Sunteți pe pagina 1din 47

Doctrina si deontologie

BILET 1

Cine poate exercita profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?

Profesia de expert contabil si de contabil autorizat se exercita de catre persoanele care au aceasta calitate, in
conditiile prevazute de Ordonanta nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor
autorizati, republicat in M.Of. part.I nr. 13 din 08.01.2008, cu respectarea principiului independentei profesiei.

Accesul la profesia de expert contabil si de contabil autorizat se face pe baza de examen de admitere,
efectuarea unui stagiu de 3 ani si sustinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului.
Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil persoana care indeplineste
urmatoarele conditii:
a) are capacitate de exercitiu deplina;
b) are studii economice superioare cu diploma recunoscuta de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului;
c) nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a
societatilor comerciale.
Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile prezentei ordonante si are
competenta profesionala de a organiza si conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale, de
a intocmi situatiile financiare si de a efectua expertize contabile.
Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de contabil autorizat persoana care indeplineste
urmatoarele conditii:
a) are capacitate de exercitiu deplina;
b) are studii medii cu diploma recunoscuta de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului;
c) nu a suferit nicio condamnare, care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a
societatilor comerciale.
Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile prezentei ordonante si are
competenta de a tine contabilitatea si de a pregati lucrarile in vederea intocmirii situatiilor financiare.

BILET 2

Care este diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat?

Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile O.G. nr. 65/1994, având
competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii econo-mico-
financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica legalitatea bilanţului
contabil şi a contului de profit şi pierdere.
Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist salariat;
economistul este subordonat unui şef ierarhic şi execută atribuţiile specifice fişei postului său. De asemeni, economistul
este specializat în multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil.
Expertul contabil este un economist, absolvent al specializării financiar-contabile, independent faţă de societatea
comercială. El nu primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un ONORARIU prevăzut prin contractul încheiat cu
referire la misiunea sa.
Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile O.G. nr. 65/1994 şi are
capacitatea de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările în vederea întocmirii situaţiilor financiare. Contabilul autorizat,
ca şi expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economică. Contabilul salarizat este
subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile ce îi revin din fişa individuală. Rareori, în cazul unei întreprinderi mari,
mijlocii, execută toate lucrările contabile. De regulă, este specializat pe un sector al contabilităţii.
Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putând fi stimulat ori
penalizat de şeful Irarhic sau la propunerea acestuia.
Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund civil şi penal faţă de întreprindere.
De asemeni, ei pot pierde întreprinderea de client şi, prin aceasta, sursa de venit.
În schimb, economistul şi contabilul, salariaţi, pierd cu greu postul sau în urma unor proceduri anevoioase.
Concluzii:
> Este în discuţie starea de salariat al unei firme şi al unui cabinet de experţi contabili sau de contabili autorizaţi.
> Trebuie făcută distincţia între auditorii interni şi cei externi, prin prisma independenţei.
> Economistul, contabilul profesionist salariat sunt angajaţi în industrie, comerţ, sectorul public, învăţământ ş.a.
> Contabilul profesionist independent este acela care efectuează, unui client, în mod curent, lucrări de audit sau evidenţă
contabilă, fiscalitate şi alte servicii profesionale similare.
> Contabilul profesionist lucrează independent (inclusiv practicieni individuali, parteneri sau corporaţie) în industrie,
comerţ, sectorul public, învăţământ ş.a. şi este membru ale unei organizaţii afiliate IFAC.

BILET 3
1
Cine este expertul contabil?

Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile prezentei ordonanţe şi are
competenţa profesională de a organiza şi conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale, de
a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua expertize contabile.
Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul contabilităţii şi care are
acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea şi certificarea situaţiilor financiare.
• Calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat se dobândeşte pe bază de examen.
• Pentru a dobândi calitatea, se cer îndeplinite cumulativ mai multe condiţii.
•Pot fi, la cerere, experţi contabili, persoanele care au titlul de academician, profesori şi conferenţiari universitari,
doctorii în economie şi doctorii docenţi cu specialitatea finanţe sau contabilitate, însă cu îndeplinirea condiţiilor şi
susţinerea unui interviu privind Normele de organizare şi funcţionare ale CECCAR.

BILET 4

Cine este contabilul autorizat?

Este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile


Ordonanţei (O.G. nr.65/1994) şi are capacitatea de a ţine contabilitatea şi de a întocmi bilanţul contabil.

COMENTARIU:
 Calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat se dobândeşte pe bază de examen,
 Pentru a dobândi calitatea, se cer îndeplinite cumulativ mai multe condiţii;
 Pot fi, la cerere, experţi contabili, persoanele care au titlul de
Academician, profesori şi conferenţiari universitari, doctorii în economie şi doctorii docenţi cu specialitatea
finanţe sau contabilitate, însă cu îndeplinirea condiţiilor şi susţinerea unui interviu privind Normele de
organizare şi funcţionare ale CECCAR.

BILET 5

Cum se obtine calitatea de expert contabil?

Prin examen.Examenul se desfasoara in baza normelor Corpului si a Regulamentului pentru efectuarea stagiului si prin
examenul de aptitudini, in vederea accesului la calitatea de expert contabil si contabil autorizat.
Pentru a fi inscrisi la concursul de admitere, candiadtii trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
EXPERT CONTABIL
- au capacitatea deplina de exercitiu.
- au studii economice superioare in specialitatea contabilitate-finante, cu diploma recunoscuta de MEN si practica in
specialitate de cel putin trei ani, sau studii economice superioare si practica in specialitate de cel putin cinci ani.
- nu au suferit nici o condamnare, care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a
societatilor comerciale.
- au promovat probele privind accesul la profesia de expert contabil.

BILET 6

Cum se obtine calitatea de contabil autorizat?

Prin examen.Examenul se desfasoara in baza normelor Corpului si a Regulamentului pentru efectuarea stagiului
si prin examenul de aptitudini, in vederea accesului la calitatea de expert contabil si contabil autorizat. Schematic:
EXAMEN DE ADMITERE privind accesul (media minim 7, iar pe discipline 6)
STAGIU (3 ani, tutore) (200 ore semestru )+ pregatire deontologica si doctrina profesionala
EXAMEN DE APTITUDINI (art.2, O.G.89/1998)
EXPERT CONTABIL CONTABIL AUTORIZAT
PROBE : SCRISE si ORALE
COMENTARII
Pentru a fi inscrisi la concursul de admitere, candiadtii trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
CONTABIL AUTORIZAT
1)- au capacitate deplina de exercitiu;
2)- au studii economice superioare, studii economice medii, studii medii altele decat economice, cu diploma sau licenta,
dupa caz, recunoscute de MEN si cu o vechime in specialitate bde doi ani, cei cu studii superioare, de trei ani cai cu studii
medii in alte domenii decat cel economic.
- Nu au suferit nici o condamnare, care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a
societatilor comerciale,
- Au promovat probele privind accesul la profesia de contabil autorizat.

BILET 7

2
Cum se menţine calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?

Inscrierea in Tablou confera dreptul la exercitare a profesiei pe intreg teritoriul tarii. Anual se obtine licenta de
exercitare a profesiei (viza anuala) impreuna cu autorizatia de lucru. Acordarea vizei anuale este conditionata de:
a) achitarea in intregime a obligatiilor fata de Corp pe anul trecut
b) plata la bugetul de stat in cuantumul si la termenul prevazut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor
incasate de la beneficiari;
c) dovada asigurarii pentru riscul profesional;
d) dovada ca nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de
administrare a societatilor comerciale(cazier judiciar sau declaratie pe proprie raspundere);
e) sa nu fi savarsit fapte prin care sa incalce obligatiile prevazute de lege, precum si regulile privind conduita etica si
profesionala potrivit pct.124 si 125 din ROF , pentru care sa fi fost sanctionati de Comisia de disciplina cu suspendarea
dreptului de exercitare a profesiei pe toata durata suspendarii, precum si cu interzicerea dreptului de exercitare a
profesiei;
f) depunerea declaratiei anuale completata la toate rubricile prevazute de formular;
g) dovada privind pregatirea profesionala continua;
h) prezentarea unei adeverinte medicale din care sa rezulte ca in ultimii 5 ani (pana la varsta de 65 de ani) sau in ultimii 3
ani (peste varsta de 65 de ani) a fost testata cu privire la indeplinirea conditiei privind capacitatea deplina de exercitiu
pentru exercitarea profesiei prevazuta de OG 65/1994 c.c.m.u.
Lipsa vizei atrage trecerea profesionistului in categoria inactivilor. Prin pronuntarea unei sanctiuni disciplinare, se
suspenda sau se poate interzice dreptul de exercitare a profesiei in acest ultim caz procedandu-se la radierea membrului
respectiv din Tabloul Corpului

BILET 8

Care sunt lucrările care pot fi executate de experţii contabili?

Expertii contabili pot executa pentru persoanele fizice si juridice urmatoarele lucrari:
1) tine sau supravegheaza contabilitatea si intocmeste sau verifica si semneaza situatiile financiare
2) acorda asistenta privind organizarea si tinerea contabilitatii
3) efectueaza analize economico - financiare si evaluari patrimoniale
4) efectueaza exepertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice in
conditiile prevazute de lege
5) executa alte lucrari cu caracter financiar - contabil de organizare administrativa si informatica
6) indeplineste potrivit dispozitiilor legale, atributiile prevazute in mandatul de cenzor la societatile comerciale
7) acorda asistenta de specialitate necesara pentru infiintarea si reorganizarea societatilor comerciale
8) efectueaza pentru persoane fizice si juridice servicii profesionale care presupun cunostinte de contabilitate
Persoanele fizice si juridice care au calitatea de EC pot efectua activitatile de audit financiar si consultanta
fiscala cu respectarea reglementarilor specifice acestor activitati.

BILET 9

Care sunt lucrările care pot fi executate de contabilii autorizaţi?

1) tine contabilitatea operatiunilor economico-financiare prevazute in contract


2) pregateste lucrarile in vederea elaborarii situatiilor financiare
3) lucrări, declaraţii şi operaţiuni fiscale lunare şi trimestriale (altele decât situaţiile financiare anuale ale societăţilor
comerciale), lucrări în partidă simplă pentru persoane fizice independente şi asociaţii familiale etc.;
4) atribuţii de cenzor la asociaţii de proprietari/locatari, CAR-uri şi diferite asociaţii, fundaţii etc. fără scop patrimonial.

