Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Proiect de curs:
Politica de gestiune a riscurilor la nivelul
BC „Mobiasbanca OTP Group” SA
Elaborat de studenta:
Ilasciuc Nicoleta , BS11M
Conducător ştiinţific:
dr., conf. univ. Movilă Irina
Bălţi, 2021
Cuprins
Introducere.................................................................................................................................3
Dispoziții generale ................................................................................................................... 4
2. Termeni și definiții ............................................................................................................... 5
3. Obiective strategice ale băncii .............................................................................................. 6
4. Identificarea și analiza riscurilor bancare ............................................................................. 7
4.1. Riscuri financiare............................................................................................................... 13
4.2. Riscuri operaționale ......................................................................................................... 14
4.3. Riscul de tara/ Riscul de transfer...................................................................................... 14
4.3. Riscuri de piață ................................................................................................................ 14
5. Metode de prevenire a riscurilor la nivelul băncii .............................................................. 15
6. Responsabilități în cadrul procesului de administrare a riscurilor ..................................... 16
7. Riscuri transferate în asigurarea…………………………………………………………..16
8. Dispoziții finale....................................................................................................................17
Referințe bibliografice ............................................................................................................ 19
2
Introducere
3
1. Dispoziții generale
Istoricul Mobiasbancă a început la 4 iulie 1990, la inițiativa unor întreprinzători cu
experiență profesională în domeniul financiar-bancar, care au întemeiat o bancă independentă cu
statut legal de societate cu răspundere limitată.
În anul 2007, acționar majoritar al băncii devine Groupe Société Générale, care timp de 12 ani a
contribuit la dezvoltarea portofoliului de produse și creșterea indicilor de performanță, consolidând o
echipă de profesioniști și atingând poziția de top în sistemul financiar din țară.
La data de 25 iulie 2019, OTP Bank Nyrt a achiziționat pachetul majoritar de 96.69% deținut de către
Groupe Société Générale în BC „Mobiasbanca - Groupe Société Générale” S.A. Noul nume oficial al
băncii este „Mobiasbanca – OTP Group S.A.”
Mobiasbanca a demonstrat de-a lungul anilor că merită încrederea clienților săi și aprecierea
partenerilor externi. Rezultatele remarcabile înregistrate de Mobiasbanca au fost posibile datorită
existenței unei echipe integre, inovative și responsabile. Expertiza acumulată timp de 30 de ani pe piața
bancară, conjugată cu o strategie de business direcționată spre generarea de valoare pentru clienții,
acționarii și angajații săi - ne face încrezători în evoluția băncii. Susținută de un acționar european stabil și
puternic, Mobiasbanca – OTP Group va continua să scrie istorie în domeniul financiar bancar din Republica
Moldova
Misiunea băncii este de a acorda servicii şi produse bancare calitative şi moderne, orientate
spre dezvoltarea clienţilor şi creşterea valorii pentru acţionari.
Statutul BC „Mobiasbanca OTP Group” SA este format din 14 capitole care conţin
informaţii despre: titular şi adresa juridică a băncii, forma juridică de organizare, capitalul băncii şi
valori mobiliare ale acesteia, statutul juridic al acţionarilor, operaţiunile băncii, resursele de
creditare ale băncii, organele de conducere şi control, tranzacţii de proporţii şi tranzacţii cu conflict
de interese, profituri şi dividende, evidenţa contabilă şi sistemul de raportare, protecţia drepturilor
clienţilor băncii şi secretul bancar, relaţii cu personalul, reorganizarea şi lichidarea băncii.
Structură organizatorică a BC „ Mobiasbanca OTP Group” SA este una de tip divizionar.
Organigrama este perzentată în anexa 2 și cuprinde toate nivelurile de conducere şi structurile de
raportare. Astfel banca are o structură organizatorică bine determinată şi echilibrată, care determină
o cooperare eficientă și un management rațional.
Consiliul băncii este organul de administrare al acesteia care exercită funcţii de
supraveghere, elaborează și asigură aplicarea politicii băncii. Consiliul este format dintr-un număr
impar de membri, dar nu mai puţin de 3, în cazul de față – cinci membri:
Comisia de cenzori este organul de audit intern al băncii care exercită controlul activităţii ei.
