LUCRAREA Nr. 1.

TDCR
GENERAREA SEMNALELOR DE DATE DIGITALE
(BPSK, DPSK, DPSK NECOERENT)

Exercitiul 1

E1.1. Explicati rolul jucat de fiecare bloc din schema de mai sus, pentru un semnal de date
aleatoare si scrieti expresia analitica a semnalului BPSK si respective a spectrului acestuia.

1. Random number – generator de semnal – genereaza semnale aleatoare;

2. Sign – circuit de calcula semnalului – calculeaza semnalul datelor generate;
3. Product – circuit de modulare 0 efectueaza modelarea semnalului (produsul a doua
semnale);
4. Sine Wave – oscillator local – genereaza semnalulpurtator sinusoidal;
5. Zero order hold – circuit de esantionare a semnalului – efectueaza esantionarea
semnalului;
6. Buffer + Magnitude FFT + Vector Scope – analizor spectru compus – permite
vizualizarea spectrului semnalului;
7. Scope – osciloscop – vizualizeaza semnalului in domeniul timp;

A∗cos ( ω0 t ) , d ( t ) =1;
s BPSK ( t )= A∗d ( t ) cos ( ω 0 t )=
{
− A∗cos ( ω0 t ) , d ( t ) =−1;

A∗cos ( ω 0 t ) , d ( t )=0 ;
s BPSK ( t )= A∗cos(ω0 t+ d ( t )∗π )=
{ A∗cos ( ω0 t+ π ) ,d ( t )=− A∗cos ( ω 0 t ) , d (t )=1
E1.2. Care este influenta parametrului “Seed” asupra semnalului de date?

Influenta parametrului “Seed” asupra semnalului de date este ca acesta modifica datele ce
alcatuiesc semnalul aleator.

E.1.3. Care este influenta perioadei de esantionare asupra semnalui modulat?Justificati raspunsul.

Perioada de esantionare modifica cantitatea de date a semnalului modulat. Astfel,

Datorita acesteia, semnalul modulat se modifica o data cu schimbarea frecventei de esantionare
a semnalului aleator.

E1.4. Ce se vizualizeaza cu ajutorul blocului “FFT scope”, respectiv “Power spectral density”.

Cu ajutorul blocului “FFT scope” se vizualizeaza graficul spectrului semnaluilui iar cu

“Power spectral density” se pot observa formele in timps si frecventa a semnalului.

E1.5. Pentru semnalul de date a carui expresie analitica a fost dedusa la exercitiul E1.1 sa se scrie
expresia densitatii spectrale de putere; care este legatura dintre densitatea spectrala de putere si
scpectrul semnalului?

ω∗T b
s BPSK ( f )= A2∗T b sinc 2 ( 2 )
A 2∗T b ( ω−ω 0 )∗T b ( ω+ ω0 )∗T b
s BPSK ( f )=
2 [ (
sinc2
2 ) (
+ sinc2
2 )]
E1.6. Ce se poate spune despre diagram ochiului obtinuta? Care este momentul optim de
esantionare?

Momentul optim de esantionare reprezinta distanta maximala dintre punctele opuse (0,5).

E1.7. Pe baza diagramei de imprastiere a esantioanelor sa se determine distant dintre cele doua
puncte ale sale si sa se determine energia semnalelor. Care este pragul optim de esantionare?

Tb
Cele doua puncte sunt: (-1,0) si (1,0) d=2 A
√ 2
=2
Exercitiul 2

E2.1. Explicati rolul jucat de fiecare bloc din schema de mai sus.

1. Math function (u2) – ridica semnalul la patrat;

2. Analog Filter Design – filtru Butterworth trece-banda;
3. Gain – inmulteste semnalul cu constanta indicate;
4. Saturation – seteaza limitele semnalului;
5. J-K Flip-Flrop – realizeaza diviziunea cu λ a frecventei
6. Data Type Conversion – dubleaza datele semnalului la iesire;
7. Sum – realizeaza suma semnalelor;
8. Zero order hold – efectueaza esantionarea;

E2.2. Considerand ca datele BPSK generate au expresia analitica

s1 ( t )=d ( t )∗cos ( ω0 t ) ; d ( t ) ∈ {−1,1 } , pentru t ∈ { 0 ,T b } demonstrati theoretic ca aceasta schema
asigura refacerea purtatoarei, scriind expresiile semnalelor in punctele (2), (3), (4),(5) si (6).

