Gudumac Eva, Petrovici V.

, Livşiţ Irina

TERATOM MATUR A OVARULUI STÎNG

- Caz clinic -

Centrul Naţional Ştiinţifico-practic de Chirurgie Pediatrică ―Natalia Gheorghiu‖

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie ―Nicolae Testemiţanu‖
Catedra de Chirurgie, Ortopedie şi Anesteziologie Pediatrică

Summary
MATURE TERATOMA OF LEFT OVARY
In this article, the authors presented a clinical case of a child of seventeen years old with the clinic dates of the abdominal
formation. The main criteria of the diagnosis of ovarian tumour in girls were considered on the base of this patient.

Резюме
ЗРЕЛАЯ ТЕРАТОМА ЛЕВОГО ЯИЧНИКА
В данной статье авторами представлен клинический случай ребѐнка в возрасте семнадцати лет с клиникой объѐмного
образования брюшной полости. Рассмотрены основные критерии диагностики образований яичников у девочек на примере
данного больного.

Introducere. Tumorile ovariene la adolescenţi se află
în atenţia specialiştilor din cauza diagnosticului tardiv şi
al rezultatelor nesatisfăcătoare ale tratamentului. Prima
descriere a tumorilor ovariene îi aparţine lui
S. Giraldes, care a practicat şi prima ovarectomie la
o fetiţă de 13 ani. Prima revista a literaturei ii aparţine lui
M. Weil, referitor la tumorile ovariene la copii şi care
acoperă 60 de observaţii clinice. Tumorile ovariene sunt
întîlnite mai frecvent la vârsta de 10-16 ani, preponderent
in perioada pubertăţii , când au loc schimbări pronunţate
hormonale în organism. Unii autorii au raportat
că tumorile ovariene benigne la fetiţele sub 14 ani se
întâlnesc de 4 ori mai frecvent decât cele maligne.
Polimorfismul clinic este determinat, în special, de
compresia organelor vecine şi de apariţia complicaţiilor,
cum sunt: infectarea formaţiunii, ocluzia intestinală,
formarea fistulelor, malignizarea, torsia, etc. Teratoamele
mature se prezintă drept tumori solide, chistice sau solid-
chistice. Există tumori embrionare, ce conţin derivate a
două sau trei foiţe embrionare sau a uneia dintre foiţe, cu
excepţia mezodermei. Localizarea teratoamelor de regulă
este unilaterală, iar în 15% din cazuri pot fi bilaterale şi în
20% pot fi maligne.
În acest context înscriem şi cazul următor: Pacienta
A. (fişa medicală №9548) cu vârsta de 17 ani , s-a
adresat pe data de 13.12.10 la spitalul raional cu acuze la
dureri abdominale, în special in timpul micţiei, greţuri.
Din anamneza este cunoscut că pe o perioadă de un an,
copilul prezinta periodic dureri abdominale, în ultimile 3
luni sindromul algic abdominal a devenit mai frecvent, iar
în ultimile două zile durerile s-au acutizat. Examenul
ecografic a evidenţiat în bazinul mic o formaţiune chistică
tumorală, pacienta a fost spitalizată în CNŞPCP
„Academician Natalia Gheorghiu‖. La internare starea
generală a copilului de gravitatea medie, tegumentele roz-
palide, limba saburată. Pe organe interne fără careva
modificări patologice, cu excepţie că abdomenul
distensiat, fără defans muscular, la palpare dureros în
regiunea hipogastrică şi ileacă stînga, unde se determină o
formaţiune tumorală de 8x3 cm., cu contur clar.
La internare: Grupa de sînge A(II), Rh (+);
Hemograma: hemoglobină – 112g/l; eritrocite – 3,6;
hematocrită – 0,33; leucocite – 8,7; nesegmentate – 12;
segmentate – 40; eozinofile – 2; limfocite – 44; monocite
– 2; VSH – 8, trombocite -240.
Biochimia sîngelui: proteina totală – 53,2g/l; ureea –
5,2; bilirubină – 10,8-0-10,8; K – 3,07; Na – 144; Ca –
2,08; ALT -0,48; AST – 0,52, glucosă sîngelui – 10,9.
Ecografie abdominală ne indică că lobul drept al
ficatului cu dimensiuni de 100 mm., lobul stâng - 41 mm.,
contur regulat, parenchimul omogen, ecogenitatea medie;
vena portă - 6 mm.; vezica biliară se depistează;
pancreasul - 10x9x10 mm., contur regulat; splina - 81
mm., omogenă. Rinichiul drept - 81x31 mm., rinichiul
