Sunteți pe pagina 1din 6

Coperta coieqiei: Dana MOR01U, Corneliu AlEXANDRESCU

Descrierea ClP a Bibliotedi Nationale a Romania! ZIMBARDO,PHILIP



, Efectullucifer / PhiUp Zimbardo ; trad.: Roxana Melnicu Dana Verescu. - Bucure~! : Nemira, 2008 '

ISBN 978-973-'143-278.6

I. 'Melnicu, Roxana (!rad.)

II. Veres~u, Dana (trad,)

821.111-34 .. 135.1

Philip Zimbardo

THE LUCIFER EFFECT

© 2007, Philip G. Zimbardo, Inc. All rights reserved.

@) Editura Nemira, 2009

Redilctor: Adriana BADESCU

Tehnoredactor: Alexandru CSUKOR

Tipa rui executat la G raficprint Industries

Oriee reproducere, talala sou pa'liala, a acestei Iucrilri farii acordul scrls ill editorului, esta strict Interzisa ~i se' pedepse~te conform Legii drepturui de autor.

ISBN 978-973-143-278-6

De la publ1carea Efe.aululLucifer, Tn rnartie 2007, am sustinut mal mult de 0 suta de lnterviuri sl preleqeri la facult.ll~i ~i tn cadrulunor conterinte, am dtit numeroasele recenzii ale 'ca~ii ~i am raspuns ,Ia multe scrlsoriale dtitorilor. Tn acest timp am aflat ca exlsta anumite pared gre~ite referitoare la opiniHe mele, pe care vollncerca.sa le.corectez aid. Tn plus,am.cll.teva idel noi pecare doresc sa Ie prezint pe scurt Ynainte sa tncepelilecturaca~ii.

Mai lnt~i, ce este EfectuiLucifer7 Este vorba despre mai multe lucruri diferite, dar legate jntre ele. Ini~ial, este povestea transformarf cosmice a Yngerului preferat allui Dumnezeu, Lucifer,~dica I'Steauadiminetii". In Satana, dlavolul, pentru ca a corns pacatele gemene: al nesupuneril fMa de Dumnezeu ~i al rnandriei, Dumnezeu, conform vechilor scrlpturi, a fast cel care a creat iadul ca pe un spatiu care sMcuprlnda pe toti Tngerii cazuli ~i pe acei oameni care vor ceda.tentatidorlor,

Aceasta este cea mai puterni~tr~nsformareiniaginabna slcreeaza astfel contextul.lnvestlqatdor mele referltoarela transforrnarilernal reduse ca amploare, aleoamenilar buni, obi~nuili, In fapta?iai raului, caraspuns la influenta c;oroziva a, fo~elorsituationaleputernice.Acestefo~ei care exista tn multe contexte comportamentale banale, distorsloneazanatura noastra de obicei buna, Tmplngandu-ne sprecomportamente deviante, distructive sau rele, atund cand cadrul situational devine nou sl 'nefamillar. (tlnd suntem prin~i 1ntr-o astfel de situatte, rnodurile.noastre oblsnuite de gtlndire r , slmtire $1 comportement nu.maifunctloneaza.pentrua sustine busola morals care ne-a ghidat atat de bine Tn trecut.