BILET 10

Cum se exercită profesia de expert contabil?

Exercitarea profesiei de EC si CA se realizeaza numai de catre persoanele fizice sau juridice, membre ale
Corpului, care au obtinut viza anuala de functionare si sunt inscrise in Tabloul Corpului. Tabloul se publica in M.Of. anual.
Exercitarea profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat se face cu respectarea principiului independenţei profesiei;
expertul contabil şi contabilul autorizat nu trebuie niciodată să se găsească în situaţia de conflict de interese şi în nici o
altă situaţie care ar putea aduce atingere integrităţii şi obiectivităţii sale.
Atat EC cat si CA pot exercita profesia individual sau in societati comerciale de expertiza contabila sau de
contabilitate. Societăţile comerciale de expertiză contabilă şi societăţile comerciale de contabilitate pot fi constituite din
unul sau mai mulţi asociaţi sau acţionari. Acestea execută întreaga gamă de lucrări prevăzute de lege, cu respectarea
dispoziţiilor legale.

BILET 11

3
Cum se exercita profesia de contabil autorizat ?

Profesia de expert-contabil si de contabil-autorizat se exercita de catre persoanele care au dobandit legal


aceasta calitate.
Exercitarea se realizeaza numai de catre persoanele fizice sau juridice, membre ale Corpului, inscrise in tablou.
Tabloul se publica anual in Monitorul Oficial al Romaniei.
Atat expertii contabili cat si contabilii autorizati pot exercita profesia individual ori in societati comerciale de
expertiza contabila.
Atat expertii contabili cat si contabilii autorizati nu pot efectua lucrari pentru agentii economici sau pentru institutii
unde sunt salariati si pentru cei cu care angajatii lor sunt in raporturi contractuale ori se afla in concurenta. De asemenea,
le este interzis sa efectueze lucrari pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al
patrulea, inclusiv soti-sotii ale administratorului, ori in situatia in care exista elemente care atesta starea de conflict de
interese sau de incompatibilitate.

BILET 12

Exercitarea profesiei prin societatile comerciale de profil.

Prin societate de expertiza contabila se intelege societatea comerciala care indeplineste conditiile prevazute la
art.8 lit.a-d din O.G.nr.65/1994 si este inscrisa in Tabloul Corpului, adica:
- sa aiba ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;
- majoritatea actionarilor sau asociatilor sa fie experti contabili si sa detina majoritatea actiunilor sau a partilor sociale;
- consiliul de administratie al soietatii comerciale sa fie ales in majoritate dintre actionarii sau asociatii experti contabili,
- actiunile sa fie nominative. Orice nou asociat sau actionar sa fie admis de adunarea generala.
Expertii contabili si contabilii autorizati isi pot exercita profesia:
• individual, in cbinete proprii;
• cu asociati sau actionari in societati comerciale, potrivit legii;
• ca salariati la o societate de profil, recunoscuta de Corp.
Societatile de expertiza contabila au cel putin 51% actionari experti contabili sau contabili autorizati si cel putin
51% din numarul membrilor consiliului de Administratie sunt experti contabili sau contabili autorizati, membri ai Corpului.
Societatile de expertiza contabila nu pot avea participari financiare in unitati patrimoniale industriale, comerciale,
agricole, bancare sau de asigurari si nici in societati civile.
Membrii Corpului nu pot fi asociati sau actionari la mai multe societati comerciale de expertiza contabila.
Societatile comerciale de expertiza pot fi romane, straine sau mixte. Societatile de expertiza se bucura de aceleasi
drepturi si au aceleasi obligatii impuse membrilor Corpului. Exceptie: dreptul de a alege sau de a fi ales in organle de
conducere ale Corpului.
Angajarea raspunderii societatilor comerciale de expertiza contabila si a membrilor care le alcatuiesc se
realizeaza prin exercitarea drepturilor administrative si a celor de natura tehnica de catre:
- conducatorul (administratorul) societatii: drepturile administrative (de exemplu: fata de banca, reprezentarea societatii in
fata tertilor si a administratiei publice etc.), acesta dispunand de semnatura sociala a societatii;
- expertii contabili, contabilii autorizati si ceilalti asociati care asigura cerintele de natura tehnica ale propriilor lucrari
executate, prin semnarea acestora, alaturi de semnatura autorizata a conducerii societatii.

BILET 13

Incompatibilităţi în exercitarea profesiei.

Atât O.G. nr.65/1994 actualizată, cât şi regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Codul privind conduita
etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România se referă la situaţiile de incompatibilitate.
Profesionistul contabil se bazează în conduita sa pe mai multe principii.
a. Integritate - să fie drept, cinstiti şi sincer în executarea lucrărilor sale.
b. Obiectivitate- profesionistul contabil trebuie să nu cedeze unor prejudecăţi sau concepte apriorice, care să-i
împiedice obiectivitatea; să aibă o comportare imparţială atunci când întocmeşte un raport privind executarea lucrărilor
sale.
c. Independenţa – să se manifeste liber de orice interes care ar putea fi avut în vedere, ca incompatibil cu
integritatea şi obiectivitatea sa:
- implicarea financiară directă sau indirectă;
- implicarea în activităţile unui client (membru al executivului sau angajat sub controlul direcţiunii);
- acte de comerţ sau slujbe asigurate în acelaşi timp cu exercitarea unei profesii liberale ce pot genera conflict
de interese, în contradicţie cu exercitarea liberală a profesiei;
- incidenţa relaţiilor familiale şi personale asupra independenţei;
- condiţiile în care onorariile primite de la un client constituie un procentaj neacceptabil de ridicat faţă de cea a
expertului;
- acceptarea executării de lucrări în baza unor onorarii eventuale neprecizate anticipat;
d. Secretul profesional – să fie respectat secretul, caracterul confidenţial al informaţiilor obţinute cu ocazia
executării lucrărilor sale,
e. Norme tehnice şi profesionale – să efectueze lucrările sale în conformitate cu normele tehnice şi profesionale,
să execute lucrări pe care le pot realiza cu competenţă profesională.
f. Comportare deontologică – să se comporte compatibil cu buna reputaţie a profesiunii.

4
Încălcarea principiilor înseamnă tot atâtea incompatibilităţi în exercitarea profesiei. Pe lângă incompatibilităţile
explicite legate de condiţia de independenţă, mai există situaţii de suspendare a dreptului profesiei şi de interdicţie a
dreptului exercitării profesiei.
Suspendare cauzată de:
1. absenţa nemotivată de la întrunirea a două şedinţe consecutive ale adunării generale a filialei sau ale
Conferinţei Naţionale;
2. Neplata cotizaţiei anuale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti la termenele stabilite de Regukament, pe durata unui
an calendaristic,
3. nerespectarea normelor privind apărarea şi păstrarea secretului profesional.
Interdicţie datorită/cauztă de:
1. absenţa nemotivată de la trei reuniuni consecutive ale
Adunării Generale a Filialei saU ale Conferinţei Naţionale;
2. publicitate fără respectarea prevederilor Codului privind
conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România;
3. Neplata cotizaţiei anuale şi ale celorlalte obligaţii băneşti
aferente unui an calendaristic;
4. Condamnarea membrului Corpului pentru săvârşirea unei
fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţii comerciale de profil;
5. Executarea unei pedepse privative de libertate pentru
săvârşirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţii comerciale de profil;
6. Neplata la buget, în termenul şi cuantumul prevăzut de
lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor încasate de persoanele fizice;
7. Încălcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;
8. Refuzul de a pune la dispoziţie Organelor de Control ale
CECCAR a documentelor privind activitatea profesională.
SURSA: O.G. 65/1994; L.nr. 186/1999; ROF/1995

BILET 14

Asigurarea riscului profesional

În activitatea lor, experţii contabili ţi contabilii autorizaţi sunt supuşi riscului profesional, riscului ca unele lucrări
să nu corespundă calitativ şi să aducă prejudicii clienţilor lor. De aceea, experţii contABILI, contabilii autorizaţi trebuie să
garanteze răspunderea civilă privind activitatea desfăşurată, prin subscrierea unei poliţe de asigurare sau prin vărsarea
unei contribuţii la fondul de garanţie.
SURSA: O.G. nr.65/1994 modificată

BILET 15

Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii.

Relaţiile membrilor Corpului cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele
părţi.
În afara onorariilor pentru lucrările executate, orice altă relaţie financiară cu un client ca: participaţii la capital,
dare/luare de împrumut de bunuri, servicii sau bani, etc este susceptibilă de a afecta obiectivitatea şi de a determina terţii
să considere că obiectivitatea este compromisă.
În cadrul îndeplinirii lucrărilor lor, membri Corpului trebuie să se rezume numai la acordarea de avize de
consultanţă profesională şi să nu împieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.
O atenţie aparte se acordă relaţiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clienţii,
asigurându-se că aceste relaţii nu aduc atingere independenţei lor.
Stabilirea sau întreţinerea relaţiilor profesionale cu clienţii pot antrena răspunderea pentru un prejudiciu financiar
sau moral, pentru membri Corpului.
Se impune o selectare a clienţilor şi aprecierea situaţiei membrilor Corpului în raport cu respectarea principiilor
independenţei şi competenţei.
Orice nou client şi orice nouă lucrare solicitată de vechii clienţi trebuie să facă obiectul acceptării şi încheierii
contractului după:
• evaluarea riscurilor;
• evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenţei profesiei;
• apreciere a eficienţei executării lucrărilor în raport cu competenţa şi cu mijloacele societăţii.
Decizia finală aparţine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evaluează, apreciază eventualele schimbări apărute în situaţia clienţilor sau cabinetului/societăţilor
lor şi dacă acestea generează noi riscuri.
Evidenţierea sau modificarea lucrărilor nu se poate face decât în baza unui act adiţional la contract.
Profesioniştii pot exprima în scris clienţilor recomandări sau rezerve. În cazul contestării lor, scrise, vor putea
constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesioniştilor contabili.
În situaţia imposibilităţii executării lucrărilor solicitate, din cauza clientului, contractul se reziliează.

5
BILET 16

Care sunt naturile de răspunderi ale profesioniştilor contabili?