stîng -81x30 mm., parenchimul bilateral - 9mm.. În
proiecţia ovarului stîng se evidenţiază o formaţiune
tumorală chistică cu dimensiuni 81x31mm., cu conţinut
lichid, care înclude suplimentar o formaţiune cu
dimensiuni - 31x30mm., cu pereţi îngroşaţi.
CONCLUZIE: Ecografic sunt prezinte date de o
formaţiune chistică a ovarului stîng. (Fig. 1)
Fig. 1. Ultrasonografie abdominală a pacientei A.
 Tomografia computerizată a cavităţii abdominală
pune în evidenţă o formaţiune lichidiană cu densitatea
10UH, cu multiple camere şi incluziuni calcinoase.
CONCLUZIE: Chist a cavităţii abdominale.(Fig. 2)
Fig. 2. Tomografie computerizată a pacientei A.
Pregătirea preoperatorie a presupus o restricţie
alimentară de 12 ore şi utilizarea analgezicilor. După
pregătirea preoperatorie, sub anestezie oro-traheolă, s-a
practicat laparotomie mediană inferioară. La deschiderea
cavităţii abdominale s-a eliminat aproximativ 100 ml. de
lichid sero-sangvinolent. La revizia organelor abdominale
a fost depistată o formaţiune chistică a ovarului stîng cu
diametrul de 14x14 cm., s-a practicat puncţia formaţiunea
dată din care s-a evacuat lichid seros. (Fig. 3)
Fig. 3. Pacienta A.- intraoperator - puncţia tumorului chistice.
Formaţiunea a fost exteriorizată în plagă şi paralel s-
a depistat două chisturi paratubare (Fig.4 a, b).
Formaţiunea tumorală a ovarului stîng şi chisturile
paratubale au fost înlăturate, fiind păstrată trompa uterină.
La revizia ovarului contralateral s-a constatat mărirea şi
transformarea lui polichistică (Fig. 5). S-a efectuat
rezecţia în clin a ovarului dreapt cu plastie. În cavitatea
peritoneală s-a întrodus 100 ml. de Sol.Acid
Aminocapronic şi s-a drenat printr-o contrapertura
separată cu o lamelă de mănuşă cu refacerea planurilor
anatomice şi aplicarea pansamentului aseptic.
Permanent, postoperator se va suprima sonda de
aspiraţie nazogastrică. Se va urmări diureza, aspectul
urinei. Pe masa de operaţie, la sfîrşitul intervenţiei masăm
musculatura moletulei gambei bilateral. După trezire
pacienta va fi sfătuită să execute mişcări repetate de
flexie/extensie a ambelor membre inferioare. Medicaţia
profilactică a bolii trombembolice, cu heparină cu
molecula mică, va fi instituită imediat postoperator.
Reechilibrarea parenterală hidroelectrolitică, metabolică,
acido-bazică este necesară în ziua intervenţiei chirurgicale
şi în primile 2 zile postoperator.
A doua zi pacienta a fost mobilizată, a mers, s-a
alimentat şi hidratat per os, a 3-ea zi s-a înlăturat drenul –
lamela de mănuşă din pelvis.
Fig. 4. Tumor al ovarului stîng (a), şi chisturi paratubale pe
stînga (b).
Fig. 5. Pacienta A.- Ovarul drept, modificat multichistic
Evoluţia postoperatorie a fost favorabilă, recuperarea
postoperatorie a fost favorabilă. A doua zi s-a reluat
adecvat tranzitul intestinal. Pacienta a fost externată la a
8-a zi postoperator.
Examenul histologic ne-a confirmat o formaţiune
tumorală cu dimensiunile 10,0x8,0x5,0 cm., de
consistenţă variabilă, zonal cu aspect fluctuabil, păstos,
sau dur elastic în zona proeminenţei tuberose (fig.6).
Capsula cu aspect color pestriţ pe contul hemoragiilor. În
secţiune tumorul manifestă o structură polimorfă solidă
şi chistică, ultimele de diverse dimensiuni căptuşite cu
mase ateromatoase în amestec cu fire de păr (Fig.7.a),
altele cu conţinut sero-gelatinos (Fig.7.b). Structurile
solide pun în evidenţă ţesuturi grăsose (Fig.7.c) sau
polimorfe macroscopic nediferenţiate printre care sunt
prezente insuliţe de ţesut osos. În lumenul unor chisturi
se observă unele structuri proeminente de consistenţa
ţesutului cerebral sau limfatic (Fig.8.a).
matur chistic ovarian (chisturi dermoide şi epidermale) cu
reacţii gigantocelulare (de tipul corpilor străini) şi
elemente tisulare musculare, osoase, nervoase cerebrale
diferenţiate. Chisturi foliculare şi foliculi solitari
primordiali.