1
s2 ( t ) =d ( t )2∗cos 2 ( ω0 t ) = 1+2∗cos ( 2 ω0 t ) ] ;
2[
s3 ( t ) =cos ( 2 ω0 t ) ;
s4 ( t )=cos [ (2 k + 1 ) ω 0 t ] ;
s6 ( t ) =cos ( ω 0 t ) ;

E2.3. Ce observati vizualizand simultan, cu ajutorul blocului “Multiplexer” purtatoarea folosita

la emisie si cea obtinuta in urma refacerii purtatoarei?

Vizualizand simultan cu ajutorul multiplexorului obesrvam ca purtatoarea obtinuta in

urma refacerii este in antifaza cu purtatoarea folosita la emisie.
E2.4. Pastrand constante frecventele limita ale benzilor de trecere ale celor doua filter masurati
intarzierea introdusa de filter daca ordinal acestora este 2, 5, 10. Determinati analytic aceasta
intarziere si comparati rezultatele cu cele obtinute in urma simularii.

1. Ordinul 2 - ∆t=0,1;
2. Ordinul 5 - ∆t=0,5;
3. Ordinul 10 - ∆t=1;

Exercitiul 3

E3.1. Explicati rolul jucat de fiecare bloc din schema de mai sus.

1. Gen_BPSK – genereaza semnale BPSK;

2. REF_PURT – bloc de reface a purtatoarei;
3. Product – inmultirea semnalelor BPSK;
4. Analog Filter Design – filtru Butterworth trece-jos;
5. Zero order hold – efectueaza esantionarea;
6. Scope – osciloscop;

E3.2. Pornind de la expresiile analitice deduse la punctual 2.2 demonstrati teoretic ca aceasta
schema asigura refacerea datelor.

2
2∗cos ( 2 ω 0 t ) +1
s1 ( t )=cos ( ω 0 t )∗¿ d ( t )∗cos ( ω0 t )=d ( t )∗¿ cos ( ω 0 t ) = ¿¿
2
E3.3. Ce se poate spune despre forma in timp a semnalului din punctul (8) comparat cu semnalul
generat de sursa de date din modulator? Ce fenomen apare si care este cauza lui.

In urma demodularii, semnalul defazat este intarziat fata de cel generat de sursa de date.

E3.4. Pastrand frecventa de taiere a filtrului trece jos constanta (10Hz) se modifica ordinal
filtrului n=2; 5; 10; 20; 30; 40; 50. Se masoara intarzierea care apare intre semnalul original sic
el modulat. Se complecteaza tabelul de mai jos.

n 2 5 10 20 30 40 50
∆t 0,1 0, 0,4 0,8 1,2 1,7 2,1
2 5

E3.5. Ce se poate spune despre diagrama ochiului in comparatie cu cea obtinuta la punctual If.
Care este momentul optim de esantionare?

Momentul optim de esantionare este de 0,75 iar semnalu prezinta distorsiuni.

E3.6. Ce se poate spune despre diagrama de împrastiere a esantioanelor?

Care este distanta minima între punctele diagramei? De ce apar modificari fata de cazul ideal?
Cum afecteaza aceste modificari probabilitatea de eroare?

Cele doua puncte situate la distant minima sint (-0,7,0) si (0,9,0). Probabilitatea de eroare
este invers proportional cu aceasta distant.

E3.7. Ce influenta are parametrul “Offset” asupra diagramei de imprastiere a esantioanelor?

Cu cat se mareste parametrul “Offset” se mareste, cu atat se maresete si distanta dintre

puncte.

E3.8. Pastrând ordinul filtrului n=10 constant, se modifica frecventa de taiere a filtrului trece jos
f=10; 5; 3; 2; 1; 0.5 Hz. Se vizualizeaza diagrama ochiului si diagrama de împrastiere a
esantioanelor, punând in evidenta punctul optim de esantionare si deschiderea ochiului. Ce
concluzii se pot trage din rezultatele obtinute.

Cand frecventa creste perioada de esantionare scade.

