Helena Petrovna Blavatsky (HPB) (1831, Ekaterinoslav -

1891, Londra), teozof rus. Este fondatoarea, în 1875, a Soiet!"ii

#eosofie. $!sut! %a&n, în noa'tea dintre 11 i 1 au*ust 1831,
la Ekaterinoslav, +raina,, era desendent! a unor ruia"i, tat!l
s!u oornd din raura /on"ilor de %a&n 0eklenur*, iar
aa fiind fiia /onsilierului e*al 2ndre 4adeieff i a
rin"esei ondu!tor
'riului %elena 6ol*orouk,
al usiei,aeasta
6uele laurik.
rndul ei desendent! a
n 189 s-a !s!torit u $ :lavatsk, i la surt ti' du'!
aeea au îne'ut, ai ult de ; de ani, de !l!torii e<tinse,
adund-o în ontat u tradi"iile istie din întrea*a lue. Ea a urit la Londra la ;8
ai 1891, du'! ul"i ani de oli ronie.
6e ori*ine rus!, oso'olit!, !l!torete din 2eria de Sud 'n! în =a'onia i
>ndonezia, în E*i't, ?reia i >ndia, tradund din 1@ lii, inlusiv erai!, sansrit!,
latin! i *rea!. Elena a venit în ontat u un nu!r are de 'o'oare i ulturi
diferite.
Ea a avut o 'asiune 'entru tot felul de le*ende i în"ele'iunea tradi"ional!.
>nten"ia ei a fost de a reînvia ve&ile Aoli de 0istere, a aelor entre din vreea lui
ita*ora, laton sau lotin în are se înv!"a ! în o i în natur! e<ist! le*i de o
'rofunzie i si'litate inia*inaile, are se 'ot unoate i are, 'rin studiul lor,
du la deso'erirea identit!"ii reale, la intuirea adev!rului. Doctrina secretă, este
a'odo'era ei. n 1888 Doctrina Secretă a fost 'uliat! i, în aelai an a forat
se"iunea Ezoterie a Soiet!"ii #eozofie. La surt ti' du'! aeea ea a scris-cheie
la teosofie i Voice of the Silence.
B'erele ei fundaentale sunt C6otrina Seret!D (arte onuental! on"innd
o istorie universal! a siolurilor, filosofiilor i redin"elor, a ezoterisului i a
0arilor 2de'"i i >ni"ia"i), C>sis dezv!luit!D (studiu onsarat de'!irii *rani"elor
a'arente dintre tiin"! i reli*ie), C/&eia teosofieiD ('rezentare a ideilor teosofie
fundaentale), C?losarul teosofiD i C?lasul linitiiD (traduere a unui ve&i te<t
ini"iati tietan).
 ia"a ei a fost dediat! în totalitate !ut!rii izvoarelor oune ale în"ele'iunii
universale, într-o viziune de are 'rofunzie i autentiitate.
n Bident ea a studiat oodoo, i iviliza"iile antie aeriane.
6u'! e a treut 'rin s'iritis, 'e are îl onsider! de'!it, ea a !l!torit
u sau f!r! so"ul ei.

/artea Vocea Tăcerii - o i! iuterie -re'rezint!, 'rin on"inutul ei, un

îndru!tor l!untri 'entru to"i aei F'u"iniF are as'ir! la o via"! s'iritual!.

VOCEA TĂCERII
şi alte Fra!ente Alese "in Cartea Prece#telor "e A$r
Dedicată celor ce vor să cunoască

PREFA%Ă

Paginile următoare provin din Cartea Preceptelor de

Aur, una din lucrările ce se pun în mâinile studioşilor
mistici din Răsărit.
Este &ine şti$t că 'n In"ia !eto"ele "e "evoltare #siică "i*eră "$#ă +$r$
('nvă,ători sa$ !aeştri)- n$ n$!ai *iin"că ei a#ar,in $nor şcoli "i*erite ale
*iloo*ici orientale- care s$nt 'n n$!ăr "e şase- ci #entr$ că *iecare +$r$ 'şi are
siste!$l să$ #ro#ri$- #e care 'n eneral 'l ,ine *oarte secret. /incolo "e
Hi!alaya- !eto"a 'n şcolile eoterice n$ "i*eră- 'n a*ară "e ca$l c0n" +$r$ n$
este "ec0t $n si!#l$ 1a!a- a&ia c$ ceva !ai 'nvă,at "ec0t aceia #e care 'i
instr$ieşte.
Lucrarea face parte din aceeaşi serie din care au fost
extrase stanţele Cărţii lui Dzyan, pe care se bazează
Doctrina Secretă.
P0nă c0n" $n o! n$ a a2$ns să #erseveree serios 'n $r!ărirea c$noaşterii
"e sine- el n$ va #leca nicio"ată o $rece &inevoitoare la #ove,ele "e o etică at0t
"e 'naltă.
3i tot$şi- ase!enea etică $!#le vol$!e 'ntrei 'n literat$ra răsăriteană- 'n
s#ecial 'n 4#anisa"e.
5O!oară toată "orin,a "e via,ă5- s#$ne 6risna l$i Ar2$na. Această
"orin,ă ace n$!ai 'n cor#- veicol$l e$l$i 'ntr$#at şi n$ 'n E$l care este 5etern-
in"estr$cti&il- care nici n$ o!oară- nici n$ este o!or0t5 (Kathopanishad).
5O!oară sena,ia5- 'nva,ă Sutta Nipata. 5#riveşte "eo#otrivă #lăcerea şi
"$rerea- c0şti$l şi #ier"erea- victoria şi 'n*r0nerea5. /in no$7 5Ca$tă a"ă#ost
n$!ai 'n cel etern5 (i&i".). 5/istr$e si!,$l "e se#ara,ie5- re#etă 6risna s$&
toate *or!ele. 58intea (8anas) care $r!eaă si!,$rile oinare *ace 9$*let$l
(B$""i) tot aşa "e nea2$torat ca şi cora&ia #e care v0nt$l o t0răşte #e a#e5
(Bhagavad-Gita, II. :;).
5<n,ele#,ii n$ se 'ntristeaă nici #entr$ cei vii- nici #entr$ cei !or,i.
=icio"ată n>a *ost ca E$ să n$ *i e?istat- nici t$- nici aceşti c0r!$itori ai
oa!enilor@
Gita, nici $n$l "in noi n$ va 'nceta vreo"ată "e a *i 'n viitor5 (Bhagavad-
.-).

PARTEA> I>
VOCEA TĂCERII
Aceste instr$c,i$ni s$nt #entr$ cei ce inoră #ericolele *ac$ltă,ilor
in*erioare- "en$!ite I""i.
Acela care vrea să a$"ă vocea =a"ei - 9$net$l *ără s$net- şi s>o 'n,eleaă-
tre&$ie să 'nve,e nat$ra /aranei.
0. uvântul pali !dd"i este ec"ivalentul sanscritului #idd"i$ adică
facultăţi psi"ice$ puterile paranormale ale omului. %xistă două feluri
de #idd"i & un grup care cuprinde energiile inferioare$ grosiere$
psi"ice şi mentale$ pe când celelalte cer cel mai înalt antrenament al
puterilor spirituale. #pune 'ris"na în #"rîmud ("agavat)
*+cela care este anga,at în îndeplinirea sistemului -oga$ care şi&a
supus simţurile şi care şi&a concentrat mintea în mine 'ris"na/$ pe
un atare og"in toate #idd"is&urile stau gata să&l servească.*
1. 2lasul fără sunet$ sau *vocea tăcerii*. Literal ar trebui poate să se
citească) *vocea în sunetul spiritual*$ căci cuvântul 3ada este
ec"ivalentul în sanscrită al termenului scris în limba #enzar.
4. 5"arana este concentrarea intensă şi perfectă a minţii asupra
vreunui obiect interior$ însoţit de abstragerea completă de la tot ce
aparţine universului extern$ sau lumea simţurilor.

/evenit
si!,$rilor- in"i*erent la
#ro"$cător$l "eo&iectele
0n"ire-#erce#,iei- elev$lil$ia.
cel care treeşte t re&$ie să ca$te Ra2a$l
8intea este !arele $ciător al Real$l$i.
/isci#ol$l să $ci"ă $ciător$l.
C0n" l$i 'ns$şi *or!a sa 'i va #ărea nereală- aşa c$! 'i a#ar la "eşte#tare
toate *or!ele #e care le ve"e 'n vise@ c0n" va *i 'ncetat să a$"ă !$lti#licitatea- el
va #$tea "iscerne 4nic$l > s$net$l interior care>l o!oară #e cel e?terior.
At$nci- şi n$!ai at$nci- va #ărăsi el rei$nea l$i Asat- cel *als- s#re a
a2$ne la '!#ără,ia l$i 9at- cel a"evărat.
<nainte ca 9$*let$l să #oată ve"ea- el tre&$ie să * i o&,in$t ar!onia
lă$ntrică şi ocii carnali să *ie *ăc$,i or&i la toată il$ia.
 <nainte ca 9$*let$l să #oată a$i- i!ainea (O!$l) tre&$ie să "evină tot aşa
"e s$r"ă la răcnete ca şi la şoa#te- la striătele ele*an,ilor !$itori ca şi la
$!et$l arinti$ al lic$rici$l$i "e a$r.
<nainte ca 9$*let$l să #oată 'n,elee şi să>şi a"$că a!inte- el tre&$ie să *ie
inti! $nit c$ Vor&itor$l Tăc$t- 'ntoc!ai c$! *or!a- "$#ă care e !o"elat l$t$l-
este !ai 'nt0i $nită c$ !intea olar$l$i.
At$nci 9$*let$l va a$i şi 'şi va a"$ce a!inte.
3i at$nci
şi va la $recea interioară va vor&i VOCEA TĂCERII
s#$ne7
/acă 9$*let$l tă$ s$r0"e #e c0n" se '!&ăiaă 'n l$!ina "e soare a vie,ii
tale@ "acă 9$*let$l tă$ c0ntă 'n crisali"a sa "e carne şi !aterie@ "acă 9$*let$l tă$
#l0ne 'nă$ntr$l castel$l$i să$ "e il$ie (8aa>8aya- !area il$ie- $nivers$l
o&iectiv)@ "acă 9$*let$l tă$ se &ate să r$#ă *ir$l "e arint care 'l leaă "e
8aestr$@ să ştii- O- "isci#ole- 9$*let$l tă$ este 'ncă $n s$*let al #ă!0nt$l$i.
C0n"- la t$!$lt$l l$!ii- 9$*let$l tă$i 'n !$$r 'şi #leacă $recea@ c0n"- la
las$l răcnitor al !arii il$ii 9$*let$l tă$ răs#$n"e@ c0n"- 'ns#ăi!0ntat la
ve"erea lacri!ilor cal"e ale "$rerii- c0n"- as$rit "e ,i#etele "e restrişte- 9$*let$l
tă$ se retrae 'ntoc!ai ca &roasca s*ioasă 'n cara#acea eois!$l$i să$- să ştii - O-
"isci#ole- că 9$*let$l tă$ este $n #araclis nevre"nic "e /$!nee$l să$ tăc$t.
1. "Marele Maestru" este termenul întrebuinţat de acelaşi (discipoli) pentru a
indica Eul Superior. Este echivalentul lui Avalokileshvara şi acelaşi cu Adi-
uddha la ocultiştii budişti! Atma la rahmani şi ristos la vechii #nostici.
.#ufletul este întrebuinţat aici pentru %goul uman sau 6anas$ care
corespunde în diviziunea noastră septenară ocultă cu #ufletul uman$ spre
deosebire de #ufletele spiritual şi animal.
7. 6a"a&6aa$ marea iluzie$ universul obiectiv.
C0n"- "evenin" !ai #$ternic- 9$*let$l tă$ al$necă a*ară "in loc$l să$ si$r
"e retraere@ şi scă#0n" "in #araclis$l ocrotitor- 'şi "es*ăşoară *ir$l "e arint şi
se av0ntă@ c0n"- ărin"$>şi i!ainea #e $n"ele s#a,i$l$i !$r!$ră7 5Aceasta
s$nt e$5 > !ărt$riseşte- O- "isci#ole- că 9$*let$l tă$ este #rins 'n ,esăt$ra
a!ăirii.
Acest #ă!0nt- "isci#ole- este sala "$rerii- $n"e s$nt aşeate- "e>a l$n$l
cărării c$!#litelor #ro&a,i$ni- ca#cane #entr$ a #rin"e Eo$l tă$ 'n a!ăirea
n$!ită 5!area ereie5 .
Acest #ă!0nt- O- "isci#ole inorant- n$ este "ec0t intrarea sinistră "$c0n"
la cre#$sc$l$l ce #rece"e valea a"evăratei l$!ini > acea l$!ină #e care nici $n
v0nt n$ o #oate stine- acea l$!ină care ar"e * ără *itil sa$ co!&$sti&il.
9#$ne !area 1ee7 5Ca să "evii c$noscător$l <ntre$l$i>E$D- tre&$ie !ai
'nt0i să *ii c$noscător$l E$l$i.5 Pentr$ a a2$ne la c$noaşterea acel$i E$- tre&$ie
să a&an"onei e$l non>e$l$i- *iin,a ne*iin,ei şi at$nci vei #$tea să le o"ineşti
'ntre ari#ile 8arii Păsări. /a- "$lce este o"ina 'ntre ari#ile a ceea ce n$ s>a
născ$t- nici n$ !oare- ci este A48  răs$n0n" !ere$ "e>a l$n$l veac$rilor
eterne.
Călăreşte Pasărea Vie,ii- "acă vrei să c$noşti:.
$
 Părăseşte>,i via,a- "acă vrei să trăieşti ;.
Trei săli- O- #elerin o&osit- "$c la ca#ăt$l tr$"elor. Trei săli- O- c$ceritor al l$i
8ara- te vor a"$ce #rin trei stări 'n cea "e a #atra G- şi- "e acolo- 'n cele şa#te
l$!i- l$!ile o"inei eterne.
. #a88aaditt"i. amăgirea personalităţii.
. +ttavada$ erezia credinţei în #uflet sau$ mai curând$ în separaţia
#ufletului sau %ului$ de %ul unic$ universal şi infinit.
D. 9attva,nani este cunoscătorul sau discriminatorul principiilor în natură şi în
om: şi +tma,nani este cunoscătorul lui +tma sau al %ului unic universal.
;. 'ala <amsa$ pasărea sau lebăda. #pune 3adavindupanis"ad Rig
=eda/) *#ilaba + este considerată ca fiind aripa dreaptă a păsării
<amsa$ > aripa sa stângă$ 6 coada sa$ iar +rd"amatra ,umătate de
metru/ se spune a fi capul său.*
?. %ternitatea pentru @rientali are cu totul altă semnificaţie decât
pentru noi. %a reprezintă în general cei 100 de ani sau vârsta lui
(ra"ma$ durata unei 6a"a&'alpa sau o perioadă de
711.0;0.000.000.000 de ani.
A. #pune aceeaşi 3adavindu) *>n og"in ce contemplă astfel asupra
lui +>6/ care călăreşte <amsa nu este afectat deloc de influenţele
8armice$ nici de zecile de milioane de păcate.*