A C D

Fig. 6. Pacienta A . Macropreparat – tumor al ovarului stîng. Fig. 9. Pacienta A . - Aspect histologic a chisturilor dermoide. Elemente
ale ţesuturilor cutanate a) ţesut grăsos; b) foliculi piloşi c) glande
sebacee d) epiteliu pliristratificat corneficat cu scoamă celulară.

Postoperator copilul a primit tratament intensiv, a fost

A consultat de către medicul oncopediatru, care a
recomandat supravegherea la medic de familie şi chirurg
B fără tratament specific – chimeoterapic.
D Discuţii. Tumorile herminogene ovariane se dezvoltă
E din celule embrionale primare, care se pot diferenţia în
C orice ţesut a organismului. Studiile denotă că sursa cea
mai posibilă a acestor tumori sunt elementele
normale ale ovarului, şi anume celulele sexuale, care
în condiţii patologice se pot diferenţia în celule atipice.
Fig. 7. Pacienta A . – Aspect macroscopic al teratomului în Tumorile herminogene se întîlnesc rar, dar există o grupa
secţiune. a) chisturi dermoide, b) chisturi seroase; c) ţesuturi de tumori maligne care sunt potenţial operabile.
grăsoase; d) ţesuturi polimorfe solide nediferenţiate; e)
chisturi ateromatoase. Tumorile date sunt tipice pentru copii şi au o frecvenţă de
3% din toate tumorile maligne la copii. Există două
incidenţă de vârf a morbidităţii şi anume apogeul până la
2 ani, cu o scădere la 6 ani şi 13-14 ani de vârstă. În ⅓
din cazuri procesul patologic este localizat bilateral, mai
frecvent în spaţiul retrouterin, avînd un diametru de
aproximativ 20 cm. şi o creştere relativ rapidă. Tumorile
B date adesea sunt teratoame mature, benigne (chist
dermoid, dermoid ovarian) , care conţin diferite ţesuturi a
organismului în stadiile diferenţierei terminale (pielea,
A
ţesut grăsos, păr, ţesut nervos, oase, dinţi, ţesut tireoid) şi
sunt acoperite cu o capsula groasă şi dură. Teratomul
benign este unica tumoră abdominală care poate fi
depistată la efectuarea radiografiei abdominale, fiind
Fig.8 . Pacienta A . Aspect macroscopic de ansamvlu al prezente calcificate. Teratoamele au o incidenţă de 10-
teratomului chistic: a) proeminări polipoase ale şesuturilor 12% din toate tumorile ovariene. Deobicei sunt situate
de orgine cerebrală în lumenul chisturilor. b) ţesuturi de unilateral (adesea pe dreapta), cu o creştere lentă şi
origine limfoidă dimensiunile nu depăşesc 10 cm. La unile paciente
teratomul matur poate fi localizat intraligamentar. Este
Ţesuturile periferice manifestă edem şi imbibiţie dovedit că afectarea ambelor ovare în copilărie este mai
hemoragică în focar. Examinarea histologică prin teste frecventă decât la adult. Pentru teratomul matur cu
tisulare din zonele solid chistice denotă prezena dezvoltare lentă există un risc de malignizare minimal.
chisturilor dermoide caracterizate prin prezenţa Astfel teratomul matur este cea mai benignă tumora a
elementelor structurale ale pielii şi mase de ţesut grăsos ovarelor. Chiar şi sindromul dolor abdominal este
matur (Fig.9.a.b.c ) din interior tapetate cu epiteliu neînsemnat. Teratomul matur se caracterizează prin
pluristratificat cornificat, pe suprafaţa epitelială scuamă consistenţa neomogenă, fiind dur- elastică, cu forma
celulară mase ateromatoase. CONCLUZIE: Teratom rotundă şi suprafaţa neregulată. Capsula teratomului
matur este densă, fibroasă, de diferită grosime, cu
suprafaţa netedă, lucioasă. Teratomul la disecţie se
prezintă ca un sac care ceste umplut cu masă densă
formată din grăsime , păr, oase, uneori fiind depistate
dinţi bine formaţi. Suprafaţa internă a capsulei este
căptuşită de epiteliu cilindric sau cubic. Tumora dată nu
are fon hormonal şi se depistează în perioadă de
maturitate sexuală. Deseori teratomul matur are picior
lung ce provoacă mobilitate mare ce duce la torsionarea
frecventă. Astfel simptomul patognomic pentru teratomul
matur este consistenţa lui neregulată şi lipsa dinamicei
ecografice.
Studiile recente indică că teratoamele mature
ovariene mai frecvent sunt asimptomatice şi fetiţele
consultă medicul cu acuze la mărirea abdomenului în
volum sau cu clinica de abdomen acut.
Malignizarea chistului dermoid ovarian are loc foarte
rar. Chistul dermoid este adesea asociat cu
alte formaţiuni tumorale ale ovarelor.
Concluzii:
1. Diagnosticul tumorilor ovariene la fetiţe este posibil
aproape în toate cazurile, în exclusivitate prin
ecografia abdominală care poate fi ca test de
urmărire dinamică a evoluţiei pre- şi postoperatorii,
mai ales în cazurile la care deşi indicată, se impune o
temporizare a intervenţiei chirurgicale, deseori de
urgenţă;
2. Completarea examenului ecografic cu o tomografie
computerizată sau RMN se impune mai ales în
cazurile de aspecte ecografice incerte sau insuficiente
pentru diagnosticul unei formaţiuni tumorale
ovariene;
3. În ciuda rarităţii teratoamelor benigne ovariene ele
trebuie să fie cunoscute de chirurgii pediatri şi
abordate în mod adecvat din punct de vedere
chirurgical.
4. Teratomul matur al ovarelor la fetiţe poate fi uşor
confundat clinic, imagistic cu alte tumori
abdominale, deşi este o afecţiune benignă, perfect
curabilă sub tratament chirurgical adecvat. Numai
examenul histologic poate tranşa diagnosticul. Rolul
chirurgiei este nu numai diagnosticul, dar şi excizia
totală a tumorului.