Răspunderea poate fi:


• Disciplinară. Condiţii:
- Raport de muncă concretizat printr-un contract de muncă;
- Existenţa unui regulament;
- Abaterea disciplinară.
• Administrativă (contravenţională). Condiţii:
- Fapta săvârşită cu vinovăţie;
- Sancţiune prin avertisment;
- Fapta prevăzută de lege sau alt act normativ, ca fiind contravenţie, se sancţionează, chiar dacă e săvârşită fără
intenţie.
• Civilă. Condiţii:
- Contractul;
- Fapta;
- Prejudiciul;
- Cauzalitatea;
- Vinovăţia;
• Penală. Condiţii:
- Forma răspunderii juridice;
- Faptele (infracţiunile) pericol social, cu vinovăţie, prevăzute de legea penală.

BILET 17

Sancţiunile disciplinare aplicabile profesioniştilor contabili.

Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili şi contabililor autorizaţi,în raport cu gravitatea abaterilor
săvârşite, sunt următoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de timp de
la trei luni la un an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.
Abaterile în funcţie de care se aplică sancţiunile disciplinare se stabilesc prin regulamentul de organizare şi
funcţionare.

BILET 18

Cazurile de suspendare a dreptului de a exercita profesia contabilă.

Neplata cotizaţiei profesionale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite , în cursul unui an
calendaristic, se sancţionează cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă, dar nu mai puţin
de 3 luni şi nici mai mult de un an.

BILET 19

Cazuri de interzicere a dreptului de a exercita profesia contabilă.

Abateri disciplinare sancţionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei:


• absenţa nemotivată de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau ale C.N.;
• publicitatea fără respectarea Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi a contabililor
autorizaţi din România;
• neplata cotizaţiei anuale şi/sau a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an
calendristic;
• executarea unei pedepse private de libertate pentru săvârşirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune şi de
administrare a societăţilor comenrciale de profil;
• neplata la buget, în termenul şi cuantumul prevăzut de lege a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor încasate
de către persoanele fizice;
• încălcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;
• refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului, documentele priind activitatea profesională;
• practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viza anuală pentru exercitarea profesiei.
6
BILET 20

Ce este Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România?

C.E.C.C.A.R. este o persoană juridică de utilitate publică şi autonomă din care fac parte experţii contabili şi
contabili autorizaţi, în condiţiile prevăzute de O.G. 65/1994 modificată.
Corpul este înfiinţat cu statut de persoană juridică şi, prin urmare, îndeplineşte sau are atributele unei persoane
juridice: organizarea de sine-stătătoare; patrimoniul propriu; scopul determinat.
Corpul reprezintă profesia în raport cu alte instituţii din România şi din afara ţării:relaţiile cu bugetul, directe; are
cont în bancă; întocmeşte b.v.c.; organizează contabilitate proprie, întocmeşte bilanţ propriu, potrivit legii; gestionează
întregul patrimoniu al Corpului, inclusiv pe cel dat în administrare operativă filialelor; conţinutul capacităţii de folosinţă şi
de exerciţiu este dat de atribuţiile ce le are Corpul (interne şi externe).

BILET 21

Ce înţelegeţi prin calitatea de persoană juridică a Corpului ?

Corpul este înfiinţat cu statut de persoană juridică şi, prin urmare, îndeplineşte sau are atributele unei persoane
juridice.
„Persoana juridică e o colectivitate de oameni, constituită în condiţiile legii, care capătă anumite drepturi şi
anumite obligaţii necesare atingerii scopului lor”. ( A. Vârlan, Drept comercial şi economic românesc”, Ed. Mirton,
Timişoara, 1998).
Elementele constitutive ale persoanelor juridice sunt (acelaşi autor):
→ organizarea de sine-stătătoare;
→ patriminiul propriu;
→ scopul determinat.
Aceste elemente le are şi CECCAR, are, de asemeni, capacitatea de folosinţă care se referă la drepturile şi
obligaţiile care corespund scopului pentru care a fost înfiinţată (persoana juridică) şi capacitatea de exerciţiu.
Are capacitatea de exerciţiu din momentul constituirii organelor sale de conducere.
Corpul reprezintă profesia, în raport cu alte instituţii din România şi din afara ţării.
Relaţiile cu begetul directe;
Are cont în bancă;
Întocmeşte BVC;
Organizează contabilitate proprie, întocmeşte bilanţ propriu potrivit legii;
Gestionează întregul patrimoniu al Corpului, inclusiv pe cel dat în administrare operativă filialelor;
Conţinutul capacităţii de folosinţă şi de exerciţiu este dat de atribuţiile ce le are Corpul (interne şi externe).

BILET 22

Ce înţelegeţi prin calitatea de utilitate publică a Corpului?

Corpul este în serviciul comunităţii. El nu este subordonat vreunei instituţii a statului. El se află la dispoziţia
tuturor: agenţi economici, creditori, stat. Nu apără interesele cuiva în raport de altcineva. Apără interesele tuturor în cadrul
legilor existente.

BILET 23

Ce înţelegeţi prin autonomia Corpului?

Autonomia, în general,este situaţia celui care nu depinde de nimeni, care are deplină libertate în acţiunile sale
(Dex). Autonomia Corpului face din acesta un organism de autoreglementare în profesie; aceasta presupune
nesubordonarea vreunei autorităţi.
Corpul prin Regulamentul său, prin statutul său, nu este subordonat vreunui organism statal. Dimpotrivă, prin
delegaţia primită din partea autorităţii publice, acordă şi retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil şi de
contabil autorizat şi are dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil şi contabil autorizat şi are dreptul să controleze
competenţa şi moralitatea membrilor săi.Prin organele alese, corpul este reprezentat în faţa autorităţii publice, precum şi
în raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi străinătate. Corpul colaborează cu organele de specialitate ale
statului în elaborarea de norme legate de profesia contabilă, dar normele de lucru, specifice profesiei, care sunt rezultatul
activităţii Corpului.

BILET 24

Cum este organizat Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România?

Sediul central al Corpului este în municipiul Bucureşti. Corpul Exeperţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România are filiale fără personalitate juridică în fiecare reşedinţă de judeţ şi în Municipiul Bucureşti.
CECCAR este astfel organizat încât să-şi poată îndeplini atribuţiile de organism de autoreglementare.
LA NIVEL CENTRAL
Organe de decizie (legislativ) Organe de execuţie
Conferinţa Naţională Secretariatul General

7
Consiliul Superior Sectoare
Biroul permanent
Preşedintele Corpului
Secţiuni, comisii şi departamente

LA NIVEL DE FILIALĂ
Adunarea Generală Secretariatul filialei
Consiliul filialei
Biroul Permanent
Preşedintele filialei
Secţiuni

BILET 25

Care sunt atribuţiile Corpului?

În art. 19 din O.G. nr. 65/1995 sunt enumerate următoarele atribuţii:


a) organizează concursul de admitere;
• organizează efectuarea stagiului;
• organizează susţinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat;
• elaborează: programele de consurs, în vederea accesului la profesie, reglementările privind stagiul şi examenul de
aptitudini care se avizează de M.F., urmărindu-se armonizarea cu prevederile Directivelor Europene în domeniu.
b) organizează evidenţa experţilor contabili, a contabililor autorizaţi şi a societăţilor comerciale de profil, prin
înscrierea acestora în Tabloul Corpului.
c) asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi.
d) elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi conduita experţilor contabili şi a contabililor
autorizaţi, elaborează ghidurile profesionale în domeniul financiar contabil;
e) elaborează, în colaborare cu instituţiile guvernamentale, standardele privind evaluarea societăţilor comerciale,
precum şi a unor active sau bunuri ale acestora.
f) sprijină formarea şi perfecţionarea profesională a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi, prin programe
anuale de pregătire continuă, organizate în diverse forme,astfel încât la acestea să aibă acces toţi membri activi.
g) apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi în raporturile cu autorităţile publice, organisme
specializate, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice din ţară şi străinătate.
h) colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi din străinătate.
i) editează publicaţii de specialitate.
j) alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.

BILET 26

Ce este Tabloul Corpului? Care este structura acestuia?

Înscrierea în Tabloul Corpului se face la cererea experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi cu domiciliul sau
sediul social în raza teritorială a filialei respective.
Candidatul depune la secretariatul filialei, dosarul cuprinzând cererea sa si documentele justificative din care să
rezulte îndeplinirea condiţiilor cerute de lege pentru exercitarea profesiei şi pentru înscrierea în Tabloul Corpului.
Tabloul Corpului este împărţit în opt secţiuni, cuprinzând membrii activi ai Corpului, cu drept de a exercita
profesia de expert contabil sau de contabil autorizat, şi anume:
- Secţiunea întâi – experţi contabili – liber profesionişti care îşi desfăşoară activitatea în mod individual sau ca
persoane fizice autorizate.
- Secţiunea a doua – experţi contabili care au statut de angajaţi în întreprinderi, instituţii bancare şi de asigurări,
educaţie şi cercetare şi instituţii centrale sau locale.
- Secţiunea a treia – persoane fizice străine care au obţinut calitatea de membru al Corpului.
- Secţiunea a patra – experţi contabili care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor societăţi, companii sau
cabinete membre ale Corpului:
1. cu capital strain sau mixt;
2. cu capital autohton.
- Secţiunea a cincea – contabili autorizaţi liber profesionişti care îşi desfăşoară activitatea în mod individual sau
ca persoane fizice autorizate.
- Secţiunea a şasea – contabili autorizaţi care au statut de angajaţi în întreprinderi, instituţii bancare şi de
asigurări, educaţie şi cercetare şi instituţii centrale şi locale.
- Secţiunea a şaptea – contabili autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor societăţi de contabilitate,
membre ale Corpului:
1. cu capital străin sau mixt
2. cu capital autohton

8
- Secţiunea a opta – titluri onorifice
1. preşedinţi de onoare (ai Corpului sau ai filialelor Corpului)
2. experţi contabili de onoare
3. contabili autorizaţi de onoare
Evidenţa persoanelor inactive care au calitatea de expert contabil sau de contabil autorizat se ţine în cadrul
secţiunilor Experţi contabili şi Contabili autorizaţi, pe întreaga perioadă de inactivitate.

BILET 27

Cum se realizează publicitatea profesiei?

