimbe,
, t' ul roţilor fiind tot mai rapid  ţac-ţac, ţac-ţac
J 1  / cţac.
u lovt si catedrala, stiti, a zis iarăsi mami. N-a
I r I I

    i mas ic. Un loc vechi, cântător O umuse

umuseţe
ţe
  oniţă,  vedeai de la mle deărare. De ceor
    ate astea?
astea? E o nemernicie, asta e. O neme
nemernici
rnicie
e
 Aşa e, a cuviţat
cuviţat strănu
strănul.l. Şi se-ntâmlă
se-ntâ mlă să cu-
1 c srada Mulberr. Am crescut acolo. Înr-un feL
 ăzut ce i-au făcut. Am fost acolo după raid, să
• < ' ) amei e su dărâmături. De a Apărarea
Apărarea Civă,
    controlor aeri
aerian
an.. Cu asta
asta mă ocup,
ocup, a contu
contuat
at e.

!.
31
 

Dar acum părea să vorbească mai mut cu el îsuşi

îsuşi
să gândească cu glas
glas ta
tare,
re, să-şi
să- şi amintească
 Apărarea Civilă,
Civilă, prevenirea
prevenirea şi st
stinger
ingerea
ea incendi
incendi

ilor. Doar că nu poţi să stgi o ră de c Un in

rn, asta a st Am
A m st acolo S-ar zice
zice că n-am făc
 mare scoflă,
scof lă, nu
nu??
 

Ş  -nci mi-am
mi-am dat seam unde  mi văzusem
văzusem pe
 1 :
: u cea.
cea. E era controoru aerian
aerian cre mă dă
   jos de pe morma
mormanu
nu de mooz. Arăt
A răt at fără
   mă, fă
fără
ră caschet
caschetaa de meta.
meta. Dar el era
era.. Eram si
si
·.  1  L-m surprins privindu-mă art atent, îcrun-
1,  e prc
prcăă m-ar fi recunoscut şşii el.
 i fă
făcut
cut şi dueata ce-ai
ce-ai put
putut,
ut, i-
i-aa rrăs
ăspu
puns
ns
       ab
abse
sent
nt,, 
zâ
zâdu
du-ş
-şii de tri
tricott.
cott. Tot ccee se poate

    ·•
· •  ? Tăti
Tăticul
cul i B
Bey
ey e p
pec
ecat
at pe m,  rmtă.
 

În Cor
Corpul
pul Regal al Inge
Ingerilo
rilor.r. FFace
ace şi el ce poa
poae.
e. La fel
ca bunicul lui. El a răas î Coveny,
Coveny, zice că o să con
ue ca şi până acu. E cărbunar, afacere de failie
Casele rebuie îcălzie, zice. Maşinile d
dee găi
găi rebuie
rebuie
aprse, zice. Nu poae săşi lase bală clienţii. La car
eu i zic: Dar abia de-au ai rămas câeva case 
picioare.
picioare."" Ia
Iarr el i răspunde
răspunde Atunci
Atunci rebuie să l
consrui la loc, nu?" Aşa ca răas, să facă o c
poae, ce se cuvine, crede eel.l. Şi eu
eu cred llaa fel. Nie
Ni e
 nu poae să ceară ai
ai ul deaâ. Fă ce crezi u că 
 bine, şi no să greşeşi
greşeşi prea are. Trebuie să faci
faci o c
poţi. Asa-i zic şi lui Barney, nu, puişor?
 Da, ai, i răsun
răsund,
d, regăsindui
regăsindui vocea.
Şi era adevăra, i spusese nodeauna as
Profesorii i spuneau şi ei ca acelaşi lucru.
lucru. Ba ch
î fiecare zi.
 Uneori îsă, a spus bărbaul, vorbind
vorbind llen
en şi c
un aer ândior, necazul
necazul e că o ce poţi u să faci nu 
deajuns. Uneori, ce ţi se pare că e bine să faci î 
 
enl ăla,
ăla , se dovedeş
dovedeşee a fi o greşeală.

34
 

/i sa lăsa pe spăarl bancheei, parcă seni

1   " a vrbăr
vrbărie
ie Era
E ra lipede
lipede că ai nl recns
recn s
  : .  vr săi
să i spn,
s pn, da
dar,
r, c el de
de faţă, n puea
H ul sa îrs să se ie pe geam şi,  vree, sa
   ·   cerea
  esc tren
trenr
rililee  şi
şiera
eral
l şi pufăil
pufăil l
lr,
r, ritl
  ,p    şi ţăcănul lr, legănarea vagoanelr, fliera
1 I  ipătl ascţi al locivei,
locivei, rlel care
care îs
îs

1 • .;  nrarea nrn nel, n unericl adnc şi

     , r
r,, de
d e de,
de, fără vese,
vese, ieşi
ie şi din n
n  la luina zi
zi
1  • �  ezi caii îdepărndse la galop pese câm câm
i,i,
i' e ş ciril prăşiindse Îi place l. Îi
   1 şi gările, gleraţia din ele, trânil şilor, şe-
l 1 e ren c cipil lui ţgia flrarea segle
 I   , respiraţia r
rli,
li, ca
care
re aşeapă
aşeapă să dea
     l şie
şierau
rauli
li să ascţi. Api
Ap i izbcneş
izbcneşe
e şuie
şuie--
'      ş se ade cucucuuu!
 spsese aei, când fsese lia daă acasă,
 risie, că ă hoărâse să ă fac ecanic de
     otivă. Li i plăcea grzav să eşerească la

35
 

motoare  generatoare,
generatoare, motociclete, maşini, orice re
re
para. Aşa că i-a părut bine să audă că voiam să m
fac mecanc de locomotivă. Mi-a zis că motorul c
aburi e cea mai fruoasă mainărie reată de o
Faptul
Faptul că eram  tren
tren,,  dimineaţa aceea,
aceea , era
er a o al
nare pentr mie Poate că nu reuşisem să-mi sc
din minte noatea de groază din adăpost, ci im
ginile fiorătoare
fiorătoare ccare
are ne-au tâm
tâmiat
iat a doa zi
zi
doana Mcntyre şezând pe trotuar, cu rozariul î

mână, cucu iata si căminul

I I
căminul ei distrse  casa
ca sa noastr
a unsă un morm de dărâmături şşii bcul en
cheat
cheat dea
deasupra
supra lui Jack cel Negru
Negru  Îns ritmul
ritmul tren
tren

lui şi legănarea lui mă linişteau
linişteau c,
c, mă adormea
adorme a
Lângă ie, mămica amţse e tot  dor1
dusă, cu capul atârnat, de parc stătea s- cadă î1
rce cliă ncă mai strângea  mâni andrelele, 
 oală se dieau heml
heml de lân
lân şi-o
şi -o jătate '
oset
ose t pentr
pentr tat
Dec,  m rsesem decât
d ecât eu ş strnl
strnl de 
bache
bachet
t dn aţ
aţ  cre, d cum se
se oedse,
oedse, 
 

, • r chia n stăin. S e  uit a  mie dn când î când,

  · ac a fi
fi vut să
să mă îtebe ceva, da se ăzgn
ăzgn
    eeu
eeu.. Î ce
ceee din m,
m, s-a apecat spe
spe in
inee şi
1    tebat î şoaptă:
 Pe tine team dat j os de-
de-aco
acoo,
o, după aid, nu,
nu, bă
bă
• ' I <  ? e
e stada
stada Mu
Mubey?
bey?
  îcuvi
îcuviin
inţa
ţatt î tăcee.
Ştiam eu. Deci suntem amândoi puti din
 1  e
ey
y.. Nu
N u uit niciodată
niciodată figua
figua civa. Ţi
Ţin
n minte
minte
 1
ă gândeam, n timp ce te dădeam jos, că-mi
  n  eşt
eştii de
d e mine  a vâst fie şte
vâstaa ta, fie te.. Mi-am upt
upt şi
•   ată baţul, când eram mic. N la fotba, am că
' 1   e bici
bicicet
cetă.
ă. Mă
Mă buc să te evăd
evăd.. Îmi
Îmi semeni
semeni,,
 I  H · :   că u
upt
ptăă .
   âmbea şi dădea din cap
cap . Apoi a continuat
Taică-tu unde e, unde uptă? Unde l-a timis
1   I   ,   t a ? 

!ica. În deşet. Ae gijă de tancui le face să

    .  
  le epaă
epaă când se stică.
stică. isipl
i sipl ină
ină e
est
stee tot
, 1 • J Ma
Maii zice şi că e foarte
foarte cad
cad  milioane de
d e muşte 

37
 

 co
coo
o r trebui
trebui s fiu şi eu
eu   fos
fostt o dtă,
dtă, cH
c H 
er î rt. În Afric de Sud, cu ut re • 
Astr trebui
trebui s fc cu, s lupt,
lupt, c tic
tic-tu
-tu.. Dr  
orr s  i, cu piciorul sta
o st a prp
prpdit
dit,,  zis i s
s  
tut uor pe genunchi. De  utiul rzboi.  mi 
s pe unde o bucăţic de şrpnel. Şi
Şioricu,
oricu, s
s '
pre bt
btân,
ân, u zis
zis  Pre btrâ
btrân?
n? L
L  ptruzeci
ptruzeci i cin
cin 
Prostii. Şiuite-
Şiuite-  rs cas, unde
unde stu cu 
  ·
 niee n sân
 ni sân  prre Cii, obsertor erin.
erin . Nu
de sta i sunt bun  s uu
uu de de coo
coo pân coo 
s fluier, s
s  le spun oenior s trg
trg perdee
perdeee
e cân
e backout Ar trebui
1
trebui s fiu pe front. Le şi spus 
•

eu, mi ult decât oricare tu, r trebui s fiu 


ront, si fc dtori, c ticătu Nu-s pre btrâ
Încă i  vlg s erg Dr pot să stu pe oc  1

s lupt, 1?
Îi treuru buzee
buze e Vedea c îce
îcerc
rc din
din răsp 
teri s se stpânesc, ir st - speriat puţin.
1
Măsură de apărare împotriva atacurlor aeriene, constâ '
 camuflarea orică
oricăror
ror surse de
d e lumină (n.
(n. tr)
 

ar n-au vrut să as<ulte şi pace, a continut el.

• I    casă, mi-au zis. Ţi-ai făcut datori data trecută.
,1  ova
ovadă,
dă, ai şi nişte
şte medalii.
medalii . Medalii, a repetat el,
e l,
     d
du-
u-se
se îtr-o pa
parteş clătinând din cap. Astea nu
1    ,t ' nă nimic. Dacă ar şti ei. Nu
Numa
ma de-ar
de-arşti . . .
 crezut că terminase ce avea de spus, dar
   .   nşelat.
ă rog.
rog . A făcut
făcut cum mi-au
mi-au zis
zis  Doar n-aveam
 !   es, nu? Însă ce poţi să fci cu ploaia asta de

    e
e,, cu şcolile, spitalele şi casele distruse
distruse,, şi cu
    amenii ăştia, ucişi cu sutele. Copii de vârsta
l ,1  eluşi. Am scos zeci şi zeci, şi cei mai mulţi
   · j : o
orţ
rţii . Car
C are-
e-ii rotul?
rotul? Tre
Treuie să
să te
te lu
lupţi
pţi cu ei.
  r
reuit
euit să
s ă trag
tragem
em n ei cu tunurile,
tunur ile, să-i
să- i dobo
dobo
   de pe
pe cer. Ar fi trebui
t rebuitt să trimitem avioane
avioane care
1  o
oboare
boare.. Au venit
venit cu sute de
de bombardiereşi
bombardiereşi au
1 c oraşului, iar eu n-am fost n stare decât să
    e stră
străzi,
zi, sflând n fluier
fluier,, şi să sc
scot
ot lum
lumea
ea de
de
l ărâ
ă râmă
mătu
turi.
ri. . .
Nci s-a oprit
oprit irăşi,
irăşi, prea tuurat
tuurat ca să mai contin
continue.
ue.

39
 

Nu ştiam
ştiam ce să spun, aşa că -am spus
spus ic şi m-a
m-a
uitat pe geam Trenul străbătea zgomotos peisajul 
ţară,
ţară, trecân ca o săgeată pe lângă stâlpii
stâlpii e telegra
Am numărat o sută aite să mă plictisesc e ast
Picăturile e ploaie se fugăreau pe geamuri. am 

tat la nori, la cum se riica aburul scos e tren şi 
ameseca
amese ca cu ei chipui
chipui cân un leu răg, câ
hartă a arii Briti sau  chip e uria cu u singw
ochi U ochi aânc şi ecat
ochi ecat,, un oc mişcător
mişcător Mi

luat câteva momente să-mi

luat să-mi dau seama că ocul era,
era, (
(
fapt,t,  avion P nă să realizez şi să ţeleg
fap ţeleg be
be as
am escoperit că nu mai istgeam chipul uriaşul
Norul era oar un nor,
nor, din care ieşea un ion
ion
Atunci am simţit c m ţeap ceva la ochi 
ştiut imediat că e o pietricică itrată
it rată pe fereastra
fereastra 
  
chisă Îi simţeam tăişul -am frecat şi am clipit,
chisă clipit, 

oricât m-aş fi străui
m-aş străuit,t, nu
n u puteam
puteam să scap e
 e el Era
E ra 
pit be, uneva în colţul ochiului Nu reueam s
scott nici cu
sco cu egetul,
egetul, nici
nic i clipd,
clipd, nicicum Nu reue
ect să răutăţesc
răutăţesc lucrur
lucrurile,
ile, să mă doară şi mai t
t 

40
 

  ăinul sa aplecat spe mine, mia apuca mâna şi

   1  e
eăta
ătato
to cu blâ
blânde
ndeţe,
ţe, zic
zicând
ând::
sta nu teajtă, băiete. Lasămă pe mine. Ţil
1  maidecât. Aşa,  nu m işca, avo. Caul e
te mişca,
  I

M ţinea bine de umă, ca să nu mă mişc. Apoi a

  t ' r t sămi desfacă pleoapa cu degetul mae. Ea
\ 1 •u ă stau locului,
locului, să nu tesa, să nu cliesc.
cliesc . Îi sim
sim
1 •  , n colţul batistei atingândum ochiul. Am clipit.
t ,
  m mai
mai utut abţine A duat ceva, da,da, din se
1    ,   am mai simti
simtitt nimic.
nimic . Stăin
,
Stăinul
ul sa ezemat iaăsi ,

  •    aul banchetei, zâmbd şi ătândumi

ă tândumi tium
tium
    ăunte
ăuntele
le neg
negu
u de
de pe
pe bat
batis
istă
tă..
Vi? Ce intă tebui
tebuiee să şi
ş i iasă
iasă.. Gata, deacu
deacu
      ai ni
niic.
I 
ind,
ind, miam dat seama că
c ă av
aveea deptate.
     tele d e zguă dispăuse. După aceea am tot ve-
i  ·   clipind de mai multe oi ca să fiu sigu.
 a făceam uţin
uţin ai tâziu, î tim ce mă uitam
   ', şi aşa am văzut avio
avionul
nul ieşind din
din nori. Doa

41
 

că acm zura m jo
joss decât
decât îae ş ea ma
maii aproape.
Un ion de vânătoare! Şi venea dept spe noi!
  Spitfe ! am strigat, ungând geamul cu
1

detul. Uie!
Uie! Uite
Uite!!
Ma s-a ezit nmaidecât, ş ne- dat tustei
tust ei
la reasă.
 Ăla nu- Spitfe, ăiete, m-a contazis săul.
E un blestema
blestematt de Messeschitt 1 09, asta e. Un ion
 nemţesc. Şi cooară
cooa ră spre noi, ne atacă. Îdepărtaţi-vă
de eastă! Imediat!

1
Cel mi u  t v  1   v
Cel   1"0
1"0 r r nc d d A Do Doea
Rzb
R zboi
oi n    , ,•           
  I  w •r I   rric
rric
e
e a Bă
ăe
e
gli (94), ·1  t   l      1 '  !  rp aace
Mesrhtt        '    
4
     t    1v
1v n de
de â
âăoae
 l 
 J• 1
1      
   
       
 

Ne-a nşfăcat pe amândoi şi ne-a tras n jos, pe

podeaua compartientului.
compartientului. Dintr-odat
Dintr-odată,
ă, deasupra

 noastră
 noas tră s-a
s- a auzi
auzitt un huruit,
hur uit, apoi focuri
foc uri de mitra
mitrali
li

eră, zgomot de sticlă spartă, ţipete, şuieratul trenu

lui care accelera ncontinuu. Mă ridicasem n

genunchi, vrând să mă uit pe geam, să văd ce se

îtâmplă,
îtâmplă, dar str
strău
ăull m
maa tr
tras
as la loc pe podea şi ma

ţinut acolo.
acolo.

 O să se
s e ît
îtoa
oarcă
rcă,, mi-a
mi-a zis. St
Stai
ai und
undee eşt şi nu
n u e

misca, ai auzit!?
I

43
 

N,· 1•i .       I 1  1   "  ' • 1 1 ' O n j u r â  d -

-e 
c u   r 1 � • I  ,          d   I H' ,   w t · l   m âi
âini e
c j ,   n d 1    1  · .
r o l cj
 

A avut dre
dreta
tate
te c avionul. Peste doar câteva mo
mente, s-a îtos şi a ceut
ceut dn
dn nou să atace. Am au
zit exlozia uei bobe şi răăitul continuu al
mitralierei şi, oată
mitralierei oată c el, tânguirile
tânguirile şi mgetul moto
rului avionului care trecea e deasura noastră. Şi-n
tot acest tim, tenul onea in ce î ce mai reede,
ână când, brusc, ne-a tezit aruncaţi î bezna unui
tnel Tot atuni s-a us frână, zgomotul puternic,
scrâşnit rdu-i tianele Ne-am trezit azvârliţi
 violent unii
unii ntr-alţii, ghesuiţi jumătate
jumă tate deas
deasra
ra
tei, jumătate deesubt. Ţiătul ascuţit al frâ
 bancetei,
 bance
 nelor arcă nu se ai teina.
teina. Străul
Străul a continuat să
 ne ţină strâns lângă
lâ ngă el, ână ce,
ce, îtr-un târziu,
târziu, şuie
şuie
rând şi ctreurâdu-se, trenul s-a orit, iar noi am
răas să zacem lalaltă, î îtuneric eam ire
sia că trenul şi p sagerii lui resira la unison,
gâfâid, îcercând ă se lştească În comartiment
doea un
un îterc dens o beznă desăvârşit.
 -mi
-mi lac tue
tuelur
lurile
ile,, a zis,
zis, străduindu-m
străduindu-m
să-
să-ii ascun groaz
groaz   Mami, cât o să rămânem ac
aci?
i?

45
 

   
       
 pu
pute
teaa gă
găsi
si î cl
clip
ipaa ast
asta,
a, b
bă
ă
e    Sutem n siguraţă aici
Ave pet c   ecuoscători mecanicului
O să rămâă aici cât v f evoie, socotesc eu Să nu-ti I

aci gri, băiete, a mai zis el, aajj utâdumă să mă ridic

şi aşezâdu-mă pe banchetă
Am simţit braţul mamei cuprinzându-mi umerii
Ştia prin ce trec Nu avionul german ă ngrozea,
 nicii ti
 nic tiru
rull de mi
mir
ral
alier
ierăă  as
aste
teaa er
erau
au fo
foar
arte
te pa
palp
lpi
i

tante. Ce mă ngrozea era ntunericul, zidul acela

gros, solid de beznă dimprejur, care se apropia de
mine şi mă cuprindea cu oul
oul Mami ştia că nu su
s u
port nunericul,
nunericul, că trebuia să am mereu o lumină
aprinsă la uşa dormitorului, pe lângă felinarul din
faţa casei Am nghiţit nodul de frică pe care-l sim
ţeam ridicâdumise  gât, dar degeaba
d egeaba Se ridica
iar şi iar, ca işte sughiţuri
sughiţuri de spaimă care
car e nu se mai
opreau.
 E de           eexpl
xplica
icatt mami
mami Lui Ba
Barn
rney
ey
ui p
pc
c     �
�     c
cod
odat
ată
ă
 

 Nici mie nu-mi place, a zis stră l .

Şi-n tim ce
tim ce  spunea asta
ta,, î bez
eznnă s-a zărit o lică iree 
li cărrir
neaştep tată, urm
eaşteptată, portoc alie
flacără porto
de-o flacără
ată de-o
urmată care i-a lu
alie care 
minat
inat fţa
fţa şi zâb
zâbetul
etul,, apoi tregull c o  artin
a poi  îtregu nt.t.

47
 

 Fuez pipă, aşa că a ereu o cutie de cbrit

cbritui
ui
la îdeână
îdeână Swan
Swan V
Vestas
estas .   le ştii,
ştii, alea ccu
u o lebădă
pe cutie
Mia arătato. A zornăit când a zgâlţâito
 Vezi? Sunt bune,
bune, ţi
ţinn mai
mai ult
ult
Pe dată i
i sa dooit frica, şia
şia ştiut
ştiut că va ră-
âne aşa cât tip va
v a arde chibritu.
 Chestia e, băiet
băiete,
e, a reluat străinu
străinu,, că, din cât
câtee
i dau eu seaa, o să stă aici ut şi bine. În lo-
cul ecanicului, eu nu aş mişca din tunelul ăsta
pânăă naş fi convins
pân convins că avionul  şi cred că au fost
fost
două
două,, poate chiar tre
trei,i, cine ştie
ştie??  până naş fi con-
con-
 vins că au plecat Neau vă
văzu
zutt intrând aici, corect?
Deci e posibi să pândească afară, ân ieşi. Dup
cu tia zis, ce intră trebuie să si iasă. Iar ei stiu
' ' '

asa. Necazu e, Barney  zis el, aplecânduse ai

aproape de i, c  chibrit nu durează o veşni-
cie, nici c   estas, iar astea ţin ai
l
ltt    
 / ţ   e' să face puţină econo
              , ei, pa
patru beţe  î af
afară
 

de ăsta, iar ăsta e de

de a pe termate, u? Deci, ma
maii de
 vreme sau mai târziu, va trebui să-l stig, altl mă
ard la degete. Îsă nu trebuie decât să mă rogi să
aprid altul, şi s-a ăcut. Floar
Fl oaree la u
ureche
reche.. Doar că nu
 va i evoie,
evo ie, u, băiete
băiete?? Pet
Petru
ru că stii că mămi
I
mămica
ca e
aici, la el şi eu. Nu eşti sigur Ăsta-i ecazul, băiete,
că îtuericul te ace să te simţi sigur
s igur,, singurel. Dar
tu nu eşti, aşa-i?
 Aş
Aşaa cr
cred
Se uita drept
drept î ochii mei Parcă i insira cu 
cu ochii, c zâmetul. Aoi a sulat î ăţul de chib
chibrit
rit
şi, i-oat,  st iarşi î îer
îeric
ic Nu
Nu-
- plăcea
plăcea,,
dar ca nu cota, oric
oric nu la l de mult ca îaite
ori pe ct m aşteptasem să coteze.
 E băiat ccuraj
urajos,
os, Bar
Barney
ney aall me
meu,
u, a zis mami. Nu?
 Cu sig
siguraţ
uraţă,
ă, doiţ
doiţă,
ă, a răspu
răspuns
ns străinul
străinul.. Fapt
dovedit. Cred c-ar i be să îchidem geamul.
L-am auzit ridicâdu-se şi trăgând geamul  sus.
 Doar
Doar u vre
vrem
m să se ump
umple
le comp
compartim
artimetul
etul de
, nu? Curând, tunelul o să fie îecat de um.