B.
C. Părăseşte viaţa
ele trei stări depersonalităţii fizice
conştiinţă$ care dacă
sunt vrei veg"erea:
Dagral$ să trăieşti #vapna$
în #pirit.
visarea: şi #us"upli$ starea de somn adânc. +ceste trei condiţii
og"inice conduc la cea de a patra.
E. 9urîa$ care înseamnă$ dincolo de starea fără vis$ starea mai
presus de toate celelalte$ o stare de înaltă conştiinţă spirituală.
10. >nii mistici orientali aşează cele şapte plane ale fiinţei$ cele
şapte Lo8a sau lumi spirituale$ în corpui 'ala <amsei$ lebăda ce se
află în afara timpului şi spaţiului$ ce se preface în timp în lebădă.
/acă voieşti să ştii n$!ele lor- at$nci asc$ltă şi a"$>,i a!inte.
=$!ele #ri!ei săli este Inoran,a > Avi"ya. Este sala 'n care ai vă$t
l$!ina- 'n care trăieşti şi vei !$ri.
=$!ele sălii a "o$a este 9ala 'nvă,ăt$rii- 'n ea 9$*let$l tă$ va ăsi
*lorile vie,ii- "ar s$& *iecare *loare se a*lă $n şar#e 'ncolăcit.D
=$!ele celei "e a treia săli est e <n,ele#ci$nea- "incolo "e care se 'ntin"
a#ele ne,ăr!$rite ale Aksarei- *0nt0na in"estr$cti&ilă a o!niscien,ei.
/acă vrei să stră&a,i tea*ăr #ri!a sală- n$ 'nă"$i !in,ii tale să ia *oc$rile
#o*tei l$!eşti ce ar" acolo- "re#t l$!ina "e soare a vie,ii.
/acă vrei să stră&a,i tea*ăr #e cea "e a "o$a- n$ te o#ri să ins#iri
!ireas!a *lorilor a"or!itoare. /acă li&er vrei să *ii "e lan,$rile kar!ice- n$>ti
că$ta +$r$l 'n acele rei$ni !ayavice.
Cei 'n,ele#,i n$ ă&ovesc 'n cr0n$rile si!,$rilor.
Cei 'n,ele#,i n$ ia$ 'n sea!ă las$rile !ieroase ale il$iei.
$. Lumea fenomenală a simţurilor sau$ cu alte cuvinte$ numai a
conştiinţei terestre.
%. #ala învăţăturii probaţionale.
 7. Regiunea astrală$ lumea psi"ică a percepţiilor supersenzoriale şi a
vedeniilor înşelătoare & lumea mediumilor. %ste marele *şarpe astralFF al lui
%lip"as Le=i. 3ici o floare culeasă în acele regiuni n&a fost încă adusă pe
pământ fără şarpele ei încolăcit în ,urul tulpinii. %ste lumea marii iluzii.
;. Regiunea deplinei conştiinţe spirituale$ dincolo de care nu mai
este prime,die pentru cel ce a atins&o.
Ca$tă #e acela care tre&$ie să>,i "ea naştere 'n 9ala 'n,ele#ci$nii- sala ce
se 'ntin"e "incolo- $n"e toate $!&rele s$nt nec$nosc$te şi $n"e l$!ina
a"evăr$l$i străl$ceşte
1. !niţiatul "e lorie
care conduce ne#ieritoare.
discipolul$ prin cunoaşterea ce i&o
împărtăşeşte$ la naşterea sa spirituală sau cu alte cuvinte la a doua
naşterea sa. este numit tatăl$ 2uru sau 6aestru.
Ceea ce este necreat sălăşl$ieşte 'n t ine- "isci#ole- #rec$! sălăşl$ieşte
'n acea sală. /acă vrei să a2$ni aici şi să le conto#eşti #e a!0n"o$ă-
tre&$ie să te "es#oi "e 'nt$necatele tale veş!inte "e il$ie. <nă&$şeşte
las$l cărnii- n$ lăsa nici o i!aine a si!,$rilor să se aşee 'ntre
l$!ina sa şi a ta- ca ast*el cele "o$ă să se #oată conto#i 'n $na. 3i
"$#ă ce vei *i 'nvă,at #ro#ria ta A2nana (inoran,a)- *$i "e 9ala
'nvă,ăt$rii. Această sală este #eric$loasă 'n *r$!$se,ea sa #er*i"ă şi
n$ este necesară "ec0t #entr$ #ro&a,i$nea ta. Ia sea!a- 1an$- ca n$
c$!va- or&it "e străl$cirea il$orie- 9$*let$l tă$ să ă&ovească şi să
*ie #rins 'n l$!ina ei 'nşelătoare.
Această l$!ină străl$ceşte "in i$vaer$l !arel$i a"e!enitor (8ara) . Ea
vră2eşte si!,$rile- or&eşte !intea- lăs0n"$>l #e cel i!#r$"ent ca #e o e#avă
#ărăsită.
8ara 'n reliiile e?oterice este $n "e!on- $n As$ra- "ar 'n * iloo*ia
eoterică este #ersoni*icarea is#itei ce se !ani*estă #rin viciile
oa!enilor şi acest c$v0nt tra"$s literal 'nsea!nă 5ceea ce o!oară5
s$*let$l. Este re#reentat ca $n ree ( al 8ara>ilor) c$ o coroana #e care
străl$ceşte $n i$vaer "e ase!enea străl$cire 'nc0t or&eşte #e acei ce>l
#rivesc. Această l$cire cores#$n"e *ireşte *ascina,iei e?ercitate "e vici$
as$#ra an$!itor *iri.
Fl$t$rele "e noa#te- atras s#re *lacăra or&itoare a lă!#ii tale noct$rne-
este $rsit să #iară 'n $lei$l v0scos. 9$*let$l i!#r$"ent- care n$ i&$teşte să 'na,e
"e #ie#t "e!on$l &at2ocoritor al il$iei- se va 'ntoarce #e #ă!0nt ca sclav al l$i
8ara.
Priveşte oştile 9$*letelor. O&servă c$! #l$tesc ele #e "eas$#ra !ării
*$rt$noase a vie,ii $!ane şi c$!- istovite- 'ns0nerate- c$ ari#ile *r0nte- ca"
$nele "$#ă altele 'n t ala$rile $!*late. Ar$ncate 'ncoace şi 'ncolo "e v0nt$rile
*$rioase- onite "e vi2elie- ele s$nt t0r0te 'n v0ltori şi "is#ar 'n cel "int0i !are
v0rte2.
/acă #rin 9ala 'n,ele#ci$nii vrei să a2$ni 'n valea &eatit$"inii- "isci#ole-
'nci"e>,i &ine si!,$rile '!#otriva !arii şi c$!#litei ereii a se#ara,iei- care te
'nstrăineaă "e rest.
=$ lăsa #e 5ceresc>născ$t$l5 tă$ (#rinci#i$l "ivin ceresc)- sc$*$n"at 'n
!area 8ayei- să se r$#ă "e Părintele $niversal (9$*let$l)- ci lasă
#$terea 'n*ocată să se retraă 'n ca!era cea !ai lă$ntrică- ca!era
ini!ii şi sălaş$l 8a!ei l$!ii.
1.amera !nterioară a inimii$ numită în sanscrită (ra"ma&pura.
*Puterea înfocată* este 'undalini.
4.*Puterea* şi *mama lumii* sunt nume date lui 'undalini & una din
puterile mistice ale og"inilor. (udd"i este considerat ca principiu
activ în loc de pasiv care în ge neral este pasiv atunci când este
considerat ca ve"icol sau scrin al spiritului suprem$ +tma/. %ste o
forţă electro&spirituală$ o putere creatoare care$ odată trezită la
acţiune$ poate tot atât de uşor omorî pe cât poate crea.
=$!ai at$nci vei #$tea "eveni $n 5#re$!&lător al cer$l$i5- care !ere
#e v0nt$rile "e "eas$#ra val$rilor- al căr$i #as n$ atine a#ele.
1. 'ec"ara$ *preumblător al cerului* sau *mergător*. 5upă cum este
explicat în al şaselea +d"aa. despre acest rege al tratatelor
mistice. Dnanes"vari & corpul og"inului devine ca format din vânt: ca
*un nor din care au crescut mădulare*$ după care & *el og"inul/
zăreşte lucrurile de dincolo de mări şi de stele: aude limba 5evelor şi
o înţelege$ şi percepe ce se petrece c"iar şi în mintea furnicii.*
<nainte "e a>,i #$ne #icior$l #e trea#ta "e s$s a scării- scara s$netelor
!istice- va tre&$i să a$i vocea /$!nee$l$i tă$ interior (E$l 9$#erior) 'n şa#te
!o"$ri.
Cel "int0i este ase!enea vocii "$lci a #rivietorii c0nt0n" $n c0ntec "e
"es#ăr,ire so,$l$i să$.
Al "oilea vine ca s$net$l $n$i ci!&al "e arint al /yanilor- trein" stelele
scli#itoare.
4r!ător$l este ca t0n$irea !elo"ioasă a $n$i s#iri"$ş al ocean$l$i-
'ncis 'n ioc$l să$. 3i acesta este $r!at "e c0nt$l vinei. (=ina este un
instrument muzical indian cu coarde asemenea unei lăute./
Al cincilea ş$ieră 'n $recea ta ca s$net$l *l$ier$l$i "e &a!&$s.
El se sci!&a a#oi 'ntr>o s$*lare "e t r0!&i,ă.
Cel "in $r!ă vi&reaă ase!enea &$&$it$l$i s$r" al $n$i nor "e *$rt$nă.
Cel "e al şa#telea 'nite toate celelalte s$nete. Ele !or şi at$nci n$ !ai
s$nt a$ite.
C0n" cele şase s$nt $cise şi s$nt aştern$te la #icioarele 8aestr$l$i- at$nci
elev$l este a*$n"at 'n 4n$l - "evine acel 4n$ şi trăieşte aici.
$. ele şase principii: cînd personalitatea inferioară este distrusă
şi individualitatea interioară este afundata şi pierdută în ce l de
al şaptelea $ aspectul >ltim$ 5ivin sau #piritul.
%. 5iscipolul este unul cu (ra"man sau +tma.

<nainte "e a intra #e acea cărare- tre&$ie să>,i "istr$i cor#$l l$nar - să>,i
c$re,i cor#$l !ental şi să>,i *aci ini!a c$rată.
1.Gorma astrală produsă de principiul 8armic$ 'ama Rupa$ sau corpul
dorinţei.
4.6anasa Rapa. Primul se referă la cui astral sau personal: al doilea Ha
individualitatea sau %goul care se reîncarnează$ a cărui conştiinţă pe
planul nostru$ sau 6anasul inferior$ trebuie să fie paralizată.
 A#ele #$re ale vie,ii eterne- clare şi cristaline- n$ #ot să se a!estece c$
#$oaiele nă!oloase ale * $rt$nii !$son$l$i.
Picăt$ra "e ro$ă cerească ce străl$ceşte la cea "int0i raă "e soare a
"i!ine,ii 'n s0n$l lot$s$l$i- că0n" #e #ă!0nt "evine o &$cată "e l$t@ iată- #erla
este ac$! $n stro# "e noroi.
1$#tă c$ 0n"$rile tale nec$rate 'nainte ca ele să te co#leşească. Poartă>te
c$ ele aşa
cresc- c$!
să ştii ar *ace>o
&ine- aceste ele c$ tine-
0n"$ri te căci "acă leşicr$,i
vor co#leşi şi ele
o!or'. Ia #rin"
sea!a-ră"ăcină şi să
"isci#ole-
n$ 'nă"$i nici !ăcar ca $!&ra lor să se a#ro#rie. Căci ea va creşte- va s#ori 'n
!ări!e şi #$tere şi at$nci acest as#ect al 'nt$neric$l$i va a&sor&i *iin,a ta
'nainte "e a>,i *i "at &ine sea!a "e #reen,a neară a !onstr$l$i nec$rat.
1& 6$n"alini- #$terea şar#e sa$ *oc$l !istic@ este n$!ită #$terea ser#entină sa$
inelară "in ca$a !ani*estării sa$ #rores$l$i să$ 'n s#irală 'n cor#$l ascet$l$i
care "evoltă şi treeşte această #$tere 'n el 'ns$şi. Este o #$tere electrică-
'n*ocată- oc$ltă sa$ *oatică- !area *or,ă #ri!itivă ce stă la &aa 'ntreii !aterii
oranice şi anoranice.
<nainte ca #$terea s#irit$ală să #oată *ace "in tine $n /$!nee$- 1an$-
tre&$ie să *i c0ştiat *ac$ltatea "e a $ci"e "$#ă voie *or!a ta l$nară.
E$l !ateriei şi E$l 9#irit$l$i n$ se #ot nicio"ată 'nt0lni. 4n$l "in ele tre&$ie să
"is#ară@ n$ este loc #entr$ a!0n"o$ă.
<nainte ca !intea 9$*let$l$i tă$ să #oată 'n,elee- !$$r$l #ersonalită,ii
tre&$ie să *ie "ro&it- vier!ele si!,$l$i "istr$s *ără a>i #er!ite o re'nviere
#osi&ilă.
=$ #o,i călători #e Cărare 'nainte "e a *i "evenit t$ 'ns$,i acea Cărare.
> Această Cărare este !en,ionată 'n toate o#erele !istice. /$#ă c$!
s#$ne 6risna 'n nanesvari7 5C0n" această cărare este ărită... *ie că
o #orneşti către a$rora răsărit$l$i sa$ către ca!erele as*in,it$l$i- *ără
!işcare- O- #$rtător al arc$l$i- este călătoria #e acest "r$!. Pe această
cărare- 'ns#re orice loc ai !ere- 'n acel loc- "evii #ro#ri$l tă$ e$.5 5T$
eşti cărarea5- este s#$s +$r$l$i A"e#t şi acesta- !ai "e#arte- s#$ne
"isci#ol$l$i să$ "$#ă ini,iere.
1asă 9$*let$l tă$ să>şi a#lece $recea la orice striăt "e "$rere- aşa c$!
lot$s$l 'şi "eoleşte ini!a s#re a sor&i soarele "e "i!inea,ă.
=$ lăsa soarele "ooritor să $s$ce o sin$ră lacri!ă "e "$rere 'nainte "e a
o *i şters t$ 'ns$,i "e la oci$l cel$i s$*erin".
Ci lasă orice lacri!ă o!enească *ier&inte să #ic$re #e ini!a ta şi să
ră!0nă aici@ nici să n>o c$ra,i vreo"ată- #0nă ce "$rerea care a #ricin$it>o n$ a
*ost 'nlăt$rată.
Aceste lacri!i- O- t$ c$ ini!a *oarte !ilostivă- acestea s$nt #0raiele ce $"ă
c0!#$rile carită,ii ne!$ritoare. Pe $n ase!enea tăr0! creşte *loarea "e
!iaănoa#te a l$i B$""a- !ai re$ "e ăsit- !ai rar "e vă$t "ec0t este *loarea
ar&orel$i Voay. Este să!0n,a eli&erării "e renaştere. Ea ioleaă Arat$l şi "e
l$#tă şi "e #o*ta l$!ească- ea 'l "$ce #rin c0!#$rile *iin,ei la #acea şi
&eatit$"inea c$nosc$te n$!ai 'n ,ara tăcerii şi a ne*iin,ei.
O!oară "orin,a@ "ar- "acă o o!ori- &aă "e sea!ă ca n$ c$!va "in !or,i
să se ri"ice iarăşi.
O!oară i$&irea "e via,ă@ "ar- "acă $cii Tana- aceasta să n$ *ie "in setea
"e via,ă eternă- ci s#re a 'nloc$i trecător$l #rin 'n>veci>"$ra&il$l.
Tana este voin,a "e a trăi- * rica "e !oarte şi i$&irea "e via,a- acea *or,ă
sa$ enerie ce ni!ic.
=$ "ori ca$eaă=$renaşterea.
te 'n*$ria '!#otriva 6ar!ei- nici '!#otriva leilor "e
nestră!$tat ale nat$rii. 1$#tă n$!ai contra #ersonal$l$i- tranitor$l$i-
evanescent$l$i şi #ieritor$l$i.
A2$tă nat$ra şi l$creaă c$ ea@ iar nat$ra t e va #rivi ca #e $n$l "in
creatorii săi şi ',i va "a asc$ltare.
3i ea va "esci"e lar 'naintea ta #ortal$rile ca!erelor sale secrete-
va lăsa "eolite- "inaintea #rivirii tale- co!orile asc$nse ciar 'n
a"0nc$rile s0n$l$i să$ #$r şi virin. =e'ntinată "e !ina !ateriei- ea
'şi arată co!orile n$!ai oci$l$i 9#irit$l$i > oci$l care n$ se
'nci"e nicio"ată- oci$l #entr$ care n$ e?istă văl 'n toate ren$rile
sale.
At$nci
treia- #0nă la ciar ea ',i
a şa#tea va arăta
ciar. !i2loacele
3i a#oi- şi calea-"e#ri!a
,inta@ "incolo care se#oartă
'ntin"-şi scăl"ate
a "o$a- a'n
l$!ina "e soare a 9#irit$l$i- lorii nerăite- nevă$te "e ni!eni- 'n a*ară "e
oci$l 9$*let$l$i.
=$ este "ec0t $n sin$r "r$! ce "$ce la Cărare@ n$!ai la ca#ăt$l să$
#oate *i a$ită Vocea Tăcerii. 9cara #e care o s$ie can"i"at$l este *or!ată "in
tre#te "e s$*erin,ă şi "$rere@ acestea #ot *i *ăc$te să tacă n$!ai #rin vocea
virt$,ii. Vai "eci ,ie- "isci#ole- "acă !ai e?istă $n sin$r vici$ #e care să n$>l *i
lăsat 'n $r!ă@ căci at$nci scara va ce"a şi te va răst$rna@ #icior$l să$ se
o"ineşte 'n noroi$l a"0nc al #ăcatelor şi reşelilor tale şi 'nainte "e a #$tea
'ncerca să stră&a,i acest lar a&is al !ateriei tre&$ie să>,i s#eli #icioarele 'n a#ele
ren$n,ării- ia sea!a ca n$ c$!va să #$i $n #icior 'ncă 'ntinat #e trea#ta cea !ai
"e 2os a scării. Vai acel$ia care 'n"răneşte să #0nărească o sin$ră trea#tă c$
#icioarele #line "e noroi. =ă!ol$l !$r"ar şi v0scos se va $sca- va "eveni tenace-
a#oi 'i va li#i #icioarele #e loc@ şi- ase!enea $nei #ăsări #rinse 'n clei$l
#ăsărar$l$i viclean- el va *i o#rit să #roresee !ai "e#arte. Viciile sale vor l$a
*or!ă şi 'l vor t rae 'n 2os. Păcatele sale 'şi vor ri"ica las$rile- ca r0s$l şi
s$s#in$l şacal$l$i "$#ă ce as*in,eşte soarele@ 0n"$rile sale vor "eveni o ar!ată
şi>l vor t0r' ca #e $n sclav ca#tiv.
O!oară>,i "orin,ele- 1an$- *ă viciile tale ne#$tincioase- 'nainte "e a *ace
#ri!$l #as 'n călătoria sole!nă.
9$r$!ă>,i #ăcatele şi *ă>le !$te #entr$ tot"ea$na- 'nainte "e a ri"ica $n
#icior s#re a $rca scara.
Fă să tacă 0n"$rile tale şi *i?eaă>,i toată aten,ia as$#ra 8aestr$l$i tă$-
#e care n$>l vei 'ncă- "ar #e care 'l #resi!,i.
 Conto#eşte>,i si!,$rile 'ntr>$n sin$r si!,- "e vrei să * ii 'n si$ran,ă
'!#otriva vră2!aş$l$i. Prin acest sin$r si!, care stă asc$ns 'n cavitatea
creier$l$i tă$- cărarea #ră#ăstioasă ce "$ce la 8aestr$l tă$ va #$tea *i
"esco#erită "inaintea ocilor vai ai s$*let$l$i tă$.
1$nă şi o&ositoare este calea "inaintea ta- O- "isci#ole. 4n sin$r 0n"-
as$#ra trec$t$l$i #e care l>ai lăsat 'n $r!ă- t e va trae 'n 2os şi at$nci va tre&$i
să 'nce#i $rc$ş$l "in no$.