BIBLIOGRAFIE
1. Ашкрафт К. У., Холдер Т.М. Детская хирургия, Санкт.Петербургб 1999. c.249.255.
2. Адамян А. В., Богданова Е. А. Оперативная гинекология детей и подростков, Москва, 2004, с. 132.
3. Gudumac Eva, Babuci V., Pertovici V. Formaţiunile chistice la copii. Chişinău, 2008, p. 99-101.

Radilov V., Jalbă A., Captari Alina

SARCOMUL PULMONAR LA COPIL

Caz clinic

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu‖

Catedra chirurgie, ortopedie şi anesteziologie pediatrică

Summary
PULMONARY SARCOMA IN A CHILD (clinical case)
The authors presented the experience of an incidental intraoperative discovering of a soft tissue thoracic tumor in a child operated for
pulmonary echinococcosis of the right lung. The preoperative diagnosis was established on the base of ultrasound and X-ray exams that
had strongly advocated the diagnosis of hydatic cyst of the right lung. The total removing of the tumor with atypical lobectomy of the
inferior lobe of the right lung was performed.
Pathomorphologic conclusion was: inflammatory nodular myofibroblastic tumor, in some areas with transformation in sarcoma.

Резюме
САРКОМА ЛЁГКОГО У ДЕТЕЙ (клинический случай)
Авторы представили клинический случай мягкотканой опухоли грудной клетки обнаруженной у ребѐнка во время
хирургического вмешательства по поводу эхинококкоза правого лѐгкого, предоперационный диагноз основывался на данных
ультразвукового и рентгеновского исследований, которые подтвердили выставленный диагноз. Была выполнена тотальная
резекция опухоли и атипичная лобэктомия нижней доли правого лѐгкого. В результате гистологического исследования был
выставлен диагноз: воспалительная узловая миофибробластическая опухоль, местами с трансформацией в саркому.

Introducere. Sarcoamele ţesuturilor moi, fiind a dintre ele reprezintă rabdomiosarcoame, iar restul sunt aşa
cincia ca frecvenţă între tumorile solide la copii, sunt numitele sarcoame nonrabdomiosarcomatoase ale
relativ rare şi constituie aproximativ 6-7% din ţesuturilor moi (reprezintă 4% din tumorile maligne la
neoplasmele maligne ale copilăriei. Aproape jumătate copil) [1, 3].