49
 

 Nec
Necazu
azull e c-o să fie aer cs şi o să se acă f arte
s ă fie
cald aici, a zis mami. Dar aveţi drept
dreptate
ate  ăbuşitor
e mult mai bie decât
dec ât plin de fum.
Probabil că stăteam
stătea m aşa de ceva vreme, pe 
tune
tune
ric, fără ca vreunul din noi să scoată vreo vorbă, când
srăinul a zis:
 Trebuie
Trebuie să n
nee omorâm cumva
cumva ttim
impu
pull Ştiţi ce
ce
făceam noi în tranşee, în ultimul război? Mai tot
timpul
timpul când e la război, ştiţi ce face omul? Stă şi aş
aş

teaptă să se înt
întâm
âmple
ple ceva, sperând că
c ă no să se în
în
tâmple. Aşteptarea e întotdeauna partea cea mai
grea Stăteam ghemuiţi în adăpost, speriaţi de
moarte, şi aşteptam să explodeze
explode ze de
deasupra
asupra noastră
următo
următorul
rul proiectil  scârboase drăcii
drăcii mai erau şi
şi
alea. Sau aşteptam „starea de alertă" din primele
ore ale dimineţii.
dimineţii. Tre
rebuia
buia să fim „„
 stare de alertă",
alertă ",
înţelegi, fiin'
fiin' că atunc
atuncii le pl
plăce
ăceaa friţil
friţilor
or ssăă atace.
atac e. La
prima geană de lumină,
lumină, din soare,
soa re, din ceţuri
ceţ uri.. Şi ştiţi
ce mai făceam
făceam uneo
uneori?
ri? Ne
Ne spuneam poveşti
poveşti  ade
sea î î
îtu
tunericul
nericul in adăpo
adăpost
st  cum ssunte
untemm şi

so
 

 m.. A m ea   e poveş, dacă vre. Ce

a cu m
zc, b  ee?
 Doar d c u  aae, ca ae b  bc
cuu,, e,
Barney? a z  nd, ca de obce,  o
l meu.  am,, r 
 am
ea dreae  .   păceau
păcea u poveş
poveşle,
le, dar n
a ce e n  are  crre se perecea cu repez
e  na nag  pra  coor, vrăjo
,  
r ş no,
v răjor
 p ş g r,
r, ov e cu e pu ş ju
,
jungle
ngle ş fo
 a. Bun
Bunc
c a ce- ace ş-  p
 p n
 nee a a
aâ
â de
e pov eş
eş aea, c a eam să cred
cred fiecar
f iecaree cu
    ă se m Z erme. Cua, nu şu
n ş nu 
, dar zea de fec  e daă ă recoare n po
eşe l ş cal, pe  e
e Jack ce Ner, sa n

ec de fo
fo î care ecpa
ecpa ora
oraşuu
şuu Covenry
Covenry câş
a, ar a păcea   nebne. Le făcea cva
 adevăr  ochi m   .
 M  rog,  zs sr  l  bic
răăi    icuul tu nu ci,, şi ori
 nu-i aici ri
 a ăsur
, n cre  -a   t   ăsuraa ccuu e. Da
Darr aş pu
 ă îcerc
îcerc  Să s  e o povese. Dn păc
Dn păcae
ae
 

nu cu piraţi, nci cu insule pstii sau gnomi, ori altele

de flul ăsta. Nu prea mă pricep să entez. Dar aş
putea să-ţi spun o ist
istorie
orie ade
adevăra
vărată.
tă. Ba mai mut  una
pe care n-a mai auzit-o me, niciodată. Ce zici? Î
plac povetle adeărae, ăiete?
 Firet
Firetee căi plac,
plac, a răsuns
răsuns mami, râzân
râzând.
d.
Am simţit, car
c ar ante să ssee tâmple că urmează
 moment jenant
jenant
 Lui Ba
Barney
rney al m
meu
eu îi lac to
tott lul d
dee poe
poeti.
ti. Ba
char mai scornete i el câte una,  cân
când
d  când, a
adăuga
adă ugat,t, îungdu-mă cu suţeles. Şi se pricepe.
Ns din cele adeărate, firete. e spune mciunele
deale lui, ne mai toarnă eori âte-o gogoică, nu,
Barney? Toţi facem asta, cred. -ar trei, evdent,
dar tot facem. În fine, am fi ucoi
ucoi să ascultăm po
 vestea dum
dumital
itale,
e, aşa-i
aşa- i Barne
Barney?
y? Şi cum spui
spu i dum
dum
neata, ne mai trecem
trecem vremea cât ăm chi aici. De
Dejj a
e cam cald i ăueală, nu?
 Prea bine, atci,
atci, a cep
ceput
ut trăn
trănul,
ul, dpă o mcă
pauză. Iată cum sună povestea ea. Mă rog, nu char
char

52
 

 mea. E despre n ac,  prieten farte b, s-ar

te
 teaa spne. Îl cnoşteam mai bine decât oricine alt
 neva.
 Cm l ch
chema
ema?? l-a
l-am
m ît
îtreb
rebat
at
Un oment
oment de tăcere.
 Wiliam
Wiliam Byron, a răspns stră
străinl.
inl. Dar n era n
el li
li adevărat. Nici el n ştia cm ll cheamă. Ăsta
a nmele pe care il dădseră. Pentr priete, era
oar Billy şiatât. Pentr restul, era Billy Byron
 

SFÂRŞITUL PĂRŢII ÎNTÂI

A U MI
MI RĂMS P TR U CHRIT
HRITRI
RI•••
•••
 

p ARTEA A DOUA

B I LLY B YR
YRO
ON
 

 S-ar puea
puea spune, cred,
cred, că-l cunosc pe Biy Byron
ăsa de când mă şiu, a îcepu
îcepu străinl. Am copilări
copilă ri
mpreună, eu şi Bill, aceeaşi sradă, acelaşi oraş,
acelasi orfelina, aceeasi scoaă. Scoala Elemenară
I  1 I

S Jude.
Jude . La capăul
ca păul săzii
săzii Mulbery.
Mulbery.
 Şi Barney
Barney mer
merge
ge la
la S Jude, a exclama
exclama mami.
Aşa-i, Barney?
B arney? De
D e fp,
fp, mergea
mergea.. În fine.
 Măi să ffie!
ie! Ce mică
mică e lum
lumea.
ea. Ciuda
Ciuda,, ei? S Jude.
Sradaa Mulberr
Srad Mulberr.. Parcă
Parcă ne-a
ne- a fs scris
scri s ssăă ne îâm.
îâm.
Acolo era şi orflinau
orflinau'' nosru, pe
p e Merr.
Merr. Puşii din
srada Mulber,
Mulber, aşa  se sp
spunea
unea..

59
 

 Îmi amin
amintesc
tesc de oorlinat
rlinatul
ul ăs
ăsta
ta,, a contin
continuat
uat
mami. Dar a fost demult. Lau dărâmat cu ani î
urmă. S-au făcut case acoo, şiun magazin. Prăvălia

doaei Mcntyre.
Mcntyre. Acum, s-a dus şi aia.
Brusc, pe culoar a îceput să danseze lumina unei
lanterne, iar uşa
uş a co
coartimentului
artimentului no
nostru
stru s-a deschis
deschis
şi s-a auzit o voce:
 Sunt şel
şel de tren
tren,, doamnă.
doamnă. Mă asigur
asigur că
că e toată
toată
lumea teafără.
Lanterna a luminat
lum inat rapid interiorul compartimen
tului, după care s-a oprit  moment pe fţa şi chipiu
ţuguiat al şefului
şef ului de tren.
 N-o să mai ră
rămân
mânem
em mu
mult
lt aici
aici,, cr
cred
ed,, a zis el.
 Vr
Vre
enn ănt
ănt?? a r
reba
ebatt m.  celeate ago
agoe?
e?

  ccred.
red. Până acum n-am vvăzut
ăzut niciunul.
 Câ
Câtt o să mai stăm aici? Trebu
Trebuie
ie să sc
schim
himbăm
băm ttre-
re-
nul a Londra. Ştiţi, nu putem să îtârziem. Mergem
 Cornwall.
 Norocul dtale, ia ră
răsp
sp şef de tren.
tren. O oră,
oră,
poate Cel mut e ca, doă, ă do
do Hier

60
 

al nostru vrea să se
s e joace niţel. Mă îtorc
îtorc mai îcolo.
u vă miscati de-aici.
' I

Şi-a dispărut, trăgd uşa după el şi lăsându-ne

lă sându-ne ia
ăşi î beznă.
 Unde rămăse
rămăsesem?
sem? a ît
îtrebat
rebat stră
străinul
inul.. Eram abia
  ncep
nceput,
ut, nu?
 Eraţi la orflatul din
din str
strada
ada Mul
Mulberr
berr, l-a lămu
 mami.
 Aşa, la orflinat. Acolo m-a lăsat tata, d
dpă
pă m
moa
oa
a maică
maică-,
-, şşii a plecat.  l-am mai văzut de-a
de-atunc
tunci.i.
că-se. Totusi, orflatul ăsta nu eera
'
ra  loc chiar asa'

e rău. Ne-a dat un nume, un acoperiş deasupra ca

lui, ceva de mâncare. Îsă, cam atât. Era ig noap
a iar mâncarea, oribilă. Dar la şcoală era rumos.
neori, ne mai necăj
necăj eau ăştia de la orflat, bineîţe
es. Mucoşii d Mberry
Mberry,, aş
aşaa ne ziceau. Da' eu şi B
B
ici că-i luam  seamă. Ciomegele, pietrele şi alte
chestii d ast
astea
ea.. ăceam totul reună, chiule 
reună, eram puşi la
l a colţ mpreună, ne luam ciomă
geala mpreună. Fără nicio grijă pe lume, aşa era;

61
 

un nătărău vesel, cum s-ar zice.

Mereu i-a plăcut să deseeze;
că d copilărie. Păsări; cel mai
mai

mult  plăceau păsările

păs ările.. Miele
Miele,,
măcăleandri,, ciori. Ştia să
măcăleandri s ă le fcă
pe toate, Billy ăsta. Şi oameni
ştia să că
 că.. La
L a  moment
moment dat,
dat,
cred că-i desenase
desena se pe toţi din
şcoala aia  c
car
ar şi pe pro
pro

sori, care se mai şi uriau
Credeau căşi bate joc de e,
dar nu era adevărat. Doar î
desena
de sena.. ŞŞii de
de la
la şcoală
şcoa lă am ple
îpreună.. Am lucrat l
cat tot îpreună

un hotel, unde trebuia să ave

grijă de cazane, de grădin,
zugrăveam, vopseam, dec
ram  slujb
slujbee din astea,
astea, m
runte. Locuiam  aceea
cămăruţă, sus, în po.
 

Nu mi em oran, ci sclai. Ne-au dat o sgură zi

liberă,  i an. O zi, atât.
atâ t. Am
A m st la Brid
Bridliligton.
gton.
 A t acolo! m strigat. Am o scoică de-acol de-acolo,
o,
de
pe  

Şi -tu 
i mi-am dus aminte de
aminte  de casa noastră
-tui
distrus  bom be,
bom be, ş i de
d e scoic m ea specială,
specială, şi de
utobzu londonez, şi de soldăţeii de tiniche.
-e  l e mai văd reo
reodată
dată..
 Ae multe n comun noi doi, a zis străinul.
ridlinto
ridlinto. . . Frumos
Frumos loc, ei? Aşa cartofi
cartofi prăjiţi cu
eşte n-a mâncat nicăieri n altă parte. Am stat
coo, pe pjă, m-am uitat
uitat la mare şi am tânjit să ăd
ăd
I ea de incolo de orizont. Billy a cules de-acolo o
ată e ignt, neagră şi lucioasă, şi-a zis că e pie
 i orocoasă. Şi char i-a purtat de multe ori
icica l să nu nen e pripim.
pripim.
oroc.
oroc. Dar
Dar
În fi, upă ziua aia liberă, am îceput noi să ne
ndim.  se urâse cu iaţa de slgă la hotelul ăl.
ndim.
săsrăm, da' rău de tot. Pe rmă, îtr-o dumi
e săs
ică, a c noscut u soldat
u soldat n parc, lângă chioşcul

63
 

fa
faarei
arei - mă rog, eu şi Bill
Billyy, amândoi. Solda
Sold a tul ăăsta
sta
cânta  aară. Şia intrat  vorbă cu el. Nea po
vestit
vestit cum a bă
bătut
tut lum
lumea
ean
n lung şin lat cu armat
ar mataa 
Arica, Egipt, o dată şi China Şi noi, eu şi Billy, până
ude ueserăm? Pâă la Bridlinton Bill navea
amilie, eu nici atât Nu ne plăcea să băgăm cărbuni
la cazane, să săpăm în grădă şi să vopsim uşi pe
câiva
câiva golog Ia
Iarr sldatul ăsta nea zis că  arată
primeşti
primeşti ddee mâcare pe
p e săturate, mâncare bună, şinc
şincăă
gra s În ine
gras ine,, ce s mai lungesc, nea olat
olat Neau
dat uniorme şi puşti, neau îăţat pasul de marş
şi cu să trage niţel, cum să lustrui ghete şi in
signe şi cum să ne ţinem raniţa, după care am ăr
şăluit de colo până colo. Dar soldatul ăla din parc
avusese drep
dreptate
tate  â
âncarea
ncarea era buă, se primea re
gulat şi era gratis.
gratis. Iar armata era deo ie de ri mai
bună decât munca din zori şi pânăn seară, chiar
dacă era veşnic unul care zbiera la noi şi ne spu
spunea
nea
ce să ace, dar ai
a i al
ales
es ce să
să n
nuu cem. e ap
apt,t, dac
dacăă
stau ă  gnesc bine, era cam ca la orelinat
 

ar avea mulţi prieteni şi era toţi î aceeaşi oală.

Era aşa, ca o vacanţă.
Pe ură, ntr-
ntr-o
o bună zi ne-au urcat pe ttoţi
oţi n tre
ri, c puştile şi echipaent coplet. Iar peste
âteva ore ne-a trezit ărşăluind pe nişte străzi, n
etul fanfarei, cu oaeni aplaudndu-ne şi flutu
âd steguleţe. Ne siţea ca nişte eroi adevăraţi.
 ră a
a  urcat pe coert
coertaa uui vapor foarte are.
O are aentură,
aentură, asta credea că o să fie. Nuai că
ci nu plecase bine vaporul, că ni s-a făcut tutror
.
 . Şi lui
lui Billy i era
era rău. oa
oarr că eell continua să z
z

escă.
escă. Aşa era el
el  un zăpăci
zăpăcitt ve
vesel,
sel, ereu pus p
pee
e şi pe desenat. Abia de ştia să scrie, Billy al
eu ar, răţioare, ce-i ai plăcea să deseneze!
Vă zic, era pria oară când vedea area. Dar
i-a dorit să fie şi ltima! Ştiţi ce?  îcetează o
ipă să ţi se işte sub tălpi,
tălp i, iar chestia asta ţi ace sto
acul să se îtoa rcă pe dos, ceva e speriat. Vă îchi
îtoarcă
uiţi ce uşurare a ost când, după săptăni îtregi
de mare zbuciuată, ne-a trezit iarăşi pe uscat şi

65
 

iarăsi în mars, chiar dacă si acolo urlau la noi tot

, , ,

timpul. Eram  Arica, Arica de Sud.

Departe tare de locul unde e taică-tu, băiete. Îsă
Africa e aceeasi. Vedeam si noi lumea. Soarele
, ,
 66

rălcea şi totl părea să fie splendid, mai pţin mş

rălcea
 ee şi drerile
drerile de brtă.
 Splendid? l-am îtrebat, edme
 edmerit.
rit. Cum adică?
 Adică, atnci când e simţi be, câd
d -ai
 -ai nicio
g jjăă  pă ume.  Era
ramm  cu
cu t
 tooţi
ţiii  veseli
li   ca  nişte  ci nt
 ntezoi,
eseli nevoie mare  splen di,
di, ce mai? Deci, ajnse
 ăm i-n Aica, asa cm ne zisese solda de la f-
, '

ă Am văzt girafe, lei şi elefa nţi

 nţi,, şi tot fel de
� iae Ar trebi să vedeţi soarele deacolo când

e, mare şi
şi roş, şi e aşa de aproape că l-ai ptea
ptea
c ge c mâna Cm de lpte n-am t  arte, ne-a
  ar să mărş
să mărşălim
ălim de coo până colo, iar am fos î
canţă, iar am stat de
mană Mă gândesc )

cm ce zile  feri

fericite-au
cite-au
t Mâncar
Mâncaree pe sătrae,
lţi prieteni şi soarele
care ţi îcălzea slel
By desena ce apca,
ai mut anim ale,
animale,
 

nsecte şi copaci
copa ci şi lori.
Şi psri, eşte. Vltri
de tot flul. Bucuria lui
cea are era să sad î
ta cortului
I
cortului nostru s s I

deseneze. Ar trebui s-i

 vede
 ve deţi
ţi c a i e t e l e c u de
de 
sene  unel
unelee nu-s decâ
decâtt

despre Aica.
Pe urm,
urm, pân s ne dezmetic
dezmetic bine  era prin
1 9 1 4  ne-am trezit iarşi pe  vapo
vapor,
r, care
care a ieşit cu
 vitez d
d  portul Cape Town şi a p
prt-
rt-o
o spre
sp re cas,
c as,
 trarsâd
 trarsâ d aceeaşi are zbuciuat.
zbuciuat. Mergea acas,
' c î Europa îcepuse rz
rzbou
boull contra nelr
Kaiseru avea o ditaai arata şi intrase cu ea n
Belga. şa c no, ca s- săr î ajutor
ajutor cuţei şi cu
roasei Belgi, trebuia s ne lupt cu e. Şi pentru
asta era nevoie de cât ai ulţi soldaţi, prntre care

1
Împărat", în lb. ger  orig Refre a Wie a I-ea
al Ger
Gerae
ae (1859
(18591
194
94)) n tr
tr ) 
 68

gr oraţ i,i, ai dega ă fart

  oi.  eram î gr fart eră
  ori Gata c statl dgea b a, aşa, airea ta c
   şălitl de colo p  coo, aşa, airea Biy, mai
  I , ardea de eră dar, d-a aş teppta Ca i toţi,
aşte
aţi,  ia
1  at Eram sold ? Îl oea oi pe Friţ, cât ai
h  di palme Ne-am oit o gămadă pe va orl
at o grăma  asta c d  omita
 I  am cât at omitam,
m,
 u să zic  -avea
-avea ici aar sre ce e drep
şi,, pi d  ă, ed ca fst mai bine aşa
   şi
 

Billy stătea mai mult e un

unte
te  aco
acolo
lo nu-ţ
 nu-ţii mai e
asa de rău, zicea el  si de
I I
desea
sea balene
balen e si delin si alte
I I

asemenea. Dar cel mai ul  lăceau albatroşi, i

indcă luteau î aer, lu aroae ără să dea din
arii. Stăteu acolo ne
ne,, parcă aume entu el,

şi utea să-i deseneze  vo.