'na#oi-O!oară 'n tine$t.'ns$,i toată a!intirea e?#erien,elor trec$te. =$ #rivi

ori eşti #ier"
9ă n$ crei că #o*ta l$!ească #oate *i vreo"ată ni!icită "acă este
satis*ăc$tă sa$ sat$rată- #entr$ că aceasta este o !0rşăvie ins#irată "e 8ara.
Hrănin"$>l- vici$l se 'ntin"e şi "evine #$ternic- ai"o!a vier!el$i care se 'nraşă
"in ini!a *lorii.
Tran"a*ir$l tre&$ie să re"evină !$$r$l născ$t "in t$l#ina !a!ă- 'nainte
ca #arait$l să *i ros #0nă la ini!a sa şi să>i *i s$#t seva vie,ii.
Po!$l "e a$r 'şi #ro"$ce !$$rii>i$vaere 'nainte ca tr$nci$l să$
să *ie veste2it "e *$rt$nă.
Elev$l tre&$ie să rec0ştie starea "e co#il #e care a #ier"$t>o 'nainte ca
#ri!$l s$net să>i #oată i&i $recea.
1$!ina
9#irit$l$i- care vine
'şi ar$ncă "e "e
ciar la 8aestr$l
la 'nce#$t$nic- l$!ina
$n"ele "e a$r- ne#ieritoare-
străl$citoare $nică- a
as$#ra "isci#ol$l$i.
Raele sale stră#$n norii roşi şi neri ai !ateriei.
C0n" ici- c0n" "incolo- aceste rae o l$!ineaă- #rec$! sc0nteile soarel$i
l$!ineaă #ă!0nt$l #rin *r$niş$l "es al 2$nlei. /ar- O "isci#ole- #0nă ce car>
nea n$ va *i #asivă- ca#$l rece- 9$*let$l tot at0t "e *er! şi #$r ca "ia!ant$l
scli#itor- străl$cirea n$ va atine ca!era (vei nota  #a. .) - l$!ina sa solară
n$ va 'ncăli ini!a- nici s$netele s$&tile ale 'năl,i!ilor akasice n$ vor atine
$recea- oric0t "e atentă ar *i ea- 'n sta"i$l ini,ial.
#unetele mistice$ sau melodia auzită de ascet la începutul ciclului
său de meditaţie$ sînt numite de către og"ini +na"atas"abda
+na"ata este cea de a patra c"a8ră.
/e n$ a$i- n$ #o,i ve"ea.
/e n$ vei-
A a$i n$ #o,iacesta
şi a ve"ea- a$i. este al "oilea sta"i$.

C0n" "isci#ol$l ve"e şi a$"e- şi c0n" !iroase şi $stă- ciar c$ ocii

'ncişi- $recile 'n*$n"ate- c$ $ra şi nările ast$#ate@ c0n" cele #atr$
si!,$ri se conto#esc şi s$nt ata să treacă 'n cel "e>al cincilea- acela
al #i#ăit$l$i interior > at$nci el a trec$t 'n cel "e al #atr$lea sta"i$.
3i 'n al cincilea- O- $ciător al 0n"$rilor tale- toate acestea tre&$iesc
iarăşi să *ie o!or0te "incolo "e orice reani!are #osi&ilă.
+ceasta înseamnă că în al şaselea stadiu de dezvoltare$ care în
sistemul ocult este 5"arana$ fiecare simţ luat ca facultate
individuală trebuie să fie depăşit$ omorât sau paralizat/ pe acest
plan$ procedând astfel fiinţa umană trece şi se afundă în al şaptelea
simţ$ cel mai spiritual.
Retrae>,i !intea "e la toate o&iectele e?terne- "e la toate #riveliştile
e?terne. Re,ine>,i i!ainile interne- ca n$ c$!va #e l$!ina 9$*let$l$i tă$ ele să
ar$nce o $!&ră 'nt$necată.
T$ eşti ac$! 'n /arana- al şaselea sta"i$.
C0n" vei *i trec$t 'n cel "e al şa#telea- O- *ericit$le- n$ vei !ai #erce#e
Trei$l sacr$ - căci t$ 'ns$,i vei *i "evenit acel Trei. T$ 'ns$,i şi !intea- ca e!enii
#e o linie- stea$a care este ,inta ta ar"e "eas$#ra ca#$l$i. Cei Trei- care
sălăşl$iesc 'n loria şi 'n &eatit$"inea ine*a&ilă- ac$! şi>a$ #ier"$t n$!ele lor 'n
l$!ea 8ayei. A$ "evenit o sin$ră stea- *oc$l care ar"e "ar n$ #0r2oleşte- acel
*oc care este 4#a"i al *lăcării.
3i acesta este- O- oin al s$cces$l$i- ceea ce oa!enii n$!esc /yana-
a"evărat$l #rec$rsor al l$i 9a!a"i.
3i ac$! e$l tă$ este #ier"$t 'n E$- t$ 'ns$,i 'n T$ 'ns$,i- a*$n"at 'n acel E$
etern "in care !ai 'nt0i ai ra"iat.
4n"e este in"ivi"$alitatea ta- 1an$- $n"e este 'ns$şi 1an$J Este sc0nteia
#ier"$tă 'n *oc- stro#$l 'n ocean- raa tot"ea$na #reentă "evenită Ra"ierea
totală şi eternă.
5"ana meditaţia profundă/ este ultimul stadiu înaintea celui
final pe acest pământ$ doar dacă cineva nu devine un 6a"atma
deplin. 5upă cum s&a mai spus$ în această stare Ra,a -og"inut este
încă spiritual conştient de sine şi de acţiunile principiilor sale
superioare. >n pas mai mult şi el va fi pe planul ce se află dincolo de
al şaptelea$ al patrulea$ după unele şcoli. +cesta$ după practica
Prata"arei & un antrenament preliminar efectuat în scopul de a&şi
controla mintea şi gândurile sale & număra 5"arana$ 5"ana şi
#amad"i şi cuprinde pe cele trei sub numele generic de #amama.
#amad"i este starea în care ascetul pierde conştiinţa oricărei
individualităţi$ inclusiv pe a sa proprie. El devine 9otul.

3i ac$!- 1an$- t$ eşti *ăcător$l şi !artor$l- cel care ra"iaă şi ra"ia,ia-

l$!ina 'n s$net şi s$net$l 'n l$!ină.
Ai l$at c$noştin,ă "e cele cinci #ie"ici- O- &inec$v0ntat$le. Eşti c$ceritor$l
lor- !aestr$l celei "e a şasea- i&ăvitor$l celor #atr$ !o"$ri ale a"evăr$l$i.
1$!ina ce ca"e as$#ra lor străl$ceşte "in tine 'ns$,i- O- t$ care erai "isci#ol- "ar
eşti 'nvă,ător ac$!.
3i "es#re aceste !o"$ri ale a"evăr$l$i7
=$ ai trec$t t$ #rin c$noaşterea 'ntreii !ierii >a"evăr$l "int0iJ
=$ ai 'nvins t$ #e reele 8arailor la T$- #ortal$l a"$nării > a"evăr$l al
"oileaJ
=$ ai "istr$s t$ #ăcat$l la a treia #oartă şi atins a"evăr$l al treileaJ
=$ ai intrat t$ #e Ta$- cărarea ce "$ce la c$noaştere > al #atr$lea
a"evăr .
 Aceasta este a #atra "intre cele cinci cărări ale renaşterii care con"$c şi
ar$ncă toate *iin,ele $!ane 'n stări #er#et$e "e "$rere şi &$c$rie. Aceste cărări
n$ s$nt "ec0t s$&"ivii$ni ale cărării $nice- cărarea $r!ată "e 6ar!a.
ele patru moduri ale adevărului sunt$ în budismul din 3ord) 'u$
suferinţa sau mizeria: 9u$ adunarea ispitelor: 6u$ distrugerea lor$
şi 9au$ ărarea. ele *cinci piedici* sunt cunoaşterea mizeriei$
adevărul asupra slăbiciunii umane$ restricţiile opresive şi
necesitatea absolută a separării de toate legăturile pasiunii şi

c"iar aleadunării$
portalul dorinţelor. *ărarea
regele mântuirii*
6ara&ilor. 6anaeste cea
6ara$ din
stă urmă. Lasă
încercând
orbească pe candidat prin strălucirea giuvaerului său.

3i ac$!- o"ineşte s$& ar&orele Bo"i- care este #er*ec,i$nea 'ntreii

c$noaşteri- căci- să ştii- eşti !aestr$l l$i 9a!a"i > starea vii$nii *ără "e
reşeală.
PriveşteK Ai "evenit l$!ina- ai "evenit s$net$l- eşti 8aestr$l tă$ şi
/$!nee$l tă$. Eşti 'ns$,i o&iect$l că$tării tale7 vocea nec$r!ată-
care răs$nă "e>a l$n$l eternită,ilor- li#sită "e sci!&are- "e #ăcat
li#sită- cele şa#te s$nete s$nt $n$l- A48 TAT9AT.