Obligatoriu, banca trebuie să aibă întocmit un contract de audit cu o firmă specializată (în cazul de
față - „Moldauditing” SRL), care acordă asistenţă în ţinerea evidenţei contabile în conformitate cu
principiile stabilite de BNM, întocmeşte un raport despre activitatea ei anuală şi un aviz despre
veridicitatea cu care dările de seamă reflectă starea ei financiară, în conformitate cu Legea cu
4
privire la instituțiile financiare, controlează corectitudinea metodelor şi procedeelor de audit şi de
control intern, face recomandări de remediere etc
Fiind una dintre băncile de frunte în sistemul bancar al țării, BC „Mobiasbanca OTP Group”
SA. tinde să-și mențină și să-și consolideze sporirea pozițiilor sale, să atragă noi clienți și să
stimuleze businessul clienților săi vechi, investind în viitorul economei naționale. Sarcina de bază a
băncii este sporirea eficienței activității băncii în vederea maximizării profitului și minimizării
riscurilor.
2. Termeni și definiții
Riscuri bancare – evenimente viitoare, incerte, imprevizibile, determinate fie de
insolvabilitatea împrumutatului, fie de evoluția economică generală (riscurile cursurilor de schimb
valutar și riscurile dobânzilor), fie chiar de structura financiară a băncii.
Riscurile de credit – acestea tind să apară ca urmare a unor întârzieri în exercitarea
obligațiunilor financiare ale clientului față de instituția de credit sau evitarea acestora în general.
Riscurile operaționale – apar din cauza unor erori în efectuarea proceselor de calcul,
precum și a întreruperilor în cadrul operațiunilor de fabricație; de asemenea, cauze ale unor astfel de
riscuri pot servi schimbările în sistemul electronic al organizației bancare, activitatea și pregătirea
necorespunzătoare a personalului, pierderea documentelor financiare.
Riscurile valutar – sunt rezultatul unor schimbări bruște ale cursului de schimb; ca urmare,
băncile pot pierde o sumă substanțială de bani.
Riscul de lichiditate - constă în probabilitatea ca banca să nu-şi poată onora plăţile faţă de
clienţi, ca urmare a devierii proporţiei dintre creditele acordate pe termen lung şi creditele pe termen
scurt şi a necorelării acestor active cu pasivele băncii, adică cu resursele.
Riscul ratei dobânzii - se mai numeşte si riscul de transformare; corespunde unei pierderi
sau unei absente a câştigului, fiind determinat de evoluţia ratei dobânzii.
Profitabilitate – capacitate a unei instituții financiare de a obține un excedent de venituri
peste nivelul cheltuielilor.
Perioada analizată
Indicatori 2018 2019 2020 Abaterea Abaterea
absolută, ( absolută, (
± ) ± )
Rata veniturilor din dobânzi, % 9,52 6,91 -2,61 6,10 -0,81
Rata profitului net, % 21,59 32,08 +10,49 42,97 +10,89
Rata utilizării activelor, % 1,67 1,94 +0,27 2,34 +0,4
Rata rentabilității economice, % 10,57 11,30 +0,73 13,54 +2,24
Rata rentabilității financiare, % 6,32 5,83 -0,49 5,79 -0,04
Efectul de pârghie, unități 9,52 6,91 -2,61 6,10 -0,81
Sursa: elaborat de autor în baza datelor din anexele 4 - 9
Analizând datele din tabelputem afirma că rata veniturilor din dobânzi a evoluat negativ,
deoarece s-a redus de la 9,52% în anul 2018, la 6,10% în 2020.
7
În perioada analizată, rata profitului a avut o evoluţie pozitivă, înregistrând valori
crescătoare. Astfel, în 2018 rata profitului net a constituit 21,59%, în anul 2019 a atins valoarea de
32,08%, adică cu 10,49% mai mult faţă de anul anterior. Spre anul 2020 rata profitul s-a mărit din
nou cu 10,89% atingând valoarea de 42,97%.
Rata rentabilităţii economice în anul 2018 a reprezentat 1,67%, în anul 2019 aceasta s-a
majorat cu 0,27 şi a atins valoarea de 1,94%, iar în anul 2020 rata rentabilităţii economice a fost
2,34%.