Eu pun la indoiala concentrarea tradilionala asupra naturiiinterioare a individului, asupra dispozitHlor, trasaturilor de personalitate ~i de caracter,. ca linta primars si deseori uniea in Inteleqerea esecurilor umane. Tn schimb, sustin ca, desl eei mai mUlti oameni sunt buni in cea mal mare parte a timpului, el pot f tentatl usor sa se dedea la fapte care in mod ~~r.maJ :unt callficate ca antlsodale sau distructive. Aceasta tentatie sau Inlt.lere In rau poate ti inteleasa recunoscand taptul ca cei mai multi act~n .. nu .sunt fig~ri solitare care lmprovlzeaza solilocvii pe scena goala a vietii, EI se afla mtr-un ansamblu de [ucatorl diferiti, pe 0 scena cu diferite recuzlte si costume, scenaril ?i indicatil aJe regizorilor?i producatorllor care se ~<;hjmba constant. lmpreuna, toate acestea creeazs trasl!tur'j situajlonale pe.care ajungem sa Ie apreciem ca avand 0 mare influenta asupra rnodului Tn care poate fi'schlmbat comportamentul. Recunoscand impa:tul celor din afara scenei, din cuHse, care fac ca drama urnana sa functionezetnoriee piesa, irnpllcamln analiza noastratrasaturi sistemice. Astfel, E:ectuf Lucifer este ochemare la 0 analiza tripartlta a comportsn;ent~IUI uman, Tncercand sa 1nlelegem ce aduc actorii individuali Tntr-o sltuatle: ce forte sltuationale scot ei la lveala ?i modul in care fortelesls-

temelui creeaza ?i rnentin sltuatllte, ' ' •.

Cele melmulteinstltutit din sodetatilecu orientareindividualista sustln ea persoanain cauza este pacatoasa, vinovata, neb una sau irajionala.Prograrriel: de. sc?i~bare urmeazaun model medical care functioneaza daar la un nlVellndlvldual de reabilltare, terapie, reeducare :;i tratament medical, sau pedeapsasl executie. Toate aceste programe sunt condamnate la esec daca agentul cauzalprindpal este sltuatia sau slsternul, nu doar perso~na. Efectu/ Lucifer cere 0 schirnbare a paradlgmel de douatipurl. Tre.bure sa. adoptem un model de sanatate publica pentru prevenirea raului,' a vlolentela abuzului marital, a tiraniei ~i a prejudecatilor, care ideritifica vectorii ?oljJorso~iale.rn:p~trivaei;irora trebuie sa fimirioculatiingeneral; nutrat~tldoar la nlvellodlVIdual. A doua schlmbare de paradigma este orient?t~, spre.l~ge, ca~e trebuie sa reconsldere rnasura In care factoril situatlonali ?I slste~ICI trebuie luati in cakul atund cand sepronunta sentinte, '

Deja tn "cea . mai,~are parte aceasta carte arsta cat este de user pentru oa~enu Obl$nultl sl! fnceapa sa com ita fapte rele sau sa fie indiferenti la suferinta altora, mesajulmai profund este uriul pozitiv. Dacafnjelegem

6 EfECTUL LUCIFER

cum ~i de ce se produc aceste rele, suntem 7ntr-o pozltie mal bun a de

a descoperi, de a contracara, de a le sfida ~i de a triumfa asupra lor. Devenind mal "isteli" in privinta raului, vorn construi 0 rezlstenli;! ferma fatade resetarea in mod negativa busolei noastre morale. In acest sens, Efectul Lucifer este celebrarea capacitalli umane de a alege bunatatea in locul eruzimil, grija Tn locul indiferentei, creativitatea Tn locul tendinlei de dlstrugere ~i eroisrnul tn locul tlcalo~lel. Pentru mine, cea rnai importanta parte a call!toriei pe care 0 Yeti faceva fi cea de la final. capitolul16. va invitll rnai intal 51! I uali tn considerare strategiile fundamentale de a rezista la influentele sociale nedorite,de arespihge activtenta~i1e socialecu care sunteti confruntat11n mod regulat. Apoi introduce notiunea de eroi obi~nuiti sau cotidieni, 0 invitiitie pentru dumneavoastrl), de a va alatura acestui grup din ce tn ce mal mare de cetateni care aqioneaza tn interesutaltora, cand altii fac rllusau nufac nimic pentru a opri raul.Propun aceeasi perspectiva situationala pentru eroism, ca ~i psntru rau: aceeasi situatie care poate activa imaginatia ostila ~iraul,a unii dlntre noi poate inspira imaginatia eroica la al~il. Noua mea mislune este sil; promoveiaceasta idee de a lnvata oamenii, Tn speCIal pe copii, sa se priveasca pe sine ca pe nlste "erai tn a?teptare", gatasa faca tapte eroke jntr-o sltuatle care poate aparea doar

o data tn vlata lor.