PARTEA A II>a

CE1E /O4Ă CĂRĂRI

3i ac$!- O- <nvă,ător al co!#asi$nii- arată calea şi altor oa!eni. Priveşte
la to,i acei care- &ăt0n" #entr$ a"!itere- aştea#tă 'n inoran,ă şi 'nt$neric să
va"ă lar "escisă #oarta "$lcei 1eiK
Vocea can"i"a,ilor7
=e vei arăta- 8aestr$ al #ro#riei tale !ile- "octrina ini!iiJ Vei re*$a să> ,i
con"$ci servitorii
+răieşte #e Cărarea eli&erăriiJ
<nvă,ător$l7
Cărările s$nt "o$ă@ !arile #er*ec,i$ni trei@ şase s$nt virt$,ile ce
trans*or!ă cor#$l 'n #o!$l c$noaşterii.
Cine se va a#ro#ia "e eleJ
Cine va intra cel "int0i #e eleJ
Cine va a$i cel "int0i "octrina celor "o$ă cărări 'n $na- a"evăr$l
"evăl$it "es#re Ini!a 9ecretăJ 1eea care 'nva,ă 'n,ele#ci$nea- evit0n"
'nvă,ăt$ra- "evăl$ie o #oveste "e "$rere.
Vai- vai- "e to,i oa!enii ar atine Alaya- ar *i $na c$ !arele 9$*let şi
#ose"0n"$>l ast*el- Alaya le>ar *i at0t "e #$,in "e *olosK
Priveşte c$!- ase!enea l$nii re*lectate 'n $n"ele liniştite- Alaya este
re*lectat at0t "e cel !ic c0t şi "e cel !are- este olin"it 'n cei !ai !ăr$n,i ato!i-
'nsă n$ i&$teşte să atină ini!a t$t$ror. Ce #ăcat ca at0t "e #$,ini oa!eni #ot
să #ro*ite "e acest "ar- "e ne#re,$ita &ine*acere "e a 'nvă,a a"evăr$l- "e
#erce#,ia "rea#tă a l$cr$rilor e?istente- "e c$noaşterea non>e?istent$l$iK
Lice elev$l7
O- 'nvă,ător$le- ce tre&$ie să *ac ca să a2$n ia 'n,ele#ci$neJ O- 'n,ele#t$le-
ce să *ac ca să c0şti #er*ec,i$neaJ
Ca$tă cărările. /ar- O- 1an$- să *ii c$ ini!a c$rată 'nainte "e a #orni 'n
călătoria ta. <nainte "e"e
*als- veşnic>trecător$l a *ace cel "int0i #as<nva,ă-
veşnic>"$ra&il$l. al tă$- 'nva,ă să "iscerni
!ai #res$s real$l
"e toate- "e
să se#ari
'nvă,ăt$ra ca#$l$i "e 'n,ele#ci$nea>9$*let$l$i- "octrina 5oci$l$i5 "e cea a
5ini!ii5.
/a- inoran,a este ca $n vas 'ncis şi *ără aer@ 9$*let$l > o #asăre ăvorită
'nă$ntr$. Ea n$ ciri#eşte şi n$ #oate să !işte nici !ăcar o #ană@ #asărea
c0ntătoare ră!0ne !$tă şi a!or,ită şi ! oare "e istovire.
/ar- ciar şi inoran,a este !ai &$nă "ec0t 'nvă,ăt$ra ca#$l$i *ără
'n,ele#ci$nea 9$*let$l$i- s#re a o l$!ina şi călă$i.
9e!in,ele 'n,ele#ci$nii n$ #ot 'ncol,i şi creşte 'n s#a,i$M li#sit "e aer.
Pentr$ a trăi şi a recolta e?#erien,a- !intea are nevoie "e lări!e şi
a"0nci!e c0t şi "e v0r*$ri s#re a o atrae către 9$*let$l>/ia!ant
(titl$
=$"at s$#re!$l$i
că$ta B$""a).
acele v0r*$ri 'n '!#ără,ia 8ayei@ ci #laneaă #e "eas$#ra
il$iilor- ca$tă etern$l şi nesci!&ător$l 9at- ne'ncre'n"$>te 'n s$estiile *alse
ale 'nci#$irii.
9at- $nica realitate şi a"evăr- eternă şi a&sol$tă- tot rest$l *iin" il$ie.
Căci !intea este ca o olin"ă@ a"$nă #ra* 'n t i!# ce re*lectă. Este nevoie
"e a"ierile &l0n"e ale 'n,ele#ci$nii 9$*let$l$i #entr$ a s#$l&era #ra*$l il$iilor
noastre. Ca$tă- O- 'nce#ător$le- "e>,i conto#eşte !intea şi 9$*let$l.
Fereşte>te "e inorantă şi "e ase!enea "e il$ie- 'ntoarce>,i *a,a "e la
"ece#,iile l$!ii@ n$ te 'ncre"e 'n si!,$rile tale@ ele s$nt *alse. /ar
ca$tă in cor#$l tă$ >#araclis$l sena,iilor tale > 'n i!#ersonal- O!$l
Etern@ şi- a*l0n"$>l- #riveşte 'nlă$ntr$@ t$ eşti B$""a (il$!inat).

Fereşte>te "e la$"ă- O- "evot$le7 la$"a "$ce la a!ăirea "e sine. Cor#$l
tă$ n$ este E$l- E$l t ă$ este 'n sine *ără cor# şi nici la$"a- nici ocara n$>l
a*ecteaă.
8$l,$!irea "e sine- O- "isci#ole- este ai"o!a $n$i t$rn 'nalt- #e care s>a
$rcat $n s!intit se!e,. Aici el stă 'n solit$"ine tr$*aşă şi neărit "e ni!eni- "ec0t
"e sine 'ns$şi.
<nvă,ăt$ra *alsă este res#insă "e cel 'n,ele#t şi risi#ită v0nt$rilor "e B$na
1ee. Roata ei se 'nv0rteşte #entr$ to,i- #entr$ cel $!il şi cel tr$*aş. /octrina
oci$l$i este #entr$ loată@ "octrina ini!ii este #entr$ cei aleşi. Cei "int0i re#etă
c$ !0n"rie7 5Privi,i- e$ şti$5@ cei "in $r!ă- aceia care a$ aonisit c$ $!ilin,ă-
!ărt$risesc 'ncet7 5Aşa a! a$it5 .
58area 9ită5 este n$!ele "octrinei ini!ii- O- "isci#ole.
 Roata B$nei 1ei se !işcă re#e"e. Ea scoate #leava *ără valoare "in
ră$ntele "e a$r- tăr0,a "in *ăină. 80na 6ar!ei călă$eşte roata@
rota,iile !arceaă &ătăile ini!ii kar!ice.
A"evărata c$noaştere este *ăina- *alsa 'nvă,ăt$ră este tăr0,a. /acă voieşti
să !ăn0nci #0inea 'n,ele#ci$nii- tre&$ie să *ră!0n,i *ăina ta c$ a#ele clare ale
A!ritei (=e!$rirea). /ar- "acă *ră!0n,i tăr0,ele c$ ro$a 8ayei- n$ #o,i crea
"ec0t rană #entr$ nerele t$rt$rele ale !or,ii- #entr$ #ăsările naşterii-
0r&ovirii
'ncetei să şi "$rerii.
i$&eşti /acă
toate ,i se s#$ne
*iin,ele că- #entr$
> s#$ne>le că !int.a "eveni Aran- tre&$ie să
/acă ,i se s#$ne că- #entr$ a c0ştia eli&erarea- tre&$ie să>,i $răşti
!a!a şi să>,i 'ntorci *a,a "e la *i$l tă$@ să tăă"$ieşti #e tatăl tă$ şi
să n$>l n$!eşti ca# "e *a!ilie@ să ren$n,i la toată 'n"$rarea #entr$
o! şi "o&itoc > s#$ne>le că li!&a lor este *alsă. >Aşa 'nva,ă
Tirtikaşii (Bra!anii asce,i- viit'n" altarele s*inte- 'n s#ecial loc$ri
"e '!&ăiere sacre.)- necre"incioşii. /acă te 'nva,ă că #ăcat$l se naşte
"in ac,i$ne şi &eatit$"inea "in inac,i$nea a&sol$tă- at$nci s#$ne>le
că se 'nşeală. =on>#er!anen,a ac,i$nii $!ane- eli&erarea !in,ii "e
sclavie- #rin 'ncetarea #ăcat$l$i şi reşelilor- n$ s$nt #entr$ Eo>
$rile /eva (Eo$rile care se re'ncarneaă). Aşa ice "octrina ini!ii.
/ar!a oci$l$i este 'ntr$#area e?tern$l$i şi
non>e?istent$l$i.
/ar!a ini!ii este 'ntr$#area l$i Bo""i (<n,ele#ci$nea a"evărată-
"ivină)- #er!anent$l şi etern$l. 1a!#a ar"e străl$citor c0n" *itil$l şi $lei$l s$nt
c$rate. Pentr$ a le *ace c$rate se cere $n c$ra,ilor. Flacăra n$ si!te #roces$l
c$ră,irii. 5Ra!$rile $n$i co#ac s$nt clătinate "e v0nt@ tr$nci$l ră!0ne
ne!işcat.5
3i ac,i$nea şi inac,i$nea 'şi #ot a*la loc 'n t ine@ cor#$l tă$ aitai- !intea ta
liniştită- 9$*let$l tă$ tot at0t "e li!#e"e ca $n ieer "e !$nte.
Vrei să "evii $n oin al cerc$l$i ti!#$l$iJ At$nci- O- 1an$7
9ă n$ crei că st0n" 'n #ă"$ri 'nt$necoase- 'n retraere se!ea,ă şi a#arte
"e oa!eni@ să n$ crei că via,a c$ ră"ăcini şi #lante- că setea #otolită c$ ă#a"a
"e #e !arele 1an, > să n$ crei- O- "evot$le- că aceasta te va "$ce la ,inta
eli&erării *inale.
=$ 0n"i că "ro&in"$>,i oasele- că s*0şiin"$>,i carnea şi !$şcii- te
$neşti c$ E$l tă$ tăc$t (E$l 9$#erior- al şa#telea #rinci#i$). =$
0n"i că at$nci c0n" #ăcatele *or!ei tale rosiere s$nt c$cerite- O-
victi!ă a $!&relor (cor#$rile *iice) tale- "atoria ta este '!#linită
*a,ă "e nat$ră şi *a,ă "e o!.
Cei &inec$v0nta,i "is#re,$ia$ să *acă ast* el. 1e$l 1eii- /o!n$l
8ilei- #erce#0n" a"evărata ca$ă a "$rerii $!ane- #ărăsi "e 'n"ată
"$lcea- "ar eoista o"ină a #$stietă,ii liniştite. /in Aranyaka "eveni
'nvă,ător$l nea!$l$i o!enesc. /$#ă ce $lai a intrat 'n =irvana- el
#re"ică #e !$nte şi la şes şi ,in$ "isc$rs$ri 'n oraşe- către /eve-
oa!eni şi Lei.
+rana8a este un "eremit care se retrage în ,unglă şi trăieşte într&o pădure$
spre a deveni og"in.
Dulai este denumirea c"ineză pentru 9at"agata$ titlu atribuit fiecărui (udd"a.
9ea!ănă acte &inevoitoare şi vei c$lee ro"$l lor. Inac,i$nea 'ntr>o *a#tă
"e !ilă "evine ac,i$ne 'ntr>$n #ăcat "e !oarte.
Asa ice 'n,ele#t$l7
Te vei a&,ine "e la ac,i$neJ =$ ast*el 'şi va c0ştia 9$*let$l tă$ li&ertatea. Pentr$
a a2$ne la =irvana tre&$ie să se a2$nă la c$noaşterea "e 9ine şi c$noaşterea "e
9ine este a *a#telor i$&itoare co#il.
9ă ai ră&"are- can"i"at$le- ca $n$l care n$ se te!e "e nere$şită- care n$
c$rteaă s$cces$l. Fi?eaă #rivirea 9$*let$l$i tă$ #e stea$a a cărei raă eşti -
stea$a 'n*lăcărată ce străl$ceşte 'n a"0nc$rile *ără "e l$!ină ale *iin,ei>
"intot"ea$na- 'n c0!#$rile *ără "e !arini ale nec$nosc$t$l$i.
9ă ai #erseveren,ă ca $n$l care #$r$rea "ăin$ieşte. 4!&rele tale trăiesc şi
#ier@ ceea ce este 'n tine va trăi 'n veci- ceea ce 'n tine c$noaşte (căci este
c$noaştere ) n$ este "in via,a aceasta care *$e7 este O!$l care a *ost- care este şi
va *i- #entr$ care ceas$l n$ va &ate nicio"ată.
/acă vrei să recoltei "$lcea #ace şi o"ină- "isci#ole- sea!ănă c$
se!in,ele !erit$l$i c0!#$rile seceriş$rilor viitoare. Acce#tă "$rerile naşterii.
Te "ă "in l$!ina soarel$i 'n $!&ră- #entr$ a *ace !ai !$lt loc altora.
1acri!ile care $"ă sol$l $scat al cin$l$i şi "$rerii *ac să crească *lorile şi
*r$ctele reco!#ensei kar!ice. /in c$#tor$l vie,ii o!$l$i şi "in *$!$l să$ ner$-
*lăcările 'nari#ate se 'nal,ă- * lăcări #$ri*icate- care- av0nt0n"$>se s$& oci$l
kar!ic- ,es 'n cele "in $r!ă #0na slăvită a celor trei veş!inte ale Cărării.
Aceste veş!inte s$nt7 =ir!anakaya- 9a!&oakaya şi /ar!akaya- ro&ă
s$&li!ă.
Ro&a 9anna- este a"evărat- #oate o&,ine l$!ina eternă. Ro&a 9anna
sin$ră "ăr$ie =irvana "istr$erii@ ea o#reşte renaşterea- "ar- O- 1an$- ea
o!oară "e ase!enea- co!#asi$nea. /esăv0rşi,ii B$""a- care '!&racă loria
/ar!akayei- n$ !ai #ot a2$ta la !0nt$irea o!$l$i. VaiK Fi>vor E$rile sacri*i>
cate e$l$i- *i>va nea!$l o!enesc sacri*icat &inel$i $nită,ilorJ
9ă ştii. O- 'nce#ător$le- aceasta este cărarea "escisă- calea către *ericirea
eoistă-
A ocolită "e&inele
trăi s#re Bo"isattvaşii
o!enirii Ini!ii 9ecrete-
este 'nt0i$l #as.acei B$""acele
A #ractica ai Co!#asi$nii.
şase virt$,i
lorioase este al "oilea.
A '!&răca ro&a $!ilă a =ir!anakayei este a ren$n,a la &eatit$"inea eternă
#entr$ sine- s#re a a2$ta la !0nt$irea o!$l$i. A a2$ne la &eatit$"inea =irvanei-
"ar a ren$n,a la ea- este #as$l s$#re!- $lti!$l #as > cel !ai 'nalt #e cărarea
ren$n,ării.
A #ractica cărarea Para!ita 'nsea!nă a "eveni yoin c$ sco#$l "e a
"eveni ascet.
9ă ştii- O- "isci#ole- această este cărarea secretă- aleasă "e acei B$""a ai
#er*ec,i$nii- care a$ sacri*icat E$l- e$rilor !ai sla&e.
Tot$şi- "acă "octrina ini!ii este c$ ari#ile #rea s$s #entr$ tine- "acă ai
nevoie să te a2$,i #e tine 'ns$,i şi te te!i să o*eri a2$tor$l altora > at$nci t$- c$
ini!a ti!i"ă- *ii #revenit "in ti!#7 ră!0i !$l,$!it c$ "octrina > oci$l 1eii.
9#eră 'ncă. Căci "acă astăi Cărarea secretă este inaccesi&ilă- ea va *i la 'n"e!na
ta !0ine ($r!ătoarea renaştere sa$ reincarnare). A*lă că nici $n e*ort- nici cel
!ai !ic > * ie 'n "irec,ia &$nă sa$ rea > n$ #oale #ieri "in l$!ea ca$elor. Ciar
*$!$l risi#it n$ ră!0ne *ără $r!e.5 4n c$v0nt as#r$ rostit 'n vie,ile trec$te n$
este "istr$s- ci revine 'ntot"ea$na5. Co#ăcel$l "e #i#er n$ va "a naştere la
tran"a*iri- nici s$ava stea arintie a iaso!iei n$ se va #resci!&a 'n s#ini şi
ci$lini.
<,i #o,i crea astăi şansele #entr$ i$a ta "e !0ine. <n !area călătorie
(cicl$l co!#let al e?istentelor "intr>$n ron")- ca$ele se!ănate 'n
*iecare ceas 'şi #oartă *iecare recolta sa "e e*ecte- căci 2$sti,ia rii"ă
c0r!$ieşte l$!ea. C$ #$ternica ir$!#ere "e ac,i$ne ce nicio"ată n$ se
'nşeală- ea a"$ce !$ritorilor vie,i "e *ericire sa$ "e 2ale- #roenit$ra
kar!ică a t$t$ror 0n"$rilor şi *a#telor noastre anterioare.
Ia "eci at0t c0t ! erit$l are 'n #ăstrare #entr$ tine- O- t$ c$ ini!ă
ră&"ătoare. %ine>,i c$ra2$l şi ră!0i !$l,$!it c$ soarta. Aşa este 6ar!a ta-
6ar!a cicl$l$i naşterilor tale- "estin$l acelora care- 'n cin$l şi "$rerea lor- s$nt
născ$,i o"ată c$ tine- se &$c$ră şi #l0n "in via,ă 'n viată- 'nlăn,$i,i "e ac,i$nile
tale #rece"ente.
Ac,ioneaă
/in !$$r$l#entr$ ei ai "e
ren$n,ării şi eisine
voriese
ac,iona #entr$
*r$ct$l "$lcetine !0ine. *inale.
al eli&erării
4rsit să #iară este cel care "in *rica "e 8ara se a&,ine "e a a2$ta o!$l- ca
n$ c$!va să ac,ionee #entr$ sine. Pelerin$l care ar voi să>şi răcorească
!ă"$larele o&osite 'n a#ele c$rătoare- "ar care n$ c$teaă să se a*$n"e "e
roaa c$rent$l$i- riscă să s$co!&e "e căl"$ră. Inac,i$nea &aată #e *rica
eoistă n$ #oate "a "ec0t *r$ct ră$.
/evot$l eoist trăieşte *ără rost. O!$l care n$>şi "$ce #0nă la ca#ăt
l$crarea #rescrisă 'n via,ă a trăit 'n a"ar.
4r!eaă roata vie,ii@ $r!eaă roata "atoriei către nea! şi *a!ilie- către
#rieten şi "$ş!an şi 'nci"e>,i !intea la #lăceri ca şi la "$rere. Iroseşte leea
retri&$,iei kar!ice. C0ştiă 9i""is #entr$ viitoarea ta naştere.
/acă soare n$ #o,i *i- at$nci *ii $!ila #lanetă. /a- "acă eşti '!#ie"icat să
ra"iei ca soarele "e a!iaă #e !$ntele aco#erit "e ă#a"ă al #$rită,ii eterne-
alee at$nci- O neo*it$le- o cale !ai $!ilă.
Arată calea > ciar ne"esl$şit şi #ier"$t 'n loată>#rec$! *ace st ea$a "e
seară acelora care 'şi $r!eaă cărarea #e 'nt$neric.
Priveşte #e 8i!ar- c$! #rin văl$rile sale cără!iii- oci$l să$ colin"ă
#este Pă!0nt$l a"or!it. Priveşte a$ra 'n*ocată a !0inii l$i 1a#a 'ntinsă c$
"raoste ocrotitoare "eas$#ra ca#$l$i asce,ilor săi. A!0n"oi s$nt ac$! sl$2itorii
l$i =yi!a- lăsa,i 'n a&sen,a sa veetori tăc$,i 'n noa#te. Tot$şi- a!0n"oi- 'n
6al#ele trec$te- a$ *ost =yi!aşi străl$citori şi vor #$tea 'n ilele viitoare "eveni
iarăşi "oi sori. Aşa s$nt că"erile şi ri"icările leii kar!ice 'n nat$ră.
 Fii- O- 1an$- ase!enea lor. /ă l$!ină şi con*ort #elerin$l$i tr$"itor şi
ca$tă #e cel care ştie şi !ai #$,in "ec0t tine- care 'n "eolarea sa nenorocită şa"e
*lă!0nin" "$#ă #0inea 'n,ele#ci$nii şi "$#ă #0inea care răneşte $!&ra- *ără
'nvă,ător- s#eran,ă sa$ consolare şi *ă>l să a$"ă 1eea.
9#$ne>i- O- can"i"at$le- că cel care *ace "in oroli$ şi a!or #ro#ri$
sclavele "evo,i$nii@ că cel care- ali#in"$>se "e e?isten,ă- 'şi #$ne tot$şi ră&"area
şi s$#$nerea la 1ee- ca o *loare s$avă la #icioarele l$i 9akya>T$&>#a
(B$""a)- "evine $n 9rota#atti
#ot arăta 'n"e#ărtate- 'n această
tare 'n"e#ărtate@ naştere.
"ar #ri!$l9i""is>$rile #er*ec,i$nii
#as este * ăc$t- 'n c$rent elsea
intrat şi #oate c0ştia ve"erea v$lt$r$l$i "e !$nte- a$$l ci$tei ti!i"e.
$ #rotapatti sau *cel care intră în curentul* 3irvanei$ în afară de
cazul când atinge ţinta datorită unor raţiuni excepţionale$ poate rar
obţine 3irvana într&o singură naştere. #e spune$ de obicei$ că un cela
începe efortul ascensional într&o viaţă şi&l termină$ sau îşi atinge
ţinta$ numai într&a şaptea naştere.