Mă rog, n-a recut lt i-a trebuit să lase de-o
arte blocul de schiţe, fid de-ndată ce-am debar
cat, am ornit î marş  i elgia. Războiul nu me
reaa bine  asta   spusese. Dar ncă  nu
gea re
văzuse ră nimic cu i noştri. Eram tot  nişte
văzuseră  niş te

70
 

 1    1     e ' I
 vacantă. Mai les
esse li si fără gr iJ" i tot  vacantă.
'

  h    aş e ra  ţanţoş,  rămân ea  n   

1  1 
,  n  ritm, r imul la orice
  u  eşea  n ic i oată  i
 n 
1 ,  1     1 ,  o  i cât  d
 de  e
g r a. 
/    utel  n c e   n ce  i
utel  r se aro  i a d i n i
      I . P · ngă  oi trece au cooaie de amb amblaţe
1 ,  •  ' <   impede că erau li ne
 ne   răn iţ i. Ma i era şi
era
• 1  ·,     e  vâr cu
cu    o b i l ă ş i a l t e  b
 bun u r i , uneor i  
unu
     a un cal l e ga
gatt în  ntrre  i
în s  a t e , ş i  a m i l i i   nt
•      rau  i c  o arele e r
r  , frânte e o
ooo 
 · eelu ş i ş i c o  i i c a r e lângeau. Ţi se r -
   c eeluş
   a, vă jur. Asta  ne-a t  i  t curân ota e
     c şi de distracţ ie. A  m e    ri n
 n sa te  ără si te
sate
1n  ne,  e drumur i mărg ii  de eşuri umlte
 ui ne,
   i i i  e-
  şi catâr . Iar o ată, într-
într-  er că ără
ără aco
ac o
 �  m zărit sut e e tărg i ş i     ie goale, aua te
  adă lângă zi  . De-acu m  cu toţ ii
ii  en tr
t r
  e erau
erau regătite.
a i târziu,  bărăă, B illy a s o s
u,   câ am us   băr
ocul şi a esenat c o şciugele a. Acum n    i

71
 

schiţa gi
girre alergnd sau vulturi îălţnu-se
îălţnu- se către
cer, nici s arele mare şi rotund al Africii, nici bale
nele di
di e
ean,
an, nici albatrosi. În desenele lui vedeai
I

chipul ui soldat rănit, transportat cu ambulanţa,

sau o băt ă
ă adusă de spate, care trage ee funie un
cal sau o acă. Şi-apoi, tr-o seară, a desenat-o pe
fetiţa acea, fetiţa care avea să-i schimbe viaţa pen
tru totena, deşi nici măcar nu ştia cie e sau de
unde v .
T re c  n marş print
printr-u
r-unn ssaat  un lloc
oc nnumi
umitt
Popere, chiar la ieşire
ieşi re d Ypres, î Belgi
Belgiaa  cnd
a văut pe marginea drumului. O fetiţă. Şedea
acolo, c  enchi
enchiii la piept, legăndu-se de a s
s
gură i
i âcid.
 âcid. Am văzuto cu toţi
toţiii cân
când
d aam
m tre
trecut
cut

pe lg ea Era desculţă, tremura de frig şi şi pier

duse oe nădejde. Nu era prima pe care o vedeam
n ha la. Dar părea aşa de sigură pe lume. Billy
a mrş
m rşit
it îainte, ca noi toţi. Apoi, d senin, a rupt
rn şi-a alergat napoi la ea. Sergentul a urla
la el. B nu l-a băgat î seamă. Coloana a ncetini

72
 

� sa oprit, cu toate urletele şi îurăturile sergentu-

    care voi
voiaa să ne continuă
continuă
 druul.
druul. A stat acolo
  ea uitat cu Billy se gheuieşte lângă fetiţă,

 orbeşte şi ncearcă so aline Dar nimic no mai

  e
eaa ali
alina
na
  lly nu sa
sa gândit de două
două ori  a ridicato şi
şia
a
1   so pe braţ
braţe
e
cu venea şi maiorul, călare, zbierând la Billy să
  1  · ' ata şi să trea
treacă
că n
n coloană
coloană Bi
Bill
lly
y stăte
stăteaa acolo,
acolo,
   ,   e cal, iar ofiţerul, cocoţat
cocoţat pe cal, l făcea cu ou
  oţ
oţet
et..
 e ceţi
ceţi îcipui
îcipui ca venit
venit aici, sold
so ldat?
at? se răstea
    I   nchipui ca venit
venit săi
săi dădăci
dădăci pe oaenii ăş
1 . 1 că vrei să salvezi fata, dacă vrei săi salvezi pe
I ,
unci adunăţi forţele pentru cnd o să dă de
1    
 Al
Alun
ungă
găi
i de
de und
undee au ve
veni
nitt Nuai aşa poţi să
1    ezi, pe ea şi alte ii ca ea. Acu laso jos, sol-
      treci
treci îa
îapo
poii î for
fora
aţi
ţiee !
rtare, donule, dar una ca asta nu fac, ia răs
 •     ill
ill îcetiş
îcetişor.
or. O să mă bat
ba t cu neţii, cum ziceţi,
ziceţi,

73
 

 r 
ii tâi trebuie să ucem copil st l un si
 1  cmp
c mpnie.
nie. Altfel,
Altfel, mor
more.
e. Are nevoi
nevoiee de ju
jutor
tor,,
  
 ctor
 ctor,, donule,
donule, şi octor ve, nu  fir
firăă

C  pisoiş,
pisoi ş, onule, o suflă vântul. Nu
Nu ot so
  re mă, nre ttă, e sinură pe lue. Şi
� :  il ăst
ă st e e vină.
vină . Toţi
Toţi r tre
trebui
bui să
să ve o a
aăă
••    ttă şio csă. E nre niic. Ast nui cinstit,
le. Ir noi trebuie să fce cev. Nu putem
 '  ă
ăă
ăm
m de izbe
izbeliş
lişte,
te, nu, omnul
omnule?
e?
s i lut piuitul mioruli. N i zis
s zis nimi
 nimic,
c,
1   el, nici sergentul. Aş că Billy  intrt ir î co
"  ă şi  uso pe ftiţă l cel i propit spitl e
l -.1 e, îfăşurtă  t
t  lui, şi cât  nt dru
cât  ţi n
   pă co
colo, să vorbescă cu e.
lo, n îcett o clipă să
() escă,
tă juşi, totă lue s şezt să se oih
tr ă şi i- ţinut mânţ câtev 
  ill  îtso pe o tră
 e nte. Niste brncrieri u venit si u l  to so
' '

  c î cortul meicl

me icl
iciunul in noi n uit
uitto
to pe tiţ cee, i les
  U . D
Dtorită
torită ei
ei  făcut el ce făcut mi târ
târzi,
zi,

75
 

t   (   ,    
I , 

mereu ne spune
asta. În parte şi din
pricina vorbelor arun
cate î ziua aia de ma-
iorul cocoţat pe cal,
îsăă ma
îs maii ales d cauza
felului n care s-a uitat
fetita la el când si-au
I I

luat rămas-bun n fata

spitalului.  ochii ei era
numai dere si deznă-
dejde. Dacă ţelesese
 be ce
ce-i
-i sp
spus
uses
esee  şi n
naa
fost niciodată sigur ,
t ( f t I  se părea că numel
numelee ei
era Christine Asta-i
tot cea stiut vreo-
dată despre ea. A
desenat-o îtruna, î
săptămânile şi lle
 

 ·  1     urmat, şi i-a scr umele ub fiecre desen.

\�  ceo desen , di  se gâdea şi vorbea de ea
ti  lt, dintrtât era a sigr ce trebuia să facă

  • 
 ea
ea şi
şi pentru toţ copiii ca e, rămaşi orfan
     oi.
V
V  să că tot cei stă
stăte
teaa  puteri,
puteri, ă pnă,
pnă, cât ma
 1c, capăt războulu ş sufernţei.
   1c,
P te curând după ceea ne trezit î prima
nem trezit
I      ontli,  tranee. Ş cu cât vorbim mai pu
1
 
rere ele,
ele, cu tât mai bine
mai bine Cârt
Cârtţele
ţele îşi au locul
   
  ânt, poate ş vieri, da' ăla nui loc pentru
,    n  Să v spu n cinstt, a îce
ceput
put  sa
s a întâm
      a
are
re lu
lucr
cru.
u. Mai trecea câte n proie
proiectil
ctil pe dea
    astr şi trebuia ă ţi ereu cul  cutie,

;   te merească
merească ţntaş.
ţnta ş. Ne era frică, sigr că ne
    Şt
Şta
a că friţi eau
eau ps
ps gând rău ş că că sunt
sunt un
un
 a acolo, la uma o sută de ari de tranşeele
1 tre, de cealaltă parte a tereulu eutr Î au
  vorbd şi râând, ba uneori ma auzea ş
 ică de
deaa lo
lor.r. Dar nu vedem, şi ştia
ştia că nar fi

77
 

 bine să sco
scoate
atem
m ca
cap
pll afară, să tragem cu oc
ochi
hil
l..
Fiin'că as
asta
ta pând
pândea
ea ţintaşii lor. Primul om pe care
l-am văzt omorât, asa a murit. Tin minte că-i zicea
I I

Harold Merton. Un flăcău de optsrezece ani, care

tăcea doar atnci când nu cânta. Îi plăcea tare mult
să cânte. Acasă cânta în corl bisericii. Din
Manchester
Manchester era, ţinea c
c  United. e
eaa şi o voce fr
moasă Nici nu terminase bine de vorbit c el, că
zăcea mort.
că ne petrecea vremea în adăost, fumam
Aşa

Woodbine,
Woodbine, scriam scrisori
scrisori,, jcam
jc am cărţ
cărţi,i, ne spnea
spneamm
iecare po
povest
vestea
ea  ca acma. Bil
Billy
ly făcea desene,
uneori cu noi, si era tare frumoase.
,
frumoase . Si mâncam
,
mânca m to-
cană, tocană şi iar tocană, şi dacă aveam baftă, ppâine
âine
I

c marmeladă. Mareladă Tickler's. Si dormeam,

sa ăcar încercam. Cred că fritii miroseau când
dădea să aţipim, că trimitea
trimitea n proiectil explo
ziv să ne trezească. Trebia, bineînţeles,
bineînţeles, să stăm de
gardă c schimbl, şi-n fiecare dimineaţă, în zori
de zi, eram c toţii pe linia de tragere, ,în alertă"
 

Atuncc  l plăc
Atun plăcaa friţilor l a revă
friţilor  să atace, la rsatul zori-
revărsatul
lor, cn d ra p j umătat îtun ric, p cţur, în
tunric
s o a r e l  c ar
ar   s tă
tătt  a s ă  r ă s a r ă . A ş a  c ă treb u
uaa   s ă fim
fi m  

ata
s ă - întmpinăm
întmpinăm,, cu baontel fixat la ţava
ţava
  me i . Iar
ar   B i
ily
ly   e ra
ra   î tott d e a un a  p ri mu l c a r e i e ş e a
îto
   adăp o s t, prim
primu aşe za pe lin
u l c a r e se aşeza tra-
li n ia de tra-
ee. Pa rcă n ă d ăj
ăjdd uia să viă odată friţii, să dea
o d at ă p  e p t  c
 cuu e i .  
Î nopţle mai întucate, triita
ma i înt triitamm î rcunoaş
e câte o patrulă
pa trulă condusă de un srgent sau
sa u un
un ca
ral Ai noştri trebuiau să iasă di traşee, să
ată terul neutru,
ată
 neutru, târându-s pe urtă
 urtă şi fără
 ciun zgomot, apoi să se strecoar prn baricadel
ba ricadel
e sâmă ghip
ghip ată şi s-şi
s-ş i dea drumul în
în tranşele

amice. Misiunea
amice. Misiunea era
era să-l capturăm pe unul de-ai
r,, s
r s  fie inte
interogat prim au o raţie du
rogat Voluntari primau
lă de om, dar, chiar si-asa, nu voia nmeni să se
, ,

ducă,, a puţin

ducă puţin Billy
Billy, iar lui
lui nci nu-i pl
p l ăc
ăcea
ea romul
rom ul..
Li n-i plăcea decât berea S ofra oluntar de
fiecare   dată, niciodată 
fiecare niciodată   nu părea să-l deranjeze.
 79

„Bily Sntitul"
Sntit ul"  ziceau w, îsă lui nu-i păsa N
era smtit, fireste, toată luma stia asta, n era deloc
I I

 nebn, şi nici viteaz. Făcea doar ce promisese Adică,

să terne
terne cu rb
rboiul
oiul ăla cât mai repede, ca
c a să nu mai
rămână şi alţi copii orfani, aşa cum era micuţa
Christinee di
Christin dinn desenele lui.
Când a sunat fluieul şi m ieşit prima oară din
 traşee, toţi odată, î pârâitl şi răpăitl mitralierelo
mit ralierelorr
şi puştilor care scuipau fc, î ploaia de şrapnele,
şrapne le, î

 bomb
 bo mbar
arda
dame
ment
ntul
ul,, n fu
fumu
mull si n ur
I
urle
lete
tele
le b ă tă
tăli
liei
ei,,
 

y era î untea noastră şi noi, după el. Murea

e ică, la l şi B
B.. El făce
făceaa ereu glue, zicea că
 e î buzunar pietrici
pietricica
ca norocoasă de la Bridgton,
ă o să scape nevăt
nevătăat.
ăat. Da
Dar,
r, d ce 
ăă tăie capl, şşi-o
i-o
 dat şi el se
seaa,
aa, ca noi toţi, că nu prea conta dacă ieşi
ul ori ultiul, dacă alergi sau ergi la pas; că,
ată trecută margea traşeei, dată uns pe te
ul
ul neutr
neutru,
u, doar norocul te ai scăpa
scăpa.. N poţi să
 reşti de gloanţe şi de şrapnele.
şrapnele. Ori te lsc, ori te
colesc. Fie ureai repede, ca Harold Merton, ffie
ie nu.
 

utea să scap fără ncio zgâretură. Putea să te

leg cu o rană uşoară, şiatu
şiatunc
nc erai trs la spta
l ul de capanie, să te petcească. Răâneai acolo

reo câteva zle săţi revi, după care era tris

tris îa-
po î tranşee.
tranşee. Sau putea
putea să te aleg c „ na nasoală",
naso ală",
 rană a grea, şatunc erai tris la u sptal
deacasă
Era totul „î âile Dolui", aşa zicea Bill, şi
războul
războ ul nu se pute
puteaa câştiga
câştiga şi ter
teria
ia odată doar fă-
cândţi gr
gri.i. Trebuia
Trebuia să trec
trecii la treabă
treabă,, pur şi siplu.
Îţi vedea pretenii urind, ca săranul Harold, iar
asta putea săţi dea
dea coşarur, să te şocheze. Dar Bll,
Bll,
de câte or vedea un ostaş rănt, de câte ori perdea
câte un ac, se îdârjea şi ma tare să ooare sa s

prndă cât ai ulţ friţi. Pentru el, altă cale dea
pe capăt războilui nu exista.
Şi sa niert ca Billy
Billy să se al
aleagă
eagă cu o ră
ră gravă î
Bătăla de pe Soe, î octobrie 1916. U şrapnel
î pcior. La spitalul de capanie ia spus doctorului
săl petcească atunci şi colo, ca să se poată îtoarce
 82

I ptă. Cd -a zs că

 e posb, a îcercat
  • ece din spta
spta,, dar a

f   a d  s  nan a p o
o .
 or -a zs că- tr
 i  acasă, că rana e
ă, adâncă ş perc-
1)  ş că e nevoe de
I aent a n spta
   ărat. Ş c asta, basta
 că By a zăct o
 e n spta dn
 ga, o cas are, a
� M   Ss
Sssex
sex er
eraa  cu

c.
oare î parc de sb
 ·  ş ebede pe lac.
     tot t ăsta ş dorea să  se vdece
vdece pc
pco
or
r ma
 'ede. A desenat căproaree ş ebedee, a desenat-o
  ş
ş pe Chrste, ş-a desenat preten,
preten, ca să- an
l scă de ce treba să se îtoarcă î tranşee
 

Câ adora chpul micuţei Chrste  apărea

î  vis . Voa să se ntoarcă pe front, să se ntoarcă la
prietii lu Aici ăştia erau acum fami
famili
liaa lui, s-

gura   care o avusese vreodată, si voia să fie alături

,

de ei.
 

Dpă o ună şi eva câd Bi sa tors în sfr-

Dpă
:    fro nt
 nt mţi dintre rietenii i nu mai era
J o  r useră pin îne cări g ee cât fusese e
 I ' a   O muţime dispă
dispă sră  uriseră sa era
 ·       Chiui cae s ştesesră ş� din sin 
1 
  p măta
mătatete din no
din  nou u  i fa
f a iie Şi Biy sim
 e n mi vi
 via
a 
i.i. Trebuia răas acoo, să
Trebuia s ă i răas
1  rij ă de ei, în   să zaă pe  a d spita, î
l ăa e acasă. Locu ui era  oo c i.
i. Pţi
P ţi
•   '  ţin  începu s   n  mai  te doar petr
  a Ch
Chisine ci şi pe  pienii ui ăia car
 85

mai răăseseră. Şi nu voia să-i mai ărăsească vre

odată, fie ce-o fi.
Astfel,
Astfel, î iar
iarna
na lui 19
1 9 1 7, lângă P
Passc
asschend
hendaele
aele a fost,

când Billy a ost

ost iarăşi
iarăşi răni
rănitt  de data asta  glonţ î
 braţ  şi au îcercat iar săl trimită acasă, î Anglia, la
un sital
sit al coresunzăto
coresunz ător,
r, a ieşi
ieşitt ur şi silu
silu din cor
tul medical, noaptea, când nu era nimeni
nimeni î reă,
re ă,
şi s-a ntors la rietenii lui Când nu l-au mai găsit,
doctorii au presuus că dezertase Poliţia militară a
lecat imediat duă el,
el, să-l aresteze.
aresteze. Şi l-au găsit ână
la urmă, î locul ude ssee aştetau
aştetau cel
cel ma
maii uţ  î
tranşee, cu ai lui Or, nu rea poţi să arestezi  o
pentru dezertare,
dezertare, cân
cândd ezi că
că a dezertat îaoi pe li
 nia ronului, nu? Aşa că l-au lăsat ude
ude era

Lile receau şi lui Billy arcă nici nu-i mai ăsa

dacă trăieşte
trăieşte sau oar
oare.
e. Dacă
Dac ă era vreun răt căzut
căz ut î
teritoriull neutru, se ducea şi-l aducea îaoi. Dacă
teritoriu D acă si
tuaţia era diserată, de ildă friţii îcercau să treacă
de linia de aărare îcercuiască, Billy coninua
aăra re şi să-i îcercuiască,
să lute, şi la fel şi rietenii lui. N-avea de gând să-i
 86

ase să câti, chia şi-atci câd lucrurile erg

chiarr şi-a
 rost, câd dădeau, o vr câştiga. În
că vor câşt
e, see că 
vr
 ri
riă araa  u rm ăt
ăar ra  pe un de va
oaree  ra 
ătoar  v a pe lâ gă
lâgă

Cambra
Cambraii, p
proap
roapee de  caal ni
nigabil, d
dacă
acă bie-i
bie-i
 in
inte
tesc.
sc.   Se î torsese rata - acu
torsese r acu no a, noi
 câştig a,
 noii câştig  noi
aainta. Îi pu
 seseră p goană, sau aşa ne chipu
puseseră
 Dar ritii u se da bătuti usor. Orice s-ar zice
 ' '

sre ei,  lucru a văţat î războiul ăla  că su

sutt
 el de curoi ca noi. Da, se retrăeau, dar, la cel
 ai ic prile j, se oprea
oprea şi luptau.
În fe, îtr-o dieată ne-a trezit că ne-a -
,

oit de-a biela Ne ţieau î şah

şah.. Cu fc de i
 aieră Nu puteam să naintă, dar nici să e
rae i-auci, Billy zice că re evoie de doi oa


e ni să viă cu el, iar oi,

oi, ătilalţi, să răâne pe loc
� să-i acoperim cu curi de armă
ar mă Să se ducă ei trei,
trei,
„ să-i aranjeze
aranj eze pe
pe riţi"
riţi " Şi exact asta a făcut. Billy
Billy
titu s-a ăpustit spr
spr  i, îsoţit
îsoţit de ceilalţi doi, şi
 va, au scăpat atii. Cât ai clipi, au aruncat
obe, renade, î ral nemţilor i mitraliera a
 87

îcetat să mai tragă. Şi, ce să vezi? Friţii aruncă pro

sopuP. Ridică âinile î aer şi se predau vreo două
zeci, treizeci, azvârlindu-şi puştile cât colo. Zeci de

prizonieri am luat n ziua aia, şi n-avea niciunul

 nici
 nicio
o zgârie
zgârietur
turăă ă
ăca
car.
r. A drac
draculu
uluii e, pardon de
expresie, doiţă.
Dar mami nu a zis niic. Judecând după ritul
respiraţiei, i-am dat seama că adormise. Şi ie
i-era so, îsă mă forţam să stau treaz. Voiam ne
apărat să aflu ce s-a îtâmplat până la ură cu Bill
din povestea străului.
străului. De-acum,
De-acum, bezna
be zna din copar
copar
timent nu se ai deosebea cu niic de aceea d tu
 nel, îsă asta nu mă
mă mai supăra.
supăra.
 Cred că ma
maii doar
doare,
e, i-am zis.
zis.

 ei să
să ai aprind un chibrit, Barney?
Barney? Sau acua
acua
ţi-e bine?
 Cre
red
d că da.
De apt, uitase de-a binelea de îtuneric.

1
O expresie di box, care înseamă că unu
unull dintre sportivi
rennţă
rennţă a ptă
ptă (n. tr
tr ) 
 88

- Ce zici să ter p ovestea, băiete? as ra so

'
,

rezesc e mămica.
- Dar Billy na p
 p ncio medalie P tru c a fă

t?? lam treba

t trebat.t.
- Ba a p r, şia conua stăul PCvesea .  Şi nu 
 a sngură .  Îi tot dădeau medalii  Cu Ziceau şi pri-
 eni ui nu trebuia decât să strnute B
, By că
că i si d
 ,

au o medale. Glumeau e socoteala h1i şi ueori 

I au ră
rău
u de tt peste picior. Dr el nu se SUăra, idcă
sfletului, erau mâi de el, en
� a c,  adâncul sfletului,
   c era unu
unull deai r şi n
nu
u se refcea r  altceva,
cât fim ar f câş
a. Ş ciar a devent ce
 ebru
bru.. au da
datt de ma
maii

ue ri za a gazet.