O.G. 65/1994 prevede: „Publicitatea în legătură cu exercitarea profesiei de EC şi CA se efectuează sau se autorizează de
CECCAR în interesul profesiei membrilor săi”.
Publicitatea poate fi:
a)Personală (utiliz numai a titlurilor sau a diplomelor eliberate de stat sau de instituţii de învăţământ atestate M.E.;
Placă de dimensiuni 10x5cm cu nume, prenume, calificarea profesională. Se pune pe uşa de domiciliu.;Orice publicitate
personală si oferta este interzisă.Exceptie:publicit. la licitaţiile organizate,cf. normelor în vigoare;Anunţurile sunt
interzise.Excepţie:- cele pt. angajarea de colaboratori din presă şi cele din publicaţiile pt studenţi, dar să nu contravină
regulilor de etică profesională.- Avize de informare a publicului asupra deschiderii sau schimbării adresei.- inserări în
anuare,cărţi de telefon, în cataloage de firme dar limitate la nume, prenume, adresă, telefon, profesie).
b) a Societăţii sau Cabinetului (remiterea către beneficiari a listei lucrărilor şi serv. pe care le ofera.;Broşuri de
prezentare a cabinetului sau a SC de expertiză ce se distribuie elevilor, studenţilor,candidaţilor la un post oferit de
acestea şi care să cuprindă numai info. despre:istoricul;principiile de comportament;lucrările exec;numele şi prenumele
clienţilor; modalitatea de recomandare;formarea şi evoluţia în carieră a membrilor cabinetului.

BILET 28

Care sunt organele de conducere ale Corpului la nivel central? Atribuţii

Organele de conducere sunt: Conferinta nationala, Consiliul superior, Biroul permanent, Presedintele Corpului
Atribuţiile Conferinţei Naţionale ordinare: aprobă ROF, aprobă Codul privind conduita etică şi profesională a
EC şi CA şi completările ulterioare aviz de MF şi MJ.;Stabileşte direcţiile de bază şi măs. necesare pt. asig bunei
exercitări a profesiei de EC şi CA.Examinează şi aprobă, prin vot deschis raportul de activitate prezentat de CS pt.
exerciţiul încheiat şi Raportul cenzorilor asupra gestiunii fin. a CS.Aprobă prin vot deschis bil. ctb, execuţia BVC pt.
exerciţiul exp., precum şi BVC al exerc. viitor, prezentate CS.Aprobă, prin vot d., organigrama CS, sistemul de salarizare
pt. anul următor,principiile şi criteriile de organiz şi salarizare ale aparatului propriu şi ale Consiliului filialelor.Aprobă, prin
vot d., sist. de acordare şi cuantumul chelt. de deplasare şi reprezentare în Consiliile Corpului pe anul urm., la propunerea
preşedintelui CS.Alege şi revocă membrii C.S., presedintele Corp;Aproba raportul CS, ref. la rezultatele alegerilor priv.
reînoirea mandatelor membrilor Consiliului Corpului, inclusiv revocarea celor aleşi.Aprobă, prin vot d., nivelul
indemnizaţiilor pt. organele alese ale Corpului, nivelul cotizaţiilor de membru,al taxelor pt. examinare,nivelul
indemnizaţiilor pt. organele alese şi al taxelor de înscriere în evidenţa Corpului.Aprobă planurile anuale de activitate ale
CS şi ale Consiliilor filialelor. Hotărăşte, asupra propunerilor de sancţion. disciplinară a membrilor Consiliului şi ai
Consiliilor filialelor formulate de Comisia Super.de disciplină.Stabileşte anual cotizaţia, pe tranşe de venit.Alte atribuţii
stabilite de lege, Regulament şi propriile hotărâri.
Atribuţiile Consiliului Superior:alege, dintre membrii săi, preşedintele şi cei 5 vicepreş care sunt aleşi dintre
experţii ctb. şi un V.P. dintre ctb.autorizaţi.Asigură elabor şi complet ROF a Corpului şi a Codului Etic a EC şi CA, cu
avizul MF şi al MJ.Aprobă normele priv. desfăş. activităţii crt a compartimentelor şi verigilor organizatorice ale
Corpului.Asigură admin şi gestionarea patrimon. Corpului.Deliberează as. tuturor probl. priv. profesia de EC şi
CA.Veghează ca Regulamentul priv. dobândirea calităţii de EC şi CA să fie strict aplicat.Asigură coordon. şi controlul
activ. CF (Consiliilor filialelor); stabileşte metodol.de elab. a BVC al Corpului.Aprobă statele de funcţiuni ale Corpului şi
filialelor.Asigură particip în comisii de studii şi cercetări destinate a face să progreseze profesia şi ştiinţa contabilă, în
diverse grupe de lucru, din cadrul instituţiilor guvernamentale şi neguv, la solicitarea acestora.Decide în30 de zile, asupra
contestaţiilor împotriva hot. luate de Comisia Super.de Disciplină.Ia toate măsurile necesare pt. desfăş în bune condiţii a
activ de acordare a vizei anuale pt. exerc profesiei şi a celei de asigurare a riscului profesiei de către membrii
Corpului.Alte atribuţii cf lege,Regulament şi de hot.Conferinţ.Naţ a CECCAR.
Atributii Biroul Permanent al CS :asig.infaptuirea hot.Conf.Nat. si CS in perioadele dintre sedintele
lui;stabileste cu2luni inainte de incep.an normativele de chelt.pt. elabor bugetului(ch-deplasare, ch.de reprezentare, ch
membrii CS)
Atribuţiile Preşedintelui Corpului:convoacă şi conduce şedinţele CS şi ale BP.Conduce şi coord.
dezbaterile.Prezintă anual CS, spre adoptare, proiectul de buget pt. ex. viitor;Aprobă angajarea şi efectu. chelt. în cadrul
bugetului aprobat de Conf. Naţ.Prezintă bil. ctb, spre adoptare CS şi spre aprobare Conf. Naţ.Numeşte şi revocă, cu
respectarea statelor de funcţiuni aprobate de Consil Naţ, personalul propriu al Consiliului şi stabileşte salariile,cu
aprobarea BP.Reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice, a terţilor,a organizaţiilor naţ şi internaţ, apărând prestigiul şi
indep. profesională a membrilor săi.Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de CN, CS şi BP.

BILET 29

Care sunt organelle de control ale Corpului la nivel teritorial? Atribuţii.

9
ORGANELE DE CONDUCERE sunt:Adunarea gen(ordinară şi extraord);Consiliul filialei;Biroul Perm al
filialei;Preşedintele filialei
Atributii Ad.Gen a filialei: ia cunoştinţă, dezbate şi aprobă, prin vot d., raportul Consiliului filialei pt. ex. fin. expirat
şi raportul cenzorilor as. gestiunii fin. a Consiliului filialei.Aprobă, prin vot d., BVC al filialei pt. ex.l fin. viitor şi execuţia
BVC pt. ex. fin. expirat.Ia cunoştinţă de raportul Consil. filialei priv. rezultatele analizei activităţii profesionale a experţilor
individuali şi a SC controlate, în vederea asig. bunei exercitări a profesiei de EC şi CA pe teritoriul filialei. Aprobă lista EC
individuali şi SC ce vor fi analizate în anul urm.Noul ROF: alege şi revocă preşedintele şi 2membri ai Comisiei de
Disciplină a filialei.Alege şi revocă pe mebrii CFC, preşed. şi membrii comisiei de cenzori. Propune, dintre membrii săi,
candidaţii pt.CS.Adoptă lista membrilor de onoare ai filialei.Stabileşte măs. necesare pt. îndepl altor atrib.din acte
normative sau hot. ale CS.
Atribuţiile Consiliului filialei: Supravegherea modului de exercit a profesiei în raza filialei.Asigurarea apărării
interese filialei şi admin. bunurilor ei.Prevenirea şi concilierea tuturor contestaţiilor sau conflictelor profesionale.Hotărăşte
priv.la înscrierea în Tabloul Corpului sau asupra modificărilor lui,cf. precizărilor Consiliului Super.Urmăreşte încas
cotizaţiilor profesionale datorate de membrii filialei, în condiţiile Regulament.Sesizează CS cu propuneri şi sugestii priv.
exercitarea profesiei.Sesizarea Comisiei de Disciplină a filialei sau a altor filiale despre abaterile profesionale ale
memebrilor Corp.Efectu.sau autorizarea pe întreg teritoriul filialei a tuturor formelor de publicitate colectivă, considerate
utile interesului profesiei cf. HCS.Pronunţă radierea din Tablou, în cazurile din Regulament,şi încetarea provizorie de a
mai face parte din Corp, la cerere.Analizează şi adoptă proiectul de buget al filialei,cf.normelor CS.Îndeplineşte alte
atribuţii prevăzute de lege, Regulament, de hot. şi deciziile organelor de conducere ale Corpului.
Atribuţiile Preşedintelui filialei: Convoacă Consiliul filialei şi conduce dezbaterile lui.Reprezintă Consiliul fili., pe
lângă CS şi la membrii Corpului. Reprezintă Corpul în faţa reprezentanţilor autorităţilor publice şi ai colectivităţilor
diverse din cuprinsul teritoriului filialei sale, pe baza împuternicirilor stabilite de CS.Angajează cheltuielile în cadrul
bugetului aprobat.Face propuneri de angajare a salariaţilor din structurile executive ale fil. şi de stabilire a salariilor lor, în
limitele statului de funcţii aprobat. Propunerile se înaintează preşedintelui CS pt. aprobare.Poate accepta sponsorizări şi
donaţii acordate filialei, în lim. stabilite de CS şi în cond. legii.Organizează alegerile în consiliile Corpului.Supune, spre
aprobare, Ad.Gen. execuţia BVC pe anul expirat. După aprobare, transmite CS un exemplar al balanţei de verif. şi al ct.
de execuţie a BVC.Arbitrează litigii dintre membrii fil. şi clienţii ei,când cei din urmă acceptă acest arbitraj.Supune
Ad.Gen. anuale propunerile pt. acord.de distincţii onorifice, cf. procedurii.Răspunde solidar cu Consiliul filialei de încas.
cotiz. profesionale datorate de membrii.Îndeplineşte alte atribuţii cf. legii, Regulament, hotărâri, decizii ale organizaţiilor de
conduc. ale fil. şi Corpului.
Secretarul General al Corpului Execută hot. şi deciziile priv. activ. compartim. administrativ.Pregăteşte, analiz şi
ctrl proiectele de buget ale filialelor, elabor. proiectul de buget al Corpului, care, după însuşire de către BP, prin
preşedintele BP, le prezintă CS pt. adoptare, cu cel puţin 1 lună înainte de încep. ex. fin.Asigură execuţia BVC,
prezentând info. periodice BP,asigură şi răsp. de org. şi ţinerea ctb. la nivel central şi teritorial,cf. legii.Asigură execut.
tuturor lucrărilor admin. şi de secretariat pt. Conf Nat., CS, secţiunile şi comisiile Corpului.Organiz. şi asigură evid.
centralizată a EC şi CA înscrişi în Tabloul Corpului de către filiale.Asigură publicarea anuală în MOf al Rom. Tabloul
Corpului (TC).Organiz. şi urm. publicitatea priv. exercit. profesiei de EC şi CA, în interesul profesiei membrilor Corpului;
propune Comisiei de disciplină pe cei care se fac vinovaţi de încălcarea regulilor priv. publicit.Asigură publicarea în revista
Corpului a bil. Ctb. şi a ct. de gestiune anual, după aprobarea lor de Conf.Nat.Asigură cond. materiale pt. desfăş. Activit.
CS, a membrilor şi organelor subordonate.Propune preşedintelui BP, anual, o dată cu proiectul de buget, schema de
funcţiuni şi salarizare a sectoarelor admin. şi a salariaţilor din subordine.Particirpă fără drept de vot, la şedinţele BP luând
cunoştinţă de deciziile adoptate.
Atribuţiile Secretarului filialei (directorului executiv) Execută hot. Consil. filialei.Elabor. proiectul de buget al
filialei.Asig. execuţia BVC aprobat.Asig. exec. tuturor lucrărilor admin.+secretariat ale filialei. Organiz. şi asig. evidenţa EC
şi CA în Tabloul existent la filială.Asig. ţinerea ctb.filialei, cf. legii.Propune anual Consiliului fil. schema de funcţiuni şi
salariz. a personal necesar,apoi e supusă aprobării CS.Participă, fără dr.de vot, la şedinţele BP al filialei, luând la
cunoştinţă deciziile adoptate.Îndeplin. şi alte atribuţii din acte normative şi hot., deciziile organelor de conducere ale filialei
şi Corpului.