Exercitiul 4

E4.1. Explicati rolul jucat de fiecare bloc din schema de mai sus.

1. Transport Delay – intarzie semnalul;

2. Digital Operator – efectueaza operatia XOR;

E4.2. Pentru un semnal de date oarecare d(t )∈{−1,1} pt t ∈[0,Tb ], ales de dumneavoastra si
reprezentat pe 15 perioade de tact sa se determine expresia si sa se deseneze forma în timp a
semnalului în punctele (1), (2), (3) si (4). Care este relatia de legatura între semnalul precodat (4)
si cel initial (1)? Care sunt avantajele precodarii diferentiale a semnalului?

Avantajele precodarii sunt urmatoarele: elimina mabiguitatea de faza de 180o ;

nu necesita demodulare coerenta.

s1 ( t ) :−1−11−11 11−11 1−1−11 11

s2 ( t ) :0 0 10 1 11 0 11 0 0 1 11
s3 ( t ) :0 11 1 0 01 1 0 10 1 0 0 1
s4 ( t ) :−1 11 1−1−11 1−1 1−11−1−1 1

E4.3. Ce se poate spune despre forma în timp a semnalului vizualizat în

punctul (4) comparativ cu semnalul generat de sursa de date din
punctul (1)? Care sunt deosebirile care apar în simulare fata de cazul
ideal?

Semnalul din punctual (4) este intarziat fata de semnalul din punctual (5).

E4.4. Masurati latimea glitch-urilor care apar în semnalul DPSK. Cum sunt
acestea fata de perioada datelor.

Latimea glatch-urilor este comparabilacu perioada datelor.

Exercitiul 5

E5.1. Explicati rolul jucat de fiecare bloc din schema de mai sus.

1. Modulator DPSK – bloc de modulare a datelor;

2. REF_PURT – bloc de refacere a purtatoarei;
3. Product – Bloc de inmultire a semnaluui DPSK cu purtatoarea refacuta;
4. Analog Filter Design – Filtru Botterworth trece-jos;
5. Scope – osciloscop;
6. Sign – bloc de limitarte a semnalului;
7. Sum – bloc de adunare a semnalelor;
8. Constant – Constanta;
9. Transpor Delay – Bloc de inatrziere a semnalului cu perioada de un bit;
10. Logical Operat – bloc ce efectueaza operatia XOR;
11. Data Type Conversion – bolc ce dubleaza datele semnalului la iesire;
12. Gain – bloc ce transofrma datele dint unipolare in bipolar;
13. Zero order hold – efectueaza esantionarea;

E5.2. Pentru un semnal de date oarecare d(t )∈{−1,1} pt t∈ [0,Tb ], ales la exercitiul 4.2. se
determina expresia si forma semnalului în (6), (7), (8), (9) si (10). Care este relatia de legatura
între semnalul obtinut în urma demodularii (6) si cel decodat diferential (8)?

E5.3. Daca, în mesajul transmis, se eroneaza (se inverseaza) bitii 2, 5, 8, 9. Sa se determine

expresia semnalului dupa decodare. Ce se poate spune despre propagarea erorilor în cazul
transmisiunii DPSK coerente?

Din cauza faptului ca aparitia unei eroare afecteaza duccesivi, probabilitate de eroare este
mai mare in cazul semnalelor DPSk.

E5.4. Daca în mesajul transmis toti bitii sunt eronati (inversati), ce se poate spune despre
secventa de date rezultata în urma decodarii? Explicati rezultatele obtinute.
 E5.5 Care sunt avantajele / dezavantajele precodarii diferentiale a semnalului?
Justificati raspunsul.

Avantajul precodarii diferentale a semnalului ar fi acela ca prin acest procedeu se elimina

necesitatea recptiei coerente.
Un dezavantaj al acestui procedeu este aparitia unei probabilitati de eroare mai mare.

E5.6. Alegând ordine ale filtrului din demodulator de 2, 5, 10, 20, 30, 40, 50, sa se determine
întârzierile care apar între semnalul de date original si cel demodulat. Se completeaza tabelul
urmator:

n 2 5 10 20 30 40 50
∆t 0,1 0,2 0,5 0,9 1,3 1,7 2

Exercitiul 6

E6.1. Care este efectul zgomotului asupra circuitului de refacere a purtatoarei? Dar asupra
demodulatorului de date? Care dintre cele doua circuite vi se pare mai sensibil la erori? (pentru
aceasta determinati, prin încercari, pragul puterii de zgomot peste care încep sa apara erori în
fiecare dintre cele doua cazuri).