O evoluţie similară a avut-o şi rata rentabilităţii financiare, ajungând de la 10,57% în 2018 la
13,54% în 2020.
Multiplicatorul capitalului EM a avut o evoluţie negativă, avînd în anul 2018 6,32%, iar în
anul 2020 a atins valoarea de 5,79%.
Analiza indicatorilor de adecvare a capitalului. Capitalul bancar este un element bilanţier,
regăsit în partea de pasiv al bilanţului bancar, structura fiind determinată de sursele de provenienţă a
elementelor lui. Astfel, putem desemna două elemente majore ale capitalului propriu – aportul
acţionarilor băncii, element parvenit din exterior, şi capital realizat prin redimensionarea profiturilor
anilor precedenţi şi a celui din anul în curs de gestiune, fiind un element de creaţie internă a băncii.
Din indicatorii capitalului fac parte:
1) analiza fondurilor proprii (capitalului normativ total);
2) analiza indicatorilor riscului de capital;
3) analiza ratei fondurilor (suficienţei capitalului ponderat la risc);
1. Fondurile proprii totale reprezintă totalitatea capitalului de care dispune banca la orice
moment critic al activităţii sale şi de obicei este utilizat în momentele de risc pentru prevenirea şi
rezolvarea acestor situaţii dificile.
Din indicatorii de adecvare a capitalului fac parte: capitalul normativ total, riscul de capital;
suficiența capitalului ponderat la risc.
Perioada analizată
Indicatori 2018 2019 Abaterea 2020 Abaterea
absolută (+,-) absolută (+,-)
K1=Fonduri proprii/Active totale x 100% 12,78 13,16 +0,38 13,92 +0,76
K2=Fonduri proprii/Active profitabile x 100% 23,89 25,84 +1,95 24,80 -1,04
K3= Fonduri proprii/Depozite totale x 100% 16,39 16,90 +0,51 18,59 +1,69
EM=Active totale/Fonduri roprii 7,83 7,60 -0,23 7,19 -0,41
Conform datelor din tabel putem observa că indicatorul K1 a fost în valoare de 12,78%, spre
anul 2019 acesta a crescut şi a atins valoarea de 13,16%. Spre anul 2020 K1 din nou a reflectat o
8
creştere de 0,76 puncte procentuale şi a atins valoarea de 13,92%. Indicatorul K2 în anul 2019 a
arătat o majorare de 1,95 puncte procentuale, adică s-a majorat din anul 2018 de la 23,89% în anul
2019 la 25,84%. Anul 2020 însă aduce mici micşorări de 1,04 puncte procentuale şi a atins valoarea
de 24,80%. K3 aduce doar valori pozitive de la an la an , în anul 2018 acesta a fost cu valoare de
16,39%, iar în anul 2020 atinge valoarea de 18,59%.
Din datele prezentate constatăm că multiplicatorul capitalului s-a micşorat, înregistrând o
valoare de 7,83 unităţi în anul 2018, de 7,60 unităţi în anul 2019 şi în anul 2020 a ajuns la 7,19
unităţi.
Analiza indicatorilor de lichiditate Lichiditatea este capacitatea băncii de a plasa în active şi
de a asigura în orice moment onorarea la scadenţă a obligaţiilor sale de plată. În scopul asigurării
unei lichidităţi şi al prevenirii crizelor în sectorul bancar, de către BNM a fost adoptat Regulamentul
cu privire la lichiditatea băncii.
Acest Regulament introduce 3 principii de bază:
- Principiul I al lichidităţii prevede, ca suma activelor băncii cu termenul de rambursare mai
mult de 2 ani să nu depăşească suma resurselor ei financiare.
- Principiul II al lichidităţii prevede, ca lichiditatea curentă a unei bănci, exprimată ca
coeficient al activelor lichide la activele totale, nu trebuie să fie mai mică decît rata procentuală
stabilită de prezentul Regulament.
- Principiul III al lichidităţii prevede ca lichiditatea pe benzi de scadenţă pînă la o lună; 1-3
luni; 3-6 luni; 6-12 luni şi peste 12 luni, exprimată ca raport între lichiditatea efectivă şi lichiditatea
necesară pe fiecare bandă de scadenţă, nu trebuie să fie mai mică decît coeficientul stabilit de
regulament.