9#$ne>i- O- as#irant$le- că a"evărata "evo,i$ne #oate să>i a"$că 'na#oi

c$noaşterea- acea c$noaştere ce era a l$i 'n naşterile anterioare. Ve"erea>"eva şi
a$$l>"eva n$ se o&,in 'ntr>o sin$ră şi sc$rtă naştere.
Fii $!il- "e vrei să a2$ni la 'n,ele#ci$ne7 *ii 'ncă şi !ai $!il- c0n" ai
stă#0nit>o.
Fii ca ocean$l care #ri!eşte toate r0$rile şi *l$viile. Cal!$l #$ternic al
ocean$l$i ră!0ne neclintit@ el n$ le si!te.
Re#ri!ă #rin e$l tă$ "ivin e$l tă$ in*erior. Re#ri!ă #rin cel etern #e cel
"ivin.
/a- !are e cel ce este $ciător$l "orin,ei7 'ncă şi !ai !are e acela 'n care
E$l "ivin a $cis #0nă şi c$noaşterea 'nsăşi a "orin,ei.
Păeşte #e cel in*erior ca n$ c$!va să #0nărească #e cel s$#erior.
Calea s#re li&ertatea *inală este 'nlă$ntr$l E$l$i tă$. Calea aceea 'nce#e şi
s*0rşeşte 'n a*ara e$l$i (in*erior).
=elă$"ată "e oa!eni şi $!ilă este !a!a t$t$ror r0$rilor 'n vă$l tr$*aş al
Tirtikaş$l$i@ oală- 'n ocii ne&$nilor- este * or!a $!ană- "eşi #lină "e a#ele
"$lci ale
sacră- iarA!ritei.
cel ce areC$'n,ele#ci$nea
toate acestea-este
loc$l "e naştere
onorat al to,i
"e către r0$rilor sacre este ,ara
oa!enii.
Araniişi 'n,ele#,ii c$ vii$nea ne!ărinită s$nt rari #rec$! este *loarea
#o!$l$i 4"a!&ara. Aranii se nasc 'n ceas$l !ie$l$i "e noa#te- '!#re$nă c$
#lanta sacră c$ no$ă şi şa#te t$l#ini- *loarea s*0ntă ce se "esci"e şi 'n*loreşte 'n
'nt$neric- "in ro$ă #$ră şi #e strat$l 'ne,at al 'năl,i!ilor aco#erite "e ă#a"ă-
'năl,i!i ce n$ s$nt călcate "e #icior #ăcătos.
=ici $n Aran- O- 1an$- n$ "evine $n Aran 'n acea naştere c0n"- #entr$
#ri!a "ată- 9$*let$l 'nce#e să "orească c$ ar"oare eli&erarea *inală. Tot$şi- O-
t$ care eşti neră&"ător- nici$n$i ră&oinic ce se o*eră vol$ntar să l$#te 'n &ătălia
cr0ncenă "intre cei vii şi cei !or,i- nici$n$i recr$t n$ i se #oate re*$a vreo"ată
"re#t$l "e a intra #e cărarea ce "$ce către c0!#$l &ătăliei.
Căci el tre&$ie să tri$!*e ori să ca"ă.
 /a- "acă 'nvine- =irvana va *i a l$i. <nainte "e a>şi av0rli $!&ra-
'nveliş$l să$ !ortal- acea ca$ă *ec$n"ă "e cin şi "$rere neli!itată- 'n el
oa!enii vor onora $n B$""a !are şi s*0nt.
Iar "e ca"e- ciar şi at$nci n$ va că"ea 'n a"ar@ ina!icii #e care el i>a $cis
'n $lti!a &ătălie n$ se vor !ai 'ntoarce la via,ă 'n $r!ătoarea l$i naştere.
Ci "acă vrei să atini =irvana- sa$ să le#ei #re!i$l- n$ lăsa ca *r$ct$l
ac,i$nii şi inac,i$nii să *ie !otiv$l tă$- O- t $ c$ ini!a ne'n*ricată.

'!&răca9ă !ieriile
ştii că Bo"isattva- care
vie,ii secrete sci!&ă
(este viaţaeli&erarea #e ren$n,are
ca 3irmana8aa/ s#re a"e trei
- este n$!it
ori onorat- O- t$ can"i"at la "$rere "e>a l$n$l cicl$rilor.
Cărarea este $na- "isci#ole- tot$şi- la s*0rşit- ea est e "$&lă. 9ta"iile sale
s$nt !arcate #rin #atr$ şi şa#te #ortal$ri. 1a $n ca#ăt &eatit$"inea i!e"iată şi
la celălalt &eatit$"inea a!0nată. A!0n"o$ă s$nt răs#lată a !erit$l$i7 aleerea
este a ta.
4na "evine cele "o$ă- cea "escisă şi cea secretă ( cea "escrisă la Ini,iere).
Cea "int0i "$ce la ,intă- cea "e a "o$a la 2ert*irea "e sine.
C0n" #er!anent$l$i 'i este sacri*icat nestatornic$l- #re!i$l este al tă$@
#icăt$ra se re'ntoarce "e $n"e a venit. Cărarea "escisă "$ce la sci!&area cea
*ără sci!&are > =irvana- starea lorioasă a a&sol$t$l$i- &eatit$"inea !ai #res$s
"e 0n"irea
Ast*el-o!enească.
Cărarea cea "int0i este eli&erarea.
/ar Cărarea cea "e a "o$a este ren$n,area şi #rin $r!are n$!ită Cărarea
"$rerii.
Cărarea secretă "$ce Aran$l la "$rerea !entală "e nerăit@ "$rerea
#entr$ !or,ii vii şi 'n"$rare ne#$tincioasă #entr$ oa!enii s$*erin,ei kar!ice@
*r$ct$l 6ar!ei #e care 'n,ele#,ii n$ se 'nc$!etă să>l aline. @amenii
care ignoră adevărurile ezoterice şi înţelepciunea sînt numiţi morţii
vii.
Căci este scris7 5<nva,ă să le *ereşti "e toate ca$ele@ $n"$irea e*ect$l$i- ca
!arele tala al !areei- o vei lăsa să>şi $r!ee c$rs$l.5
Calea "escisă- n$ 'nainte ca t$ să *i atins ,inta- te va !0na să le#ei cor#$l
&o"isattvic şi te va *ace să intri 'n starea "e trei ori lorioasă a /ar!akayei-
care este $itarea #entr$ tot"ea$na a l$!ii şi a oa!enilor.
Calea secretă "$ce "e ase!enea la &eatit$"inea Paranirvanică > "ar şi la
'nceierea "e 6al#e *ără n$!ăr@ "e =irvane c0ştiate şi #ier"$te "in 'n"$rare
ne!ărinită şi co!#asi$ne #entr$ l$!ea !$ritorilor a!ăi,i.
/ar este is7 5Cel "in $r!ă va *i cel !ai !are.5 9a!yak 9a!&$""a-
'nvă,ător$l #er*ec,i$nii şi>a #ărăsit E$l #entr$ !0nt$irea l$!ii- #rin o#rirea #e
#ra$l =irvanei- starea #$ră.
Ac$! t$ ai c$noaşterea 'n #rivin,a celor "o$ă căi. <,i va veni ti!#$l #entr$
aleere- O- t$ c$ 9$*let$l sincer- c0n" vei *i atins ca#ăt$l şi c0n" vei *i trec$t cele
şa#te #ortal$ri. 8intea ta este clară ac$!. =$ !ai eşti 'nc$rcat 'n 0n"$rile
a!ăitoare- căci ai 'nvă,at tot. /evăl$it stă A"evăr$l şi t e #riveşte ne'n"$#lecat
'n *a,ă. El s#$ne7 5/$lci s$nt *r$ctele o"inei şi ale eli&erării "in "raostea "e
sine@ "ar şi !ai "$lci roa"ele l$nii şi a!arei "atorii7 "a- ale ren$n,ării "in
"raostea "e al,ii- "e se!enii s$*erini.5
Bo"isattva- care a c0ştiat &ătălia- care ,ine #re!i$l 'n #al!a sa- "ar care
s#$ne 'ncă 'n co!#asi$nea sa "ivină7
5/in "raostea "e ceilal,i ce"e această !are răs#lată5 > 'n"e#lineşte
ren$n,area !ai !are.
4n 80nt$itor al l$!ii este el.
PriveşteK %inta
'n"e#ărtat. Po,i&eatit$"inii şi l$nalaCărare
alee- O- as#irant triste,e-a ori
"$rerii s$ntori
#e $na- la #e
ca#ăt$l cel !ai
alta- "e>a l$n$l
cicl$rilor ce vinK
A48 VARAPA=I H48