Zgomotul asupra circuitului de refacere a purtaotarei are effect mai mic ca zgomotul
asupra circuitului demodulat.

E6.2. Se variaza pe rând puterea semnalului de zgomot, pe rând, la fiecare dintre cele doua surse
(pentru cealalta puterea fiind nula) si se evalueaza probabilitatea de eroare. Se completeaza
tabelul de mai jos.

Putere zgomot 10−3 2∗10−3 5∗10−3 10−2 2∗10−2 5∗10−2 10−1 2∗10−1 5∗10−1
Pe sursa din 0,0090 0,00909 0,00909 0,0090 0,00909 0,0589 0,160 0,2615 0,3751
fata ref. purt. 9 9 4
Pe sursa din 0,0120 0,01582 0,02419 0,0384 0,08538 0,1848 0,286 0,381 0,4511
fata demod. 9 5 5
Exercitiul 7

E7.1. Explicati rolul fiecarui bloc în schema din figura de mau sus.

1. Modulator DPSK – bloc de generare a semnalului DPSK;

2. Sum – bloc de adunare a semnalelor;
3. Band-Limited White Noise – bloc de adaugare pe canalul de semnal DPSK a unei surse
de zgomot;
4. Transpor Delay – Bloc de inatrziere a semnalului cu perioada de un bit;
5. Product – bloc de inmultire a semnaluui DPSK cu purtatoarea refacuta;
6. Analog Filter Design – Filtru Botterworth trece-jos;
7. Gain – bloc ce transofrma datele dint unipolare in bipolar;
8. Sign – bloc de limitarte a semnalului;
9. Zero order hold – efectueaza esantionarea;
10. Find Delay – bloc de calculare a intarzierii;
11. Eror Date Calculation – bloc ce calculeaza probabilitate de eroare;
12. Display – bloc de afisare a valorilor blocurilor de calcul precedente;

E7.2. Pentru un semnal de date d(t )∈{−1,1} pt t∈ [0,Tb ] si o purtatoare w0, Sa se scrie expresia
analitica a semnalului modulat DPSK, precum si a semnalelor obtinute în punctele (6), (7) si (8).

s DPSK ( t )= A∗d ( t )∗cos ( ω 0 t ) =± A∗cos ( ω0 t )

- Schimbarea fazei cu π: d(t)=1;

- Neschimbarea fazei: d(t)=0;

s DPSK ( t )= A∗d ( t )∗cos ( ω 0 t +d ( t )+ π ) ;

E7.3. Pentru semnalul de date ales la punctul 4.2. sa se scrie expresia semnalului demodulat.
 E7.4. Pentru semnalul de date oarecare d(t)∈{−1,1} pt t∈ [0,Tb ] , ales la exercitiul 4.2. se
determina expresia si forma semnalului în (6), (7) si (8). Care este relatia de legatura între
semnalul obtinut în urma demodularii (8) si cel original?

Semnalul de date ales la punctual 4.2.: -1-11-1111-111-1-1111

expresia semnalului demodulat: 1-1-1-111-1-11-11-111-1
E7.5. Daca, în mesajul transmis, se eroneaza (se inverseaza) bitii 2, 5, 8, 9 sa se determine
expresia semnalului dupa decodare. Ce se poate spune despre propagarea erorilor în cazul
transmisiunii DPSK necoerente?

Probabilitatea de eroare in cazul ttransmiterii semnalelor DPSK este mai mare datorita
aparitiei unei erori ce afecteaza doi biti succesivi.

E7.6. Daca în mesajul transmis toti bitii sunt eronati (inversati) ce se poate spune despre secventa
de date rezultata în urma decodarii? Explicati rezultatele obtinute.