C  mai  uiau ziarele
âd rimea Bily  me
dalie! Dar el nu lu în
semă c dn tae as
ea, i nici amici lui
 

Arata a vrut să-l îainteze n grad, să-i dea o

tresă, să-l acă frtaş. Dar el n-a vrut. Le-a zis mul
ţuesc uos, dar lui i e bine aşa, soldat simlu, ca

prieteni lui. Medalii

Meda lii îsă i-au tot d dat,
at, fie că-i plăcea
sau nu. U�o
U�ori ri pentr
pentru
u căşi savase  cama
camarad
rad de sub
fcul amic. Iar odată, când nu erau dest
destui
ui branca
brancar
r
dieri să-i care pe
p e rii grav,
grav, şi-a dus î spa
spate
te un pri
eten, cale de trei ile , poate şi mai mult, până la
1

spitalul de capae, sub o ploaie de bobe. Şi pen

tru asta i-au dat edalie.
Dar Biy nu pentru edaii făcea tot ce făcea. El
nu voia decât să se terine odată, să scape de uni
formă, să bage cărbuni n cazanul de la hotel, să
doară n cămărua friguroasă din pod şi să dese

neze. Hotelul ăla, pe care  ur

urâse
âse aşa de tare, i pă
rea acum o bucăţică de rai. Voia să uite de upte şi
tranşee, de micua Christine de pe arginea druu
lui, de tristeţea din ohii ei. Voia să
s ă nu mai trebuiască

1
O milă terestră este egală cu 1,6 km (n. tr.)
 90

să se gândească la prietenii lui că

căzzuţi la pământ, la
ochii lor goi aţintiţi spre cerul pe care  nu-l mai  ve
dea . N u-i  mai  păsa  dacă  tăieşte  sau  moare. Era 

doar obosit, nespus de obosit. Cu toţii era. Viam

ă  se teri ne,
ă  ne, să fie
fie  pace. C
Cuu cât mai repede, cu at
atât
ât
ai  bi
bi ne  nttu  micuţa  C h
 ne  pe n  histi ne
 ne, pe n
 ntt u  to
 toţi osta
ta

i,i, pentru noi toţi.
De asta a făcut Billy ce-a
ce-a făcut î ziua aia de sfârşit
e sep
septe
teb
bri
riee 19
1 9 1 8  cu doa
doarr cât
câteva
eva să
săp
ptămâni îa
te să se termine războiul,
războ iul, desi, fireste, el nu stia asta.
' '
'

 n ştia precis când se v terina, dar toată

Nen n
Nen
tiaa dej a că pacea u mai putea să târzie mult. 
ea şti t. 
 nic   î n 
Arata  era  zil nic  n  mis
isccare, ie
'
iessi  nd
'
nd  di  tra n
 nsseele 
'

de stă
tătuse  îpotmolită
tuse tă a
 attât
âtaa aar de vre
eee, ava n
 n--

ând prett
ând rettdeni,
deni, şi pretu
pretutinde
tindeii friţ
friţiii se retr
retrăgea
ăgeau.
u.
S-a îtâ
îtâplat
plat lâ ngă un sat
un sat n
nit Marcoin N -am
fost  iciodată  sig ur  cu  se  o
ossteşte
te,, oi  îi  zic
iceeam 
Marcong ".
Ma ". Ăsta-i ne
neca
cazul
zul cu n
cu nele
ele  străe  ace
i, b
 beelg ie n
 nii
ii,, e
 eii nu-şi pro n
 nu u n
 nu nţă
ţă  nuele ca oi, ceea c
 cee,
dacă stai să te gândeşti, nici nu-i aşa de ciat. Î fe,
 

By şi noi, restl, îcercam să captrăm

captrăm sătcl
sătcl ăst.
La mom
moment
entll ăla n şşa
amm că nemţii
nemţii stau be pe pozi
po zi
i, î ee şi pe cae su ce mai răsese
răsese dn
d n ele.
Şi s-au pu pe noi cu tot ce a  miie
miiere,
re, puş
puş tot.
Un au căzut iediat, resl ne-am adă
adăpot
pot Mai p
n B
B, e
eşte
şte.. El s-a
s -a tâât înte, până de-a put,
şi- arcat grenadele
grenadele,, nimernd
nimernd mitrera.
mitrera. L-au rt
rt,,
ar el n s-a dat bătut. Însufleţită de exelul lui,
 

ntrag a  compaie  s-a  auca       pă .  Mulţ 

i   
murit î  zua aa, ş a fst g roazc . Îodeau
na es  
Să n-
n-ascullţ de ă
ascu ce-ţ zic alt
ăa c altcv, b et
etee !
Dar bătălia nu se ermnase îc. Tbuia să tr -
 m aana
nalu
lull na vi
 viga
gab
b,, ca 
ca să  ue  fţ d e  pe -
să a j ju
   cllalt .  Ei răg eau î  Billy to imp
l, î să el n-i 
 a  î  samă  v dea  de  traba  c  a v ea  de  f ăc 
mă   Îşi  v 
A  za scâdui de-a latul caali,  să că  
soi 
 

de od, să trecem şi noi. Trăgeam

Trăgeam ntruna,
ntruna, îcercând
să ne ferim capetele cum uteam mai bine. Şi-aşa am
traver
traversat
sat canalul  pe scândurile
scândurile lui
lui Billy. Dar friţii

îcă nu se dădeau
dădeau bătuţi. S-au repezit la noi
noi din toate
părţile, ca să ne frţeze să ne retragem.
Bill, nici să n-a
n-audă
udă de retragere. Aşa că am stat pe
loc şi-am rezistat. Billy a mai fost rănit de două ori,
dar nimic nu mai putea să-l oprească. Era hotărât să
termine războiul chiar acolo, de unul singur dacă era
 nevoie
 nevoie,, să isprăve
isprăvească
ască cu
cu el o dată pentru
pentru totdeauna.
Omorai sau erai
erai omorât  la asta se reducea totul. Iar
ei erau duşmanul. După război, poţi să discuţi ce e
 bine şi ce e rău, dar î miezul lupt
luptei
ei,, sol
soldaţ
daţii
ii nu-şi p
asemenea îtrebări.

Când se termină
termi nă o bătălie, îsă, ei bine,
bine, lucrurile se
schimbă. Iar bătălia aceea se termase. În jurul nos
tru zăceau morţi şi răniţi, unii flăcăi de-ai noştri, dar
cei mai mulţi de-ai lor. Atunci te uiţi la ce-ai făcut.
Victoria era a noastră, dar nu ne simteam victoriosi.
I 

Aşa e mereu. Nu te bucuri. N-ai un moment de

 

riuf u simţ decât uşurare. Trăiam

Trăiam Cel
C el puţn de
ocamat
ocam ată
ă Scăpaser
Scăpaserăm
ăm cu viaţă.
Luaserăm prizonieri mulţi, peste treizeci, dacă ţi

, , ,
ine minte. Erau sfârsit de oboseală, morti de
oame, arătau ca nişte stafii Da' nici noi nu cred că
 am mai
ma i arătoşi. Ofiţe
Of iţerul
rul i sa predat lui Bill
Bill,, a sa
1 at şi ia ntins pistolul. Ştia, la l ca noi toţi, că
 ly câştigase lupt
lupta,
a, aproap
ap roapee de unul singur.
singur. Iam
I am
at
 at din
di n cap pânăn
pânăn picioare, să vedem
vedem dacă nau
e, grenade ori cuţite ascunse. Nu aveam nimic
 le spunem şi nici ei nouă. Leam dat ţigări. Nu
  eau băie
 băieţi
ţi răi. Tineri, unii dintre ei, nişte băieţan
băieţ an
 Tie
 ra si
 milă de ei. Se lăsase o liniste
, adâncă, li
ea e dup urtună.

i-atunci
i-atunci vedem apărnd
apăr nd din ceaţă un iţ, la vreo
ăzeci de iarzi 1 de noi, nu mai mult, cu puşca î
ă, dar nu îdreptată spre noi. Din sen, omul se
ta
tarc
rcee şi o ia îapoi
îa poi.. Billy  strigă să se oprească, iar

1
U iard este egal cu aproximativ  metu (n. t.).
 95

el se execută. Erau deja vreo şase uşti ndreptate

sre el, dar Billy ne zice să nu trae. Cu pistolul
ndreptat spre el, i ordonă neaţului să arunce

puşca, făcându-i totodată şi sene n sensul ăsta.

Dar omul nu i-a dat drumul. Stătea aolo, parcă nă
ucit. Un ins ititel, cu capul descoerit, fără chiiu,
şi cu unifora mânjită de noroi. Stătea acolo şi se
uita la noi sau, mai derabă, parcă rin noi. Se ve
dea e faţa lui că aşteată lonţul. Îşi dă ărul ne
ru de e frunte cu dosul almei şi se ndreată de
s ate, cu uşca la picior. Nu voia s-o lase, iar noi
sate,
era reătiţi să-l puşcăm. Şi-atunci l-a auzit
e Billy zicându-ne:
 N. Nu-l pu
puşc
şcaţ
aţi,i, fraţi
fraţilor
lor e
est
stulă
ulă oarte pe

ziua de azi. I-am bătut. Se ducea acasă, lăsaţi-l să

meară acasă. N-o
N -o să traă
traă î noi, nu acum. Războiul
s-a termat, si stie si el asta.
' ' ,

Şi se îdreaptă sre
sr e el, striându-i:
 Du-t
Du-tee acasă,
acasă, Fritz,
Fritz, s-a terminat Războiul
Războiul s-a
s-a ter
ter
minat. Pleacă, naite să mă răzgândesc.
96
 

Apoi ridică pistolul î aer şi trage, voit deasupra

capului soldatului. Neamţul dă dn cap, se uită la el
 moment,
moment, două,
două , lasă puşca jos, se îtoar
îtoarce
ce şi pleacă,

iar noi ne uităm după el, riciţi că nu l-am omorât, fi

indcă ştiam toţi că Bill
Billyy avea dreptate, că nu ma
maii avea
rost să omorâm
omorâm îcă unul. În ochii noştri,
noştri, soldatul
sol datul ăla
care plecase, care se ducea acasă
acasă,, îsemna uunn singur
lucru  că războiul se terase şi că vo
vom
m pleca şi noi
acasă, cât de curând.
Billy s-a aplecat şi a cules d ţărână cartuşul gol.
 E ultim
ultimul
ul pe care-l mai trag î ră
război
zboiul
ul ăsta, a zis
el. Şi n-a ost la mâe, n-a omorât pe nimeni. O să-l
ăstrez ca amntire.
Pentru israva din ziua aia, de a Marcog i-au

dat lui Billy „Crucea Victoria", iar asta nu se oferă

ra des. Mulţi dintre cei care o primesc sunt deja
morţi, ucişi
ucişi î luptă. La drept vorbind, şi Billy ar fi tre
 buit să fie mort. 
să,
să, după cum spea şi el, aave
veaa pie
tricica neagră de pe plaja din Bridlington, aşa că
norocul era de artea lui. După vreo lună şi ceva î
 98

spital,
spital, era iarăşi sănătos tun
tun  mă rog, pe cât se pt
ptea.
ea.
 rămas cu un şchiopătat. În ine, iatăl peste ceva
săptămâni, sănătos şi erchezuit, la Patul

uckingham, săşi primească medalia. Care i ost

săă î piep
s pieptt de îsuşi Regele Geo
George
rge al V
Vlea
lea..
Regele ia spus că e un mare ero, că ţara e n
ă de el. Dar Biy ia spus regelui că se îşală.
- Ca să
s ă ii erou, domn
domnule,
ule, trebu
trebuie
ie să ai cura
curaj,j, i eu
am st mai curajo
curajoss decât restul.
săi
A vrut să i mai spă şi
ş i că
c ă no ăcuse pentru eg
egee
  Ţară, ci pentru micuţa Chr
Christi
istine
ne şi pentru prit
pritnii
  . Să se te
term
rmn
nee odată războiu, numa
numaii la asta
asta s 

se. Dar na avut curul săi spună regelui sa.
I )pă, şia doit îtotdeaa săl fi avt.

Străinul a amutit. Mami îcă mai dormea,  a

,

am respirând lângă mine. Dar acu, că se ti

ase po
pove
vest
stea
ea  sau aşa credeam , a simţit iăşi
ânsoarea
 ânsoarea zidului
zidului de bbeznă.
eznă. oia să mai ascl,
ascl, să
   de îtu
îtuner
nericul
icul d j ur.
- As
Asta
ta a o
ost
st tot?
tot? la
lam
mîîtreba
trebat.t.
 99

O flacără neaştptată a lunat compar

comparentul
entul şi
cpul străinului. Ţinea chbritul sub bărbie şi zâm
 bea pe jumătate
jumăta te

- As vre
'

reaa eeu
u, ăiete Tare mie teamă că au mai
fost si altele, mute Iar noi nu mai avem decât trei


chibrituri
 

SFÂRITUL CELEI DE-A DOU PĂRTI

. 

A U MI M S TRE CHIBRTI

MI M IBRTI.••
.••
 

p A RT E A  E I A

 A C Ă P RIVLE

  P U T  A S   D
D

 

oe , a zis srău cetişor,

 Cred că mămica ta oe,
1edu-se
1 edu-se spre
spre me.
me. N-aş vrea s-o trezesc.
 Nu dorm, i-a rspuns , deschizând och.
och. 
 zit
zit  ecare cuvinţe
cuvinţe.. Foa
Foarte
rte bună
bună poves
povestea,
tea, î ciuda
ciuda
 ietui. Dar n ne-ţi zis e s-a tat
tat cu By
By

 a, prietenu ditae, după terminarea războiuui.

Chibritu era pe sfârşite. Străinu -a scuturat
nă
 nă s-a stins, iar compartimentu s-a cufud
cufudat
at ia
şi n tuneric.
 Aun
unge
geaam şi la asta.
asta . Dar
D ar voia
voiam să  mă asigur ă
m să mă
 doreaţi amdoi, ca să nu vorbesc ssing
ingur.
ur.
 105

 Cât o să mai st
stăm
ăm î tune
tunelul
lul ăs
ăsta,
ta, ami?
ami? am î
trebat, fidcă bezna îcepu
îcepuse
se din nou să mă apese.
Odată stins chbritul, se făcuse aşa de deasă că pu

teai s-o tai cu cuţitul.

cuţitul. Şi ştiam că nu ai st decât trei
chbrituri.
 Cât?
 Până va trece orice pericol, bănuiesc, i-a răs-
puns ea. ionul ăla nu ne poate face niciun ră
rău
u aici,
 nu, Barney? Suntem î deplin
deplinăă sigura
siguranţă,
nţă, a adăugat,
 bătându-mă uşor pe ă. N-am dreptate, doule
doule??
 Mai
Mai sigur de-atâ
de-atâtt nu cre
cred
d că ssee poate,
poate, a zis el Nu
prea
prea mai sunt locur
locurii sigure, zile
zilele
le as
aste
teaa  nu n
Coventr, dacă mă-nţelegeţi.
  vă conazi
conazic.
c. Şi tăticul
tăticul lui
lui Barney
Barney a luptat
luptat î

ultiul război, ştiţ

ultiul ştiţi?
i? Nu-n tranşee, ca dueata
dueat a ori ca
Billy ăla. El a fst î Palesta. A fs
fstt cu cai. Se pricepe
la cai. Nimeni nu putea să-l strunească pe Jack cel
Negru
Negr u ca el. Se pr
pricep
icepee la cai, nu-i aşa, Bar
Barney?
ney? A cres
cut cu ei, a muncit cu bucul la cărbu. A primit şi
el câteva medalii. Da'
Da' nu Crucea
Crucea Victoria,
Victoria, ca prietenul
 106

dutae. Îsă leam perdut  bo

boarda
ardaent,
ent, odată
cu restu. Nam savat decât hanee de pe noi ş ate
câteva mărunţşur dn vaza de deaspra capuui

dmitae. Dar am scpat cu vaţă, ş nus muţ n

oventry care să f
f  avut norocu ăsta.
 A sta e far
farte
te adevăr
adevărat.
at. u cred să şşte
te careva si-
r câţ au murt. Câteva ii, cu sranţă.
 Nc nu ve să
să ă ândesc. Ha s nu a
a vo
vo-
-
   de asta, bne? u vrem să nec pe
pe băiat, nu?
ec, Bly ăsta, ce sa tâmpat cu e după ce sa -
s de a războ? Ude acum?
acum? Sa oat iar
iar,, ca tăt
tăt-
-
 lu Barney? Na vrut să las, ştţ? Are peste
atreci. E prea bătrân, am zis, dar nu a asctat.
Iam auzt vocea tremurând, a auzito desch

 nd geanta şi am şut căşi �coat

nd �coat ba
basta
sta.. Cred că 
 ut şi strnul, findcă şa reuat edat povestea.
 Biy a vrut s se îroeze, bn
bne
enţe
nţees
es,, dar nu
au dat voe din prcina picoruu etea. Răne
astea vech nu se vndecă nciodată pe depln. Iau
spus că e şi prea bătân, aşa că au decarat inapt.
 107

A mai încercat de câteva ori, le-a arătat Crucea

Victoria,
Victoria, Medalia
Medal ia Militar
Militarăă 1, Medali
Medaliaa pentru Conduită
Co nduită
Exemlară2 toate medaliile Dar ei nici
, nici n-au vrut să

audă  L-au refuzat Şi vă

audă necăit pe Billy
vă zic, asta l-a necăit
mai rău decât orice i se întâmplase înainte Şi pe
bună dreptate era suărat, credeţi-mă; fiindcă avea
mai multe
multe motive
motive să se roleze, decât
de cât orice  tara I

asta, pentru că,  ochii lui Bill, de vină pentru răz

boiul ăsta era numai el
 Cum adică? a tr
treb
ebat
at mami e ce să
s ă fie va lui?
E vina ticălosului de Adolf Hitler
Hitler, stim cu totii
,
toti i asta
asta 
,

O vreme, străinul n-a răsps.

 E foar
foarte
te adevăr
adevărat,
at, a zis el  cele din u
urmă
rmă Şi-aici
Şi-aici
e necazu Dar mai bine să vă sp ce s-a tâpat,

cum de-am ajuns să stăm în tunelul ăsta, cum de-a

pornit războiul
războiul şi ce amestec
amestec a avut Bill.
A pă
păru
rutt să se gdea
gd ească
scă 
 delngat la
la ce urma
să spă, apoi a continuat:

1
Miltary edal, M
Miltary M (n. tr
tr ) 
2
Dstingush
Dstingushed
ed Conduct Medal, DCM (n tr
tr ) 
 108

 E bne
bne după
după ce sa terat ultl războ sa
sa ter
dovedt că Bly Byron era cel ai decort soldat d
Arata Brtancă; un  a re erou cre făcuse asta
 are

-asta. Sa scat o dta tevatr

-asta. tevatr î ju
jur
rll li dar
da r el nu
oia decât să fe lăsat î pace. ,,Vteaz tre vvt teej i "  i
 uneau ar
arele
ele dar
da r el
el şt a că  e
şta e că teji
teji nu se ai
orseseră acasă ş nu prseră nco edale. Lau
La u
gat să pă şi el uărul să ducă scril Ostaşulu
ecuoscut î Catedrala Wst 
 nster cu Regele e
 nster
 ă ş su b och
och  a sute de  de oaeni. Toat
oatăă arata
 st ândră săl  vadă ărsă
ărs ălund cu edalle î
  ept
ept tot regentul to prete lu. Dar Blly nu era
eoc mândru. Nu se gândea decât la cum fusese
oo la ucdere ş oarte. Şi ulte d jurul lu 

 teau
teau de asta. De câte or edea un soldat ori un
stra ă fără pcioare orb
arnar cerşd la colţ de straă orb
 amândouă de câte or vedea o mee î negr
vedea
ecând pe lângă el ş amte tot ceşi dorea să ute
A a răas  tp î artă
artă penru că era f
la
l pără seasă. Dar pnă la ură
a lui ş nu voa so părăseas
 109

a hotărât căi vremea să meargă mai departe, nsă

toate ziarele, toate interviurile nui dădeau pace
Arata a tot îcerc
îcercat săl coingă să rămână, dar
da r el

se săturase
săturase Şia predat uniorm
uniormaa şia plecat A păstrat
doar câteva suveniruri A strâns niste măruntisuri
' ' '

deale lui d război, pe care lea ascs îto cutie

deale
are de biscuii; oze cu amicii lui, edaliile, pie-
tricica norocoasă, pistolu
pistolull pe care il dăuse ofiţerul
 neamţţ î ziua aia, după Lupt
 neam Luptaa de la Marcog, şi ca-
ca-
tuşull gol Erau nişte
tuşu nişte lucr
lucruri
uri de care nu voia să
s ă se des-
partă
part ă Aproape
Aproa pe că ci nu se uita
uita î cutia aia de tablă
Voia să uite si săsi
I
săsi vadă de viata lui Dar î acelasi
I I f

timp voia şi săşi atească. Şia luat şi caietele cu

desene, iar astea eau doldora de atiri
 

S-a dus îapi la htel, fiindcă era greu să găseşti

 sluj bă
 bă şi rice uncă era bă, car şi aia de la h
e. Dar a descperit să se îchisese. Auzind că ar fi

de lucru la  frică de aşi din Cvent

Cventr,
r, s-a dus
s el si

si   a a vu t no
,
roc.. A   î -
noroc

cercat să-şi vadă de

de treab,
ar că răzbiul nu-i mai
 şea din cap  i
iag
agi
ile
le,,
mtele,
mte le, irs
irsurile
urile,, tris
ea. La fl ni s-a ntâm
t tuturor ăstora care
 st la răzbi. Nu uiti.
 pţi să uiţi.
uiţ i. V
Vrei,
rei, dar nu
ţi. Billy stătea npţile tra

-�
 o vedea cu ci 
ţiiţii pe 
  a aceea. Uneri se trezea
stdu-ii numele cu glas tare:
stdu-
Cristine, Christine" O de

-
a adese, şi-n tiul ăla se
eba ce s-o fi ales de ea,
 111

dacă supr
supraavieţu
vieţuise
ise şi dacă-şi găsise
g ăsise un loc un
unde
de să
stea, pe cineva care să aibă grijă de ea Se străduia
să nu-şi deseneze amintirile din război, colindând

în schimb străzile din Coventry

si
, schitând
, chi-
puri de oameni, de
�
copii, catedrale, pisici
şi porumei. Mai ales
porumbei îi
îi plăcea să

� . 4
deseneze. Dar chiar şi
aşa, şezând  faţa cate
dralei, înconj
înconj urat de p
po
o
t l ' ( I rumbei, se mai întâm
întâmpla
pla
să se treească desenând

 tanc, o mitralieră ori spi

tal ul de c amp
ampani
anie,
e, fără
vreun motiv anume Sio
,

desena mereu pe Cistne,

micuţa
micuţa Christine
Christine  Parcă nu
se putea abţ
abţiine
ne
 112

La brica de maş
maşi
i s-a răspâdit, fireşte, v 
 b  că
l
 ly
y Byron
Byron era un erou de ră
război
zboi   văz
văzus
us a
oza îtr-o a
azetă
zetă Şi-o vreme
vr eme,, ast
astaa -a făcut i 

eitt de ceiaţi Ma
ei Majori
joritate
tateaa muncitorior fs
fsee e ră Ia
zoi
 zoi şi voiau să uite de e, dacă se putea. D,  t ă
voiau
au
au trec
trecut
ut pes
peste
te aptu că unu dintre coegi p ise
Ccea
Cc ea Vctoria şi au îţees că B nu voia dec  t săi
îţees
  ă de treabă şi să ducă o viaţă ştită, nu pre  ea
ştită,
a păsat de medaiie ui. Şi B era muţi t
 t  ş  
T ce-şi dorea
do rea era să fie ăsat î pace.
 

Au trecut ai, si fie că mucea, fie că era acasă, î

,

cămăruţa lui, Billy se gâdea tot mai es la micuţa

Christie. Supravieţuise? Ce se ntâmplase cu ea?