Acumavenit vremea sa ne tncepem calatoria Tn inima Tntunericului.

Asa cum spunltalienii, andiamol

9 nolernbrie 2007

"

A~ vreasa potspuneca scrierea acestel cilrj:ia fest omunca din draqoste: dar nu a fast astfel nldrnacar un moment din cai dol ani cat ani lucrat la ea. Mai rntai. a fest dureros din punct .de vedere emotional sa revad toate casetele video lnregistrate Yn timpul experimentului Stanford ~i sa citesc din nou transcrlerile lor. Timpul a tncetosat amintirile tn prlvint.a r~ului creatlv manifestatde mu~i gardieni, a.mi!;surii In care au suferit mUlti prizonieri si a dlmensLunii pasivitatii mele, atund cand ampermis conttnuarea abuzurilor atat de mult timp.- un r.auprininaqil.me.

De asernenea, uitasem cil prima parte a acestei carti a lnceput de fapt arum treized de ani. cu un contract cu 0 alta edltura, Totusi, am renuntat foarte repede sa 0 scriu, pentru cil nu eram pregatit sa retralesc experien~a If) un interval de timp atatde scurt. Ma bucur ca.arn renuntat sinu rn-arn ~traduit sa scriu atune, fiindca acumeste momentut potrivlt. Acum sunt mal In~elept ~i mai capabiJ sa ofer 0 perspectivil matura asupra ecestel misiu ni complexe, Mai mult, paratelele dintre abuzurile delaAbuGhraib~i eventmenteie olnexperlmentul Stanford auconferit acestuia din urma mal mul~ validitate, ceeace a pus in luminadinamicapsihologica a abuzurilor' oribile din acea lnchisoareadevArata.

Un al doilea obstacol emotional dificil·in calea scrieriicar1iia fost faptul ca m-amimpHcat personal ~i intens in studierea.abuzurllor ~i atorturllor de la Abu. Ghraib. camartor expert ln cazul· \.Inl.!iadintre gardienii din politia militara;amdevenit. maidegrab~un reporter de investigajiidecat un specialist fnpsihologie sociala.Am lncercat sil descopar totceamputut

Prefi'ltil 9

despre acest tanar, prin numeroase interviuri cu el, conversatll ~i corespondenta cu familia. pentru a afla cum a fost educat1n copHarie ~i Tn armata; am vorbit, de asernenea, cu att! membri ai personalului militar din tnchisoare. Am ajuns sa simt ce 1nsemna sa calc pe urmele luiln tura de noapte, de la ora 16.00 la 4.00 dlmineata, timp de patruzeci de noptl consecutive,

Ca martor expert care a depus marturie la proces privind fortele situationale care au contrlbuit la abuzurile specifice comise de el, am avut acces la toate sutele de imagini digitale ale depravarii. Aceasta a fost 0 sarcina urati:\, Tn plus, am avut la dispozitie toate rapoartele exlstente ale diferitelor comisii rnilitare ~i civile de investigatie. Pentru ca mi s-a spus ca nu voi ave a vole sa aduc note detaliate la proces,a trebuit sa memorez cat mai multe concluzii. Aceasta provocare cognitiva a contribuit sl ea la fncordarea emotionala aparuta dupa ce sergentullvan ;,Chip" Frederick a primit 0 sentlnta dura, iar eu am devenlt un fel de consilier psihologic neoficial pentru elsi pentru sotla sa, Martha. Yn timp, am ajuns sa fiu, pentru ei, "unchiul Phil",