E7.7. Alegând ordine ale filtrului din demodulator de 2, 5, 10, 20, 30, 40, 50, sa se determine
întârzierile care apar între semnalul de date original si cel demodulat. Sa se determine de
asemenea în fiecare caz atenuarea componentei nedorite. Se completeaza tabelul urmator.

n 2 5 10 20 30 40 50
∆t 0,1 0,2 0,4 0,8 1,2 1,6 2

E7.8. Alegând frecventa de taiere a filtrului din demodulator de 5; 10; 20 Hz (ordinul n=5) sa se
justifice rezultatele obtinute la punctul IV.2.

La alegerea frecventei de taiere a filtrului din demodulator creste amplitudinea

glitch-urilor.

E7.9. Se modifica valoarea întârzierii (blocul “transport delay”) din demodulator la 1.05; 1.1,
1.2; 0.95; 0.9; 0.8. Ce se observa? Masurati în fiecare caz latimea glitch-urilor/ Ce influenta are
întârzierea asupra semnalului demodulat.

Glitch-urile distorsioneaza compelt semnalul datorita celor doua valori de intarziere din
demodulator si anume 0,95 si 1,05.

E7.10. Se variaza puterea semnalului de zgomot si se evalueaza probabilitatea de eroare. Se

completeaza tabelul de mai jos.

Putere zgomot 10−3 2∗10−3 5∗10−3 10−2 2∗10−2 5∗10−2 10−1 2∗10−1 5∗10−1
Pe 0,0043 0,00623 0,01248 0,477 0,1445 0,3238 0,422 0,4663 0,5014
3
 Lucrarea Nr. 2. TDCR
GENERAREA SEMNALELOR MODULATE ÎN
CUADRATURA (QPSK, 16ASK)

Exarcitiul 1

E1.1. Explicati functionarea schemei în ansamblu si rolul fiecarui bloc în parte.

1. Random Number – bloc ce genereaza semnale aleatoare;

2. Sign – bloc de limitarte a semnalului;
3. Gain – bloc ce transofrma datele dint unipolare in bipolar;
4. Pulse Generator – bloc ce furnizeaza semnalul de ceas;
5. Sample and Hold – bloc de esantionare pe frontal crescator, respective descrescator;
6. Gain – bloc ce transofrma datele dint unipolare in bipolar;
7. Sum – bloc de adunare a semnalelor;
8. Sine Wave – bloc de generare a purtatoarei sinusoidale in faza, respective cuadratura;
9. Product – bloc de inmultire a semnaluui DPSK cu purtatoarea refacuta;
10. Scope – osciloscop;

E1.2 Pentru un set de date oarecare, la alegere (20 de intervale de bit), se va desena semnalul de
date, semnalul de ceas, semnalul de ceas divizat pentru datele în faza si respectiv pentru datele în
cuadratura, precum si semnalele la iesirea celor doi bistabili de tip D.
E1.3. Comentati rezultatele obtinute la punctul I.1.a din
punct de vedere al amplitudinii si respectiv al fazei purtatoarei
modulate (punctele (5), (6) si (7)).

Din punct de vedere al amplitudinii in punctele (5) si (6) cele doua semnale au aceeasi
amplitudine in timp ce in punctual (7) amplitudinea semnalului este mai mare.

E1.4. Deduceti analitic expresia si spectrul spectrului semnalului în punctele (5), (6) si (7), si
comparati rezultatele cu cele obtinute la punctul I.1.b. Care este largimea de banda ocupata de
semnalul QPSK fata de BPSK? Justificati raspunsul.

s5 ( t ) =A∗d 0 (t)cos ( ω 0 t );
s6 ( t ) =A∗d 0 (t) sin ( ω0 t );
s7 ( t ) =A∗d 0 ( t ) cos ( ω 0 t ) + A∗d 0 (t) cos ( ω 0 t );

E1.5. Pe baza rezultatelor obtinute la punctul I.1.b stabiliti care este legatura între perioada de
esantionare a datelor, perioada ceasului de simbol si largimea lobului principal al densitatii
spectrale medii de putere a semnalului QPSK. Justificati raspunsul.

Legatura dintre perioada de esantionare a datelor si perioada ceasului de simbol este

aceea ca perioada ceasului de simbol este dublu fata de perioada de esantionare.
Largimea lobului principal al densitatii spectrale medii de putere a semnalului QPSK este
de doua ori mai mare decat cel al semnalului BPSK.
Exercitiul 2

E2.1. Explicati functionarea schemei în ansamblu si rolul fiecarui bloc în parte.