Trebuia să afle,
afl e, trebuia să ştie. Nu-i trecuse
trecuse ic
icio
io clipă
clipă
pri mte să se îtoarcă pe câmpurile de luptă din
Franţa şi Belgia. Nu voia să le mai vadă. Dar ştia că
sigurul loc de ude putea să-şi îceapă cercetările
era acela udeo
udeo văzuse ultima oară
oar ă
Şi uite-aşa, î săptămâa de cocediu din vara lui
1 9 24, a plecat î Belgia,
Belgia, la Ypres, î căutarea spitalu
lui de cap
capae
ae di Poperghe,
Poperghe, de, cu ai î urmă,
urmă,
o văzuse
v ăzuse ultima dată pe Christie
 

S-a pla
platt pe străzie
străzie pietrte,
 pietrte, a trat î caenle,
caenle,
tând-o
tând -o pretutinden
pretu tinden ud
udee se oprea. Dar ireşte că
că
a n mai era acolo. Şi nci spitalul de capanie. B ily
şi amitea precis unde sese. Oraşul se recn

 ia
ia Nimc
Nimc nu mai arta
ar ta la f
f,, cu excepţa
excepţa pieţei 

centru şi a cafnelelor.
cafnelelor. Oride mergea, arăta oa
ilor desenele îăţişând-o pe Christe. A colinat
oate satele d jur
ur,, îtrebând dacă ştia
ş tia cineva o i
iţ 
ţ 
aă,, pe nume Cristine. A intrat î toate ci
aă cimtir
mtirl
e unde-a trecut  rân
rândur
duri,i, rânduri
rânduri de cru
cruci,
ci, 
ii
ii şi
ii. A găsit mormântul lui Harold Merton şi-a s
 115

acolo, aplecat deasupra lui, î ploaie, îcercând să-şi

amintească fata lui. N-a reusit. Dar si amintea cum
 , 

murise. Cât ved

vedea
ea cu ochii
ochii erau numai tranşee şi cra

tere, şi multe case erau îcă î rue. Dar pretutindeni

se construia cu hărnicie, iar pe câpuri, unde odini
oară fuseseră doar tranşee şi sârmă ghimpată şi no
roi, ncolţise iarba. Vacile şi oile ieşiseră la păscut.
Asta l-a mai ărbătat.
ărbătat. I-a dat o speranţă.
Însă nimeni,
nimeni, căieri
căieri nu auzise de Cistine, meni
 n-o recunoştea
recunoştea din desene
desenele
le lui. Era dezamăgit, îsă
deloc mirat. În nd, erau nişte desene, n ftografii,
şioricum, ele ăţişau o copilă Iar Christe sigur nu
mai era o copilă.
Era ultima zi la Ypres.
Ypres. Biy stătea î Piaţa Oraşului,

la o canea,
canea, şi bea un pahar de bere  nu uitase
uitase be
rea din vremea războiului. O porţie de ouă şi de car
tofi priţi şi
şi berea
berea,, cam astea
astea erau singurele amintiri
fericit
fericitee d vi
viaţa
aţa de soldat. Îşi scosese caietul pe asă,
şi tocmai desena o pisică aşezată pe picioarele din
spate, care se uita lung la el, când a simţit că se uită
 116

eva peste umărul lui. Era

elneriţa.
elneriţa. Î
Ît
to
o engleză str
stri
i
cată,, la îtrebat dacă e artist.
cată

- Nu ca
carr, ia răsp
răsps
s el
el..
Tocmai atunci, vntul ia
tors paginile caietului,
 nă la un desen cu
Christie făcut n dimi
eata aceea, nfătisândo
I I I

aşa cum o văzuse ultima

ară, zăcnd pe targă, şi
c umele ei dedesubt.
Chelneriţa sa aplecat
ai mul şi a cercea dese

l cu luare aminte.

- Cie este această
Christine
Christine?? a îtrebat ea.
- O t
tiţ
iţăă pe ca
care
rea
am
m cu
cu
oscuto demult, ia răspuns
Billy. Pe vremea războiului.
 117

Era orfană,
orfană, cred. Eu era soldat
soldat peatunci. A
A dus-o
la un spital.
Fata s-a uitat cu are atenţie la desene, ntorcând
paginile şi dând lipede see că e tot ai intere
sată După care i-a zis:
 Ai ulte
ulte des
desen
enee cu ea. S-a
S-arr putea
putea să o cosc
cosc pe
fta
f ta asta. Dac
D acăă nu ă îşel, a st colege
colege de şcoală,
şcoală,
după război. La ănăste. Da, ea e Cisti
Cistine,
ne, Crise

Bonnet, sunt sigură. O desenezi farte bine.

 O cunoşti! a strigat
strigat Bil
Billy
ly.. Un
Unde
de este? Ştii
Ştii unde
cee?
 de locuie
locuieşt
şte,
e, nu. N-a ai ţut
ţut legăt
legătura
ura,, dar
cre că era profesoară la şcoala unde-a nvăţat
aândouă. Poate îcă ai este. Nu stiu.
În după-aiaza aceea,
aceea, Billy aştepta la poarta şcolii.
A recoscut-o imediat pe Christine, care venea spre
e, pe bicicletă.
 Bună,
Bună, Christine! a salutat-o
salutat-o el. Probabil că nu-ţi
nu-ţi
ai ainteşti de ine.
 118

I-a explicat cum sa priceput mai b cuitele

ărsâduse di el uele peste altele. La c put,
s-a speriat. Nuşi amitea de el u chiar dar îşi
a s-a

itea de u soldat care o dusese  braţe pă la

 spital de caaie
caaie,, îşi amtea pitalul şi medicii
 acolo, apoi măăstirea, ude
ude rămăsese
rămăses e ă la te
te
narea războiului. A vorbit şiau tot orbit. Billy o
sise pe Christe a lui.
C a să u mai lugesc povest a câţia ai după
ceea B illy sa tors  fiecare vară acolo ca să o
C tr Sau căsă
aă, şiapoi a veit ea la el  Ctr
it si erau fericiti.
I I

Fecare îşi aea tristeţile

/ ,_
_

ae bietele, iiul
I

 aea fmilie dar gă

eau
ea u  celălalt u spriji
 o aliare. După o
eme, Christie a găsit
n post de prosoară la
şcoala di C oetr,
 

ude, î scurt timp, elevii, spunea ea cu mâdrie, au

ajus sgurii copii d ţară care ştiau să umere pâă
la zece î limba ei, flamada Voiau şi ei copii, da
1
•

au ut parte Cu toate astea, Billy şi Cistie erau

mulţumiţi Tăiau, spre deoseire de mulţi
mulţi coscuţi
deai lr, şi aveau o casă şi o slbă la care să meagă
Şi se aveau ul pe celălalt
Dar vecul război sa îtors săl bâtuie pe Bill,
îtru fel cu totul eaşteptat şi de eimagiat.
Strău a făcut o pa
pauză
uză şi a tras adâc aer î piept,
ca şi câd ar fi vrut să cotiue
 Ai
Aică,
că, o să fie o bâtuire?
bâtuire? O poveste
poveste cu
cu fatoe?
fatoe?
a treat Îmi plac poveştile astea
 Şşş, Ba
Bae
e
 Nul
Nul îterupe pe domul

 N, băiete,
băiete, a zis el
el Î poves
povestea
tea ast
astaa mie
mie team
teamăă
că us fatome Da, îtr fel, a fost u caz de bâ-
tuire, ua adevărată, şia ceput la ciema Lui
Chrise
Chris e şi Bily
Bily le plăc
plăcea
ea tare mult să meargă la fi
fi 
1
Neerladeza (olandez
(ol andeza)
a) vorb
vorbită
ită î regiu
regiuile
ile Flandra şi
ş i Bra-
bant, di
di
 Belgia
Belgia (n. tr) 
 120

Era deici or. Se dcea de câte ori şi permtea,

mai aes a
 a fimee de aventri. Li Cistine  căzse
c tronc n star de a Hoood,
Hoood, pe nme Dogas
1

Fairbs no
Fairbs norr
•

 Şi m
mie-
ie- pace d
dee ee,, a zis mam. Foarte chpeş.
chpeş.
 Aşa credea
credea şşii Cr
Crist
istine
ine.. Merge
Mergeaa aa toate fi-
ee n ca
care
re  ca e
e.. În fi
fie,
e, trecea t
tr-
r-oo dmiică
dpă-masă prin faţa Cinematografi Rox
Roxy,
y, şşii i-a
ăzt
ăzt nmee
nmee pe afiş. ,, Dom Robinson Crsoe,
cu Dogas Fairbanks Jnior.
Jnior."" A pătit a casa de
iete şi a intrat să- vadă.
Eraa îter
Er îteric
ic î sa
saă
ă cân
când
d i-a conds pasatoarea a
ocrie or, iar pe ecran rla deja bet de ştii . 2

1
Actor american şi erou al celui de-l Dolea Război Mon
  al, Douglas
Douglas aibs
aibs J s-a născut  1909
1 909 şi a deced
decedat
at  200
2000
0
 ost
o st iul actorului
actorului Douglas Fab
Fabs,s, care se remarcase deja
ptru rolurile
rolur ile sale  file
file de ent
entră
ră Fai
Faibas
bas r. a rt şi
('I oluri de aventură, mai ales în anii 1930 (The Dawn Patrol,
dn Zenda etc) n tr)
 'izonerul dn
2
În erioada aceea, ş ână când teleizoarele a auns
   ecte casnce bale, buletiele de şt rulau la cematograf,
tea
 tea fim
fimelelor
or n tr
tr ) 
 121

D se, prejurul lor a izbuc

izbucnit
nit un cor de hu
huidu
idu
ieli şi fluierături, iar odată aşezaţi, Christine şi Billy
au descoperit
desc operit mo
motiv
tivul
ul  Adolf Hitler
Hitler,, FhreuP

Germanei, care ta şi fulge

Germanei, fulgera
ra pe ecran, pradă obiş
nuitelor lui
lui pandlii Era turbat, ţipând tuna şi de
lirând Billy îl auzis
auzisee de multe ori llaa radio  la fel ca
toată lumea  şi de fie
fiecare
care dată oprise ap
aparatul,
aratul, pen
tru că vocea lui o supăra foarte rău pe Christe La
cinema,
cinema, să, nu putea să oprească
oprea scă filmul
filmul,, aşa că n-au
avut
avut cotro  au stat şi l-au
l-au ascultat
N-au ţeles prea bine
bine ce zicea, dar,
dar, ca toţi ceilal
ceilalţi
ţi
spectaori,
spectaori, au p
prins
rins esenţa
esenţa  din glas
glasul
ul lui isteric,
isteric, d
uraa care
ur car e i se citea  ochi, d puii strânşi cu care
bătea aerul. Era în uniformă, suit pe estrada unei

imense demonstraţii cu torţe aprinse, de genul ace

lora pe care toată lumea din sală le mai văzuse, unde
erau prezenţi
prezenţi i şi mii
mii de sold
s oldaţi
aţi cu aceleaşi
acelea şi căşti 

1
„Conducăor " sau „ghd",
„Conducăor" „ghd ", î lba germană
germană Deşi un cuvât
obişnuit î lmba de origine, el a căpăat un îţeles negaiv din
pricina asocierii cu regimul nazist sttui de Adolf Hitler (n r.)
 122

frmă de găleată de cărbun, pe care Bl şi le am

tea dn războ. Mulţimea  sorbea cuvtele, de parcă
 hpnotzase. Îş strgau aprobarea î gura mare, cu

 prş de adoraţe, ît-o stare brlă. Ca tunetul erau

vaţie lor, toţi cu braţele îtinse î salutul ăla ţeapăn
ţea păn
al nazstlor
nazstlor.. Iar Htl
,
Htler
er stătea
stăt ea acolo s se scălda î ado-
I

aţa asta, gusta d pln fecare moment, cu degetl

are îcârlgat de curea, salutând şi el, prvdu-ş
pele şi arătând lum că e  so de ărat rom
rom..
Cum stăteau e do s se utau, cosat de ce ve-
, I I

eau dantea oclor, Htler a făcut sen mult I

 tacă, după
după care ş-a contuat
contuat trada,
trada, punctându-ş
punctându- ş
 scursul
scursul cu gestur volente. să oamen dn
dn sala de
  ea nu puteau f reduş la tăcr Râdeau de el, 

auţăreau, ş băteau joc de el. Ş n-a trecut mult

ă
 ă ce-au îceput să râdă şi e, Blly ş Chrstne, la
  tă cu ceal, la
(  la l de hotărâţi
hotărâţi să nu se îspământe
îspământe
   ana
anacul
cul ăăla
la dezlănt
dezlăntut.
ut.
I

Apo
Apo  ar asta s-a îtâmplat
îtâmplat din sen
sen  sunetu
sunetull
  eulu
eulu de şr a îcetat ş au curs doar magle.
 123

Htler sese redus la tăcere. Pe ecran răsese doar

chpul lu sconost de furie, scupâdu-ş ura cu
 buze mute. Dar cuvtel
cuvtelee astea neau
neauzte
zte erau parcă ma
îcosătoare. Î sală se asternuse tăcerea. Prvndu-l
, ,

ac, By nu
nu m a nevoe
nevoe să- audă ccaa să prceapă
prceapă
 124

ce tenţion
tenţiona.
a. Faţa ui spunea tot. Oi ui spunea
spuneauu tot,
och aceia tecaţi şi fcşi.
fcşi. Care se utau acum drept
a Bily şi nuai
nuai a e  asta era i
iresia ui , şi î ei
se citeau
citeau teni ree. Ştiţi cum se spue  dacă privi-
rie ar putea să ucidă.
ucidă. . .
 125

În momentl acela, în care ochii lor s-au întâl

nit în sla de
d e cinema, Bill
Billyy a simţit
simţi t că îl mai văzse
undeva
unde va pe oml ăla  nu pe ecran,
ecran, ci faţă-
faţă-nn faţă.
faţă.

Iar câd Hitler a ridicat mâna şi şi-a dat părul ne

gru de pe
p e frunte, Billy a ştit de-ndată cine e şi unde
îl mai văzse, şi şi-a amintit tot ce se petrecse în
tree ei.
tr
Ciste l-
l-aa strâns
strâns de braţ, frd-se să
s ă privească
ecranul, apoi şi-a îngroat frntea în umărul lui.
Billy şi-a dat seama că nu doar ea se simţea a şa .

Oamenii din sală erau cuprinşi de spaimă, de frica

aia care îţi
îţi paralizează
paral izează trpl şi sfletul şi nu te mai
lasă.
las ă. Nu mai fliera imeni, n mai hiduia nimeni,
nimeni,
nu mai râdea nimei Parcă îsi tinea c totii răs-
, , ,

flarea, aşteptând, groziţi,

groziţi, să vdă ce va rm, şti
ind prea bine că nu pot face nimic ca să-l oprească
pe omul ăsta, pe
p e itle
itler.r. Dar Billy ştia ceva în plus
plus..
S-a uitat tot timpl  ochii aceia, neptând să-şi fe
rească privirea Şi s-a trebat
trebat dacă
dac ă ce-i
c e-i vense
vense  gând
gând
putea fi devărt C cât se uita mai mult î ochii
 126

 1      aclu
acluia,
ia, cu atât
atât al
aliza
iza ai bi
bin
n cin a si că
cin a ,

1 ca îndoială. Omul acla, car voia să str

   ·     alt război, a
a acolo, la uit
uitu, utaa săşi
u, şi ut

    stingh
1 
s tinghit
it vninul, nuai ntu că Billy îi
t     iaţa, cu mulţi ani în umă, duă Luta d
l. coing.
 ' nul a amuţit din nou. ce
nou. Tnul răsufla fără ce
t > l i' ·  acă a fi ascultat şi l. În tăca coarti
   • u
u,, bzna îi dăda iar
iar târcoal.
târcoal. Am
A m aucato
aucato
 "    ica d mână
mână şiam ţinut
ţinutoo strâ
strâns
ns..
 Măi să fi! a xclaat ea. Îţi vin să czi una
, .1 a?
 Dac
Dacăă Bill cda, atunci ced
ce d şi u,
u, i-a răsuns
i- a răsu
 �  u
ull.

 ţi uta să mai apindţi un chbit?

chbi t? lam rugat
l•   . E tot mai tuneic aici.
am auzit  stăin ublând la cutia d chibi
 , a auzit cutia dschizândus. Şi-n tot acst
   tâa duă lumină.
 I
Id
dia
iat,t, a zis
zis l.
 127

Băţul a lovit cutia o dată, e două ori. A scăpărat.

Dar nu s-a aprins
aprins..
 A treia
treia o
oară
ară-i
-i cu noro
noroc,
c, a mo
mormă
rmăit
it str
stră
ăul.
ul.

Şi aşa a fst. A izbucnit o flacără, luminându-i

luminându-i ţa,
luân îtericul,
îtericul, alungd-l.
 

 Gata, Barne
Barne, dragă
dragă,, a zis mam. E toul î regulă
regulă,,
ezi? N-ai de ce să-ţi
să-ţi fac gri
grijj i.
Da asta n-a să dueze mult fiindcă luma
luma mu
a cet, îcet. Şi-n cele d
d urmă, s-a
s- a stins cu totul.
 Continuaţi povestea, domnule, i-a zis mami.

i Barney i-a

i-a  plăcea
plăce a asta, nu? L-ar
L -ar face să se simtă
ai bine.
 Cum speţi dumne
dumneavo
avoas
ast
tă,
ă, doţă a cuv
cuvi
i
ţat srăinul, reluându-şi povestea. Lui Billy i ajun
ese cât văzuse pe ecranul ăla, aşa că s-a ridicat ş-a
eşit d sală. Christine, după el. Pe drum spre casă,
 129

  11 .     c  n cuân
cuânt.
t. Odată uns, sa aşe
    caunul l şa răas
răas acolo toată seara, fără
fără să
să
scoată
scoată o oră
oră,, prv
pr vnd
nd lung
lung cu
cull dn căm
cămn.
n. La cnă,
cnă ,

 nu sa atins

atin s de ânca
âncare.
re. Chrste şta că
c ă e a îţe
lept să nul îtree ce are. Aşa era el, di când î când.
Glumea adesea pe seaa
seaa momente
momentelor
lor ăstora, după ce
treceau
treceau  ,,ora oho
ohorât
râtă"
ă",, cu  zcea el. Când era î
starea asta, voa să fe
f e lăsat î pace. La un moent dat
dat

tot eşea dn ea ş era dn nou el îsuş. Chrstne se

oşnuse deja. Şta că e ântut
ântu t de fanto
fantoaa răzou
răz ou
lu. Se strădua cât ptea săl eselească, dar totl
era î zadar.
De data asta, îsă, Chrstne sta că e ora de alt
,

cea. Ora ohorâtă a contuat z după z, săptămân

săptămânăă
după săptăână, atât de ult că a îceput să se î
tree dacă se va a terna vreodată. S-a îtrebat ş 
dacă nar f ne ca Blly să eargă la un doctor, dar
u voa să- sugereze ea asta. Şta că n-ar face decât
săl necească ş a ult
 30

Aia o seară târziu, după vreo ă i

 i ceva, ia
us Bi e anue  adusese î starea aia. Stăteau
tini î a
at 
t , pe ît uneric
uneric  td fiecare că ceăat
ceăat

-are so
so , câd ily
ily a spus ce avea pe sufet.
 El a f t,
t, Christ e.
e. Î seara aia, pe ecraul de la
Roxy N u- c
 cape i
 icio î doială. A
 Aşş  recu n oat e ochii ăia 
ori n de. A
 Aa ce v a u s e uit ă. S-a uit at  la min e di   
,
 bu-

t 
t i n 
 n ul ăa  d e  st iri,  asa cum s e uit ase cu  a 
I I
 ii î urmă, 
d
 d eram
eram  război. Şiai văzut cum ia dat păru de
 ute cu dosu mâ
mâi? aşa , u? Nam
i? Mereu fce aşa, Na m
ai văzut p e e să că aa. E a st. Sut sigur.
ai văzut
 Hitler.
hrist
hriste
e nu îţeegea despre ce vorbete.
vorbet e. De câd
a mpreună, de zece ai i mai bie, nui vorbise

 dată despre război. Nici ea, de atfel. Ştia, beîţe

es, de meda
medaii
iiee ui, de ptu ăă sese
se se ceebru cu
c u ani
î ur
urmă
mă  i se
se mâd
mâdre
reaa cu asta,
asta, mai mut decât
decât e
e ,
dar nu e văzuse
văzuse niciodată i ic
ici ul rugas
ru gasee să i e
arate. Meda e,
 e, a  ca atrie,
atrie, era
erau
u be
be ascus
ascuse,
e,
iar despre răzoi aproape că ici u se ai vorbea.
 13

Oc
Oc 
  a 
    ac
aca
a ngozitori a fi redes
redeschi
chiss
ana Aândoi şi doau dn suflet ca amtiile să
pălească Aândo tânjau să privească spre viitor,

să uite tecutul De-a lungul anilor, ntre ei se lgas

o nţel
nţelge
gere
re neostită
neostită  să nu
nu vorbeasc
vorbeascăă niciodată
dspre ăzboi Acu, Billy ncălcase pentru ntâia
oaă pactul
 Veau să-ţi
să-ţi spun
spun cva Să-ţi arăt ceva, i-a zs el şi
a apns
apn s luina, s-a dat jos din pat, a scos de dedesub
dedesubtt
cutia de biscuti
biscuti  ca-si tina ăunt
, I I
ăuntisul
isul din ti-
I I

pul ăzboulu
ăzboulu  pozele cu aicii
aicii lui,
lui, pistolul
pistolul ofţu
lui naţ
naţ cre  s predas după Lupta de la Marcoing,
piticca norocoasă de p pla din Bidlington, p
cae o ţinuse mereu  buzuar şi care-l apăras

Tot acolo eau si mdaliile lui, si cartusul de la ul-

,  '

timul glonţ p care

ca re l trăsese î război, fcul de aver
aver
tisment tas p deasupra capului soldatului neaţ
Un ostaş fără nume, n clipa acea Dar care tocai
primis uul
Şi-a aşza
aşzatt mdal
mdaliile
iile pe pat, n faţa ei.
 

 A e Cruce
Cruce Victo ri,, a ăurit-o el. tă a
Victori
i ştie ce, nu? Nu-i strălucitore, ca rest ul.ul. Ş da

  i
ilă  .  Dar s
st
t e edal pentru cae  cut
edala pentru
 c Mu at ealia ast ,, Rege Regelele i
i dt-o t-o,,
u ă a fst ît-o bătălie,, pe la sfârşiu  bo
ît- o bătălie
i, lă  sătuc numit Marco co,, d car u ai
ă
ăe e proape c. Î fine lupta s- ispvit, iar
ee
e  ăeii nnee f cuseră datori. Erau ult i iţ i şi
' ' I

i ai lor,
ş
ri, e-i noştri de-ai lor,
şi se ej o grăd de prizonieri.
ar ai   ult
u lt d  
 

Î .
 . Dodată n trzim c-u
c-u rit.
rit. Stă acolo,
I
acolo , ca o
stană de piatră  fumul car s ridică, la vro zce
iarzi de noi, nu mai mult, cu puşca  mă. Eu le zic

 băiţor să nu tragă, fii' că nci l nu par să aiă gân

duri dasta. N uităm pur şi simplu, el la noi şi noi
la el. Era o linst
linst,
I
, Christi
Christi. . . Nu-i
Nu-i list
listee mai adcă
I

p lum ca liiştea de după bătăli. D partea noas

tră u s şca
şca n. Nu s mişca
mişca ci l. Nu s cl
tea  musch, ncăiri.
I
ncăiri. Si toată luma tăca. Stătam
I

acolo, d parcă ram cu toţi tr-u vis, d parcă u

ra imic advărat. Şi-aci am tras  ar şi i-am fă
cut smn să plc, i-am zis să se toarcă acasă. El a
ăcut sm di cap c-a îţeles, şi-a dat părul d p
frut şi-a plcat 
El a fost,
fost, Christi. Adolf Hitl
Hitlrr, st
s t gata să jur că
l ra. M-am uitat în ochii lui, p craul ăla d ci
nma, şi rau aciaşi oc.
oc . Hitlr
Hitl r ăsta nu s uită
uită la tin
tin
ca alţi oam. S uită pri te, iar soldatul ăla namţ
xact asa era. Ochii ăia, nu i-am uitat iciodată. El a
I

fost, ără îdoială. Stii c însaă asta, Christi?