BILET 30

Care sunt sursele de finanţare ale Corpului?

Sursele de finantare ale CECCAR:


- taxe de inscriere la examenul de expert contabil si, respectiv, de contabil autorizat;
- taxa de inscriere in Tabloul Corpului;
- cotizatii anuale asupra veniturilor realizate de catre membrii Corpului care isi exercita profesia individual
sau de catre societati comerciale recunoscute de Corp;
- donatii, incasari din vanzarea publicatiilor proprii si alte venituri.

BILET 31

Modul de organizare şi constituire al comisiilor de disciplină.

RĂSPUNS:
Comisile de disciplină (CD):
1. Comisia superioară de disciplină – de pe lângă CS al Corpului este o comisie de sancţionare în materie
disciplinară pentru abateri de la conduita etică şi profesională a membrilor CS al Corpului.
2. Comisia de disciplină a filialei

10
• Comisiile veghează la respectarea codului etic şi a regulamentelor şi normelor corpului;
• Sancţiunile se aplică în funcţie de abaterile disciplinare, de gravitatea încălcării şi urmările acesteia,
precum şi de persoana în cauză.

Competenţele Comisiei Superioare de disciplină

a. analizează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională ale membrilor CS şi ai CF,
făcând propuneri de sancţionare a acestora – CN hotărăşte.
b. Soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională a preşedinţilor CS şi CF,
precum şi a profesioniştilor străini care au dobândit dreptul de a exercita profesia de EC şi CA în România şi aplică după
caz, prevederile art. 16 OG 65/1995 cu modificările ulterioare:
- mustrare;
- avertisment scris;
- suspendarea dreptului de a exercita profesia de EC şi CA pe o perioadă de timp de la 3 luni la
un an;
- interzicerea dreptului de a exercita profesia de EC şi CA. Abaterile în funcţie de care se aplică
sancţiunile disciplinare se stabilesc de ROF.
c. Rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de comisiile de disciplină ale
filialelor.
d. Aplică sancţiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de EC şi CA membrilor Corpului care au săvârşit
abateri grave prevăzute în regulament.
CONSTITUIRE

• 5 membrii titulari
• 5 supleanţi
• Preşedinte
• 2 membri EC aleşi de CN dintre membrii CECCAR
• 2 membri desemnaţi de MF. La fel supleanţii. Mandat 4 ani.

Comisia de disciplină a filialei are următoarele competenţe:

• Sancţionează abaterile disciplinare săvârşite de EC, CA, membri ai filialei,cu domiciliul în raza teritorială
a acesteia, chiar dacă abaterile au fost săvârşite în raza teritorială a altei filiale.
• Înştiinţează preşedintele CF şi pe reprezentantul MF despre reclamaţiile primite (excepţie reclamaţiile
îndreptate împotriva membrilor BP ale filialelor sau ale profesioniştilor şi societăţilor străine care se adresează
Comisiei superioare de Disciplină.

CONSTITUIRE
• 5 membri titulari
• 5 supleanţi
• 1 preşedinte plus 2 membri aleşi dintre membrii filialei EC care se bucură de autoritate
• 2 membrii supleanţi desemnaţi de MF
• Mandatul 4 ani

Abaterea Sancţiunea
(învinuirea)
a. Neplata cotizaţiei şi a celorlalte obligaţii la • suspendarea dreptului de exercitare
termenele prevăzute de Regulament în cursul unui an până la data plăţii 8nu mai puţin de 3 luni şi
calendaristic. nu mai mult de un an).
b. Condamnarea definitivă pentru săvârşirea
unei fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul • Interdicţia dreptului de exercitare a
de gestiune şi de administrare a societăţii. profesiei.
c. Încălcarea cu intenţie, prin acţiune sau
omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea
profesiei, elaborate de Corp, dacă fapta a avut ca
urmare producerea unui prejudiciu moral sau amterial. • Interdicţia dreptului de exercitare a
d. Practicarea profesiei fără viză anuală, pentru profesiei.
exercitrea profesiei legal acordată.

*Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei.

BILET 32
11
Funcţionarea comisiilor de disciplină.

Comisia de disciplina lucrează în plenul său. Cea superioară rezolvă contestaţiile făcute împotriva hotărârilor
Comisiilor de disciplină ale filialelor. Termenul de contestare este de 30 de zile, iar raportul dispune de cel mult 30 de zile
pentru a pregăti un raportul şi pentru a-l susţine în faţa Comisiei superioare.
Comisia superioară de disciplină întocmeşte o culegere cu toate soluţiile proprii pronunţate, cât şi cu cele
pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor, publicându-le anual în revista Corpului. Comisia de disciplină a filialei
judecă potrivit Regulamentului comisiilor de disciplină.
BILET 33

Care este rolul şi locul reprezentantului Ministerului Finanţelor Publice în cadrul profesiei contabile?

Este persoana desemnată de autoritatea publică, pe lângă CS al Corpului şi al filialei. Nu este un spervizor, este
un partener în profesie, cu toate că sesizează MFP ori de câte ori hotărârile şi măsurile adoptate de Corp contravin
reglementărilor legale şi trimite, spre ştiinţă, B.P. o copie a sesizării.

BILET 34

Care sunt atribuţiile reprezentantului Ministerului Finanţelor Publice pe lângă organele de conducere ale
Corpului?

Pe lângă Cosiliul Superior Pe lângă Consiliul filialei


• participă, fără drept de vot, la lucrările CN, la • participă, fără drept de vot, la lucrările AG, CF, BP
şedinţele CS şi ale BP şi ale CSD. şi CD.
• Primeşte materiale şi convocatorul cu 7 zile • Primeşte materialele cu 7 zile înainte însoţite de
înainte. convocator.
• Este înştiinţat de către secretarul CSD despre • Sesizează BP al CS al C cu privire la aprobarea
toate contestaţiile primite de această comisie. sau refuzul de înscriere în TC de către CF pe care le
• Sesizează MF ori de câte ori hotărârile şi măsurile consideră nelegale
adoptate de Corp contravin reglementărilor legale şi • Sesizează CSD cu privire la hotărârile CD a filialei
trimite BP, spre ştiinţă, o copie după sesizare. pe care le consideră nelegale.
• Sesizează reprezentantul MF de pe lângă CS
asupra hotărârilor şi măsurilor CF care contravin
reglementărilor legale.

BILET 35

Care sunt principalele fapte ce constituie abatere disciplinara a unui membru al Corpului?

- Comportament necuviincios fata de membrii Corpului, de reprezentantul MF sau de alti participanti la reuniunile de lucru
ale organelor de conducere si control ale Corpului.
- Absenta nemotivata de la intrunirea AG a filialei sau de la CN.
- Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etica si profesionala a EC si CA din romania referitoare la
publicitate.
- Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare profesionala, reglementate prin normele emise de
Corp.
- Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost
inscrisa calitatea profesionala a celui care il incheie: EC , CA.
- Nerespectarea obligatiilor de pastrare a sercertului profesional.
- Nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor in scopul sustragerii de la plata cotizatiei stabilite de Regulament.
- Fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care apartine, fisa pentru persoane fizice sau
juridice; pentru persoanele juridice raspunderea incuba presedintelui consiliul de administratie, sau administratorului dupa
caz.
- Incalcarea dispozitiilor privind exercitarea profesiei si raspunderea disciplinara, administrativa, civila sau penala, potrivit
legii si Regulamentului (art.98). este interzisa efectuarea de lucrari pentru entitatile unde sunt salariati, sau sunt rude, sau
afini pana la gradul IV cu administratorii, sau salariati in afara Corpului, sau activitate comerciala.
- Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitatea profesionala.
- Declaratiile neconforme realitatii, in relatiile cu Corpul sau cu tertii, cu producerea de consecinte juridice, precum si orice
alte incalcari ale conduitei etice si profesionale.

BILET 36

Principii generale in alegerea organelor de conducere ale Corpului

LA NIVEL CENTRAL
Conferinta Nationala alege CS dintre membri activi ai Corpului.
- ½ la 2 ani pentru continuitate.