PARTEA a III>a
CE1E 3APTE PORTA14RI

5 Acarya ($n $r$)- aleerea s>a *ăc$t- !i>e sete "e 'n,ele#ci$ne. Ac$! ai
s*0şiat văl$l "inaintea cărării secrete şi 'nvă,at ana (veicol- 'nvă,ăt$ră) !ai
!are. 9ervitor$l tă$ este ata #entr$ călă$irea ta.5
Ei &ine- 9ravaka (cel ce asc$ltă 'nvă,ăt$rile reliioase- 'nainte "e
#ractică). Preăteşte>te- căci va tre&$i să călătoreşti sin$r. <nvă,ător$l n$ #oate
"ec0t să arate calea. Cărarea este $na #entr$ to,i- !i2loacele "e a atine ,inta
tre&$ie să variee c$ #elerinii.
Ce vei alee- O- t$ c$ ini!a ne'!&l0nităJ 9a!tan$l "octrinei oci$l$i-
'!#ătrita /yana- sa$ ',i vei ră&ate calea #rin Para!ite- şase la n$!ăr- no&ile
#or,i ale virt$,ii ce "$c la Bo"i şi la Pra2na- a şa#tea trea#tă a 'n,ele#ci$niiJ
(9a!tan (ti&etan)- acelaşi ca sanscrit$l /yana- sa$ starea "e !e"ita,ie-
care are #atr$ ra"e.)
Cărarea as#ră a '!#ătritei /yana coteşte s#re "eal. /e trei ori !are este
cel ce $rcă c$l!ea s$&li!ă.
<năl,i!ile Para!itei s$nt stră&ăt$te "e o cărare 'ncă şi !ai #ră#ăstioasă.
Tre&$ie să>,i "escii
#$teri cr$"e- viclene > calea #rin 'ncarnate.
#asi$nile şa#te #ortal$ri- şa#te *ortăre,e "e,in$te "e
Păstreaă>,i c$ra2$l- "isci#ole@ ia a!inte la re$la "e a$r. O"ată ce ai
trec$t #oarta 9rota#atti- 5cel care 'n c$rent a intrat5@ o"ată ce #icior$l tă$ a
călcat al&ia c$rent$l$i nirvanic 'n via,a aceasta sa$ oricare via,ă viitoare@ n$ vei
!ai avea "ec0t alte şa#te naşteri 'naintea ta- O- t$ c$ voin,a "e "ia!ant.
PriveşteK Ce vei "inaintea oci$l$i tă$- O- as#irant la 'n,ele#ci$nea
"$!neeiascăJ
58antia 'nt$neric$l$i este #e a"0nc$l !ateriei@ 'n
*al"$rile sale !ă &at. 9$& #rivirea !ea el se a"0nceşte-
/oa!ne@ el se '!#răştie s$& $n"$irea !0inii tale. O $!&ră se
!işcă- t0r0n"$>se ca şi 'ncolăcirile şar#el$i ce se 'ntin"eN Ea
creşte- se $!*lă şi "is#are 'n 'nt$neric.5
 Este $!&ra ta 'ns$,i 'n a*ara Cărării- ar$ncată #e 'nt$neric$l #ăcatelor
tale.
5/ă- /oa!ne@ vă" Cărarea@ #icior$l ei 'n noroi- v0r*$l ei #ier"$t 'n
lorioasa l$!ină nirvanică7 şi ac$! vă" #ortal$rile ce se 'n$steaă !ere$ #e
calea as#ră şi s#inoasă s#re nana.5
Vei &ine- 1an$. Aceste #ortal$ri "$c as#irant$l #este a#e la celălalt ,ăr!.
Fiecare #ortal are o ceie "e a$r care 'i "esci"e #oarta@ şi aceste cei s$nt7
$.
%.
/ana- ceia ar!oniei
9ila- ceia carită,ii şi'nac$v0nt
i$&irii şi
ne!$ritoare.
ac,i$ne- ceia care contra&alanseaă
ca$a şi e*ect$l şi n$ ! ai lasă loc ac,i$nii kar!ice.
&. 6santi- "$lcea ră&"are- #e care ni!ic n$ o #oate t$l&$ra.
'. Vairaya- in"i*eren,a la #lăcere şi la "$rere- il$ia c$cerită- a"evăr$l
sin$r #erce#$t.
. Virya- eneria ne'!&l0nită ce 'şi "esci"e calea s#re a"evăr$l
s$#ranat$ral- a*ară "in noroi$l !inci$nilor terestre.
. /yana- a cărei #oartă "e a$r o"ată "escisă- "$ce #e =al2or (s*0nt)
către '!#ără,ia etern$l$i 9at şi conte!#larea sa ne'ncetată.
*. Pra2na- ceia care *ace "in o! $n /$!nee$- cre0n"$>l #e Bo""isattva-
*i$ al /yanilor.
/e <nainte
la aşa #ortal$ri s$nt a#ro#ia
"e a te #$tea ceile "e"e
a$r.
cea "in $r!ă. O- ,esător al li&ertă,ii tale-
tre&$ie să stă#0neşti aceste Para!ite ale #er*ec,i$nii > virt$,ile transcen"ente-
şase şi ece la n$!ăr "e>a l$n$l cărării anevoioase.
Căci- O- "isci#oleK <nainte "e a *i 'n st are să 'nt0!#ini #e 'nvă,ător$l tă$
*a,ă 'n *a,ă- #e 8aestr$l tă$ l$!ină 'n l$!ină- ce ,i s>a s#$sJ
<nainte "e a te #$tea a#ro#ia "e #oarta cea "int0i tre&$ie să 'nve,i a>,i
"es#ăr,i cor#$l tă$ "e !intea ta- a risi#i $!&ra şi a trăi 'n cel etern. Pentr$
aceasta- tre&$ie să trăieşti şi să res#iri 'n tot- #rec$! tot ce #erce#i res#iră 'n
tine@ să te si!,i sălăşl$in" 'n toate l$cr$rile- toate l$cr$rile 'n E$.
=$>ti vei lăsa si!,$rile să *acă teren "e 2oc "in !intea ta.
=$>,i vei se#ara *iin,a "e Fiin,ă şi "e rest- ci vei a*$n"a ocean$l 'n #icăt$ră-
#icăt$ra 'nă$ntr$l ocean$l$i.
Ast*el- vei *i 'n "e#lin acor" c$ t ot ce trăieşte@ vei #$rta "raoste oa!enilor
ca şi c$! ar *i *ra,i- 'nvă,ăcei "e>ai tăi- "isci#oli ai acel$iaşi 'nvă,ător- *iii
aceleiaşi "$lce !a!e.
<nvă,ători s$nt !$l,i@ s$*let$l>8aestr$ (At!a) este $n$l "in ei- Alaya-
9$*let$l $niversal. Trăieşte 'n acel 8aestr$ #rec$! trăieşte raa sa 'n tine.
Trăieşte 'n se!enii tăi #rec$! ei t răiesc 'n el.
<nainte "e a sta #e #ra$l Cărării@ 'nainte "e a trece #oarta cea "int0i-
tre&$ie să conto#eşti #e cei "oi 'n $n$l- să sacri*ici #ersonal$l E$l$i i!#ersonal şi
să "istr$i ast*el cărarea "intre cei "oi > Antakarana. (Antakarana este
8anas$i in*erior- cărarea "e co!$nica,ie sa$ co!$ni$ne "intre #ersonalitatea şi
8anas$l s$#erior sa$ 9$*let$l $!an. 1a !oarte- este "istr$să ca !i2loc sa$
cărare "e co!$nica,ie şi ră!ăşi,ele sale s$#ravie,$iesc 'ntr>o *or!ă ca
6a!ar$#a > ăoacea.)
Tre&$ie să *ii #reătit să răs#$ni /ar!ei- leea ne'n"$#lecată- a cărei
voce te va 'ntre&a la 'nce#$t$l tă$- la #as$l tă$ ini,ial7
59$#$s$>te>ai t$t$ror re$lilor- O- t$ c$ s#eran,ele s$&li!eJ
Acor"at$>,i>ai ini!a şi !intea c$ !area !inte şi !area ini!ă a 'ntrea$l$i
nea! o!enescJ Căci- ase!enea las$l$i v$itor al r0$l$i sacr$- care *ace t$t$ror
s$netelor nat$rii
*rea!ăte ca eco$-
răs#$ns la ast*el
*iecareini!a cel$i
s$s#in care 'n c$rent
şi 0n"ire a tot cevrea să intre
trăieşte tre&$ie să
şi res#iră.5
/isci#olii #ot *i ase!$i,i str$nelor vinei ce treeşte eco$rile s$*let$l$i@
o!enirea- c$tiei sale "e reonan,ă@ !0na care al$necă #e ea- s$*l$l$i ar!onios al
!arel$i 9$*let al 1$!ii. Coar"a care n$ i&$teşte să răs#$n"ă la atinerea
8aestr$l$i- 'n "$lce ar!onie c$ toate celelalte- se r$#e şi este le#ă"ată. 1a *el
!in,ile colective ale 1an$>9ravakaşilor. Ele tre&$ie să *ie acor"ate c$ !intea l$i
Acarya> $na c$ 9$#ra>s$*let$l- sa$ să se r$#ă.
Aşa *ac *ra,ii $!&rei > $ciaşii 9$*letelor lor- clan$l 'ns#ăi!0ntător al
/a">/$#ailor (#rivişi ca cei !ai versa,i ai vră2itoriei).
Acor"at$>,i>ai *iin,a c$ !area s$*erin,ă a $!anită,ii. O- can"i"at la
l$!inăJ
/aJN
"$rerii- Po,i să
este &ine intra.
a*li Tot$şi- 'nainte
!ai 'nt0i "e a #$ne
ca#canele #icior$l
"in calea ta. #e cărarea 2alnică a