Am fost frustrat ~i suparat, mal Tntai pentru caarmata nuera dispusa sa accepte nici una dlntreclrcumstantele atenuantepe care le-arn prezentat,care au Cohtribuit directla comportamentul sau abuziv ~i care ar f trebuit sa-i reduca pedeapsa. Procurorul sijudecatorulau refuzatsa ia Tn·considerare ideea ca fortele situatlonale pot lhfluentecomeortamentulindividuluL Ei aveau 0 conceptle individualista standard; lmparta$ita de rnajontatea oamenilor din culture noastra. Este ideea conform careia vina este In lntregime "dispozitionali:i", consecinta decizlei rationale liber alese a sergentului Chip Frederick de afacerau. La SUPararea mea se adauga faptul ca rnulte dintre rapoartelede iiwestigatie "Independente" considerau cavina pentruabuzurtapartlne ofijerilorsuperiori $i conducerii lor dlsfuncttonatesaucabsente". Acesterapoai-te,comaiidate degenerali $i fostl bfiCi('l1i de rang Thalt din guvem,au arati'ltcalaritul de cotnanda.miH~ tar $i Civil a dat nastere unui "co~ stricat" in carecatva soldatl bun! au fost transformatl in "mere putrede" .

Dadi as frscrls cartea laputln timp·dupa experimentulStanford, m-as fi rnulturnlt cu detalierea modurilor In care 'forte Ie situationale sunt mal puternlce cecat credem sau decat nedarn seama In modetarea comportsmentului uman inanumite contexte. Totusi, 8$fi ratat imaginea de ansamblu,

10 EFECTUL LUCIFER

forta mal mare de acrea raul din bine- aceea a Slstemului,acomplexului de forte care treeazaSituajia,Un corp mare de dovezl dhi psihologia j;odala sprijina conceptul conform carula puterea sltuatlonala triUmfa asupm puterii individuale In contexte date. Ma vol referi In continuarela aceste dovezi pe parcursul mai multor capitole. Totusi, majoritatea psiholog[Jor illl fast insensibili la sursele profunda ale putertl axlsteritetomatncea poIItlca, econornica, religioasil,istork:a $iculturala care defineste situatlile ~t In of era 0 existentalegitima sau ·ifegitima. 0 Yhtelegeredeplinaa djnami~ eii comportamentululurnanlrnpunesa recunoastem exiinderea~ilimitele puterii personale.ale putetHsituationale$iale puterii slsternlce.

Schi mba rea sau preven i rea cornportamentuluinedorital indivizilorori ill qrupurllor necesit~ o7ntelegerea TCilrteior, virtutilor ~i vulnerabilitl!itilor pc care ei Ie aductotr-o situatie data. Ap6i trebule sa recuboestemma' bine complexuldeforte sltuatlonalecare opereaza lnanumite contexte comportamentale. Modiflcandu-le sauTnvatand sale evltam, puteinavea un impact mal marelnredllc:ereateaqiilorindividuale indezlrabile decat avem prin adoptarea unor acjilmi de remediere orientate doar sprelnlocuirea oamenjor hnplketi. Astainseamnasa adoptam 0 abordare de tipul celei din sanatateapubl1ca Tn lotul modelulul medical standarddea trata bolile ~i defectelelanivelindividual. Totu~i,daca nudevenlm sensiblli la putereaadevarath Sistemului, careestejn mod lnvariabilascunsa tnspatale unui val, ~inu tntelegem propriulel 'setde reguli $i reglementMi, schimberea comportamentala vafi ternporara, iar cea situationala; liuzorie, Pe parcursullntregil dlrti vol repetasmantra=contorrn careiafncercarea de t) 1ntelege contributii Ie situationale:;i sisteiTliceiacomp6rta mentulihd ividual nu scuza persoana ~i nldnuo i'lbsolva de responsabllltateadea se fllmpticat 1n fapte imorale, ilegale saG rele:

Reflect~ndla motlvelepentru care am petrecut 0 buna parte dlncarlera meaproteslonala studiind psiholoqla rl!iuIUi-a violentei.agresivitatii, vanoalisrnulul, torturl' $i terorlsrnului -, trebuie sajauht6risiderare~i forta !,Iluationala formative care aactionat asupra mea, Fiindcaam crescut In ~,iiracia din sudut Bronxului, fn New York. ghetoul rni-a forrnatperspectlva asupra vietii si ml-a ordonat prioritajile. Viaia fn ghetoulurban inseamna ';\Ipravietuire prin elabararea unor strateqii utile "de cartier", Asta presupu- 11(; sa-ti dai seamadneareputereecare poateflfolosita Impotriva tasau

l'

pi rntunecat~. Astfel, ffectul Lucifer incubat Tn mine tlmp de rnultiani, din tilcle ghetoului, trecfmd prin pregatirea mea 1n ~tiinta psihologica, rn-a det.unninat sa-rni pun tntrebarl dificile:;i sa raspund cu doveziempirice,

Structura acestei cal1i este cumva neobisnuita. tncepecu un capitol C(lre subliniaza tema transtormarli caracterului uman,a oamenllor buni ?i II lngerilor care Tncep sa faca lucruri rele, chiar diabolice. Apoi adreseaza l'tltrebarea fundamental::! despre cat de bine ne cmoastempenoi ln~ine, c,~t de Tncrezatori putemfi cu privire la ceea ce am face sau nu am face \'n situatii pe care nu le-arn mai lntalnit 1nainte. Am puteacalnqerulpreferat allui Dumnezeu, Lucifer, s~ firn du~i 1n lsplta dea leface altora lucrud inimaginabile?

Capitolele despreesperimentuiStanfcrd prezlnta Tn detaliU studiulde Ul% extins privind transformarea studentilor, pe masura ce jucaurolurlle atribuite la Intamplare, de prizonieri sau de gardieni in fnchisoarea noastra !ilmulata - roluricare au devenit Tn cele dlnurrna.preareale. Cronoloqia detaliata capitol cu capitol este prezentata trrtr-un formateinematograflc, ca 0 poveste personala spusa la timpul prezent, cuinterpretare pslhologica minima',Abia dup~ flnalizareastudiului - care a trebuit Tncheiat =am analizat ce am rnvat~t dinel, am cesotsst am expticat dovezile 'ad U nate. sla rn prel ucrat proceselepsihologlce . I mpl kate.

U nadintreconcluziile dominante aleexperimentul ui Stanfordeste eli puterea patrunzatoare, dar subtila, a unuigrupde varlabile situationale poate domina volnta de a rezlstaa unui individ, Aceastaconcluzieeste eprofundata tntr-o serie de capitole caredetaliaza fenomenul prin analiza unui set de cercetari din ~tiinlele sodale. Vedemcum 0 parte dintre participant] la cercetare-ealtlstudentl ~i cetatenloblsnulticare $-au oferit voluntari..;. auajuns saseconformeze.sase supuna$i sa fie determinatl sa fad! lucruri pe care AU sl-ar ·fi putut imagina c1l le.vor face, atunci cand se aflau Tn afara ecelorcampurl de fortasituationale: Vom pune 1n 11,Imina unset de procese psihologice care au puterea de a-i determina pe oame .. nil buni sa taca raui prlntre ele se numara dezlndvidualizerea, obedienta fata de autorltate, pasivitatea Tn fala amenintarllor, autoiustiflcareasi rationalizarea. Dezumanizarea este unul dintre proceselecentraledin transIormarea oamenilor obj~nultjj norrnali.jn persoarejndlferentesauchlar fn fapta$iai raului. Dezumanizarea este asemenea unei cataractecorticale

1n folosul tau, pe dne sa eviti~i cu cinetrebule sa te Tmprietene$ti. Tnseamna sa desdfrezi aluzU situationale subtile pentru a $ti c~nd sa pled ~i ,and sa ram~l,sa creeziobliqatll reciproce ~i sa rnte:l~gi ce Ili trebuie pentrua face tranzitia de la supus la lider.