12
- EC si CA dintre cei mai buni cu 2/3 din numarul voturilor exprimate.
- Presedintele ales de CN este si Presedintele BP.
BP ales de CS din 1 Presedinte, Vicepresedinti alesi prin vot secret dintre membri CS (2/3 din 3 ai CS).
Cenzorii, pe termen de 4 ani, alesi de CN ordinara (vot deschis). Membrii nu fac parte din CS.
- 2 EC
- 1 CA
- numai 2 mandate consecutive
Sub conducerea biroului permanent functioneaza:
-sectiuni
-comisii
-departamente
-secretarul general pentru a fi alesi in Consiliile Corpului (Superior si ale filialelor) candidatii trebuie sa fie eligibili
(adica au drept de vot in AG ale filialelor si sunt la zi cu plata cotizatiilor profesionale).
Nu pot fi alegatori si nu pot participa la alegerea membrilor CS si ai CF:
- daca nu sunt la zi cu plata cotizatiilor profesionale;
- societati romane sau straine recunoscute de Corp;
- membri de onoare ai Corpului;
- Profesionistii, cetateni straini, persoane fizice care au primit autorizarea de a exercita profesia de EC sau CA in
Romania;
- Sunt salariatii unor institutii;
Cei care doresc sa candideze pot face declaratii de candidatura pentru un loc de titular sau de supleant pentru
EC sau CA.

BILET 37

Cum se face alegerea in Consiliul Superior al Corpului?

Prin vot secret, pentru o perioada de 4 ani, cu reinnoirea bienala a jumatate din membrii alesi.
* Presedintele CS este ales de CN, iar al filialei de AG.
* Realegerea, dupa o perioada egala cu cea in care a detinut functia respectiva (presedinte care a detinut functia
4 ani sau 8 ani, poate depune candidatura dupa 4, respectiv 8 ani de la incetarea functiei).
Declaratiile de candidatura cuprind:
1. Numele, prenumele, adresa candidatului.
2. Categoria profesionala EC/CA.
3. Modul de exercitare a profesiei.
4. Functiile detinute anterior in cadrul Corpului si perioada respectiva.
5. Functia pentru care candideaza: membru al unui Consiliu al Corpuzlui, BP al CS sau al CF.
6. Obiectivele si strategia pe care si le propune candidatul daca va fi ales.
7. Declaratie pe proprie raspundere, in sensul ca indeplineste cerintele de eligibilitate din regulament.

BILET 38

Cum sunt organizate si conduse sedintele organelor de conducere ale Corpului?

Presedintele Consiliului convoaca si conduce sedinetele Consiliului. Deliberarile au caracter strict secret, dar
hotararile sunt date publicitatii in Revista Corpului. Sedinte1/semestru. Biroul Permanent se intruneste lunar sub
conducerea presedintelui.
Sedintele de lucru ale Consiliului si Biroului Permanent sunt legal constituite numai in conditiile asigurarii
prezentei majoritatii membrilor acestora.
Se delibereaza numai asupra problemelor inscrise in ordinea de zi, comunicata cu cel putin 10 zile inainte (sunt
si exceptii).
Presedintele conduce deliberarile, neputand refuza cuvantul unui participant.
Presedintele atentioneaza vorbitorul fara a fi obtinut cuvantul sau pe cel care depaseste timpul acordat sau pe
cel care nu se limiteaza la problema in curs.
Presedintele cheama la ordine pe cel care profeseaza atacuri la persoana sau provoaca dezordine.
Durata expozeului fiecarui participant este de 10 minute (exceptie: presedintele, raportorii, presedintii sectiunilor
si reprezentantul MF).
Presedintele suspenda sedinta dupa consultarea adunarii sau la cererea majoritatii participantilor.
Votul:
• nesecret – numararea de catre secretarul de sedinta si comunicat de presedinte;
• secret – ori de cate ori este necesar si anume:
-in cazul suspendarii sedintei;
-o numire;
-alte cazuri cand votul este cerut de majoritatea membrilor prezenti.
Deliberarile au caracter strict secret. Hotararile se fac publice.

BILET 39

13
Ce este etica profesionala?

ETICA= stiinta care se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiei umane din perspectiva principiilor morale
si rolul lor in viata sociala; totalitatea normelor de conduita morala, corespunzatoare unui domeniu, unei activitati sau unei
colectivitati.
ETICA este straina dictaturii si centralismului; ea este specifica democratiei, deoarece democratia presupune
dereglementare, locul legilor fiind luat de principii etice, astfel se poate aluneca spre anarhie si dezordine.

BILET 40

Ce este acela un cabinet professional?

Membrii Corpului îşi exercită profesia cu titlu independent, individual în cadrul propriilor cabinete sau sunt salariaţi fie la o
societate de profil, fie la alte unităţi patrimoniale.
Cabinetul este forma organizatorică unde experţii contabili îşi desfăşoară activitatea, potrivit Normelor şi
regulamentelor privitoare la profesia contabilă.
Cabinetul poate fi constituit dintr-un practician individual, o asociaţie sau o societate de profesionişti.

PROFESIONIST CONTABIL
LIBER PROFESIONIŞTI ANGAJAŢI
Exercită cu titlu liberal profesia În industrie, construcţii,
transporturi, instituţii publice,
învăţământ
Poate profesa într-un cabinet Nu poate profesa într-un cabinet

BILET 41

Ce sunt serviciile profesionale?

Orice serviciu care cere aptitudini contabile înrudite, prestat de un contabil profesionist:
• Servicii de contabilitate
• Audit
• Fiscalitate
• Consultanţă managerială
• Management financiar
Serviciu:
- o muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva, dar potrivit normelor şi regulilor profesiei prestatorului;
- îndeplinirea unei îndatoriri faţă de cineva.

BILET 42

Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?

Caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile sunt:


- deţinerea unei competenţe intelectuale specifice, obţinută prin formare şi învăţământ;
- respectarea de către membri a unui ansamblu de valori şi de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire
cele care se referă la obiectivitate
- recunoaşterea unei datorii vizavi de public, în ansamblu.
Uneori datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor şi de public, poate
fi în contradicţie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligaţiile lor de loialitate, vizavi de angajator.
Ţinând seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale naţionale să definească reguli
de etică pentru membrii lor, încât să garanteze o calitate optimă a serviciilor şi să păstreze încrederea publicului în
profesie.
Profesia contabilă liberală este bazată pe moralitate ireproşabilă, pe independenţă, pe ştiinţă în profesie, pe
competenţă.

BILET 43

Cine elaborează şi aprobă Codul etic naţional al profesioniştilor contabili?

Elaborarea Codului etic:


La nivelul IFAC :
- aprobarea o dă Consiliul IFAC
- comitetele de lucru permanente care emit: SIC (IAS), Norme internaţionale pentru practica Auditului, Principiile
internaţionale în domeniul Educaţiei, Principiile de etică profesională – Deontologie. În 1998 IFAC avea 128 membri, cu 2
milioane de profesionişti, reprezentând 91 de ţări. În 1998 a aprobat Codul internaţional al Eticii Profesiei Contabile care
stabileşte: norme de conduită şi principii fundamentale ce trebuie respectate de toţi profesioniştii contabili, în vederea
realizării obiectivelor comune.

14
La nivelul unei ţări:
Organismele profesionale IFAC din fiecare ţară au şi responsabilitatea introducerii şi îmbunătăţirii cerinţelor eticii
detaliate.
În România:
- CECCAR ca membru IFAC, în 1995 a elaborat Codul privind conduita etică şi profesională a EC şi CA
- Comisia pentru elaborarea normelor profesionale
- Comisia pentru urmărirea aplicării normelor profesionale
- Conferinţa Naţională a CECCAR aprobă Codul privind conduita etică şi profesională a EC şi CA
- CS asigură elaborarea şi completarea Codului privind conduita etică şi profesională a EC şi CA.
BILET 44

Ce semnificaţie are “interesul general” sau “interesul public”?

Profesia contabilă se distinge prin acceptarea responsabilităţii sale vizavi de public.


Public înseamnă:
• Clienţi
• Guvern
• Investitori
• Angajatori
• Oameni de afaceri
• Comunităţi financiare
• Donatori de fonduri
• Orice persoană
Acest public dă încredere în obiectivitatea şi integritatea profesioniştilor contabili, pentru buna funcţionare a
economiei.
Această încredere acordată de public impune profesiei contabile o responsabilitate în materie de interes general.
Interesul general semnifică deci satisfacţia colectivă a persoanelor şi instituţiilor pentru care lucrează
profesioniştii contabili.
Păstrarea acestui statut privilegiat al profesioniştilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii
care să justifice încrederea publicului.
Interesul public este bunăstarea colectivă a comunităţii şi a instituţiilor deservite de contabilul profesionist.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:
• auditorii independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi eficienţei situaţiilor financiare ca suport parţial pentru
împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital;
• responsabilii financiari (directorii economici) cu atribuţii în diverse domenii de management financiar contribuie la
utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor organizaţiei;
• auditorii interni furnizează asigurarea în legătură cu un sistem de control intern corect, care sporeşte încrederea în
informaţiile financiare externe ale patronului;
• experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi eficienţei, precum şi la aplicarea corectă a sistemului de impozitare;
• consilierii de gestiune şi consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de interesul public în susţinerea luării
deciziilor manageriale corecte.
Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Comunitatea,
Publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiară şi o raportare corectă, pentru un
management financiar eficient şi sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite.

BILET 45

În ce constă interesul general pentru:

• auditorii independenţi
• responsabilii financiari
• auditorii interni
• consilierii fiscali
• consilierii de gestiune

Interesul pubşic este bunăstarea colectivă a comunităţii şi a instituţiilor deservite de contabilul profesionist.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:
• auditorii independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi eficienţei situaţiilor financiare ca suport parţial
pentru împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital;
• responsabilii financiari (directorii economici) cu atribuţii în diverse domenii de management financiar
contribuie la utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor organizaţiei;
• auditorii interni furnizează asigurarea în legătură cu un sistem de control intern corect, care sporeşte
încrederea în informaţiile financiare externe ale patronului;
• experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi eficienţei, precum şi la aplicarea corectă a sistemului
de impozitare;
• consilierii de gestiune şi consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de interesul public în
susţinerea luării deciziilor manageriale corecte.
Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Comunitatea,

15
Publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiară şi o raportare corectă, pentru un management
financiar eficient şi sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite.

BILET 46

Cum se explică rolul social al profesioniştilor contabili?