1. Mod_OPSK – genereaza semnalul QPSK;

2. Math function (u2) – ridica semnalul la patrat;
3. Analog Filter Design – filtru Butterworth trece-banda;
4. Gain – inmulteste semnalul cu constanta indicate;
5. J-K Flip-Flrop – realizeaza diviziunea cu λ a frecventei;

E2.2. Considerând semnalul QPSK sub forma

s1 ( t )=d 1 ( t )∗cos ( ω0 t ) ; d1 ( t ) , d 2 ( t ) ϵ {−1,1 } ,tϵ { 0,2T b }. Sa se scrie analitic expresiile semnalelor în
punctele (8), (9), (10) si (11). Sa se arate ca semnalul în punctul (11) este proportional cu
purtatoarea.

s8 ( t ) =s 1 ( t )4 =d 1 ( t )4∗cos 4 ( ω0 t ) + d 2 ( t )4∗cos 4 ( ω0 t ) + ¿
+ 4∗[ d 1 ( t )3∗cos3 ( ω 0 t )∗d 2 ( t )∗sin ( ω 0 t ) +d 1 ( t )∗cos ( ω0 t )∗d 2 ( t )3∗sin3 ( ω0 t ) ]+ ¿
+6 ¿ d 1 ( t )2∗cos2 ( ω 0 t )∗d 2 ( t )2∗sin2 ( ω 0 t )
 2
1+cos ( 2ω 0 t ) 1+2∗cos ( 2 ω0 t ) + cos2 ( 2 ω0 t )
4
cos ( ω 0 t )= [ 2
= ] 4
=¿

1 1+ cos ( 4 ω0 t ) 1 cos ( 2 ω 0 t ) cos ( 4 ω0 t )

4 (
¿ ∗ 1+2∗cos ( 2 ω 0 t ) +
2
= +
4 ) 2
+
8

1
s9 ( t ) = ∗[ cos ( 4 ω 0 t ) +sin ( 4 ω 0 t ) ]
8

s10 (t )=cos [ 2 k ω0 t ]+sin [ ( 2 k +1 ) ω 0 t ]

s11 ( t )=cos ( ω0 t ) + sin ( ω0 t )

E2.3. Pe baza rezultatelor de la punctul I.2.b să se traseze grafic t tr =f (n), respectiv ∆t=f (n). Ce
influenta are ordinul celor doua filtre asupra duratei regimului tranzitoriu, respectiv a defazajului
purtatoarei refacute fata de cea de la emisie.

n 1 2 5 10 20 50
t tr 0,05 0,1 0,2 0,6 1,5 4
∆t 0,007 0,03 0,03 0,025 0,015 0

E2.4. Pe baza rezultatelor de la punctul I.2.c si se traseze grafic t tr =f (n), respectiv ∆t=f (n). Ce
influenta are largimea de banda a celor doua filtre asupra duratei regimului tranzitoriu, respectiv
a defazajului purtatoarei refacute fata de cea de la emisie.

∆f 0,5 0,4 0,3 0,2 0,1 0,05

∆t 0,05 0,05 0,0 0,025 0,025 0,02
5
t tr 0,13 0,15 0,2 0,4 0,6 1

E2.5. Justificati analitic rezultatul obtinut pentru ∆f =0.5Hz. Pentru aceasta poate fi utila
vizualizarea si în domeniul timp a semnalelor în punctele (9) si (10).
Exercitiul 3

E3.1 Explicati functionarea schemei demodulatorului în ansamblu si rolul

1. Mod_OPSK – genereaza semnalul QPSK;

2. REF_PURT – bloc de refacere a purtatoarei;
3. Transpor Delay – Bloc de inatrziere a semnalului cu perioada de un bit;
4. Product – bloc de inmultire a semnaluui DPSK cu purtatoarea refacuta;
5. Analog Filter Design – filtru Butterworth trece-banda;
6. Sign – bloc de limitarte a semnalului;
 7. Logical Operat – bloc ce efectueaza operatia XOR;

E2.2. Ce fenomen apare la demodularea datelor QPSK pentru componenta

In momentul receptiei cele doua purtatoare (in faza, respective cuadratura) trebuei sa aiba
defazajul de 30o . In cazul realizarii analogice, defazajul trebuie sa fie de 60o , datorita
fenomenului de “scurgere” a semnalului de pe una din component.