In acele zile, inainte ca heroina sl cocelna sa ajung/l; 7n Bronx, vista in ghetou 1nsemna oameni tara bunuri propril ~j copii a carer prlncipala avere, in absente jucariilor,era relatta cu ceilalli copii cu care se jucau. unn dintre acesti copii au devenit victime sau fapta~i ai vlolentel: unil copii despre care credeam ca sunt buni au sfar~it fac:and lucruri cu adevaratrele, Uneori era evident care estecatalizatorol. De exemplu, sa-Iluani pe tataUui Donny, careilpedepseapentru orlce.faptapa care 0 considera readeabracandu-t lapiele $i punllndu-lsalngenuncheze pe boabede orez, Tn cada de bale. Acest "taM tortionarrera 1n alte clrcumstante fermecator, mai ales in preajma doamnelor din dadlre, Yn adolescenta, Donny, zdrobit de aceasta experienta, a sfa~it In Tnchisoare. Alt pustl $i-a manifestattrustratile jupuind de vii plsici. Ca parte a initierii In banda, toti trebuia sa furam. sa ne batem cu alti copii, sa facem ceva rndr~znet ~i sa intlrnldamfetela ~i copiii evrei care mergeau la sinagoga. Nimic din toate acestea nu era conslderat rau; Tnsemna dear sa ne supunem liderulu i ~i Sa. ne conformam normelor bahdei.

Pentru noi, copili, puterea sstemica rezldajn portarll mari~i r~i care.ne fugareau $1 In proprietarf lipsiti deinima care puteau evacuafamiliilntregi, chernand autoritalile sa Ie scoata lucrurile in straca, pentru cil nu au pUitlt chiriaJnc~ Ie mal simt rusnea, Dar cel mai mare dusman al nostru erapolltla, carene.haltuia cane ne jucam cu mingea 1n strada. Fara niciun motiv, oamenii.legii ne confiscau mingea ~i ne obligau sa.nu nemaijuc.'l.macolo. Cum nu exista nici un loc de joacarn apreplere, straztleereutot ce . . .... :;i mingea noastra decauciuc nu prezentanici un pericolpentru cetatenl, •... 1mi amlrrtesccand.ne-arn ascuns be"j:elelaapropiereapolitiei,darpolili~tii . rn-au ales PI:) mine sMe spun unde erau. Cand am refuzat,unul dintre a declarat ca ma va aresta $i, Tn timpcem-a lmpinsYn ma~ina, m-am lovit cu capul de portlera. Dupaaceea, nu am mai avut nidodata lncredere lntr-un adult cu uniforma pana cand aceasta nu se dovedea demn de ea.

Cuo astfel de copilarie, lnabsenta sLlpravegheriipa.rinte$ti ~ pentru ca tn.acele zlle copiil ~i parint1i nuse j,amestecau"pe strada -esteevident de unde vinecuriozitatea . mea penttu natura umaria, fn"s,pecial pentru latura

12 EfECTUL LUCIFER

Prefatll 13

care urnbreste gilndirea;;i sustme perceptia caa1lioameni sunt mai putin umanLEa Yifacepeunii. dintre notsa-ivada pe ceilaHi cadusmani.care] rnerlta torturachinul :;i anihilarea,

Cu acest set deunelteahalitice la dispozitie, vom reflecta la cauzele abuzurilor si torturilor oribile din tnch isoa rea irakiana Abu Ghraib, lnfaptuite < de politia militara americsna.asupra prizonlerllor. Aflrmatiaca.aceste fapte . imorale sunt opera sadka a catorvasoldatl.scapati desub control, asa-nu- ,'. rnitele mere putrede, este pusa la Yndoiala prin examinarea paralelelor '. fortele sltuationale ?i procesele psiholoqice care au ope rat Yn acea fnchisoare sicele dlnexaerimentut Stanford. Vom examinaln profunzlme tocul, Persoanasl Situatia,pentrua traqeconduzli dasprefortelecauzele im . catetn crearea.comportamentelorabuzive prezentate rnsetul rtllll~lt;"'rnr de "fotografil cu trofee" facute de soldati Tn timpul torturariiprizonierilor.