<nar!at c$ ceia carită,ii- a i$&irii şi a "$ioasei !ile- eşti 'n si$ran,ă

"inaintea #or,ii /ana- #oarta care stă la intrarea Cărării.
Priveşte- O- *ericite #elerinK Portal$l ce>,i stă 'n *a,ă este 'nalt şi lar- #are
$şor accesi&il. /r$!$l care>l stră&ate este "re#t şi nete" şi ver"e. Este ase!enea
$n$i l$!iniş 'nsorit 'n a"0nc$rile 'nt$necoase ale #ă"$rii- $n col, #e #ă!0nt
olin"it "in #ara"is$l l$i A!ita&a. Acolo- #rivietori ale s#eran,ei şi #ăsări c$
#ene străl$citoare c0ntă- t$#ilate 'n cr0n$ri veri- #sal!o"iin" s$cces
#elerinilor *ără tea!ă. Ele c0ntă cele cinci virt$,i ale Bo"isattvaşilor- ivor$l
'ncincit al #$terii Bo"i- şi cei şa#te #aşi 'n c$noaştere.
TreciK căci- ai a"$s ceia@ eşti 'n si$ran,ă.
3i către cea "e a "o$a #oartă calea este 'nverită 'ncă- "ar este
#ră#ăstioasă şi coteşte la "eal@ "a- s#re c$l!ea sa st0ncoasă. Ce,$rile cen$şii vor
at0rna #e 'năl,i!ea sa a&r$#tă şi #ietroasă şi tot$l va *i 'nt$necat "incolo. Pe
!ăs$ră ce 'nainteaă- c0ntec$l s#eran,ei răs$nă !ai sla& 'n ini!a #elerin$l$i.
Fior$l 'n"oielii este ac$! as$#ra>i@ #as$l să$ "evine !ai #$,in constant.
Ia sea!a la aceasta- O- can"i"ate@ ia sea!a la *rica ce se 'ntin"e- ca ari#ile
nere şi !olco!e ale liliac$l$i "in !ie$l no#,ii- 'ntre l$!ina "e l$nă a 9$*let$l$i
tă$ şi !area ta ,intă ce se esto!#eaă 'n "e#ărtare.
Frica- O- "isci#ole- o!oară voin,a şi o#reşte toată ac,i$nea. /acă 'i li#seşte
virt$tea 9ila- #elerin$l se #oticneşte şi cre!enele kar!ice 'i strivesc #icioarele
#e cărarea st0ncoasă.
 Fii c$ #icior$l si$r- O- can"i"ate. '!&ăiaă>,i s$*let$l 'n esen,a 6santiei@
căci ac$! te a#ro#ii "e #ortal$l c$ acest n$!e- #oarta tăriei s$*leteşti şi a
ră&"ării.
=$>,i 'nci"e ocii- nici n$ #ier"e "in ve"ere /or2e@ săe,ile l$i 8ara
lovesc 'ntot"ea$na #e o!$l care n$ a atins Vairaya.
5or,e este sanscritul =a,ra$ o armă sau unealtă în mâinile unor Iei
5rags"edii tibetani$ 5evele care ocrotesc pe oameni/ şi este
considerată ca având aceeaşi putere ocultă de a alunga influenţele
rele prin purificarea aerului ca ozonul în c"imie. %ste$ de asemenea$
o 6udră$ un gest şi o postură întrebuinţate în meditaţie. %ste$ pe
scurt$ un simbol al puterii asupra influenţelor rele invizibile$ fie ca
postură$ fie ca talisman. ("onii şi 5ugpaii$ cu toate acestea$
însuşindu&şi simbolul$ abuzează de el în scopuri de magie neagră. La
(onetele 2albene sau 2elugpa$ este un simbol de putere$ cum este
crucea la creştini$ aceasta nepărându&le lor nimic superstiţios. La
("oni$ ea este$ asemenea triung"iului dublu răsturnat$ semnul
vră,itoriei.
=airaga este simţământul indiferenţei absolute pentru universul
obiectiv$ pentru plăcere şi pentru durere. uvântul *dezgust* nu&i
exprimă cu totul înţelesul$ totuşi este apropiat de el liniştea este$
poate$ ec"ivalentul cel mai apropiat/.
Ia sea!a să n$ tre!$ri. 9$& s$*larea *ricii ceia 6santiei r$ineşte7 ceia
r$inită re*$ă să "esc$ie.
C$ c0t 'naintei- c$ at0t #icioarele tale vor 'nt0lni ca#cane. Cărarea
ce "$ce 'nainte este l$!inată "e $n *oc > l$!ina c$teării ce ar"e 'n
ini!ă. C$ c0t cineva 'n"răneşte- c$ at0t va "o&0n"i. C$ c0t se te!e-
c$ at0t acea l$!ină va #ăli > şi sin$ră ea #oate călă$i. Căci- "$#ă
c$! raa "e soare 'nt0riată- ce #e #isc$l $n$i !$nte 'nalt
străl$ceşte- c0n" #iere- este $r!ată "e noa#tea neară. C0n" se va
stine- o $!&ră 'nt$necată şi a!enin,ătoare va că"ea "in #ro#ria ta
ini!ă #e Cărare şi "e roaă ,i se vor ,int$i #icioarele #e loc.
Ia sea!a- "isci#ole- la acea $!&ră *$nestă. =ici o l$!ină ce străl$ceşte "e
la 9#irit n$ #oate risi#i 'nt$neric$l 9$*let$l$i "e 2os- "oar "acă toată 0n"irea
eoistă a *$it "e aici şi "acă #elerin$l s#$ne7 5A! ren$n,at la această *or!ă
trecătoare@ a! "istr$s ca$a@ $!&rele ar$ncate- ca e*ect- #ot !ai !$lt să n$ *ie.5
Căci ac$!- $lti!a !are l$#tă- ră&oi$l *inal "intre e$l s$#erior şi cel in*erior- a
av$t loc. lată- 'ns$şi c0!#$l "e &ătălie este ac$! 'ni,it 'n ră&oi$l cel !are şi
n$ !ai e?istă.
/ar- o"ată ce ai trec$t #oarta 6santiei- cel "e>al treilea #as este *ăc$t.
Cor#$l tă$ este sclav$l tă$. Ac$!- #entr$ cel "e>al #atr$lea te #reăteşte-
#ortal$l is#ititor care #rin"e 'n c$rsă o!$l interior.
8ai 'nainte "e a te #$tea a#ro#ia "e acea ,intă- 'nainte "e a>,i 'ntin"e !0na
s#re a ri"ica ivăr$l celei "e a #atra #or,i- tre&$ie să *i stă#0nit toate sci!&ările
!entale 'n tine 'ns$,i şi să *i $cis ar!ata "e 0n"$ri>sena,ii care- s$&tile şi
insi"ioase- se strecoară nece!ate 'n l$!inos$l #araclis al 9$*let$l$i.
/e n$ voieşti să *ii $cis "e ele- at$nci tre&$ie să *aci nevătă!ătoare
#ro#riile tale crea,ii- co#iii 0n"$rilor tale- nevă$te- i!#al#a&ile- care !iş$nă
'!#re2$r$l en$l$i o!enesc- "escen"en,ii şi !oştenitorii o!$l$i şi ai ră!ăşi,elor
tale terestre. Tre&$ie să st$"iei olici$nea #ărelnic$l$i #lin- #linătatea
#ărelnic$l$i ol. O- as#irant *ără t ea!ă- #riveşte a"0nc 'nlă$ntr$l #$,$l$i
#ro#riei tale ini!i şi răs#$n"e. C$noşti ale E$l$i #$teri- O- t$ #erce#tor al
$!&relor e?terneJ
/acă n$ le c$noşti- at$nci eşti #ier"$t.
Căci- #e cărarea a #atra- cea !ai $şoară a"iere "e #asi$ne sa$ "orin,ă va
st0rni l$!ina constantă #e #ere,ii al&i şi #$ri ai 9$*let$l$i. Cea !ai !ică $n"ă "e
"or sa$ reret
cărarea #entr$intre
ce se aşterne "ar$rile il$orii
9#irit$l tă$ ale 8ayei-
şi E$l tă$- "e>al$n$l Antakaranei
calea cea !are >
a sena,iilor-
straşnicele e?citante ale Aa!karei (& simţămîntul personalităţii proprii$
condiţia *%u stnt*/> $n 0n" tot at0t "e *$ar ca şi licăr$l *$ler$l$i te va *ace să
#ieri cele trei #re!ii ale tale > #re!iile #e care le>ai c0ştiat. Căci să ştii7 Etern$l
n$ c$noaşte sci!&are.
5Părăseşte #entr$ tot"ea$na cele o#t !ierii cr$nte (răutatea$ indolenţa$
orgoliul$ îndoiala$ dorinţa$ iluzia$ ignoranţa şi vieţile viitoare/ @ "e n$- la
'n,ele#ci$ne- c$ si$ran,ă- n$ #o,i a2$ne- c$ at0t !ai #$,in la eli&erare5- s#$ne
!arele /o!n- Tataata al #er*ec,i$nii- 5acela care a călcat #e $r!ele
#re"ecesorilor săi. (5Cel care $!&lă 'n #aşii #re"ecesorilor săi5 este a"evărat$l
'n,eles al n$!el$i Tataata.)
=e'n"$#lecată
stă#0neşti- şi e?ientă
tre&$ie să>,i '!#ie"icieste virt$tea
!intea Vairayei.tale
şi- #erce#,iile Cărarea ei "e
c$ !$lt !aivrei s>o
li&ere
"ec0t 'nainte- "e la ac,i$nea $ciaşă.
Tre&$ie să te sat$rei "e Alaya #$r- să "evii $na c$ 9$*let$l>0n"ire al
nat$rii. 4nit c$ el eşti invinci&il@ 'n se#arare- "evii teren$l "e 2oc al l$i 9a!vritti
(ca a"evăr relativ n$!ai- este oriinea 'ntreii il$ii)- o&0rşia t$t$ror a!ăirilor
l$!ii.
Tot$l este ne#er!anent 'n o! 'n a*ara "e #$ra esen,ă l$!inoasă a l$i
Alaya. O!$l este raa sa cristalină@ o ş$vi,ă "e l$!ină i!ac$lată 'nă$ntr$- o
*or!ă "e l$t !aterial #e s$#ra*a,a in*erioară. Acea ş$vi,ă est e călă$a vie,ii tale
şi a"evărat$l tă$ E$- veetor$l şi 0n"itor$l tăc$t- victi!a e$l$i tă$ in*erior.
9$*let$l tă$ n$ #oate *i rănit "ec0t #rin cor#$l tă$ s$#$s reşelii@ controleaă>le
şi stă#0neşte>le #e a!0n"o$ă şi vei *i la a"ă#ost #e c0n" stră&a,i a#ro#iata
5#oartă a &alan,ei.5 Păstreaă>,i c$ra2$l. O- #elerin c$teător s#re celălalt ,ăr!.
=$ l$a 'n sea!ă şoa#tele cetelor l$i 8ara@ al$nă is#ititorii- acele "$$ri
ră$tăcioase "in *ire- eloşii 1a!ayini (care s$nt ele!entalii şi "$$rile rele
#otrivnice oa!enilor şi "$ş!anii lor) ai s#a,i$l$i nes*0rşit.
%ine>te &ineK Te a#ro#ii ac$! "e #ortal$l !i2loci$- #oarta "$rerii- c$ cele
ece !ii "e c$rse ale sale.
Fii stă#0n #este 0n"$rile tale- O- stră"$itor "$#ă "esăv0rşire- "acă voieşti
să>i stră&a,i #ra$l.
Fii stă#0n #este 9$*let$l tă$- O- că$tător "$#ă a"evăr$rile ne!$ritoare-
"acă voieşti să atini ,inta.
Privirea ta "e 9$*let centrea>o as$#ra $nicei l$!ini #$re- l$!ina care este
li&eră "e a*ec,i$ne- şi *oloseşte>,i ceia "e a$r.
 9arcina anevoioasă este săv0rşită- !$nca #e is#răvite. A&is$l lar ce se
cască- s#re a te 'ni,i- este a#roa#e "e#ăşit.
Ai stră&ăt$t ac$! şan,$l ce '!#resoară #oarta #asi$nilor $!ane. Ai 'nvins
ac$! #e 8ara şi ceata l$i * $rioasă.
Ai 'nlăt$rai #riănirea "e la ini!a ta şi ai tăiat>o "e la "orin,a i!#$ră.
/ar- O- t$ lorios co!&atant- sarcina ta n$ este 'ncă săv0rşită. Clă"eşte 'nalt.
1an$- i"$l ce tre&$ie să '!#re2!$iască ins$la s*0ntă (Eo$l s$#erior- sa$ eo$l
0n"itor)- "i$l
!arii is#răvi care va #rote2a !intea ta "e !0n"rie şi satis*ac,ie la 0n"$rile
'n*ă#t$ite.
4n si!, "e !0n"rie ar #ă$&i> l$crarea. /a- clă"eşte>l #$ternic- ca n$
c$!va năvala *$rioasă a tala$rilor asaltatoare- care $rcă "in !arele ocean al
8ayei 8on"iale şi>i lovesc ,ăr!$l- să 'nită #elerin$l şi ins$la sa > "a- ciar
at$nci c0n" victoria este 'n*ă#t$ită..
5Ins$la5 ta este cer&$l- 0n"$rile tale > co#oii care>l istovesc şi>i $r!ăresc
!ers$l către *l$vi$l vie,ii. =enorocire cer&$l$i care este a2$ns "e "iavolii
lătrători 'nainte "e a a2$ne 'n valea re*$i$l$i >n0n>!0ra- n$!ită 5cărarea
c$noaşterii #$re5.
<nainte "e a te #$tea sta&ili 'n nana>!ara şi a o n$!i a ta- s$*let$l tă$
tre&$ie să "evină ca *r$ct$l co#t "e !ano7 t ot at0t "e !oale şi "$lce ca
străl$citor$l
acel$i !ie a$ri$
*r$ct #entr$ #entr$
#ro#riile tale"$rerile
"$reri şialtora- tot at0t
!0niri- "e tare al
O- &ir$itor ca&inel$i
s0!&$rele
şi al
ră$l$i.
<ntăreşte>,i 9$*let$l '!#otriva c$rselor e$l$i@ !erită şi #entr$ el n$!ele "e
9$*let>/ia!ant.
Căci- #rec$! "ia!ant$l 'nro#at a"0nc 'n ini!a sc0nteietoare a
#ă!0nt$l$i n$ #oate nicio"ată să olin"ească 'n"ărăt l$!inile #ă!0nteşti- aşa
s$nt !intea ta şi 9$*let$l tă$@ a*$n"ate 'n nana>!ara- acestea n$ tre&$ie să
olin"ească ni!ic "in tăr0!$l il$ori$ al 8ayei.
C0n" ai atins acea stare- #ortal$rile #e care le ai "e c$cerit #e cărare 'şi
"esci" lar #or,ile s#re a te lăsa să treci- iar *or,ele cele !ai tari ale nat$rii n$
#ose"ă #$terea "e a>,i o#ri "r$!$l. Vei *i !aestr$ al Cărării se#t$#le7 "ar #0nă
at$nci n$- O- can"i"at$le la #ro&ele !ai #res$s "e rai.
P0nă at$nci- o sarcină şi !ai reş t e a"astă 'ncă7 tre&$ie să>,i si!,i toată
0n"irea şi tot$şi să al$ni toate 0n"$rile "in 9$*let$l tă$.
Tre&$ie să atini acea *i?itate a !in,ii 'n care nici o a"iere- oric0t "e tare
ar *i- să n$ #oată a"$ce $n 0n" #ă!0ntesc 'nă$ntr$. Ast*el- #$ri*icat "e orice
ac,i$ne- s$net sa$ l$!ină #ă!0ntească- #araclis$l tre&$ie să *ie ol@ aşa c$!
*l$t$rele- c$#rins "e er- ca"e *ără via,ă- #e #ra > la *el tre&$ie ca toate
0n"$rile #ă!0nteşti să ca"ă !oarte "inaintea te!#l$l$i.
Iată este scris7
5<nainte ca *lacăra "e a$r să #oată ar"e o$ l$!ină constantă- la!#a
tre&$ie să stea &ine *erită 'ntr>$n loc *erit "e v0nt.5
 E?#$s a"ierii !işcătoare- 2et$l va #0l#0i şi *lacăra tre!$rătoare va ar$nca
$!&re 'nşelătoare- 'nt$necate şi !ere$ sci!&ătoare- #e al&$l #araclis al
9$*let$l$i.
3i at$nci- O- t$ $r!ăritor al a"evăr$l$i- !intea>s$*let a ta va "eveni ca $n
ele*ant ne&$n- care t$r&eaă 'n 2$nlă. 1$0n" co#acii #ă"$rii "re#t "$ş!ani vii-
el #iere 'n 'ncercările sale "e a o!or' $!&rele !ere$ !işcătoare ce 2oacă #e
#eretele stăncilor l$!inate "e soare.
Iac$noaşterii
#e sol$l sea!a- ca n$ c$!va- "in ri2a e$l$i- 9$*let$l tă$ să> şi #iar"ă reae!$l
> /eva.
Ia sea!a- ca n$ c$!va- "in $itarea E$l$i- 9$*let$l$i tă$ să>şi #iar"ă
control$l as$#ra !in,ii sale tre!$rătoare şi să>l li#sească ast*el "e ro"$l c$venit
al c$ceririlor sale.
Ia sea!a la sci!&are- căci sci!&area este !arele t ă$ vră2!aş. Această
sci!&are te va ataca şi t e va ar$nca 'n"ărăt "in cărarea #e care calci- a"0nc 'n
!laştinile v0scoase ale 'n"oielii.
Preăteşte>te şi *ii #revenit "in ti!#. /acă ai 'ncercat şi n>ai i&$tit- O-
l$#tător ne'!&l0nit- n$ #ier"e tot$şi c$ra2$l7 l$#tă 'nainte şi la atac 'ntoarce>te
iarăşi şi !ere$ iarăşi.
Ră&oinic$l *ără tea!ă- c$ s0nele #re,ios al vie,ii #relin0n"$>i>se "in
rănile 'nainte
&ir$i- sale lar"e"escise-
ase s*0rşivaelataca
'ns$şi.'ncă vră2!aş$l-
Ac,iona,i- "eci-'lvoi
va ioni "inn$cetă,$ia
to,i care i&$ti,isa-
şi 'l va
s$*eri,i- ac,iona,i ca el@ şi- "in cetă,$ia 9$*let$l$i vostr$- oni,i #e to,i vră2!aşii
voştri >a!&i,ia- !0nia- $ra- ciar #0nă şi $!&ra "orin,ei > ciar şi at$nci c0n"
n$ a,i i&$tit...
A"$>,i a!inte- t$ care l$#,i #entr$ eli&erarea o!$l$i- *iece nere$şită este
s$cces şi *iece 'ncercare sinceră 'şi c0ştiă răs#lata c$ ti!#$l. +er!enii s*in,i
'ncol,esc şi cresc nevă$,i 'n 9$*let$l "isci#ol$l$i- t$l#inile lor se *ac tari c$
*iecare #ro&ă no$ă- se 'n"oaie ca trestiile "ar n$ se r$# nicio"ată şi nici n$ #ot
vreo"ată să se #iar"ă. 3i- c0n" ceas$l a &ăt$t- 'n*loresc.
Referire la pasiunile şi păcatele omeneşti$ care sunt ucise în decursul
probelor noviciatului şi servesc de sol bine fertilizat în care germenii sfinţi
sau seminţele virtuţilor transcendentale pot germina. =irtuţile$ talentele sau