Indicatorii de lichiditate sunt:
- lichiditatea curentă;
- lichiditatea pe termen lung;
- lichiditatea pe benzi de scadenţă.
Analiza indicatorilor de lichiditate bancară
Perioada analizată
Indicatori
2018 2019 Abaterea 2020 Abaterea
absolută (+,-) absolută (+,-)
Principiul I -Lichiditatea pe termen lung( ≤1) 0,67 0,74 +0,07 0,86 +0,12
Principiul II- Lichiditatea curentă (≥20%) 43,50 46,96 +3,46 43,48 -3,48
(%)
Perioada analizată
Indicatori Abaterea Abaterea
2018 2019 2020 absolută, ( absolută, (
± ) ± )
Total credite / total active 31,26 28,76 -2,5 29,88 +1,12
Total credite nefavorabile / total active 7,58 7,25 -0,33 4,07 -3,18
Total credite nefavorabile / total credite 12,25 10,42 -1,83 6,06 -4,36
Reduceri pentru pierderi la credite / total 11,52 14,31 +2,79 9,82 -4,49
credite
Sursa: elaborat de autor în baza datelor din anexele 7 - 9
Analizând datele din tabel, putem afirma că în cazul raportului dintre creditele totale şi
activele totale observăm că valoarea acestora s-a micşorat cu 2,5 puncte procentuale în anul 2019 şi
a atins valoarea de 28,76%. În anul 2020 acest indicator s-a majorat cu 1,12 puncte procentuale
semnificînd creşterea valorii creditelor acordate de bancă în portofoliul activelor proprii.
Cu privire la raportul credite nefavorabile la total active putem menţiona că în anul 2018
valoarea creditelor nefavorabile în total active s-a micşorat de la 7,58% la 4,07% în anul 2020,
datorită reducerii activelor neperformante.
Raportul dintre total credite nefavorabile şi total credite este caracterizat printr-o evoluţie
asemănătoare. În anul 2018 valoarea acestui raport era 12,25%, în anul 2019 s-a micşorat până la
10,42%. În anul 2020 acest indicator s-a micşorat considerabil cu 4,36 puncte procentuale faţă de
anul 2019, ajungând până la 6,07%, fapt ce este favorabil pentru întreaga activitate a băncii.
Raportul dintre reduceri pentru pierderi la active şi angajamente condiţionale la total credite
s-a majorat cu 2,79% faţă de anul 2018 şi a atins valoarea de 14,31%. În anul 2020 acest indicator s-
a micşorat cu 4,49 % ajungând la 9,82%.
4.2. Riscuri operaționale
Este definit că probabilitatea unor pierderi care rezultă din orice proces de afaceri definit sau
executat în mod necorespunzător, din erori cauzate de persoane sau din funcționarea
necorespunzătoare a sistemelor, sau din pierderi care provin din mediul extern. Riscul operațional
include riscul aferent tehnologilor informaționale și comunicațiilor (TIC) și riscul legal/ juridic, dar
exclude riscul strategic și riscul de reputație. Procesul de administrare a riscului operațional în
cadrul Băncii este guvernat de Instrucţiunea privind administrarea riscului operațional și reprezintă
responsabilitatea Departamentului Risc Operațional.
11
Banca urmărește stabilirea unui cadru de administrare a riscului operațional care să acopere
apetitul şi toleranţa la riscul operațional prin crearea unor politici şi procese de identificare,
evaluare, monitorizare, raportare, control şi diminuare a riscului operațional.
Strategia de administrare a riscului operațional urmărește reducerea evenimentelor
generatoare de risc operațional, rezultate din procese interne, sisteme inadecvate sau eronate,
incluzând atât fraudele interne şi externe, cât şi procesările defectuoase ale datelor legate de clienți,
tratamentul aplicat clienților şi contrapărţilor comerciale sau funcționările defectuoase ale
sistemelor informatice.
12
În procesul de administrare a riscurilor, Banca se bazează pe cerințele BNM, recomandările
Basel III pentru supraveghere bancară, recomandările auditului extern, cadrul intern regulator ce
constă din politici, proceduri, regulamente, instrucțiuni, precum și cele mai bune practici din acest
domeniu.