Profesioniştii contabili joacă un rol social important; atitudinea şi comportamentul acestora în legătură cu
serviciile prestate au repercursiuni asupra prosperităţii economice a colectivităţii şi a întregii ţări.
Investitorii, donatorii de fonduri, angajatori şi alte sectoare din lumea afacerilor, cât şi guvernul şi publicul, în
sens larg, trebuie să aibă încredere în capacitatea acestora de a pune în funcţiune sisteme riguroase de gestiune şi
informare, capabile să asigure o gestiune financiară eficientă şi de a oferi sfaturi avizate asupra unui mare număr de
probleme, asupra gestiunii afacerilor, sau de ordin fiscal.
Pentru înţelegerea rolului social, se poate admite că bilanţuri parazitate la profiturile ce trebuie fiscalizate, ca
urmare a unor servicii contabile necorespunzătoare, pot conduce Adminstraţia la concluzia stabilirii unor noi impozite şi
taxe în sarcina contribuabililor.

BILET 47

Explicaţi relaţia dintre etică şi calitate în profesia contabilă.

Profesioniştii contabili nu-şi pot păstra statutul lor privilegiat decât oferind servicii potrivit unor criterii care să
justifice încrederea publicului.
Este în interesul profesiei contabile la scară mondială să informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesioniştii
contabili că prestaţiile acestora sunt de calitate optimă şi satisfac regulile de etică impuse de acest statut privilegiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc înaltul nivel profesional, înaltul nivel de performanţă, satisfacerea
interesului general.
Etica profesională presupune atât protecţia fiecărui profesionist, cât şi a terţilor. Protecţia publicului: prin calitatea
şi fiabilitatea prestaţiilor, iar pentru membri CECCAR, printr-o sănătoasă şi liberă concurenţă.
Calitatea lucrărilor presupune:
• Abţinerea de la lucrări inutile doar din dorinţa de a câştiga;
• Selectarea lucrărilor pentru colaboratori;
• Programarea lucrărilor;
• Studierea în folosul clienţilor a posibilităţilor legale de evitare a unor plăţi nedatorate;
• Conştiinciozitatea şi integritatea cu care lucrările sunt abordate;
• Calitatea şi conţinutul raportului;
• Păstrarea secretului profesional.

BILET 48

Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectului profesiei contabile (satisfacerea exigenţelor
publicului)?

Pentru realizarea obiectivului profesiei contabile, adică satisfacerea exigenţelor publicului, se impun patru
imperative fundamentale:
• Credibilitatea – publicul are nevoie de informaţii credibile;
• Profesionalism - profesiunea contabilă are nevoie de persoane recunoscute de cleinţi, angajatori şi
terşi interesaţi ca profesionişti în domeniu;
• Calitatea serviciilor – toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie să satisfacă criterii
precise de apreciere;
• Încredere – utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie să fie asiguraţi că aceste servicii sunt
subordonate unui ansamblu de reguli de etică profesională.

BILET 49

Care sunt principiile fundamentale care trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile?

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE SUNT:


• INTEGRITATE – drept, sincer, cinstit;
• OBIECTIVITATE – corect, fără idei preconcepute;
• COMPETENŢĂ PROFESIONALĂ – lucrări efectuate cu grijă şi sârguinţă, păstrarea la zi a nivelului de
cunoştinţe profesionale;
• CONFIDENŢIALITATE – păstrarea secretului profesional;
• PROFESIONALISM – comportament corespunzător exigenţelor profesiei contabile;
• RESPECTAREA NORMELOR TEHNICE ŞI PROFESIONALE – executarea lucrărilor conform normelor
tehnice şi profesionale aplicabile, urmând concomitent satisfacerea cerinţelor clientului sau angajatorului şi dacă
sunt compatibile cu exigenţele integrităţii, obiectivităţii şi independenţei.
16
BILET 50

Ce înţelegeţi prin integritate în profesia contabilă?

Integritatea, unul dintre pricipiile da baza ale profesiei contabile, implica nu numai onestitate pur si simplu, dar si
abordarea ei in mod corect si veridic.
Un profesionist contabil trebuie sa fie sincer si corect in realizarea serviciilor profesionale.
Observarea fizică-mijlocul cel mai eficace de verificare a existenţei unui activ.
Observarea fizică este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenţei unui activ, însă ea nu aduce decât o
parte din elementele probante necesare şi anume numai existenţa bunului respectiv;
Acţiunile întreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea că:
- întreprinderea a prevăzut mijloace corespunzătoare care permit recenzarea activelor în condiţii de fiabilitate.
Această fază a intervenţiei constă în studierea procedurilor de inventariere şi se situează deci anterior inventarierii
propriu-zise;
- aceste mijloace sunt puse în aplicare în mod satisfăcător. Această fază constă în verificarea faptului că
persoanele însărcinate cu inventarierea aplică în mod corect procedurile şi se situează în timpul inventarierii popriu-zise;
- - lucrările de inventariere au fost corect exploatate (valorificate). Această fază constă în a controla dacă
cantităţile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor şi se situează deci după inventarierea propriu-zisă.

BILET 51

Ce înţelegeţi prin obiectivitate în profesia contabilă?

Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial si nu trebuie sa admita prejudecati
sau abateri, conflicte de interese sau influentarea sa de catre altii in privinta incalcarii obiectivitatii.
Principiul obiectivitatii impune obligativitatea ca toti profesionistii contabili sa fie corecti, onesti si sa nu aiba
conflicte de interese.
Confirmarea directă (sau externa) – procedura de control al conturilor.
Este o procedură care constă în a cere unui terţ având legături de afaceri cu întreprinderea verificată, să
confirme direct auditorului informaţiile privind existenţa operaţiilor, a soldurilor etc.
Auditorul are latitudinea de a determina condiţiile şi întinderea acestei proceduri şi o poate demara cu acordul conducerii
întreprinderii.
Principalele cazuri în care auditorul are obligaţia să procedeze la folosirea tehnicii confirmării externe sunt:
- confirmarea unor cauze în baza cărora s-au realizat unele tranzacţii;
- confirmarea de către bănci a soldurilor conturilor şi alte informaţii considerate necesare;
- confirmarea conturilor de clienţi şi debitori;
- confirmarea stocurilor în depozite vamale, în consignaţie şi alte stocuri la terţi;
- confirmarea valorilor mobiliare cumpărate prin intermediari financiari;
- împrumuturi de la terţi;
- confirmarea soldurilor costurilor de furnizori şi creditori.
Confirmarea poate să fie pozitivă, atunci când terţul solicitat îşi exprimă acordul asupra informaţiei primită sau furnizează
chiar el informaţia, sau negativă, atunci când terţului solicitat i se cere i nu răspundă decât în cazul în care nu este de
acord cu informaţia care i s-a prezentat.

BILET 52

Cum explicaţi competenţa profesională?

Competenta profesionalaProfesionistul contabil trebuie sa indeplineasca serviciile profesionale cu bunavointa,


competenta, asiduitate si are datoria permanenta de a-si mentine cunostintele profesionale si aptitudinile la nivel cerut
pentru a se asigura ca un client sau un patron este beneficiarul unui serviciu profesional competent, bazat pe ultimele
evolutii din domeniul practicii, legistaliei si tehnicii.
Competenta profesionala poate fi impartita in doua parti separate:
- dobandirea competentei profesionale cere initial sa se aiba un inalt standard de pregatire generala urmat de
instructie specifica , de practica si examinare privind teme profesionale semnificative.
- mentinerea competentei profesionale.
1.cere cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila , inclusiv reglementari importante la nivel national si
international in contabilitate, audit, precum si alte reglementari statutare si cerinte relevante.
2.un profesionist contabil trebuie sa adopte un program destinat sa garanteze un control de calitate in indeplinirea
sarcinilor lui profesionale, in conformitate cu reglementarile existente pe plan national si international.

BILET 53

În ce constă confidenţialitatea?

17
Aceasta presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor obtinute in timpul
misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le divulge fara autorizatie scrisa, in afara de cazurile cand obligatia
divulgarii este prevazuta prin lege sau norme reglementare.
Dosarul exerciţiului: conţinut, rol, structură.
Dosarul exerciţiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a căror utilitate nu depăşeşte exerciţiul controlat; el
permite asamblarea tuturor lucrărilor, de la organizarea misiunii la sinteză şi formularea raportului.
Dosarul exerciţiului este important pentru:
- buna organizare şi controlul ale misiunii;
- documentarea lucrărilor efectuate şi asigurarea că programul s-a derulat fără omisiuni;
- înlesnirea muncii în echipă şi supervizarea lucrărilor;
- justificarea opiniei emise şi redactarea raportului.
Dosarul exerciţiului este bine să fie împărţit pe secţiuni. În principiu se folosesc 10 secţiuni:
EA - „Acceptarea misiunii”
EB - „Sinteza misiunii şi rapoarte”
EC - „Orientare şi planificare”
ED - „Evaluarea riscului legat de control”
EE - „Controale substantive”
EF - „Utilizarea lucrărilor altor profesionişti”
EG - „Verificări şi informaţii specifice”
EH - „Lucrările de sfârşit de misiune”
EI - „Intervenţii cerute prin reglementări diverse”
EJ - „Controlul conturilor consolidate”

BILET 54

Ce înţelegeţi prin profesionalism?

Aceasta presupune ca profesionistul contabil nu trebuie sa faca ceva care ar aduce atingere reputatiei
profesiunii contabile sau ar putea conduce la discreditarea ei; aceasta obliga institutele membre ale IFAC ca, la
elaborarea regulilor de etica, sa prevada responsabilitati clare ale profesionistului contabil vizavi de clienti, terti,
angajatori, alti membri ai profesiei, public in general.
Dosarul permanent: conţinut, rol, structură.
Unele informaţii şi documente primite sau analizate în cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toată durata
mandatului. Clasarea lor într-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioară după aducerea sa la
zi. Dosarul permanent permite deci evitarea repetării în fiecare an a unor lucrări.
Dosarul permanent se subdivide în 7 secţiuni, astfel:
PA - „Generalităţi”
PB - „Documente privind controlul intern”
PC - „Situaţii financiare şi rapoarte privind exerciţiile precedente”
PD - „Analize permanente”
PE - „Fiscal şi social”
PF - „Juridice”
PG - „ Intervenanţi externi”

BILET 55

În ce constă respectul faţă de normele tehnice profesionale?