I
 1 34

Acl , pe loc. Săl erin,

Aş fi putut să-l mpuşc. Acl,
 dată pentru totdeauna. Şi-aca, oul ăsta o să ne
ârascăă pe toţi îtr-un nou răzi.
ârasc răzi. L-ai auzit. Ştiu
Ştiu sig
sigur
ur

că asta vrea.
Christine a ncercat să-l cvingă că se nşela.
Pate că a st altcineva,
altcinev a, i-a zis ea.
ea. Uul
Uu l care doar se
ăna cu el. Trecuse mult vree. Memoria ti mai '

jacă ste. u trebuie să-ţi faci gânduri din astea, 

 te bolnăvesti. Si-oricum, oate că n-o să ai fie
' '

 rzboi. N-ai de unde să ştii. -are nie de

de nde
 ştie.
ştie.
Î săptăle ce-au urat, Bily a îcercat din răs
teri să se coigă c eeaa avea dreptate.
dreptate. Asta şi do
ea cel mai mult pe lume. S-a zbătut să-şi scată
ândul acela din minte, cu totul. Dar n-a reuşit.
uletinul
uletinul ăla de sti
stiii i rula îcotinuu daintea oc-
îcotinuu
or.. De câte ori auea voce
or voceaa aceea la radi, de câte
câte ori
se uita la un buletin de ştiri,
ştiri, se co nvi
 nvinge
ngeaa tot
tot mai
mai u
ullt
că el ea dreptate. De câte ori vedea o oză î ziar,
se uita î oci aceia şi ştia
ştia c nu ai îcape îdoială
 13 5

)  '   Chr

Christine
istine săi
săi rte
r te că se nşă,
nş ă,
c t i repet că nu pote fi devărt, e şti un
c
şi bună  că er deărt,
deărt, şi insis
insisa
a că este. Până

 ură, Christine
Christine  nţees că e nu-şi  schi
schib
b
păee.
Şi chi
chi de-r
de- r fi deărt,
deărt, i- zis
z is e
e  tunc
tunci,i, n-r fi
in ui, fiindcă el făcue dor ce crezuse că e bine
î oentu ce; e bine să fii mios, chir şi fţă de
un duşn. Şi-o
Şi-oric
ricu,
u, de unde să-i fi trecut
tr ecut ui prin
prin
minte că sodtu pe cre l cruţă se v dovedi  fi un
· onstru? D orice i-r fi spus Christine, Biy se
siţe  fel de vinovt. Se i găţ, totuşi, de-o
spernţă  ultim, fir
firvă.
vă. Anume,
Anu me, că pote sodt
sodtu
u
ă neţ usese tcinev. Mic e sttură, cu păru

 negru şiu
şiunn fe
fe ciud
ciudt
t de şi-
şi- d de pe fr
frun
unte
te,, cu
ochii negri şi strnii, dr cu t nume.
och num e. Christe r pu
te să ibă dreptte, cine ştie, şi repet el  sine
ui. Pote că ntrder meori i jocă feste. În
fond, aşa c
c
  s
s   ş e ereu
ereu,, trecsră mu
muţi
ţi
ni det 
 

Dar pâă
pâă şi ace
această
astă ultim
ultimăă licărire de sp
spera
eraţă
ţă s-a
sin
sinss  dim
dimeaţa
eaţa  ccare
are Bil
Bily
y sa dus la biblio
bib liotec
tecăă să
eturneze nişte cărţi
cărţi.. T
Trecâd
recâd p
pee lâgă  raft, a ză
zărit
rit
d îâlare
îâlare  ttitlu
itlu - Ado Hit
Hitler
ler..
A luat cartea di
di rrat
at şi a deschs-
deschs-o.
o. La m
mjlo
jlo era
erauu
câteva pagini cu tografii. Toate i ăceau iima să
ată mai tare. oate, dar mai ales a
a.. O tog
tograie
raie de
rup a unor soldaţi ne
nemţi
mţi di tiul
tiul războiului
război ului,, toţ
cu ăşile
ăşile pe cap, stâ
stând
nd la poz
pozăă î ţa ui zid de c ă
rămidă. Nu zâea niciuul, doar se uitau ţită a

aparatl de tograiat.
 13 7

Billy l-a recunoscut imediat pe dolf Hitler Stătea

 nţel mai departe de ceilalţi, î spatele lor, şi era cel
mai scund

Soldatul neat, fritul căruia i salvase viata

, , ,

Dedesubt
Dedesubt scria şi cu  cheamă. Caporal Adolf Hitler.
Hitler.
De-acum i se
se risipiseră şi ultimele îdoieli El
E l era
 

S FÂR
ÂRŞŞ ITUL CE LE
LEII D E - A TR
TR
 PĂRŢ
ĂRŢ

A U I 
M
M S D O UĂ CHR T
TRI
RI•••
•••
 

p ARTEA A PATRA

VU LTU R Î N ZĂP
ZĂPADĂ
ADĂ
 

Cu cartea în mână, Billy a pornit spre casă. Pe

um, a trecut pe lângă choşcul din fţa gării, unde
biatul
b iatul cu ziarele striga  gura mare
mare ultimel
ultimelee titluri:
 Hitler intr
intrăă  Austr
Austria
ia!! Hi
Hitler
tler i
iadează Austria!
m ocul drumului, co s
Billy a rămas piront  m

iind că el era de vă pentru ce se tâmpla

tâmpla şi pentru
pentru
ot ce făcuse sau ar mai putea face Adolf Hitler în
itor. usese ocazia să-l oprească,
oprească,  urmă c două
zeci de a, după
du pă Lupta
Lupta d
dee la Marcoing, dar nu profi
tase de ea. Ştia, aşa cum realizaseră deja şi alţii, că,
mai devreme sau mai târziu, Hitler îşi va îndrepta
 1 43

.    ·   .  • ,      M  1 r  --           c  era decâ

câtt o ch
ches
esti
ti
 11
11  t •   ·    
   are dreptate a avt, ? a zis ami din se

i, trerupâdl di îtueric

E crezuse că adorise ia, dar ă îşelasem.
 Adică, zişi dueata Dacă prieteu
prieteull ăsta
ăsta a d-
itale,
itale, illy ăsta  ily yro  chea, corect? , dacă
ar fi apsat pe trăgaci  zia aia, ac poate că a
ai fi fost  război, iar tticl li arey ar ai
1
lpta î deşertşi
deşertşi ar fi existat Dnk irk , ici Blitz ul
existat Dnkirk 2

di Lodra ori Covetr Atâţia oaei orţi! Şii

mai via li, a ticăloslui de Adolf! Casa oastră
ar fi că î picioare icl lar avea pe dragl li

Dunkerque,  ranceză,
1
ranceză, este locul de unde au fost evacuate
rţele Aliaţilor  Fraţ
Fraţaa iadată
iadată de armata germă
ger mă Separate
de principalele forţe efensive rancee e aintarea fulger a
germanlor, trupele engleze, racee şi belgiene au rezistat eroic,
mulţ soldaţi francezi fiind caturaţi (î jur de 35 OOO). Peste
330 OOO de soldaţi
sol daţi (dintre care aproape jumătate rancezi şi şi el
el
gen)) au ost evacuaţi,
gen evacuaţi, n
n etape, e-a lungul a nouă zile (n(n  tr)
tr ) 
Bombadarea contnuă a Marii Britani, tip de mai multe
2

l
l (set
(setembri
embriee 1940
1 940  ma 194
1 941)
1),, e căte
căte aviaţ
aviaţia
ia germa
germaă
ă (n tr)
tr) 
 144

Neg u . Un glonţ,
Jack cel Negu glonţ, de-atât ar i    · 0 1     I  
ic din toate astea nu s-a fi
fi petrecut, n P  
asta,
asta, spe că
c ă n  vă
vă supăaţi
supăaţi că vă t
teb
eb  n u veau să
a ojică sau cev
cevaa , da steţi
steţi sig că e adevărată?
adevărată?
 p ae, dacă ă tebaţi
tebaţi p ie. N-aţi vea s ai
apindeţi un chibit? u euşec să-i găsesc an
aua, a zis ea, piăind bacheta lângă in. Nu ai
bacheta
leacă odată tenl ăsta?
A auzit cutia de chibitui deschizânduse
Străinul a încercat să apindă un chibrit, dar băl
or a scăpăa
scăpăat,t, după
dup ă cae s-a si
sins.
ns.
 Nu ege. Pobabil c
c s-au uezit, a spu
spuss el.
De regulă te poţi bizui pe chibituile astea. Nu vă
aceţi gi.

Da eu
e u îîi ăcea
ăcea..
 Ha
Hai,i, să vedem!
Şi a ai
a i cca
cca de câ
câtev
tevaa oi
o i s-l
s -l apdă. Î sfâşit
sfâşit,,
se area ea şuae, a uşit. Măica şi-a găsit
aprape iediat andeaua  căzusee  spaţiul dinte
ăzus
cele doă loci.
 1 45

 ,1 1 ''      re moment î cre a rs

r s ci-
     

 fst
fst groază de ac
acel
elaa î car
caree vea
vea să se
stingă.
stingă. Mi rămăsese un singur băţ. umai povestea
mă putea mpiedic să mă gândesc l ast. Cibri
Cibritul
tul
se consum c repeziciune
 E adevăra
adevăratt tot
tot ce neţi spus? Adevărt,
Adevărt, adevă
rt? lm îtrebt pe străin Ce sa mi îtâmplt? Ce
s îtâmplat mai departe?

 E adevăr
adevărul
ul devărt,
devărt, băiete
băiete De nr
nr mai i fost
fost,,
 răspuns străinul ncetişor. Er ca un blestem pe
 viţaa lu
 viţ luii Bi
Bill
lly
y,  blestem
blestem care, di
dinn ziu
ziu acee,
acee, n
n  î
cetat săl pese
pese  Na mi povestit
povestit mănui, nu ştia de
de
cât Christine. Văzuseră toată lumea, toţi prietenii lui

de la servi
serviciu,
ciu, că
c ă nu e î apele lui,
lui, că î adâncul sufle
sufle
tului e arte trist, că re necazuri. Stiu, bineîteles,
' 

că sese î răzbi, ce făcuse acolo şi ce i-or i văzut

ocii. Unii dintre ei, cei mi mulţi, fuseseră şi ei pe
ront, văzuseră aceleşi lucruri, lucruri pe care nuşi
doreau decât să le uite
 

St
Stră
răinu
inu a scutu
scuturat
rat chibr
ibritu
itu.
. ra
ra
     I 
eznă,
ezn ă, un îtuneric parcă mai negru ca niciodat Dar
i-am pu
puss  mte să nu-i dau atenţie
a tenţie şi-n schimb
schimb să

scut povestea, să mă pierd î ea.

 micii ui Billy de a abrică, ei ţeegeau, a con
nuat străinu, sau
sa u asa credeau.
,
credeau. Ca si Christine, au î-
'

ercat şi ei să- eselească. ar mai mult l-au ăsat

 pace. Ştiau că aşa e ce mai îţeept Se ducea î i
care dimineaţă
dimineaţă la fabrica
fabr ica de maşini, şi făcea treaba,
a de obicei, iar seara se îtorcea acasă, a Christine,
ar  tot acest timp, gându a ce făcuse, sau mai de
raă a ce nu făcuse
făcuse,, nu-i
nu- i ieşea o clipă din minte,
minte, nici
ăcar o secundă.
Nu mai vorbea despre asta, nici măcar acasă, ci ţi

ea totul pentru e şi î e. Şi-n timul

timu l ăsta, săptămâ nă
de săptămână, luă de ună, veştie din Europa con
inuau să se nrăutăţească. Acum ce-o să mai acă
Hitler? Pe cine o să mai iadeze? Când o să vin i
rându nostru? Doar despre asta
ast a se vorea.
vorea. Oser
Oservase
vase
toată umea că Billy se scimbase. Părea că trăieşte
 1 47

 e a i departe de colegii de ncă şi de

 
ieei parcă tot ai departe şi de Christine, inca
pail să mai glească pe seaa
seaa orei mohorâte"
mohorâte"  ca
pe vremri.
vremri. N
N  ai mergea a fim,
fi m, nici n prea ai
ieşea din casă. Încease chiar şi să ai deseneze.
Nşi ai scotea caietu de desen deoc iar Chrisie
Ch risie
ştia că ăsta era semn foarte ră. Odiioară i plăcse
atâ de t să deseneze.
deseneze. Acm itase
itase de asta. Pentr
Billy fiecare oră nsese să fie una „mhorâtă" şi
parcăă n a
parc aii reşea să se sct
scture
ure de ea.
Christine a continat să ncerce. Spera că, ntr-o
nă zi, el va reşi
reşi să se scutre de risteţe şi să rede
vină oml pe care l cnoscse odată oml pe care l
iea, dspre care ştia c e că vi ndeva acoo
om care
c are ii savase viata
viat a când era mcă si care făcse
' '

 nmai ce crez
crezse se de cviţă ajngând acm să tr trag
ag
ponoasele.
Pe rm
rmă
ă î sep
septe
te
brie 193
1 938
8 ac doi
doi ani  par
parc
c
ieri a fost  don Chaberain pri-inistr
de-atnci sa ds a domnl Hitler n caana li
 

 a mu
mun
nee  Be
Berg
rgho
hoff
  ce
ce,, îr-un loc numi
1 3 ' c
c
esga  en, n Alpii
esg
  a
ari
riei
ei  şi-a ce
cerca
rca să
„ ă a o ţeleger
ţelegeree cu e.
M ţineţi mine? Ei
 
ăă cum şim
şim acum cu
 
   si
 ,
si-a
-arr fi reb
rebui
ui să sti
,
sti
 îc
îcăă

I aunci  cu dracu
dracu nu prea poţ
poţii să
să cai
cai a-
a-vo
voiaă.
iaă.
 uie-aşa, pes câeva zile se noarce omnu
amberain a nosru, o numai un âmbe si fu
,

  ă bucaa aia de hârie şi spune luii regi că

că o
 fie bine şi umos, că s-a-nţeles e cu dou
dou Hiler
 ă o să avem ace. Goavă pae avem ce să
să ic. Cu
ii ne-am dori să-
,
s ă- credem, firese. Dar cei mai mui
, ,

u l-au
l- au crezu iar Bily Byron cu siguranţă nu.
 Ei be, nici eu
eu u l-a creu nici
nicioda
odaă
ă pe dom
ul Chamelain ăla, a siga mami
mami.. Şi ce să
să vezi?
vezi? Nici
Nici
ăicul
ăicul lui Barney nu l-a creu şi nici bicul
bicul ui. După
 mine, a fs o neroie din parea lui să aibă îcredere
îcredere

1 49

       cl zce mer că n

n poţ
poţ să da va
va
pe Chamberlan, dpă cm n poţ s-o nvneşt
c pe sărmana
c sărmana găă
găă când vlpea vcl
vcleă
eă dă târcoale

coteţl.. Sgrl l î care poţ să-ţ aper gănile e să

coteţl
ţi vlpea departe de ele.
ele. Sa, ş ma
m a bne, să ânez ş
să omor vlpea. Ş astar trebi să acem. Ce ace tăt
c l Barney
Barney la ora asa   vâne
vânează.
ază. O să- ve no
de hac vlpoli
vlpoli ălia de Htler,
Htler, n- aşa,
aşa , Barney?
 E,
E, ca
c a să vez
vez,, a contnat
contnat străn
strănl.l. Exact
Exa ct ce ae
aeaa
de gând
gând ş Bll
B ll.. Ş c
c  cât se gândea
gândea ma mlt la asta 
la altceva nic n prea se ma gâdea
gâdea , c atât
atât ş dă
dea ma bne seama că treba să ndrepte greşeala
făctă c a î rmă. Dar necazl era, bneîţeles,
bneîţeles, că
 n şta
şt a ce să fcă
f că,, sa dacă ma era
er a ceva
ce va de
de făc
fă ct.t. Şn
Ş n

tot acest tm,

tm , ndeva,
ndeva, îtr-u
îtr-un
n olţ
ol ţ al minţ
mi nţ l,
l , lcă
l că
rea acea ltmă nădejde  că poate ssee îşela,
îşela, că
c ă solda
solda
tl neamt căra  dărse vata doar semăna c
, 

Htle
H tler,
r, că ître e n era nico legătră.
Şatnc, pe nepsă masă, î brol directorl de
la brc
brcaa Standard, nde cra el, snă  telen. B
 150

era t
oo pauză de ce
ceai
ai  m
mom
omen
entu
tull ăla
ăla S<  '    
sing şi-şi edea de-ale lui„ cd deodat se e
că-ll cau
că- cauă
ă doul Benet„ diector
diector.
. Rsu ca racul era
,

de cât s-a agitat. Îi zice lui B să ină numaidecât la

elen„ c-i  lucru extrem de ugent. D Billy fuga
 biroul directorului„ crezând c-o fi păţit Christine
 reun accident ori că-i bonă şşi-au
i-au dus-o la spital.
spital .
junge
ju nge  bio„ speiat de moarte„ şi ridi
ridic
c rece
receptoru
ptorul.l.
A recunoscut imediat ocea de la telefn O per
soană căreia ii cunotea glasul„
glas ul„ dar pe care nu reuşea
să o asocieze cu niciun chip sau un nume„ nu ştia
şt ia pur
şi simplu de unde
unde s-o ia.
 William
William By
Byron?
ron? Dumneata eşti„ doule
doule By
Byron?
ron?
zice omul de la celălalt capăt al
a l firului. Îmi cer scuze
că vă deranjez„
deranjez„ dar aam
m cea să ă spun
Billy tot căuta să dea o îfăţişare acelei oci„ când
dedată
deda tă aude ce ea de spus şi rămâne îcremenit.
 P ri
rim-
m-mi
mini
nist
strul
rul la tele
telefo
fon„
n„ d
domn
omnule
ule B
Byro
yron
n
Domnul Chamberlain Trebuie să ă orbesc tr-o
chestine ortantă.
 

Lui Billy parcă tot nu-i venea să creadă că la tele

fon e suşi pim-ministrul. N ştia ce să spă. Încă
se mai străduia
str ăduia să-şi recape
recapete
te vocea.
vocea.
 Prob
Probabil
abil că aţi
aţi aflat deja, doule
doule Byron, a con
tinuat prim-nistrul, că l-am vizitat recent pe dom
 null Hit
 nu itle
ler,
r, î German
Germania,
ia,  resedi
resedinta
I
nta lui
I
lui d munti.
munti. Cât
I

am stat acolo,
acolo, dumnealui mi-a spus
spus o poveste
poveste incredi
incredi
 bilă, care
care cre
cred
d ccăă es
este
te aade
devă
văra
rată
tă şi pe care
care am pr
promi
omiss
să v-o relatez la torcerea mea  ţară, fiindcă vă pri
veşte. Mia spus că, spre sfârşitul ultimului război,
 152

i-a st cr

 viaţa i-a crţa
ţată
tă de
de           ' I   �  de a
l o1
o1   1  
,

Marcog, ice
iceaa e,  septe   l   I ·   •   1  1  ment
septe >

pe car
aree n
 n
 l-
l-aa i iccio
tatt i
ita dat
iod Ue
atăă . U ,   f   1 •  meiul
e

nei togra
tograiiii apărte r-n
r-n ziar
ziar,, a d  ·  ă so-
dat res nsa
 nsa pentr ace gest de ărie era era
dneata, doe Byro n. T-a rec
recno
nosct
sct d fto
grafia n care primeai Crcea Victoria din âinie
Maiestăţii Sae, Regee. i-a arătat chiar e t rafia
A păstrat-o. Apoi m-a condus î biro iş 
tat  tao, pe care
care   ve atâ
atârna pereteş aare
rnatt de perete ară
te
ăţişeaă pe deaa, domnue Byron, ă ărrd n
sodatt rănt spre n sita de caanie. E pit, ce,
soda
de n itaian, n i-am reţut numee. Şi e ae 
os. Dat
atat 1 9 1 8. Între , m s-a confi
at 19 confirat
rat t că
dmneata îtr-adeăr ai ransor
dmneata ransortat
tat n răit
răit a
a spi
ta de caae, de nu
null sgu,şi snt sg c oves
tea doi Her ste, el mai proai, ărată. 
particcpat a La
Aţ parti La e
 e la
la arcoing, -i ş
ş??
1
Nme dat în generl ş  eapărat cu ses piov, s-
daţior britaici (n tr.)
 1 53

 Da, doule,
doule, răspude
răspude Bil
Bil.
 Ac
Acol
oloo aţi câştig
câştigat
at Cruc
Crucea
ea Vic
Victor
toria.
ia. Mă nşel
nşel
cua?
 Nu, domn
domnulule.
e.
 Şi nu aş greşi
greşi dac
dacăă aş spune că, îtr-adevăr, aţi
cruţat viaţa unui soldat german î acea luptă?
 Cât
Câtuşi
uşi de
de puţin
puţin,, domnul
domnule.
e.
 Aşa mă gânde
gândeam
am şi eu.
eu. Ei
E i bine, domnu
domnull Hitler
Hitler,,
Cancelarul Germaniei, doreste
, să vă transmit recu-
nostinta lui, multumiri si urări de bine. Îti mărturi-
, f I I I

sesc, domnule Byron, că e foarte posibil ca fapta

dumitalee de atunci,
dumital atunci, d
d 19
1 9 1 8, acel gest de mărinim
mărinimie,
ie,
să fi
f i contribuit la menerea păcii
păcii astăzi, douăzeci de
a mai târziu. Vorbind despre ce s-a
s- a petrecut î ziua
aceea, despre cum i-ai dăruit
 viaţ
 vi aţa,
a, doul Hitler s-a
s- a s
se
e
lit. Sunt îctat să ţi sp că
a vorbit cu admiraţie şi res
pect despre dumneata şi
despre Armata Britanică,
 .
154

lucru ce
ce a tr
tribuit
ibuit farte mult
mult la o mai ă
 ă îţele
îţel e
gere recipcă î timpul discuţilor, şi,  al, cred
cred
eu, la u zultat mai bu al acestor. Sar putea

spe că, i acest gest de omeie, aţi servit caua

ăcii. La reed
reeder
ere,
e, domule Byron, şi vă
v ă mul
mulţume
ţumesc.
sc.
Şi gat
gata.
a.  îcs.
îcs.
După cm vă puteţi lesne
lesne îc
îcpui,
pui, î ziua
ziu a aia Bil
Bil
s-a îtors de la fabrică ăucit, cu suletul pli de spe
ţă şi pasul mai sprte. u, deci friţul  cauz ă
a cărei viaţă o cruţase
cruţase era îtade
îtadeăr
ăr Adolf Hitler
Hit ler da
da 
oate că,   efiiti, ici u mai cota Poate că
atunci, cu ai î urmă, făcuse, totusi, u lucru bun

bun  Si'

oate că Hitler u era u mostru, aş

aşaa cum credeau
illy şi restul lumii Omul aea şi el o mă oate că

a i totuşi pace, aşa cum e romisese domul

domul
Chamberlai, şi î acest caz, se prea poate ca el, sol 
dtul Billy
Billy Byro, să fi ajutat la păstrarea ei.
 Chiar la uat
uat Chab
Chabeai
eai?
? la îtrerupt mami 
Aşa, pur şi simplu? e ude ştii dueata asta? D e
unde tii căi evărat?
 15 5

    
 . l mi-a povestit tot.
tot. Şi Billy nu
mnte
mnte.. Cu
Cum
m ziceam, î cosc bine, îl
îl su de-o viată.
,
viată . ,

E un in
inss mai retras, e adev
adevrat,
rat, dar nu min
minte.
te. u năs

coceşte lucruri. Nu-i el omu'.