E3.3. În plus fata de problema observata mai sus, ce fenomen apare la refacerea datelor daca se
foloseste pentru combinarea datelor ceasul de la emisie? Care este cauza acestuia si cum poate fi
combatut?

Ceasul de la emisie trebuie sincronizat cu semnalul receptionat in cazul combinarii

datelor.

E3.4. Care este frecventa de taiere maxima, respectiv cea minima a celor doua filtrule trece jos
pentru a asigura refacerea datelor?

Frecventa te taiere minina este de 2Hz, iar cea maxima este de 17Hz.

E3.5. Pe baza rezultatelor de la punctul I.3.c reprezentati grafic dependent atenuarii, respectiv a
întârzierii ce apare în semnalul demodulat în functie de ordinul filtrului. Ce se întâmpla (în timp
si în frecventa) daca ordinul filtrului scade foarte mult? în faza si în cuadratura ? Care sunt
cauzele din care acest fenomenapare si cum poate fi el înlaturat? Sugerati o schema de
modulator /demodulator care sa combata fenomenul observat. fiecarui bloc în parte.

Atenuarea introdusa de filtru este direct proportionala cu cresterea ordinului filtrului.

E3.6. Ce se întâmpla daca frecvența de taiere scade foarte mult? dar daca creste foarte mult?

In ambele cazuri datele initiale nu mai corespund cu datele transmise.

E3.7. Sugerati o logica de refacere a semnalului de date din componenta în faza si în cuadratura
folosind circuite logice combinationale. Justificati teoretic buna functionare a acestei.
Exercitiul 4

E4.1. Explicati functionarea schemei, precizând rolul fiecarui bloc în parte.

1. Random Number – bloc ce genereaza semnale aleatoare;

2. Sign – bloc de limitarte a semnalului;
3. Gain – bloc ce transofrma datele dint unipolare in bipolar;
4. Pulse Generator – bloc ce furnizeaza semnalul de ceas;
5. Sample and Hold – bloc de esantionare pe frontal crescator, respective descrescator;
6. Gain – bloc ce transofrma datele dint unipolare in bipolar;
7. Sum – bloc de adunare a semnalelor;
8. Sine Wave – bloc de generare a purtatoarei sinusoidale in faza, respective cuadratura;
9. Scope – osciloscop;
E4.2. Pentru un semnal de date binar oarecare (20 de perioade de bit), ales de dumneavoastra, se
va desena semnalul de date original, semnalele de ceas aferente fiecarui sir de date paralel si
semnalele de date rezultate prin divizare si cele rezultate în urma combinarii acestora
doua câte doua.

E4.3. Determinati analitic expresiile densitatilor de putere pentru datele originale, pentru unul
din sirurile de date paralele si pentru 2 astfel de siruri de date combinate (ca în figura 4) si
comparati rezultatele cu cele obtinute din simulare.

Exercitiul 5

E5.1. Explicati în ce masura diagrama de împrastiere a esantioanelor reflecta constelatia de

semnal si de ce.

E5.2. Pentru fiecare punct din constelatia de mai sus, aratati carui nivel de

E5.3. Se introduc surse de zgomot pe componenta în faza si în cuadratura. Pentru aceasta se

însumeaza peste semnalul în faza, respectiv în cuadratura surse de zgomot alb, gaussian (blocul
“Band Limited White Noise” din biblioteca “Sources”), cu frecventa de esantionare 0.01 si cu
puterile de 10−3 , 2∗10−3 ,5∗10−3 , 10−2 ,3∗10−2 . se va vizualiza pentru fiecare caz diagrama de
împrastiere a esantioanelor. Ce se observa daca puterea zgomotului este foarte mica? dar daca
aceasta creste?

Cand zgomotul creste distant punctelor din constelatie creste si ea, avand drept
consecinta aparitia unor erori.