14
Toate metodele de asigurare a riscului bancar se utilizează ca instrumente financiare active.
Scopul unei astfel de utilizări este normalizarea și stabilizarea activității băncilor comerciale în
soluționarea conflictelor, precum și căutarea unui compromis în sfera politicii de asigurare între
instituțiile financiare, partenerii și clienții săi.
8. Dispoziții finale
Gestiunea riscurilor este un concept fundamental ce ține de siguranța și integritatea
financiară a Băncii, iar evaluarea riscurilor este parte integrantă a dezvoltării strategice a Băncii.
Banca îşi asumă riscurile cu prudență şi conform strategiei pe termen lung.
Banca trebuie să dezvolte o cultură privind riscurile, integrată la nivel de ansamblu al băncii,
bazată pe o deplină înțelegere a riscurilor cu care se confruntă banca și a modului în care acestea
sînt administrate, avînd în vedere toleranța/apetitul la risc al băncii.
Fiecare persoană din cadrul băncii trebuie să fie pe deplin conștientă de responsabilitățile
sale pe linia administrării riscurilor. Responsabilitatea administrării riscurilor nu trebuie limitată la
nivelul specialiștilor în domeniul riscurilor sau al funcțiilor de conformitate, de audit intern și
administrare a riscului. Subdiviziunile băncii, sub supravegherea organelor de conducere, sînt în
primul rînd responsabile pentru administrarea zilnică a riscurilor, avînd în vedere toleranța/apetitul
la risc al băncii, în conformitate cu politicile, procedurile și rezultatele controalelor băncii.
Banca trebuie să identifice profilul de risc determinînd obiectivele pentru fiecare risc, să
asigure o monitorizare sistematică a conformării activității cu politicile și procedurile stabilite
pentru administrarea riscurilor, precum și raportarea, după caz, către organul corespunzător a
încălcărilor constatate și înlăturarea acestora.
În cazul unui nivel înalt al expunerii la risc și/sau utilizării unor metode neadecvate de
dirijare a riscului, banca este obligată să întreprindă măsuri de corectare, care vor cuprinde cel puțin
următoarele:
1) de a perfecționa sistemele de informare și de estimare a expunerii la risc;
2) de a reduce nivelul riscului;
3) alte măsuri sau o combinare a acestor măsuri în funcție de situația concretă, starea și
condițiile existente în bancă.
15
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1. Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 06 octombrie 2017. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. 1996, nr. 434-439 din 15.12.2017, p. 13 – 26
2. Regulamentul Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la lichiditatea băncilor comerciale
al Republicii Moldova nr. 24 din 9.08.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1997, nr.
64-65 din 02.10.1997 (cu modificările şi completările ulterioare), p. 58 – 59
3. Regulamentul cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc, aprobat prin Hotărârea
Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr. 269 din 26.10.2001. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. 2001, nr. 130/310 din 26.10.2001 (cu modificările şi completările
ulterioare), p. 20 – 21
4. Legea privind reglementarea valutară nr. 62 din 21.03.2008. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. 2008, nr. 127-130;
5. Regulamentul cu privire la transferul de credit nr 157. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. 2013, nr. 191-197;
6. Regulamentul cu privire la acordarea creditelor de către bănci funcţionarilor săi nr. 33/09-
01 din 18.09.1996. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1996, nr. 64/81;
7. Regulamentul cu privire la unitățile de schimb valutar nr. 53 din 05.03.2009. In:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2009, nr. 62-64;
8. COCRIŞ, V., CHIRLEŞAN, D. Managementul bancar şi analiza de risc în activitatea de
creditare, Iaşi: Editura Junimea, 2011, 185 p.
9. Raportul anual a BC „Mobiasbanca OTP Group” SA 2019 [online] [citat 27.04.2020].
Disponibil pe Internet: https://mobiasbanca.md/storage/com/dezv/4-info-econ-fin/year-
reports/2019/z4-Raport-Anual-2019.pdf
10. Raportul anual a BC „Mobiasbanca OTP Group” SA 2018 [online] [citat 27.04.2020].
Disponibil pe Internet: https://mobiasbanca.md/storage/com/dezv/4-info-econ-fin/year-
reports/2018/z2-Raport-Anual__2018_0.pdf
16