 Aşa se termă povestea?
povestea? l-am trebat eu.
Să fi
fiu
u scer
scer,, mă simţeam dezam
dezamăgit.
ăgit. u mă inte
inte
resa prea mult dacă istoria e adevărată sau nu. Mie
îmi plceau finalurile palpitante, şi să termini cu o
discuţie la telefon nu e tocmai palpitant, indiferent
ce sun,
sun , prim-min
prim-ministrul
istrul ori altcineva.
Dar, mai iportant,  clipa aceea mi-am amintit
că mai rămăsese un sgur băţ de chbrit şi c trenul
era că blocat
bloca t  bezna
bezna tunelului. Voiam ca poveste
povesteaa
să contue, să fie
fie mai lungă. Voiam ceva care să-mi
distragă atenţia de la t
tun
uneric
eric..
 , nu aşa, a răspuns srăul. Dar ccee be ar  s
st,
t,
nu crezi, băiete?  final at, cu „au trăit riciţi
pnă la adâci bătrneţi".
bătrneţi". Cu pace, nu c ră
răoi
oi.. Un as
ast
t
l de fal îşi dorea B, final pe care -l doream
cu toţii. Tareaş vrea să fie ăsta final, de dragul tău.
 156

I )r cum, ncum, lucrurile, stii si u, au luat altă î-

, ,

sătură. S tâmplă adesea. Dacă ăsta ar fi fost fi

l pvşii, Covntry n-ar fi st bombardat, casa
 r fi îcă î picioare, noi nu am fi aici, iar eu nu ţi-aş
e poesa asa Poate că finalul -i aşa cum ai
erat, băie, dar ţi promit că n va fi nici aşa cum
  ş
şep
epţi
ţi să fi.
opritt un
Sa opri u n momet, îaint
îaint  să coinue
 Î fine, o vrme chiar a părut că lucrurile se 
drepta Billy şi revese aproape de ot dpă e
ol
ol ăla. S-a apucat iar să dseneze  mai mult p
ri şi î special o ciocătoare care venea mereu 
rădina
rădi na lor,
lor, una
una alb cu negru şşii cu o pată roşu-aprins
a spat. Chrisin se bucura nespus de schimbara
sta, de îtoarcra lui Bi
Billy
lly al i.
Au îcpu să margă iarăşi la cinema. Dar nca
zul era că d ficare dată rau obligaţi să urmărască
unul din buletinel alea de stiri, si d fiecare dată, î
I I

l apăreau soldaţi î marş, soldaţi

soldaţi nemţi, cu miile, dar
şi Hitler, care nu vorbea d pac. Şi, cu toat aste
 157

 spe  conine că v fi bine. C noi oţi, bă

niesc.
niesc. Apoi
Apoi  când
când să fi s?
s?  pin
pin mie nl
nl e
e
ct,  1939, m li Hile ină  Cehoslovci,
ocupă ţ, şi Billy îşi dă seam de cev ce ştim cu
 o ne,
 ne, că amt i de bute c cizme
cizme lcioase
n-o să se
se opescă  Cehoslci. tci m ştiu c
 oţii,, inclsiv Bill
 oţii Bill, că hâti
hâti flată de Ch
Cham
amel
elin
in
n făce nici două ple. Fuseseăm dşi de ns.
Cezseăm ce voiseăm să
să cede
cedem,
m, ce voise Hitle să
cedem. D, după azi Cehoslovciei, m fl c
 oţii dev
devăl.
ăl. A fl
flt
t ce v u
um.
m. Îtrebe
Îtrebe n mi
ea dacă v i ăzbo
ăzboi,i, ci
ci când va fi.
Billy şi Cisine îl vede i şi i,  bletinele
de şii
şii le
le l cinemogf  Hile meninţân
meninţând
d
lme cu pmnl încleştt, itle fălindu-se, ini
midând, menţând. Billy vede nesfâşitele pade
lcăuie din soldţi cae păşe
păşe ţanţoş, c nişte gâs
cni, c tncui ce măsăliu sb n ce viemu-
,

ind de vioane, si înotden c Hitle, ce tona

,

colo, svânduş pee

pe e şi flămând de mi multă
multă..
 

illy ştia, fără ubră de îdoială ea ce şti acum

c toţ
toţii
ii  că este
este  tira,
tira, u o i
ibol
bolic,
ic, care are î
inte un sgur lucru: să pornea  războaie să cu

cerească
cerească şşii să distrugă.
Acum Billy  nu se mai gândea  c
ct
t a un singu
singurr
cru, şi anume că omul ăsta trebi oprit cuva;
cuv a; că
 rmă cu douăzeci de ani făcuse o greşeaă, pe care
ebui
ebuiaa să o ndre
ndrepte.
pte. Şi
Şi a hotărâ
hotărât
t o d
d
 e
e

 o
deauna,
deauna, ce urm
urmaa să fac
facă.
ă. S-a gând
gândit
it la m
m   , 
  
ilioanele,
ilioa nele, de micuţe Christine
Christine i lume n
na
a

Istoria se va repeta şi va fi iarăşi  fusese n z
oiul trecut.
trecut. Tebuia să oprească
oprească srinţa,
srin ţa, îainte ca
ceasta să îceapă, atât şi imic i ult. Nu avea
de ales.
Billy a plecat sgur,
sgur, fără săi spă vreo vorbă lui
lui
Christine. A ieşit pur şi siplu d asă îtr-o bună
dieată devree
devree,, ccaa si câd s-
, ,
s-ar
ar ii us llaa lucru. Dar
 nu avea la el pachetul cu âncar
âncaree  ea
ea aalte
lte lcruri.
eaa paşaportul
e paşaportu l şi documentele, nşte ban
 ban şi, ascns
ascns
p itolul d cutia de
 bine î fdul dublu al valizei, pi
 15 9

tală de su pat. În uzarul haei aea pietricica

 norocoa
 norocoasă
să de pe plaja din
din Bridlgto
Bridlgton.
n. Ma
Maii aea şi cu
tia cu creio
creioae
ae,, şi caietul de d
desen,
esen, iar d valiz
valizăă şi le
gase scăelul pliat. a tot ce-i trebuia.
Toate ceau parte d plan. Un pl pe cae  gân
dise î cele mai ici detalii. Biy ştia că, pentru succe
sul acestui pl, aea neoie de cât mai mult noroc.
Lăsasee  et pe poliţ
Lăsas poliţaa şemineul,
şemineul, î ca
care
re  spea
lui Christine că ea cea ortt de făcut, cea ce
 nu su
suer
erea
ea am
ama
are
re,, şi că se
se a ît
îtoa
oarc
rcee î ccât
âte
eaa să
săp
p
tămâni. De asemenea, o ruga să meargă la rică, la
doul Bt, să-l annţ
annţee că o perioa
perioadă
dă aa psi
de la mcă, să-i spună că-l supără iarăşi
piciorul eteag şi că  pare rău.
Ea să nu-şi facă griji, ai scria
î ilet. El o iueşte şi o să se
îtoarcă. Asa cu făcuse î-
totdeauna, aşa cu a
fce ereu.
 

În diineaţa aceea, când Billy s-a ucat î te a

Cnt, ştia pecis ce ae de gând să că Afase tot
ce putuse de la bibliotecă şi din
din ziae
ziae Ştia îcoto
îcoto se î
deaptă. Patea asta sese destul de silă. Hotăâse
că, lângă Beghof, cabana lui Hitle din Alpi, lângă
Bechtesgaden, unde fsese donu
Bechtesgaden, donull Cabela
Cabela,, ea
ea
locul
locul cel ai
ai potrivit
potrivit să-şi pună î pactică
pactică ideea
ideea  vă
zuse ftogafii ale locului especiv, î cae Hitle şi
pliba câinele pin zăpadă, cu munţii şi păduea î
fndal
fn dal Citise
Citise că Hitle megea
megea acolo cât
cât de des putea
putea 
 Da exact cu avea să pocedeze, de şi când  

161

e  ract
ractică
ică ideea  ei be, ştia că toate astea vor
ata de lul  care se  e de lan, dar şi de soartă
şi de rădare. Ce ştia cu siguranţă era că lucrul tebua
făcut, treuia cercat, dierent de consecţe.
Aşa că s-a urcat  trenul de Lonra, apoi a luat va
orul care traversează Canalul Mânecii, cu dstinaţia
Calais. Plecând, nu se doi
doise
se o cliă că asta nar fi cea
mai bună soluţie. Acum să, rivind de la ua va
sului stâncile albe de e ţărmul Angliei, s-a îtrebat
dacă le va mai vedea vreodată.
vreodată. Probail
Probail că nu, şi-a răs
s  gând. În suflet lui era d nou  tranşee, gata
să iasă la atac, scrâşn d dţi şi făcând ce trebuia
făcut. Îşi dădea seama că şsele de supravieţuire erau
puţe Ce va fi vfi, şi-a zis el. Apoi a ce
ceut
ut să simtă
răul de mare
mare şi asta, trun
trun fl, l-a ajutat  duă atâ
ţia , uitase complet senzaţia. Stoacul i se ridica şi
cobora odată cu naa. Cum şi mai dorea să fi rămas
acasă. Parcă s-a ai ior
iorat
at uţin cd a văzut llaa ori
zont coasta anceză, să valure au continuat să-l ssâ
â
câie ână ce naa a trat n ort.
 162

fiţerll e la 
fiţer   fanceză s-a uia ar
 ar  trea
că la el şi
şi la paşaportul lui,
lui, asl că,  scură ree
a js la Pris şi s-a urca î renul e Mhe. L
raniţa ermană, ns, une au ssi n ie d
 noape, lcrurile a stat cu l altel Pasag eri
eri a
fs te
teroga
rogai
i de
d e n
 n poţis de rnieră, i a r paşapar
poţis
tele şi documentele lor  fs scrpuls exaae 
Ol era esl de policos
cos,, a
arr Bil sţea ae n
a d stele iecărei
iecărei r
rebări.
ebări.
ţarea ce pâ n
 n 
 Şi e ce aţi veni î Gerani
Gerania,a, vă
v ă r
r g? În ce so
 Sun t aris, ia răsns Billy.
Billy. Mă uc ntro  r 
meţie
me pi,,  să des
 n A lpi
ţie î n desee
eezz munţ
unţii,
ii, anialele
lele   să ba-
 ba-
ăriile.
tice, păs ăr
Poliţistul a cerut săi adă lucrările.
Biy ia arăa caiel  desene.
Omul a păru s
stis
tisf
f
tt, ba chaar ipres
ba ch esio
io nt
t..
- B e, a zis  el, fort
zis el, fort be
 be.. O să vă
să  vă pla
placă
că muţii
ţii  
oarte fri, cei ai rmoşi d le.
 nş ri. S o
 nş
gajll du
Iar  acum   gaj
Iar  oa
du stă,   vă ro . Tre bi
oastă, i   să
za.
  vă şi va
 vă şi valili

Cu ima bătd nebuneşte,

nebuneşte, By
By a desfăcut bag
bagu
u..
Poliţistul a luat mai întâi cutia cu creioane şi a
deschis-o. Apoi i-a inspectat cu atenţie pamalele,
şos etele, toată
şosetele, toa tă îîm
mbrăc
brăcămint
ămintea,
ea, analizându-le îîndea
ndea
proape. A scos tot ce era în valiză, după care i-a
inspp ecta
ins ectatt fun
fundul,
dul, fundu
fundull dublu un
unde
de Billy ascunse
ascunsese
se
pistolul, lipindu-l cu bandă adezivă. Era chiar sub
degetele curioase ale poliţaiului neamţ.

Timul su
Timul suşi
şi a păut
p ăut ssăă ceti
cetinea
nească
scă  aceste mo
mente, secundele prefăcându-se parcă în minute. În
final, omul s-a declarat ulţit.
 Călătoriţi cu farte
farte puţi
puţin
n bagaj, i-a zis el. Bine aţi
aţi
vett  Germania. Heil Hitler!
ve
Şi cu asta, basta. Billy putea să răsufle uşurat.
Gara din Mnchen era ticsită de soldaţi şşii poliţişti.
oartă multă lume în uniformă, chiar şi unii copii.
Svastic
Svasticii pr
pretut
etutind
indeni
eni  cusu
cusute
te pe banderole
banderole or
orii agă
ţate de clădiri. Undeva cânta o fanră militară, gara
vuind de bubuitul tobelor şi de zăngănitul cibale
 lor  to
tobe
be de răz
război,
boi, şi-a
şi-a zis Bi
Billll.
. Cu cât se uita mai

 t î juru li, cu atât vedea mai liede că ţra

 t
aeasta
aeasta se pregătea de răzb
război
oi î marş Constataae ce
marş.. Constat
 na fcut decât
dec ât să
săii îtărea
îtărească
scă hotărâr
hotărârea
ea de a-şi 
e
e
 î a plicare plan
planul.
ul.

165

stat î Mchen
A stat Mchen doar
doar atât cât a st ne
nevo
voie
ie.. Si
Sitea
tea
că peste tot sunt ochi care  ăresc. Din Mchen a
luat
lu at un atobuz spre un. A îchiriat
îchiriat o ca
camer
merăă î-
sătuc t pe care  ăsise pe hartă, la doar câteva e
de cabana ui Hiter, dar, spera e, suicient de depte
cât să nu ezească
ezească buiei. Cel ai ortant eera
ra să nu
atraă atenţia, lucru deloc uşo, căci era evident str,
evident englez şi-n plus, urist. Aşa că, pentru îceput,

a jucat rolul pe care treba să-l joace, ocod Bero,

ieşind la plare zic, aşezându-şi scăunelul undev
undevaa
î apropierea satului şi desenând, până când locac
s-au obişnuit să-l vadă pe-acolo, absorb
absorbit
it de schiţele lui.
Chiar şi serile  prdeau desenând de zor la ca
 neau
 neauaa di
din
n sat, ccu
u pi
pipa
pa î ă şi be
bere
reaa aalătu
lături.
ri. Cai
Caie
e
se upluse cu desene îfţişd unţii, pe săte, ca
sele îcărcate de zăpadă, biserica, iepurii, vulurii şi
căprioarelee pe care le zări
căprioarel zărise.
se. Săte era
erauu destul de prie
prie
tenoşi, unii chiar i ofereau d când î cd ceva de
 băut.t. Păr
 bău Părea
eau
u in
intr
tri
iaţ
aţii de de
dese
sene
nele
le lu
lu  ch
chia
iarr şi po
poli
liţi
ţis
s
 tul saului, o dată
dată Erau
Erau fireşt
fireşte,
e, îctaţi să recoască

16 6

asă,
asă, ma
maii ale
less da  
sa lor, sau vre  l ( • , 1  
sa lor, 1 

Les daă era un mebr

mebr iei sau ha 
 al iei
Mulţi  admirau pe  măiestria şi ercau săi 
 
asă îtro englez srită. Dar totdeauna, de pe
eetele afenele
afenelei,
i, graa
graa l Ao
Ao Hitler nu-l
nu-l scăpa
 

   �
�    c
c e ce
ce ori se ua la ea  şi se sr
srăd
ădu
uaa
   c  simţea că-i
că-i leagă
leagă  fior de recunoaşt
recunoaştere.
ere.
Cu fiecare zi, plimbările lui Billy prin zăpadă de
 veneau
 veneau mai lung
lung,, pur
purd
du-l
u-l mai aproap
aproapee de Bergh
Berghof,
of,
să de fiecare daă era zări aşeza pe scăunelul lui,
desennd. Pe cer se roeau adesea vuluri, ţpetele lor
răsd limpede şi ascut  aerul rece, aşa că avea
todeaa ceva de desena
desen a şi ceva să le arate
arate săen
să en

lor la oarcere.
Dar acum
acum mai făcea
făcea şi alceva  căua dn och
och lo
cul cel mai poivi
poiv i pen
penru
ru planul lui,
lui, perecnd ore
lungi î frig, la marginea pădurii, o milă şi ceva de
părare de Berghoful cocoţa sus pe deal şi despărţit
de el print-o vale. Cabana
C abana era mai mare, mai grandi
oasă şi mai impunătoare
impunătoare decâ i se
s e păruse lui Bil din
fotografiile pe care le văzuse. Şi era mul mai bine pă
ziă de gardie
gardie  unfrme negre. Vedea o ce mşcă
pe drum  maş,
maş, camioe, soldaţi , să nci
nci urmă
urmă
de Hile
Hi ler.
r. Dacă era
era la cabană, aci
a ci nu iesea la obis-
obi s-
, '
  nuiele plimbări.

168

Şi-n tot acest

acest timp î care    ; 1
care se uita la  1 , 
sena
sen a Bi
Bill se îtreba
îtreba neîceta cum va procea
procea 1 I \
sosi mome
momentul
ntul cât mai av
avea de aştept
aşteptat
at şi
şi ac      
şi a mai ace vreodat
vreodat apariţia.
apariţia. Sear de sear, ae
aeat
at
a cafneaua in sat şi lucrân la re desen trgea
cu urechea la ce vorbeau nu
vorbeau oamenii pândind s ad nu
mele hrerului. Îţelegea ţic
ţic german ftii
german  e la f
prizonieri e rzboi
rzboi , nu prea mult,
mult, îs destl cât

s priceap
priceap esenţialul, est
estul
ul cât s spun mulţumec
pomenea aesea e
şi vă rog, danke, bitte, bitte schon. Se pomenea
Adol Hitl
Adol Hitler
er  er
eraa un subiect arte iscutat
subiect
tr-o sear, dup
dup vreo sptmân
sptmân i ceva, toţi m
m
teriii de la cafeneaua n sat preau a nu mai vorbi de
cât espre „der Fh rer" Artau spre fotorafia de pe
Fhrer"

perete îcercân s-i spn ceva lui Billy Din lasu

lasu
rile lor rzbtea un entziasm nemaipoenit un en
tuziasm nou. Se petrecea ceva Venise, Bily era sigur
e asta. Sosise omul pe care  aşteptase atât. Şi oat
cu el clipa acţiunii.
 

Şiuite aşa a doua zi la prima oră când a ieşit la

plimbare Billy şia
şia luat ca de obicei caietul de desen
şi scăunelul dar a mai luat şi pistolul ascuns î ha-
ină. Ore ître
îtregi
gi a aaşteptat
şteptat printre copaci săşi acă apa-
riţia Hitler, la plimbarea zilnică nerăbdător săl
îtâlnească.
Dar Hitler na venit. Nau venit decât niste nori
I

rostogolinduse dinspre vale nori uriaşi care au î-

 văluit curând pădurea cabana şi mu
munţii.
nţii.
Zi după zi Billy a contuat să aştepte. Dar Hitler
  na apărut Şi oricât
oricât e groşi ar fi fst norii oricât
oricât de

170

ae
ae a f n
nns
ns,, 
câ
câtt de f
fg
g a f f
f   ' :
: 1    
dea ezsta n-a slăbt  că, ba dtă  din

ce î ce a htăât să ezste N-aea de gând să e

unţe toca
toca acu
acu  Ş-n tt acest
aces t t
t,
, nu s-a îdt
 că
că ăca
ăca că asta
ast a te
tea
a să facă
facă  Nu s-a îdot de
cât că Htle va a en vedată, că va avea ocaza
să-ş
să-ş ducă lanul a îdene. A descoet
descoe t că, dacă
se concenta să deseneze vul
v ultu,
tu,  tecea tpu a

şo, uta
uta de frg
frg ş-
ş-ş
ş a îdul
îdulcea
cea dez
deza
aăg
ăgea
ea
Da, n duă-aaza n cae Hte cha a ent
By a fst uat e neegătte
neegătte
Vturu e cae  desena de ceva vee, tindu-se
e deasua scui, s-a ăsat busc să cobae î 
caj, tot a aae ş a aoae, cu geaee e
gătte să-ş
să-ş haţe pada. Bl
Bl
 nc n-a obse
obsevat
vat eele
săatc ână
ână ce u
uu
u nu s-a ăăit asua u, ate
zând î zăadă a numa câţva az de cac de
şedea e. Nu sese î vaţa lu atât de aae de un
ultu,ş-odată ce ş-a event d sr
srză,
ză, a îce
îce
 să deseneze ad,
ad, ca să nu ateze ment
me nt

171

Şi-aci, e ueva s-a pornt să lătre un câie.

