Sunteți pe pagina 1din 10

PEDAGOGIE I

Curs
9
FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI.
TEORIA ŞI METODOLOGIA
CURRICULUM-ULUI

Asist.dr. Liliana Mâţă,


Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău
II. Teoria şi metodologia curriculum-ului

1. Curriculum - delimitări
conceptuale (4 ore)
1.1 Conceptul de
curriculum
1.2 Definirea şi analiza
conceptelor
1.3 Clasificări ale
tipurilor de curriculum

Asist. dr. L. Mâţă, Pedagogie I, Curs 9, Semestrul II, Anul univ. 2010-2011
1. Curriculum - delimitări conceptuale
1.3 Clasificări ale tipurilor de curriculum

Criterii de clasificare a curriculum-ului

I. din perspectiva teoriei curriculum-ului: II. din perspectiva dezvoltării curriculum-ului:


a) core curriculum (trunchi comun de cultură a) recomandat (de experţi sau de autorităţi
generală/ curriculum central/ curriculum de
bază): oferă o bază de cunoştinţe, abilităţi şi guvernamentale): este ca un ghid general;
comportamente obligatorii pentru toţi cursanţii, b) scris: are caracter oficial şi este specific
pe parcursul primelor stadii ale şcolarităţii; unei instituţii educaţionale concrete;
b) curriculum specializat: se focalizează pe
îmbogăţirea şi aprofundarea competenţelor, c) predat: reprezintă experienţa de învăţare
pe exersarea abilităţilor în domenii particulare oferită direct de educatori elevilor;
de studiu; d) de suport (curriculum ca resurse):
c) curriculum subliminal: reprezintă integrează materialele curriculare adiţionale;
experienţa de învăţare rezultată din mediul
psiho-social şi cultural al clasei de elevi e) testat: este experienţa de învăţare
(climatul de studiu, personalitatea profesorilor, consemnată în teste, probe de examinare;
relaţiile interpersonale);
d) curriculum informal: derivă din ocaziile de f) învăţat: semnifică ceea ce elevul
învăţare oferite de societăţi educaţionale achiziţionează ca o rezultantă a acţiunii
nonguvernamentale, din mass-media, din cumulate a celorlalte tipuri de curriculum
viaţa muzeelor, a instituţiilor culturale,
religioase, din atmosfera cotidiană a familiei
(Creţu, C., 1999, p. 32) (Goodlad, apud Creţu, C., 1999, p. 32)

Asist. dr. L. Mâţă, Pedagogie I, Curs 9, Semestrul II, Anul univ. 2010-2011
1. Curriculum - delimitări conceptuale
1.3 Clasificări ale tipurilor de curriculum

Criterii de clasificare a curriculum-ului

III. din perspectiva reformei curriculare:


a) Curriculum Naţional Nucleu – C.N.N. Curriculum Elaborat în Şcoală – C.E.Ş.:
(trunchiul comun): reprezintă numărul minim implică elaborarea mai multor categorii de
de ore pentru fiecare disciplină obligatorie opţionale:
prevăzută în planul-cadru de învăţământ;
b) Curriculum la Decizia Şcolii – C.D.Ş.: - la nivelul disciplinei: cuprinde obiective
acoperă diferenţa de ore dintre curriculum-ul cadru, obiective de referinţă, activităţi de
nucleu şi numărul minim/ maximal de ore pe învăţare, sugestii metodologice, strategii de
săptămână şi pe an şcolar prevăzute în evaluare;
planul-cadru de învăţământ:
- Curriculum Naţional Aprofundat – C.N.A.: - la nivelul ariei curriculare: cuprinde
presupune parcurgerea segmentului obiective pe arie curriculară, obiective cadru
obligatoriu din programa disciplinei până la ale disciplinelor implicate, obiective de
acoperirea numărului maxim de ore; referinţă, activităţi de învăţare, sugestii
- Curriculum Naţional Extins – C.N.E.: metodologice, strategii de evaluare;
vizează parcurgerea segmentului obligatoriu
şi a celui neobligatoriu marcat prin asterisc; - la nivelul mai multor arii curriculare:
- Curriculum Elaborat în Şcoală – C.E.Ş. cuprinde obiective transdisciplinare,
(Curriculum Naţional pentru învăţământul obiective cadru ale disciplinelor implicate,
obligatoriu, 1998, p. 13) obiective de referinţă, activităţi de învăţare,
sugestii metodologice, strategii de evaluare

Asist. dr. L. Mâţă, Pedagogie I, Curs 9, Semestrul II, Anul univ. 2010-2011
1. Curriculum - delimitări conceptuale
1.3 Clasificări ale tipurilor de curriculum

Asist. dr. L. Mâţă, Pedagogie I, Curs 9, Semestrul II, Anul univ. 2010-2011
1. Curriculum - delimitări conceptuale
1.3 Clasificări ale tipurilor de curriculum