Tn continuare va trebui sa Ynaintam In lantul explicativ, dela persoana la situatie ~i apoi la sistem. Bazandu-rna pe sase rapoarte de investigatie '. privind aceste abuzuri ?i alte dovezi obtlnute dintr-o varietate de surse gale si legate de drepturile omului, voi adopta 0 postura de voichema ,Ia judecata Slsternol. Fol osindli mitele sistemului nostru j urld carecere ca jndivizii~i nusituatillesau sisterne1esa fiejudecate fapterele,\loiaduceacuzatii contra .urlui cvai'tetde,ofiteri rnilitar,i riori~iapoi voi extindeargumentalia privindcornpl ldtateaspre de coma nda civil.1. d in cad ru l.adrnln lstratlel Bush. Cltitorul.ca jurat. va

dde daca dovezile sustin acuzatia cie vinovalie. pentrufiecareacuzat.

Aceasta dlatorie mai degraba sumbraYninima $i mintea lui intra tntr-o alta lumina in ultimulcapitol. Vol oferi atund dtitorului .. ' catevavesti bunedespre naturaumanadespre ce putem face noi cai divizi pentrua ehestionaputerea situa~jonala;;j sistemicaJn toate f'tlr,r'tltJlril" citate?i lnexemplele dinlumea reala,au existat mereacatlva 1\JI,VI~.I.~.<ll,!: au.rezistet; care nu au cedattentatiei. c;eea cel-aferlt.de TaU nua obunatate lnerenta.maqks, dmai degrabaotntelegere. oricat de i tiva, a tacticilor mentale $1 sociale de rezisten~a.Subliniez unset de.

fel de strategii ~i tactid prin utilizarea carora .oricine poate deveni mai sa reaste la lnfluentele soda Ie nedorite. Aceste recomandarl se pe 0 cornbinatie: propria mea experienta ~i intelepciuneacolegilor mel hologi,experj::i In domeniile influenteisl convingerii. (Recomandarile

t'xtinse si dezvoltate intr-un modul disponibil pe slte-ul web al acestei cartl, www.lucifereffect.com .)

ln final, cand majoritatea cedeaza ?i doar c31iva se revolts, rebelii pot II conslderati eroi pentru dl rezista fortelor puternice de a se conforma ~i n '.:C.' supune. Am ajuns sa-i considerarn pe eroi speciali, diferltl de noi, mutll.orii de rand, datorita faptelor lndraznete $t sacrificiilor facute. Aici ne

.. 1.I,'jlfl seama (a astfel de indivlzi speciali exista cu adevarat, dar ei sunt exjl~p~iil printre eroi, sunt putini eei care fac astfel de sacrificiL Ei reprezlnta II Iilsa aparte care-si orqanlzeaza viata tn jurul unei cauze urnanltare, de Hxomplu. Spre deosebire de el, ceilalti pe care-i recunoastem ca era! sunt llfoi al momentului, ai situatiei, care actioneaza dedsiv cand este nevoie ei. Astfel, calMoria din EfectuJ Lucifer se Tncheie fntr-o nota pozitlva, sarpe eroul obisnult care traie~te In fiecare dintre noi. Spre deosebilr' de .banalitatea raului", care sustine ca oamenii obisnuiti se pot deda

tillf'le mai dezqustatoare acte de cruzime si degradare comise contra semenllor, eu sustin .banalltatea eroismulul", care ridica stindardul orkarui erou, tip el barbat sau ferneie, care raspunde la chemarea umanitatii cand vine sa actioneze. (and suna aeel dopot, acestl eroi vor ~ti ca bate pen-

El suna $1 chearna la sustinerea a ceea ce este mai bun In natura umaria, ceva care se ridica deasupra presiunllor puternlce ale Sltuatlei ?i ale Sisca afirmare profunda a demnitMii umane, cpunandu-seraulul,

14 EFECTUL lUCIFER