E5.4. Pe baza constelatiei în absenta zgomotului, care ar fi regiunile de

deicizie aferente fiecarui bloc? Pe baza acestora calculati
probabilitatea de eroare a semnalelor 16-QAM.

Exercitiul 7

E7.1. Care sunt valorile defazajelor între purtatoarea refacuta de PLL si cea a semnalului
modulat? dar între aceasta si purtatoarea originala?

Defazajul dintre purtatoarea refacuta de PLL sic ea a semnalului este de aproximativ

9 00 . Defazajul dintre purtatoarea refacuta de PLL sic originala este de 1800.

E7.2. De ce trebuie defazata purtatoarea refacuta de PLL cu 90 respectiv 1800?

E7.3. Care sunt valorile maxime si minime ale frecventei de taiere a filtrului trece banda? Ce
influenta are un ordin mic al filtrului? Dar un ordin mare?

O marire a ordinului filtrului determina o crestere a atenuarii a componentelor nedorite

din spectrul semnalului.

E7.4. Se modifica parametrul τ 1 al circuitului PLL la valorile 0.01; 0.1; Care este situatia cea mai
avantajoasa? Dar daca se modifica senzitivitatea VCO-ului K 0 la 0.1, respectiv 1. Cum este mai
avantajos?

La modificarea parametrului ζ la valorile 0,1 si 0,01 nu mai are loc o demodulare corecta
a componentelor in faza si in cuadratura ale semnanelor

E7.5. Folosind functia de transfer a filtrului trece jos din relatia 1 si formula
de calcul a functiei de transfer în bucla deschisa a circuitului PLL

K 0 F(s) ωn
H ( s )= = 2
1+ K 0 F ( s) s +2∗ζ∗ωn +ω n2
Sa se determine frecventa naturala a buclei ω n si factorul de amortizare ζ pentru cele trei valori
ale lui τ 1 respectiv cele patru valori ale lui K 0 analizate mai sus. Explicati rezultatele obtinute.

1+ s τ 2 2∗ζ∗ω n+ ωn2
F ( s) = ; H ( s )= 2
1+ s τ 1 s +2∗ζ∗ωn +ω n2

E7.6. Se foloseste un filtru de bucla de tip RRC, cu functia de trasfer a filtrului de bucla

Se aleg pe rând K 0=0.001, τ 1 =1; τ 2=1; 0.1; 0.01; 0.01. Care este situatia cea mai avantajoasa?
Pentru fiecare caz în parte calculati frecventa naturala a bucleiω n si factorul de amortizare ζ .

E7.7. Alegând, pentru cazul de mai sus, K 0=0.001, τ 1 =1;0.1; 0.01 si τ 2=0.01, sa se determine
situatia cea mai avantajoasa. Pentru fiecare caz în parte sa se determine frecventa naturala a
buclei ω n si factorul de amortizare ζ .

E7.8. Alegând, pentru cazul de mai sus, K 0=0.001, τ 1 =1;0.1; 0.01 si τ 2=0.01, sa se determine
situatia cea mai avantajoasa. Pentru fiecare caz în parte calculate frecventa naturala a buclei ω n si
factorul de amortizare ζ .

Exercitiul 8

E8.1. Sa se arate ca logica de recuperare a datelor d1, d2, d3, d4 din datele demodulate în faza si
cuadratura functioneaza corect.

E8.2. Sa se arate ca logica ce implementeaza convertorul paralel serie este corecta. Pentru
aceasta se va scrie expresia semnalului dupa fiecare circuit de produs si suma acestora.

E8.3. Sugerati o modalitate de implementare a acestei parti a demodulatorului folosind porti

logice.

E8.4. Ce diferente apar între datele astfel refacute si cele initiale? Care este marimea relativa a
acestora în raport cu perioada de bit?

E8.5. Modificati ordinele celor doua filtre trece banda de la demodulator de la 10 la 20, si apoi la
50. Ce se observa din punct de vedere al diferentelor între semnalul original si cel refacut?

Pulsatiile filtrelor sunt mai mici cand ordinal filtrelor este mai mic.
E8.6. Pastrând ordinul celor doua filtre modificati frecventa de taiere la 2,5,15,20 Hz. Ce se
observa?

Pulsatiile filtrelor sunt mai mici cand frecventa de taiere este mica.