Curriculum aprofundat şi extins la disciplina Educaţie tehnologică


 Localitatea
*Evoluţia în timp a sistemelor de amenajare teritorială.
Organizarea localităţii.
− Clădiri: destinaţie, alcătuire constructivă.
Clasa a V-a − Reţele de utilităţi.
− Elemente de limbaj grafic specific.
− *Aplicaţii (soft-uri educaţionale).
Modulul: Activităţi specifice localităţii de referinţă.
Organi-  Locuinţa
zarea Tipuri, planuri şi scheme funcţionale.
mediului Funcţii, amenajare, confort ambiental (spaţial, fiziologic şi psihologic).
construit *Anexe gospodăreşti.
 Şcoala:
Amplasare, alcătuire constructivă.
Plan (şcoală, clasă, laborator) şi scheme funcţionale.
Funcţii şi amenajare.
 Conservarea mediului şi combaterea poluării.
*Dezvoltarea mediului construit.

Asist. dr. L. Mâţă, Pedagogie I, Curs 9, Semestrul II, Anul univ. 2010-2011
1. Curriculum - delimitări conceptuale
1.3 Clasificări ale tipurilor de curriculum

Curriculum Elaborat în Şcoală

 Prietenul meu calculatorul


 Lumea din computer
 Educaţie ecologică
 Ştiinţă şi religie
 Computerul în sprijinul comunităţii
 Agricultură ecologică
 Ecoturismul, o şansă pentru viitorul nostru
 Dezvoltare personală de succes
 Istoria oglindită în literatură
 Minuni în eprubetă

Asist. dr. L. Mâţă, Pedagogie I, Curs 9, Semestrul II, Anul univ. 2010-2011
1. Curriculum - delimitări conceptuale
1.3 Clasificări ale tipurilor de curriculum

Curriculum formal, nonformal, informal

a) formal:
- oferă un ansamblu de cunoştinţe care contribuie la formarea culturii generale;
- cuprinde toate documentele şcolare oficiale, ce stau la baza proiectării activităţii instructiv-
educative la toate nivelele sistemului şi procesului de învăţământ

b) nonformal:
- include cunoştinţe, abilităţi, comportamente dobândite de elevi în activităţi extraşcolare;
- vizează obiectivele şi conţinuturile activităţilor nonformale, care au caracter opţional, sunt
complementare şcolii, structurate şi organizate într-un cadru instituţionalizat extraşcolar

c) informal:
- cuprinde ansamblul experienţelor de învăţare şi dezvoltare indirecte, care apar ca urmare a
interacţiunilor elevilor cu mijloacele de comunicare în masă (mass-media), a interacţiunilor din
mediul social, cultural, economic, familial, al grupului de prieteni, al comunităţii etc.
- derivă din ocaziile de învăţare oferite de societăţi şi organizaţii educaţionale, mass-media,
muzee, instituţii culturale, religioase, organizaţii ale comunităţilor locale, familie.

Asist. dr. L. Mâţă, Pedagogie I, Curs 9, Semestrul II, Anul univ. 2010-2011
1. Curriculum - delimitări conceptuale
1.3 Clasificări ale tipurilor de curriculum

Curriculum-ul diferenţiat (individualizat sau personalizat)

 se exprimă prin trecerea de la o şcoală pentru toţi la o


şcoală pentru fiecare;
 vizează adaptarea procesului instructiv-educativ la
posibilităţile aptitudinale, la nivelul intereselor elevilor, la
ritmul şi la stilul de învăţare;
 există mai multe variante de de diferenţiere curriculară:
- ca metodologie a învăţării;
- ca nivel;
- prin aprofundare: predarea se limitează la 70% din
programa şcolară, în întreg timpul alocat disciplinei din
planul de învăţământ;
- prin extensiune: predarea va implica mai mult de 70%,
cu predare în acelaşi interval de timp;
- prin personalizare

Asist. dr. L. Mâţă, Pedagogie I, Curs 9, Semestrul II, Anul univ. 2010-2011
Bibliografie selectivă

 Creţu, C. (1999). Teoria curriculum-ului şi conţinuturile


educaţiei. Iaşi: Editura Univ. „Al. I. Cuza”.
 Cristea, S. (1998). Dicţionar de termeni pedagogici. Bucureşti:
E.D.P.
 Dumitriu, C., Sacară, L. (2007). Pedagogie I : Suport pentru
curs şi seminar. Bacău: Editura Alma Mater.
 *** (1998). Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu.
Cadru de referinţă. Bucureşti: M.E.N., C.N.C.

Asist. dr. L. Mâţă, Pedagogie I, Curs 9, Semestrul II, Anul univ. 2010-2011