darurile preexistente2eniul
naştere precedentă. sau înnăscute sunt
este$ fără privite un
excepţie$ ca talent
fiind dobândite într&o
sau aptitudine
adusă dintr&o altă naştere.
/ar "acă ai venit #reătit- at$nci să n$ ai tea!ă.
/e ac$! 'ncolo calea ta este clară "re#t #rin #oarta Virya- cel "e>al
cincilea "in cele şa#te #ortal$ri. Eşti ac$! #e calea ce "$ce la li!an$l /yanei-
al şaselea- #ortal$l Bo"i.
Poarta /yana este ase!enea $n$i vas "e ala&astr$- al& şi trans#arent@
'nlă$ntr$ ar"e $n *oc "e a$r constant- *lacăra Pra2nei care ra"iaă "in At!a.
T$ eşti acel vas.
Te>ai 'nstrăinat "e o&iectele si!,$rilor- ai călătorit #e cărarea ve"erii- #e
cărarea a$$l$i şi te ,ii "re#t 'n l$!ina c$noaşterii. Ai atins ac$! starea
Titiksa.
 O- =al2or- eşti la a"ă#ost.
9ă ştii- c$ceritor al #ăcatelor- o"ată ce $n 9oani a stră&ăt$t cea "e a
şa#tea cărare- toată *irea *rea!ătă "e voios res#ect şi se si!te s$#$să.
9tea$a "e arint scli#eşte ac$! vestea *lorilor noct$rne- şi#ot$l s$s$ră
#ietricelelor #ovestea@ val$rile 'nt$necate ale ocean$l$i o vor v$i
st0ncilor '!#res$rate "e &rian,i- &riele 'ncărcate "e !ires!e o c0ntă
văilor- iar #inii !aiestoşi şo#tesc tainic7 54n 8aestr$ s>a 'năl,at- $n
8aestr$
#erioa"a al
"eLilei.5
"$ratăLi$a 'nsea!nă aici o 8anvantara 'ntreaă- o
incalc$la&ilă.
(9oani este acel ce #ractică 9oan- #ri!a cărare 'n /ayana- $n
9rota#atti.)
El stă ac$! ca $n st 0l# al& s#re a#$s- #e al căr$i ci#- soarele răsare al
0n"irii eterne- 'şi revarsă #ri!ele şi cele !ai lorioase val$ri. 8intea sa- ca $n
ocean #otolit şi *ără !arini- se 'ntin"e 'n s#a,i$l * ără ,ăr!$ri. El ,ine via,a şi
!oartea 'n !0na sa #$ternică.
/a- este #$ternic. P$terea vie eli&erată 'n el- acea #$tere care este E1
'ns$şi- #oate ri"ica ta&ernacol$l il$iei !$lt "eas$#ra Leilor- "eas$#ra Leilor-
"eas$#ra !arel$i Bra! şi In"ra. Ac$! va atine "esi$r !area sa răs#latăK
=$ va *olosi "ar$rile #e care le con*eră ea #entr$ #ro#ria>i o"ină şi
&eatit$"ine- &$năstarea şi loria sa &ine c0ştiate > el- 'nvinător$l !arii
a!ăiriJ
=$- O- t$ can"i"at la ştiin,a asc$nsă a nat$riiK /e voieşte cineva să $r!ee
#aşii s*0nt$l$i Tataata- acele "ar$ri şi #$teri n$ s$nt #entr$ sine.
Vrei să 'n"i$eşti ast*el a#ele născ$te #e 9$!er$ ( 6untele 6eru$ muntele
sacru al Ieilor/J A&ate>vci c$rent$l "in "raoste "e tine- sa$ 'l vei tri!ite
'n"ărăt la #ri!a sa s$rsă- "e>a l$n$l crestelor cicl$rilorJ
/e voieşti ca acel *l$vi$ al c$noaşterii- anevoios c0ştiate- al 'n,ele#ci$nii
născ$te "in cer- să ră!0nă a#e c$rătoare "$lci- n$ tre&$ie să>l laşi să "evină $n
eleşte$ stătător.
9ă ştii- "acă l$i A!ita&a- V0rsta *ără "e 8arini- voieşti să>i "evii
conl$crător- at$nci tre&$ie să verşi l$!ina "o&0n"ită- ase!enea #erecii celor
"oi Bo"isattva- #este tot c$#rins$l celor trei l$!i.
9ă ştii că *l$vi$l c$noaşterii s$#ra$!ane şi al 'n,ele#ci$nii > /eva ce ai
c0ştiat- tre&$ie- "e la tine 'ns$,i- canal$l l$i Alaya- să *ie revărsat 'ntr>altă
!atcă.
9ă ştii- O- t$ =al2or al cărării secrete- a#ele sale #$re şi #roas#ete tre&$ie
să *ie *olosite- !ai "$lci să *acă val$rile a!are ale ocean$l$i > acea i!ensă !are a
"$rerii *or!ată "in lacri!ile oa!enilor.
VaiK o"ată ce ai "evenit ca ste$a *i?ată #e cer$l cel !ai 'nalt@ acel lo&
ceresc l$!inos tre&$ie să străl$cească "in a"0nc$rile s#a,iale #entr$ to,i- a*ară
"e sine 'ns$şi@ să "ea l$!ină t$t$rora- "ar să n$ ia "e la ni!eni.
VaiK o"ată ce ai "evenit ca ă#a"a #$ră 'n văile !$n,ilor- rece şi
insensi&ilă #entr$ #i#ăit- cal"ă şi ocrotitoare #entr$ să!0n,a care
"oar!e a"0nc s$& s0n$l ei > acea ă#a"ă este ac$! cea care tre&$ie să
#ri!ească er$l tăios- vi2eliile nor"ice- a#ăr0n" ast*el "e "intele lor
asc$,it şi cr$" #ă!0nt$l care ,ine recolta *ăă"$ită- ce va răni #e cei
*lă!0ni.
Os0n"it "e la sine a trăi #rin 6al#ele viitoare- *ără a i se a"$ce
!$l,$!iri şi nel$at 'n sea!ă "e oa!eni@ <n,e#enit ca o #iatră c$ alte
nen$!ărate #ietre ce *or!eaă Li"$l Păitor (Li"$l #ăitor- sa$ i"$l
"e #rotec,ie.
oini- =eşi'nva,ă
9*in,i A"e#,i-că!ai
e*ort$l
alesac$!$lat "e l$nia$enera,ii
=ir!anakayaşi- creat- ca"esă ice!
aşa- $n i" "e #rotec,ie '!#re2$r$l o!enirii- i" care *ereşte o!enirea
'n !o" nevă$t "e rele 'ncă şi !ai !ari)- aşa va *i viitor$l tă$ "acă cea
"e a şa#tea #oartă treci. Clă"it "e !0inile !$ltor 8aeştri ai
co!#asi$nii- ri"icai "e cor#$rile lor- c$ s0nele lor ci!entat- a#ără
nea!$l o!enesc- "e c0n" o!$l este o!- ocrotin"$>l "e alte şi c$ !$lt
!ai !ari !ierii şi "$reri.
Tot$şi o!$l n$>l ve"e- n$>l va ări- nici n$ va l$a 'n sea!ă c$v0nt$l
'n,ele#ci$nii... căci n$>l c$noaşte.
/ar t$ l>ai a$it- ştii tot- O- t$ c$ 9$*let$l sincer- *ără #re*ăcătorie- şi
tre&$ie să alei. At$nci- asc$ltă 'ncă o "ată.
Pe Cărarea
$n"e ni!ic 9oan$l$i- n$
"ec0t 'nt$neric$l O- 'nt0lneşte
9rota#atti-#elerin$l
eşti 'n si$ran,ă. /a- s*0şiate
istovit- $n"e #e acea "e
8ara-
s#ini
!0inile #ic$ră s0ne- #icioarele s$nt tăiate "e cre!enele asc$,ite şi in*le?i&ile şi
8ara 'şi !0n$ie ar!ele sale cele !ai tari > acolo- i!e"iat "incolo- stă o !are
răs#lată.
Cal! şi nestră!$tat- #elerin$l l$necă 'n s$s #e c$rent$l ce "$ce la
=irvana. El ştie că- c$ c0t #icioarele sale vor s0nera !ai !$lt- c$ at0t !ai al& va
*i s#ălat el 'ns$şi. 3tie &ine că "$#ă şa#te sc$rte şi re#ei naşteri =irvana va *i a
l$i...
Ast*el este cărarea /yanei- li!an$l yoin$l$i- ,inta &inec$v0ntată la
care nă$iesc 9rota#atti. =$ este aşa c0n" a stră&ăt$t şi c0ştiat Cărarea Arata.
'les"a este iubirea plăcerii sau înveselirii lumeşti$ rea sau bună.
Acolo 6lesa este "istr$să #entr$ tot"ea$na- ră"ăcinile Tanei> s!$lse.
9an"a$ voinţa de a trăi$ ceea ce cauzează renaşterea.
/ar aştea#tă- "isci#ole... 'ncă $n c$v0nt. Po,i "istr$e co!#asi$nea
"ivinăJ Co!#asi$nea n$ este $n atri&$t. Este leea leilor >ar!onia eternă- E$l
l$i Alaya- o esen,ă $niversală *ără ,ăr!$ri- l$!ina 2$sti,iei trainice şi #otrivirea
t$t$ror l$cr$rilor- leea eternei i$&iri.
C$ c0t "evii $na c$ ea- *iin,a ta to#ită 'n *iin,a sa- c$ c0t 9$*let$l tă$ se
$neşte c$ ceea ce este- c$ at0t vei "eveni co!#asi$nea a&sol$tă.
Ast*el este cărarea Arya- cărarea acelor B$""a ai #er*ec,i$nii.
Tot$şi ce 'n,ele s$l$rile sacre care te *ac să s#$i7
5A48K Cre" că n$ to,i Aratii c$le ale cărării nirvanice roa"e "$lci.5
5A48K Cre" că 'n =irvana > "ar!a n$ intră t o,i B$"aasii.5
/a@ #e cărarea Arya n$ !ai eşti 9rota#atti- eşti $n Bo"isattva. C$rent$l
este stră&ăt$t. Este a"evărat că ai "re#t$l la veş!0nt$l /ar!akaya@ 'nsă
9a!&oakaya este !ai !are "ec0t $n =irvani şi !ai !are 'ncă este $n
=ir!anakaya > B$""a al Co!#asi$nii.
Ac$! #leacă>,i ca#$l şi asc$ltă &ine- O- Bo"isattva > co!#asi$nea
răieşte şi s#$ne7 5Poate *i &eatit$"ine c0n" tot ce vie,$ieşte tre&$ie să s$*ereJ Fi>
vei t$ !0nt$it şi să a$i t0n$in"$>se l$!ea 'ntreaăJ
$ 4n Bo"isattva este- 'n ierarie- !ai #$,in "ec0t $n B$""a #er*ect.
'n rai$l e?oteric
#o#$lară 'nnăsc$tăaceşiştia "oi"atorită
2$stă- s$nt *oarte !$lt
2ert*ei lorcon*$n "a,i.
"e sine- Tot$şi-'n#erce#,ia
a aşeat reveren,a sa #e
$n Bo"isattva !ai s$s "ec0t #e $n B$""a.
% Aceeaşi reveren,ă #o#$lară n$!eşte 5B$""a ai Co!#asi$nii5 #e
acei Bo"isattva care- "$#ă ce a$ atins ran$l $n$i Arat (a"ică- "$#ă ce a$
co!#letat a #atra sa$ a şa#tea Cărare)- re*$ă să treacă 'n starea nirvanică sa$
5să '!&race ro&a /ar!akaya şi să stră&ată #0nă la celălalt ,ăr!5- 'ntr$c0t ar
"e#ăşi at$nci #$terea lor "ea>i asista #e oa!eni ciar at0t "e #$,in #e c0t
#er!ite 6ar!a. Ei #re*eră să ră!0nă 'n !o" invii&il ('n s#irit să s#$ne! aşa)
'n l$!e şi să contri&$ie la !0nt$irea oa!enilor- in*l$en,0n"$>i să $r!ee &$na
1ee- a"ică să>i "$că #e cărarea "re#tă,ii. Este o&icei$l 'n &$"is!$l e?oteric "in
nor" "e a onora toate aceste !ari caractere ca s*in,i şi ciar "e a le o*eri
r$ăci$ni- c$! *ac orto"ocşii şi catolicii c$ s*in,ii şi #atronii lor@ #e "e altă #arte-
'nvă,ăt$rile eoterice n$ 'nă"$iesc ase!enea l$cr$. Este o !are "eose&ire 'ntre
cele "o$ă 'nvă,ă!inte. 1aic$l e?oteric c$noaşte c$ re$ 'n,eles$l real al
c$v0nt$l$i =ir!anakaya > "e aici con*$ia şi e?#lica,iile ina"ecvate ale
orientaliştilor. <nvă,ă!0nt$l real este- tot$şi- acesta7
Cele trei cor#$ri sa$ *or!e &$"ice s$nt n$!ite7
+. =ir!anakaya
++. 9a!&oakaya
+++. /ar!akaya
Pri!$l este acea *or!ă eterată #e care ar l$a>o cineva at$nci c0n"
#0rasin"$>şi cor#$l *iic- ar a#ărea 'n cor#$l să$ astral > av0n" 'n #l$s toată
c$noaşterea $n$i A"e#t. Bo"isattva o "evoltă 'n el 'ns$şi #e !ăs$ră ce
'nainteaă #e cărare. /$#ă ce a a2$ns ,inta şi i>a re*$at roa"ele- el ră!0ne #e
#ă!0nt- ca A"e#t@ iar c0n" !oare- 'n loc "e a intra 'n =irvana- ră!0ne 'n acel
cor# lorios #e care l>a ,es$t #entr$ el 'ns$şi- invii&il o!enirii neini,iate- s#re a
o s$#raveea şi #rote2a.
9a!&oakaya este acelaşi l$cr$- "ar c$ l$str$l a"i,ional a trei #er*ec,i$ni-
"in care $na este ştererea 'ntreaă a t $t$ror ra#ort$rilor #ă!0nteşti.
Cor#$l /ar!akaya este acela al $n$i B$""a co!#let- a"ică *ără
cor#- ci $n s$*l$ i"eal@ conştiin,a a*$n"ată 'n conştiin,a $niversală- sa$
s$*let$l li#sit "e orice atri&$t. O"ată a2$ns 'n /ar!akaya- $n A"e#t
sa$ B$""a lasă 'n $r!a l$i orice rela,ie #osi&ilă c$- sa$ 0n" #entr$-
acest #ă!0nt. Ast*el- s#re a #$tea a2$ta $!anitatea- $n A"e#t care a
c0ştiat "re#t$l la =irvana- 5ren$n,ă la cor#$l /ar!akaya5 'n rai$l
!istic@ #ăstreaă- "e la 9a!&oakaya- n$!ai !area şi co!#leta
c$noaştere şi ră!0ne 'n cor#$l =ir!anakaya. 3coala eoterică 'nva,ă că
+a$la!a B$""a- c$ !$l,i "intre Ara,ii săi- este $n ase!enea
=ir!anakaya- !ai #res$s "e care "in #ricina !arei sale ren$n,ări şi a
sacri*ici$l$i să$ #entr$ o!enire- n$ este "eloc c$nosc$t.
Ac$! ai a$it ceea ce a *ost is7
Vei atine cel "e>al şa#telea #as şi vei stră&ate #oarta c$noaşterii *inale-
"ar
#aşiin$!ai #entr$ a tetă$-
#re"ecesor$l$i loo"i c$ "$rerea
să ră!0i > "acă#0nă
*ără eois! voieşli
la să *ii Tataata-
s*0rşit$l să $r!ei
*ără "e s*0rşit.
Eşti l$!inat > alee>,i calea.
Priveşte l$!ina &la2ină ce nă#ă"eşte cer$l răsăritean- in se!ne "e la$"ă- şi
cer$l şi #ă!0nt$l se $nesc. 3i "in '!#ătritele #$teri !ani*estate- o c0ntare "e
i$&ire tresaltă- at0t "in *oc$l 'nvă#ăiat şi a#a c$rătoare- c0t şi "in #ă!0nt$l
"$lce !irositor şi v0nt$l vi2elios.
Asc$ltăK... "in a"0nc$l şi "e ne#ătr$ns$l v0rte2 al acelei l$!ini "e a$r 'n
care se scal"ă Bir$itor$l- vocea *ără c$vinte a nat$rii 'ntrei tresaltă 'n !ii "e
ton$ri s#re a #rocla!a7

B4C4RIE VO4Ă- O OA8E=I AI 8A1BEI.

4= PE1ERI= 9>A RE<=TOR9 /E 1A
CE1Ă1A1T TĂR8.
6alba este pământul nostru & pe drept numit iad şi cel mai mare
dintre toate iadurile$ după şcoala ezoterică. 5octrina ezoterică nu
ştie de nici un iad$ sau loc de p edeapsă$ altul decât o planetă sau
pământ ce poartă oameni. +vic"i este o stare şi nu o localitate.
4= =O4 ARHA= 9>A =Ă9C4T. PACE T4T4ROR FII=%E1OR.
.9e!ni*ic0n" naşterea $n$i no$ !0nt$itor al nea!$l$i o!enesc- care
va con"$ce oa!enii la =irvana *inală- a"ică "$#ă s*0rşit$l cicl$l$i "e
via,ă.
.Aceasta este $na "in variantele *or!$lei care $r!eaă *ără e?ce#,ie orice
tratat- invoca,ie sa$ instr$c,ie. 5Pace t$t$ror *iin,elor5 5Binec$v0ntări #este tot
ce trăieşte.5
C4PRI=9

PREFA%Ă
+.............................................................................VOCEA TĂCERII
++............................................................................ CE1E /O4Ă CĂRĂRI
I I I . CE1E 3APTE PORTA14RI

H. P. B1AVAT96
%elena etrovna :lavatsk (1831-1891), 0esa*er al /entrului >ni"iati
#rans&ialaian, a avut isiunea de a dezv!lui oenirii o 'arte din str!ve&ea
înv!"!tur! 6ivin!, '!strat! i transis! de 0aetrii în"ele'iunii. 2east! 'arte din
înv!"!tura seret!, onstituit! în dotrina teosofia, a fost e<'us! de %.. :lavatsk în
'rii'alele sale lur!riG Isis "evăl$ită- Ceia teoso*iei- Vocea Tăcerii- Oc$ltis!$l
#ractic- dar ai ales în lurarea onuental! /octrina 9ecretă- a'l! sintez! de
tiin"!, reli*ie i filozofie.
%. . :lavatsk î'reun! u olonelul %enr Steele Blott au înfiin"at la $eH
Iork, în anul 1875, Soietatea #eosofi!.
i