Vturul
Vturul s-a ri
ricat
cat gr
greoi
eoi î aaer
er,, cu iepurele
iepurele neputios
atdu-i ă viaţă î are. Pr zăpaă sea 
câine,  ciobănesc grm enorm, îreptânu-se
spre vultur, spre Bill, cu hef e harţă. Lătratul şi
mârâitul lui erau îfricoşă
îfricoşătoare.
toare.
În clipa aceea Billy a riicat privirea şi l-a zărit pe
Hitler,, cu chi
Hitler chipiu
piull lui mităres
mitărescc ţugu
ţuguiat
iat şi br
brăca
ăcatt cu
 haa lgă şi neagră. Era îcă la o oarecare epă
tare şi cobora agale rm
rmu
u,, îsoţit ee şase ssau
au şapte

172

bărbaţi  unifme negre, doi din ei re gă induşi

arele
arele tul se pe
perecea
recea cu reezic ie şi alel decâ
ezicie
se aşease Bily Dar nu şi-a ierdu ca N-l va
ori câinele acela. Şi nii vederea
ved erea armel
armeloo r ridi
ridicae
cae
V merge ână la caă Tebuia. cesa era rilejul
e care îl aşa de aâa vree
A ieşi calm dre coaci
coaci,, sa ori aco
acolo,
lo, e coasa
dealului acoeri e zăadă, ând istolul la sae,
 gaa să ragă, şi-a aşea La icioarele li, acol
gaa a coloo unde
vulurul omorâse ieurele, neau era roşcaăroşca ă

173

cu sânge. Hitler era îcă la câteva sute de iarzi depă

tare, conjurat de soldaţii l,  alergând acum spre
locul de stătea Bil.
Bil. El a cont
contuat
uat să aştepte.
aştepte. Trebuia
să fie aproape, cât mai aproape. Nu av
avea
ea voie să
să rateze
rateze..
Câinele a continuat  i el să alerge, apropii
apropiinduse
nduse
din ce î ce, lătrând nebeste si arătându-si coltii.
I I I I

Billy aşteptase prea mult.

mult .
Până să se dezmeticească, s-a trezit
trezi t atacat si trântit
I

la pământ.
Billllyy era tins pe spate, î zăpad
Bi zăpadă,
ă, cu câinele dea
supra lui, care îsă nu l muşca, aşa cum se aşteptase
el, ci ll lgea pe aţă. Pistolul eera
ra îcă î mâna lui. L-a
strâns mai tare. Dacă s-ar da câinele ăla de pe el, ai
exista o şansă. Dar soldaţii l ncojuraseră deja. Era
prea târziu, prea târziu. În ultma secundă a îfundat
pistolul
pistolul î zăp
zăpadă
adă şi l-a mins cât a putut de adâ
adânc.
nc.
Soldaţii îdepărtau deja câele şi l trăgeau cu bruta
litate î picioare.
Iar peste doar câteva momente
momente se afl
aflaa  prezenţa lui
Adolf Hiter, fţ î ţă cu el, privindu-l drept î och.

1 74
 

Bily
Bily a ştiut imediat că Hitle
Hitlerr l-a recoscut.
recoscut. Niciul
dtre ei
ei n-a rostit vreu
vreunn cut, ci au rămas amândoi
locului, îcremeţi, recunoscându-se şi amtdu-şi.
amtdu-şi.
Prin zăpada de sub talpă, Billy simţea duritatea
pistolului.
Cei doi soldati l nsfăcaseră de brate si-1 tineau
I I I I I

strâns. Hitler le-a făc

făcut
ut sen cu mâna să ple
plece.
ce. Bărbaţ
au dat, pur şi silu, din cap, s-au îtors pe călcâie şi

s-au ndepărtat. Câinele adulmeca la picioarele lui

Bil
Bil,, mai teresat aacum
cum de sângele iepurelui dec
decât
ât de
altceva. Bil
Billy
ly nu s-a şca
şcatt de unde era, cu pistou
pistou sub
picior
picior,, pâ
până
nă ce soldaţii n-au chemat cinele. După
D upă care
s-a trezit singur pe coasta dealului, uitându-se la Hitler
cum se îdepărtează, aşa cum fcuse cu douzeci de
a îainte, şi conştient, î adcul
adcul inimii, de faptul că
 nicii acum
 nic acum nu ar fi fst
fst î sta
stare
re să-l
să-l puşte
puşte..
Străiul a făcut o pauză câteva momente, şi-a dres
glasul, apoi a contiuat:
 În fine, ccam
am asta a fost.
fost. Sau, aproape
aproape asta. Billy
 s-a îtors acasă, la Christine, şi nu a spus nimănui, î

176

afară de ea, unde fusese şi ce   1•   1.,

Christe i-a
i-a zis că cer
cercse
cse să că un    1,      •

îsă, dacă
îsă, dacă ar fi izbutit, s-ar fi dove
dovedit
dit a fi un
un 
   � LI

Iar Biy ştia

ştia că
 că ea are dretate.
 Şi-atunci, dacă u i-a zis
zis decâ ei, dumne
dumneoas
oasră
ră
de unde ştiţi? -am trebt.
 Ei, asta ar îseam
îseamna
na să pâră
pârăsc,
sc, nu? a răsu
răsuns
ns el
el
e un ton misterios E isteţ băiatul ditae, doiţă
doiţă

La fel ca Bil. Şi şti un uşti din Muberr,  fe ca

noi D-asta ţi-am spus ovestea de-a fir a ăr băee
Duăă cum ziceam, n-o mai ştie
Du şt ie nimeni
nimeni î afară de o
o 
rei. Şi de Bi, fireşte. Şi nu -ar drnj c-ai fla-o
De fa
fa,, ch
chiar
iar ar vrea s-o ştii. Aşa devenim nemuritori,
rin oeşie nostre, nu?
 Şi tot
totul
ul din
din cauz
cauzaa mieliţatului
mieliţatului de
de câine, a zis
mami. -mi
-mi vine
vine să cred Dacă nu l-ar fi trâit e
Bi, oae
Bi o ae că Hitler
Hitl er ar fi murit atunci şi n-ar fi izbuc
nit niciun război. Nu mi-au lăcut niciodaă câinii,
mai ales ciobăneştii germni. Ăştia-s mai mt u
 decât câini.

1 77

  să rage
ragem
mnniţel
iţel pe dreapta,
dreapta, ce ziceţi
ziceţi?? a trebat
străinul
străinul din ît
îteric.
eric. Nu mai 
mm decât un sgur băţ
de chbrit. îţelept să-l osim, nu? Dar ac
chbrit. Şi n-ar i îţelept
cred că te-ai
te-ai descua
descua si fră el. Iesim când de-
I I
de-aic
aici.i.
 Frum
Frumoasă
oasă poeste,
poeste, domnule,
domnule, i-am
i-am zs, dar el nu
mi-a răspuns
răspuns..
Am adormit toţi trei. Nu ştiu cât timp a trecut.
Ne-a trezit o zgâlţâitură  trenului, care s-a pus 

mişcare aproape imediat.

mişcare imediat. Am ieşit de-a belea din tu
 nel, conducto
conductorul
rul trenului mergând îcet, pentru ori
orice
ce
eentualtate, -am zs, iar eu m-am uitat cu atenţie
pe geam, să văd dacă nu mai sunt aioane Nu mai
erau. Se risipiseră şi norii. Cerul era albastr
albastruu ca sticla.
Deodată o aud pe mami exclamând:
 He
Hei,
i, u
unde
nde-o
-o fi dis
dispăr
părut?
ut?
Străinul nu mai era la locul lui, pe bancheta dn
fată. Ne-am uitat unul la celălalt.
 S-o fi
fi dus la
la toaletă
toaletă,, a zis mam
mami.
i.
Dar străinul
străinul nu s-a mai tors. La reun mut după
 aceea, şefl de tren a deschs uşa compartimentului.

178

 O să ârzem puţel,  :  , q    1 >  '  1  

Londr
Lo a,  ne-a
ndra, -a  anu
nun
nţ at Toate
at el. Toa bune la   m1 ·
te bun 1 ,. P  l 1 ,

 Bă rba ul ace

acela
la care ea ac
ac,, cu ,    · '  J 1  I
mam.  L-aţi  vă
văzut c
 cu
ua ? 
 are bărba? s-a mra şeul. Câd am recu
am recu îa
e  e -a c, u eraţ decâ
decâ v . Nc urmă de
 vreu băr
b ărba
ba..
Aunc
uncii i-am amti că srăin
am îşi pusese
ul îşi
srăinul usese  pă lăra  
pălăra

pe suportu
suportu de
de bagaj
 bagajee, lâgă
lâgă vala
 vala as
asră
ră Ma 
   
î sus. Dispărse şi ea  
 Dar a fs ac, a ssa mam. A fs, u aş,

lly?
 Sg
Sgur
ur,, am zs. Sgur c-a st.
st.
Şeful s-a ua la  cu sprâceele rdcae, de
parcă -a
-a f s î tae inţle.
 Dacă zceţ dumeav asă, damă, daă z
dumeavasă,
ceţi dum
dumnne av
avooa str cu m, dacă
trăă. A cum că   nu  văă  s up ăraţ i, eu
nu v e u 
am reabă.
reabă.
Şi-a
-a i
 ieeşit , t răgâ n d uşa dup ă e
 el.l.  
 Eu ş a
aii e-am
e-am uta ul
ul la celăla
celălal
l

1 7 9 

 ea sps povesea aia n? am îeba. Despe

Hile despe cm n l-a omoâ când a fi p să-l
omoae când a fi ebi şi-apoi despe cm s-a
ds î Gemania
Ge mania c pisolul să-
să-ll mpu
mpuşe
şe n mnţi
mnţi
şi despe vl şi esl. e-a zis oae astea nu?
N-a fos
fo s doa  vis mam
mamii n?
Ea s-a apleca
apleca şi a idic
idica
a ceva d
dee pe jos  cua de
citi Swa Vesa
esas.s. A deschs-
deschs-o.
o. Îă eau
eau pa

u beţe
beţe ase ş l nelos. Şi mai eeaa cceva
eva  o pe
icicăă neagă şi  cat
icic catşş gol. M
Mam
am a api
apis
s băţl.
 C
Cir
ir adev
adevrae
rae a zis ea. To a s adevăra
N-a s vis,
vis, Baey
Baey. N-a
N-a s vis.
 

SFÂRŞITUL PĂRŢII A PATRA

N-A I RÂMS CIU CHRIT•••

CHRIT•••
 

EPILOG

Eu şi m nm orbit despre ltce

m nm mi orbit ltce
 tot
tot 
  
mul până l Londr şi poi tot drumul p 
Corll. Er de
deăr
ăr c şi
ş i când m
 m fi
fi ist m
doi celşi lucru, până în cele mi mici detlii, dar
ştim că nu fusese câtuşi de puţin
puţin un is, că nu ea
ea
cum să fi fost un is. Dovd  er cuti de chibritri
Dovd er
Swn Vests.
Sear târziu, când m sosit în eagissey, ia
spus de-ndtă tuşi
tuşicăi
căi Mvi
Mviss despre străinul din tren
şi nemipomenit lui poeste. Tebui să spunem
spunem
 cuia. I-m rătat cutia de chibr
chibrituri,
ituri, im rătt

18 3

pietricica orocoasă di Bridligto şi cartuşul gol

Tuşica u s-a priceput 
ciodat
ciodat prea b
bee să
să-i
-i ascute
pe oame, dar
da r pe oi e-a ascultat
ascu ltat pâă la sfârşit, cu
ochii tot mai mari.
mari .
După ceam isprăv
isprăvit,
it, -a zis imc. S-a ridica
ridicatt doar
şi s-a dus la dulapu
dulapull di
di
 bucătărie,
bucătărie, de ude s-a
s- a îtors
cu u ziar pe care l-a îts pe masă,
ma să, î ţa oastră,
oastră,
si l-a etezit.

 Zia
Ziarul
rul de azi
azi-di
-dimie
mieată
ată.. Ute.
Titl
Titlu
u de pe prima
prima paă spea:
sp ea: ,Erou
,E rou di Prim
Prim
Război Mondial, mort  Blitz-ul di Covetry."
 

Dedesubt era o otograe     '              1  

dn tren
Iată ce ne-
ne-aa citit
citit mami, cu gas şoptt
şoptt:: W
W   
(Bily) Byron, V,
V , M, DC, unu dtre cei mai de
cori sodai din Răboiu ce are, s-a numărat
printre cei ucişi n recentul bombardament al
Luftwaffe 1 asupra oraşului Coventry Soia lui,
Christine, profesoară a şcoaa municială,
municială, şia
şi a pier

dut şi ea viaa
viaa  Domnu Byron, care servea n Foree
de Apărare Civilă,
Civilă , fusese de serviciu ntreaga noapte
şi î iua următoare, salvând oamenii prinşi sub r
măşiţee caselor or, iar când sa îtors acasă, şi-a gă
sit locuina distrusă. A murit din pricina nor bucăi
de zidărie care au căut
cău t peste el n timp ce îcerca să
şi găsească soia printre ruine Domnu Byron av
avea
ea
patrueci şi cnci de ani şi ucra la Fabrica de Maşini
Standard, din Coventry."

1
„rmaa aerli",
aer li",  limba germaă,
germaă, este termen u ge
termenu
sb care era cosctă aviaţia militară
militară germană, în perioada
perioad a c
c 
li de-Al Dilea Război Mondial (. tr.).
tr.) .
 

CUVNT DE ÎNHEIERE

Henry Tandey este, şi pe bă dreptate, o fi

excepţională în galeria eroilor din Priml Răzo
Mondial.l. Dar eroismul său este ţesut în pânza
Mondia pânz a unei
poveşti care,
care, dacă s-ar dovedi adevărată, s-ar scrie
 şirul celor m spectacloase
spectacloase „ce-ar fi st dcă
dcă""-ui
d istorie
istorie,, acele
acele momente
moment e de cotitură  care o decizie
decizie
schimbă definitiv cursul evenimentelor.
He, născut
născut  1891, era fiul unui zidr şi al
a l unei
spălătorese. Familia pre să fi trat tr-o perioadă
 neast
 neastăă dp
dpăă ce tatăl
tat ăl lui
lu i He,
He, James, s-a
s- a certat
cer tat cu t
 tăl lui,  s foart
foartee boat. Se spue că
că James
James ave  

teerament
teerament dezagreabil, probabil din cauza al
alcoo
coo
lulu Ştm că Henry a stat o vreme la orlinat, îsă
nu stim si de ce
I 

Ca adult, Henry cântărea numai ccieci şi pau

de kilograme, la o îălme de  metru şi şaizei şi
cci de centimet
centimetr
r S-a îrolat î armată î 1910, poate
poa te
ca să scape de situaţia famlială sau de munca grea şi
anostă de la un hotel d Leagton, ori poate din

dorta de aventră.
,

aventră.  coastem motivul exact, de-

I

oarece Henry nu a nut nciodată un jurnal Dacă a

scris vreo scrisoare acasă, nouă nu ne-a parvent n
ciuna. Informaţii
Informaţiile
le pe care le avem despre ee snt cu
lese din interviuri acordate ziarelo din rapoarte
ofiile şi d ista medliior prite
Poreclit
Poreclit „Nap
„Napper
per"
",, a fos
fostt iţial soldat î re
regimen
gimen
tul Green Howard, care a luptat n Bătălia de la
Passchendaele, aproape de localitatea belgiană
Ypres, î octombrie 1914 În ziua de 20 a luni
lunii,i, când
1
Temen gotic şi/su dialectal brianc înemnând
 ,,cap" (n tr).

reient
rei entul
ul a st despresurat, tre 70
7000 şi 1 OOO de
saşi
sa şi erau fie mrţi, fie grav răniţi
răniţi.. Ître ti, Henry
salvas
sal vasee niste rit
,
ritii dn clădirile bmbardat
'
bmbardate,
e, cmen
cmen
tând
tân d dar că: ,,Am avut nrc
nrc Am reusit
reusit să aducem
'
aducem
ţi răniţii api, fără vre pierdere."
La sfârşitul verii lui 1918, Henry fusese deja rănit
de trei ori şi
ş i menţinat î rapartele militare oficiale.
Apoi, îtr-un act de eroism nemaivăzu la  singur

sldat, Henry Tandey a câştigat cele mai importa

importante
nte
 

trei distincţii
distincţii pentru cu
cura
rajj , î trei acţi
acţ i separate, des-
făşurate î decursul a şase săptămân.
Mai ntâi, a primit Medalia pentru Conduită

Exemplară. SeS e afla la conducerea

conducerea unui grup îsărci
 nat să arunce
arun ce grenade
grena de î tabăra ger
gera
ană
nă.. Vzâ
Vzând
nd că
ostaşii din faţa lui sunt reţuţi de tirul amic, a tra-
 versat
 ver sat teren
ter enul
ul expus
exp us mpreună
mpre ună cu
c u alţi
al ţi doi
d oi vol
v olunt
untari
ari
 

şi a ajuns î spatele liniilor duşane  c c •

liniilor
au luat cu asalt un cuib de trale c
douăzeci
douăzeci de soldaţi
soldaţi ggeran
erani.i. Dup ace  cc     
Medalia Militară, pentru „erois deose  c
dnţă". ,,În condiţii de bombardaent
bombardaent ntens, a e
e 
din tranşee şi a cărat la adăpost un soldat grav
rănit",, salvând n plus alţ trei caarazi. A doua zi,
rănit"
s-a oferit voluntar să conducă un atac potrva

unei tranşee
tranşee..
Un ofiţe geran „a
„ a tras as
asu
u
 pra lui de la mică distanţă, dar a
aa  Soldaul Tande, goând
pe inaic 
 pericolul" la alunga pe
În 28 sepebrie 1918, lui
Hery i sa acorda cea
He c ea a îală
dstncţie iliară brtancă,
acodaă penru cuaj „n faţa
naiculu Crucea Vicoia  La
Cru cea Vicoia
Priul Război
Război Mon
Monda
dall au pari
 cpa n dverse lui omene,

191

aproximativ nouă milioae de britci şi cetăţeni ai

Commonwealth-ului1 Dt
Dtre
re aceştia, au prt Cruce
• Cruceaa
Victoria numai 628,  prcipal ofiţeri La traversarea
unui pod de lemn peste un canal artificial, plutonul
lui Henry s-a treit că ete ţita unui tir intens de mi
tra
traere
ere Hery a aintat
aintat târâş pe sub plo
ploaia
aia de gloaţe,
a locuit scândurile rupte, după care a condus misi
unea de neutralizare a mitralierei Ulterior, când plu

tonul era îpresurat şi depăşit numeric, şi-a condus

opt camarazi
camaraz i t
tr-u
r-un
n atac
ata c la
l a baionetă ingâd
ingâd trei
trei 
zeci şi şapte de soldaţi germai  mâle celorlalte
trupe britace
Cele trei medal pentru cura
curajj  luptă şşii le câştigase
câşti gase
în rândurile noului său batalion din regimentul
Ducele de Wellingto
ellington.
n. n ofiţer superior i-a spu
s pus,
s, mai
cu jumătate de gură, că eroismul lui nu putea fi re
compensat pe ăsură, deoarece câştigase deja toate
medaliile pentru acte de cur !

1
Cooealth
Cooealth of Nations (Cotatea
(Cotate a Naţior), adică
 Imperiul Britanic (n. tr).

192

Duă ăzoi, Hen   a   ·           ;   •      

eisod ai deos
oseeit pe ca
cae  c
c
   '                 
peioadă este cel al ooăi lu la     
al, după cae a fost etogadat
et ogadat î acel
acelaaş anş  a
 a ce
eea lui Motiele acestei ceei nu sunt cunoscute
În 1926, s-a utat îaoi î Leaington, unde a
dus o viaţă ciilă
ciilă oişnuită.
şnuită. A fost ota
ota tim de trei
zecişi ot de ani la Coani
Coaniaa Standad Moto
Moto ia î

tipul celui de-Al Doilea Război Mond a  

ţe de ec
ecut
utae
ae,, cu j uă
uătat
tatee de
de noă,
noă,ş  
     

Covent S-a căsătoit, îsă nu a aut co A  c 
dat î dec
deceb
ebie
ie 1977
19 77
Să fie
fie oae adeă
adeăat
at că e
 e Fontul de Vst al Pului
Pului
Răzoi Mondial Heny
He ny Tandey l-a
l-a aut î ctaea uş
uş
tii e un Adolf Hitle ănit? Nu o şt niciodată, cu
siguanţă, ăsunsul la această nteae Iată ce şi
aintea Heny îsuşi: ,,Am ţtit, da n-a utut să
tag ît-un o ănit, aşa că l-a lăsat să lece"
Se ştie că Hitle ea n posesia unei cii după
 un talou de Fotunino
Fotunino Matania,
Matania, executat
executat n 92
 923,
3,

1 93

la cererea regimentului Green oward.

oward. Tabloul  f
ţişează pe enr
enr,, ducând pe umăr  camarad rt.
În 1938, itler i-a spus primmiistrului britanic,
Neville Chambelain, motivul pentru care avea ta
 bloull cu Henr
 blou Henry:
y: ,,Om
,,Omul
ul ă st
staa a fost la un pa
pass să m ă
ucidă.
ucidă. Cred
Credeam
eam că nu voi ma
maii tr
trăi
ăi să revă
revăd
d Germ
Germia.
ia.
Însă Providenţa
Providenţa m-a salvat de tirul diabolic de prec
precis
is
al băieţilor acelora.
acelora. Hitler l-a rugat pe Chamb
Chamberlain
erlain

să i transmită lui Hey mulţumirile sale. Iată ce a

răspuns Henry: ,,Se zice că l-aş fi îtâlnit pe Adolf
Hitler.r. Poat
Hitle Poate,
e, îsă eu nu-m
nu-mii amin
amintesc
tesc de el.
el.""
 

În 1940, după bombardamentu german asupra

oraşuui Coventr, Henry a ajutat a savarea celor
prnşi sub dărâmături. Presa i-a redat afirmaţiie:
„N voiam să uşc  om rănt,
rănt, dar dacă
d acă aş f i ştiut
ce va ajge caporalul acela, aş da zece a din viaţă
acum, pentru cinci nute de carvizie, atun
atunci
ci.. "
Uni
Unii au pus
pu s la doia
doială
lă f
fptu
ptull că
c ă Hitl
Hitler
er ar
a r fi st 
stare
stare să îsi vadă
'
vadă de a o asa distantă
'
distantă „sal
'
„ salvatoru",
vatoru", care
c are

era, probabi, murdar

murdar de noroi
noroi  Este
E ste oare de crezut
crez ut că
şia putut aminti figura ui, după douăzeci de  de
a respectivu episod? Dar dacă un tommy i-a cruţat
tradevăr viaţa ui Hter, atunci când zăcea rănit,
cine ar fi fst un candidat mai bun la onoarea
onoarea de
d e in
strment al srţi, dn pctl u ter de eee
dacă nu ce mai decorat ostaş britanic?
Poves
vestea
tea a fost
fost deseor repetată, ca
c a fd
fd ade
ade  

şi respnsă de tot atâtea ori n ucru însă e 
Henry Tandey va fi întotdeauna etchetat drept
Soldatu car
caree nu
nu -a
- a îm
împuşc
puşcat
at pe
p e Hiter"
 

C U P R INS

întâi - TRE
Parteaa întâi
Parte REN
NUL DE
DE :50
:50 SPR
SPRE
E ON
OND
D.. .. .. .. .. .. .. .. .. . 13

Partea a doua - BI
BIL
LY BYRON ••• ••• ••• ••• ••• ••• ••• ••• ••. ..• ••. ••• ••• ••• .•• . 57

treia - DAC PR
Patea a treia PRR
RIL
ILE
E R P
PE SA UCID
UCIDA
A••   .. . •• • 103

tea a pata - VULUR ÎN

Partea
Par ZA •..• •• .•• . .. •.  .•  •       4 
ÎN Z

Ep ilog . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .   .          1 8 3

Cuvânt de îcheiere ... .. .. ... .. .. ... .. .. .. ... .. .. ... .. .. ... .. .. ... .. .. .. ... .. .   7