Un profesionist contabil trebuie să-şi îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice şi
profesionale relevante. Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grijă şi abilitate instrucţiunile clientului sau
patronului în măsura în care sunt compatibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul liber-profesioniştilor
contabili, cu independenţa (după cum se va vedea în Secţiunea 8 de mai jos). În plus, ei trebuie să se conformeze
normelor profesionale şi tehnice emise de: IFAC (de ex. Standardele Internaţionale de Audit), Consiliul pentru Standarde
Internaţionale de Contabilitate, Ministerul Economiei si Finanţelor ,C.E.C.C.A.R. şi Camera Auditorilor Financiari ,
legislaţia relevantă.
Conţinutul raportului de audit (normele IFAC).
Raportul de audit trebuie să conţină:
- relaţia contractuală de executare a misiunii de audit;
- observaţiile reieşite din diverse verificări;
- informaţiile a căror menţiune în raport este prevăzută expres de lege;
- oferirea garanţiei pentru acţionari şi terţi că im personal calificat a obţinut asigurarea că situaţiile financiare oferă
o imagine fidelă, clară şi completă poziţiei financiare, performanţelor si situaţiei financiare generale a întreprinderii;
- menţiunea că situaţiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.

BILET 56

Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili?

Cap. I. DEFINIŢII
18
CAP. II. INTRODUCERE
CAP. III. INTERESUL PUBLIC
CAP. IV. OBIECTIVELE
CAP. V. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE
CAP. VI. CODUL
PARTEA A - APLICABILĂ TUTUROR PROFESIONIŞTILOR CONTABILI
PARTEA B - APLICABILĂ LIBER PROFESIONIŞTILOR CONTABILI
PARTEA C - APLICABILĂ PROFESIONIŞTILOR CONTABILI ANGAJAŢI
Elementele de bază ale raportului de audit.
Raportul unei misiuni de audit statutar trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază:
- titlul,
- destinatarul
- paragraful introductiv,
- paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit,
- paragraful opiniei,
- semnătura,
- adresa
- data raportului.

BILET 57

Cui i se aplică prevederile de la partea A din Cod?

PARTEA A - APLICABILĂ TUTUROR PROFESIONIŞTILOR CONTABILI

Modelul raportului de audit; opinie fara rezerve.


Opinia fără rezerve semnifică faptul că după efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate exprima o opinie
„curată”, nedistorsionată de vreo rezervă sau reţinere.
Ca mod de prezentare opinia fără rezerve poate apărea în următoarea formulare:
„După părerea noastră, conturile anuale dau o imagine fidelă poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie ….
precum şi rezultatelor acestor operaţii şi fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul închis la această dată, în conformitate cu
normele internaţionale şi naţionale de contabilitate”

BILET 58

Cui i se aplică prevederile de la partea B din Cod?

PARTEA B - APLICABILĂ LIBER PROFESIONIŞTILOR CONTABILI

Modelul raportului de audit; opinie cu rezevă.


Rezervele se prezintă înaintea paragrafului de opinie, şi pot fi motivate de:
- limitarea întinderii lucrărilor;
- dezacordul cu conducerea entităţii auditate;
- alte cauze.
Modul de prezentare a unei astfel de opinii pentru prima motivaţie ar putea fi:
„Noi nu am putut asistata inventarul fizic din 31 decembrie …., căci noi am fost desemnaţi auditori ulterior acestei date.
Ţinând seama de natura documentelor contabile ale societăţii, noi am putut controla cantităţile prin alte proceduri.
După părerea noastră, cu excepţia incidenţei ajustărilor care ar fi putut fi necesare, dacă noi am fi putut efectua controlul
fizic al cantităţilor, situaţiilor financiare dau o imagine fidelă poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie ….,
cât şi contului de profit şi pierdere pentru exerciţiul încheiat la această dată şi sunt conforme cu prevederile legale şi
statutare”.

BILET 59

Cui i se aplică prevederile de la partea C din Cod?

PARTEA C - APLICABILĂ PROFESIONIŞTILOR CONTABILI ANGAJAŢI

Modelul raportului de audit : imposibilitatea exprimării unei opinii.


O astfel de opinie poate fi motivată de limitarea întinderii lucrărilor şi se poate prezenta în următorul mod:
„Noi nu am fost în măsură să asistăm la inventarul fizic, nici să procedăm la confirmarea directă a conturilor de clienţi, din
cauza limitării întinderii lucrărilor noastre, impusă de către direcţiune. Având în vedere importanţa faptelor expuse mai
sus, noi nu ne exprimăm opinia asupra conturilor anuale”.

BILET 60

Care sunt factorii de care trebuie tinut seama, atunci cind se apreciaza respectarea regulilor de etica, in ceea ce
priveste integritatea si obiectivitatea?

19
Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a fi drepţi şi oneşti în relaţiile
profesionale şi de afaceri. Integritatea implică, de asemenea, tranzacţii corecte şi juste.
Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte informaţii
când apreciază că acestea:
- conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare;
- conţin declaraţii sau informaţii eronate;
- omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.
Principiul obiectivităţii impune o obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a nu îşi compromite profesia din
cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei nedorite a unor alte persoane.
Indiferent de poziţie sau de serviciul prestat, profesioniştii contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor
profesionale şi să menţină obiectivitatea în raţionamentul profesional. În selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se
vor ocupa în mod specific, potrivit cerinţelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordată atenţie corespunzătoare
următorilor factori:
a) profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua
obiectivitatea;
b) este practic imposibil să se definească şi să se descrie toate situaţiile în care ar exista aceste posibile presiuni. În
stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor care pot ori par să afecteze obiectivitatea profesionistului contabil,
trebuie să domine un caracter rezonabil;
c) trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute părtinirea ori influenţele altora să încalce obiectivitatea;
d) profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile şi-a
însuşit principiul obiectivităţii.

BILET 61

Conflicte de interese- circumstante de care trebuie tinut seama.

Un profesionist contabil independent trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru a identifica circumstanţele în


care ar putea apărea un conflict de interese. Acest tip de circumstanţe ar putea genera ameninţări la adresa respectării
principiilor fundamentale. De exemplu, o ameninţare la adresa obiectivităţii poate apărea atunci când un profesionist
contabil independent concurează direct cu un client sau are o asociere în participaţie sau un acord similar cu un
competitor important al clientului. O ameninţare la adresa obiectivităţii sau confidenţialităţii poate fi generată şi atunci
când un profesionist contabil independent prestează servicii pentru clienţi ale căror interese sunt în conflict sau pentru
clienţi care au o dispută cu privire la aspectul sau tranzacţia în cauză
Un profesionist contabil independent trebuie să evalueze importanţa oricăror ameninţări. Evaluarea include
aprecierea, înainte de acceptarea sau continuarea relaţiei sau misiunii specifice cu un client, dacă profesionistul contabil
independent are interese de afaceri sau relaţii cu acel client sau cu o terţă parte care ar putea genera ameninţări. Dacă
există şi alte ameninţări, cu excepţia celor nesemnificative, trebuie luate în considerare şi aplicate măsurile de protecţie
necesare pentru a elimina ameninţările sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil.

BILET 62

Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un
conflict de ordin parsonal?

Când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional,
dacă politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul poate recurge la procedura următoare:
• examinarea conflictului cu superiorul direct; dacă intervenţia superiroului direct nu este suficientă şi
profesionistul decide să se adreseze eşalonului superior următor, superiroul direct trebuie notificat în acest sens.
Dacă superiroul direct este presupus implicat în conflict, profesionistul trebuie să se supună eşalonului ierarhic
cel mai ridicat;
• solicitarea avizului confidenţial al unui consilier independent sau al organismului profsional;
• dacă toate recursurile interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil, poate pentru chestiuni grave,
să demisioneze şi să trimită o scrisoare, în acest sens, conducerii entităţii care l-a angajat,
Orice profesionist contabil care ocupă un post de conducere trebuie să se asigure că, în cadrul entităţii respective,
sunt stabilite reguli în materie de rezolvare a conflictelor profesionale.

BILET 63

Care sunt cele două componente ale competenţei profesionale şi în ce constau?

Competenţa are două părţi:


a. Dobândirea care cere un înalt standard iniţial de pregătire generală, urmată de o instrucţie specifică,
de practică şi examinare în subiecte profesionale semnificative şi o perioadă de practică în doemniu.
b. Menţinerea competenţei profesionale care cere:
1. cunoaşterea continuă a evoluţiilor în profesia
contabilă, inclusiv pronunţările importante la nivel naţional şi internaţional în contabilitate, audit (şi alte reglementări);
2. adoptarea unui program desemnat să garanteze

20
un control de calitate în îndeplinirea sarcinilor profesionale, în conformitate cu pronunţările făcute pe plan naţional şi
inetrnaţional.

BILET 64

Cum explicaţi principiul confidenţialităţii?

Confidenţialitatea este strictă, în afară de cazul în care a primit o autorizaţie specială de a divulga informaţiile
sau în caz de obligaţii legale sau profesionale.
Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că persoanele angajate sub orice formă-subalterni sau colaboratori
respectă aceleaşi reguli de confidenţialitate.
Confidenţialitatea se referă numai la divulgarea informaţiilor; ea implică, de asemenea, faptul că informaţiile
primite nu sunt folosite de profesionistul contabil în beneficiul său personal sau al unui terţ.
Acest principiu nu se aplică divulgării informaţiilor care permit profesionistului contabil să îndeplinească
obligaţiile sale, stabilite prin normele profesionale.
În interesul publicului şi al profesiunii, normele profesionale trebuie să definească conceptul de confidenţialitate
şi să furnizeze o orientare asupra naturii şi întinderii obligaţiilor legate de confidenţialitate şi asupra circumstanţelor în
care divulgarea de informaţii primite în cursul exercitării unei misiuni trebuie autorizată sau cerută.
Obligaţiile de confidenţialitate sau secret profesional sunt înscrise în legislaţia fiecărei ţări.
Pentru a stabili dacă informaţiile confidenţiale pot fi divulgate, trebuie avute în vedere următoarele aspecte (cu
titlu de exemple):
a) când divulgarea este autorizată de client: dacă interesele tuturor părţilor (cu deosebire terşi) pot fi lezate;
b)când divulgarea este cerută de lege sau când există obligaţii profesionale de divulgare:
- profesionistul trebuie să facă apel la judecata sa,
pentru a determina tipul de informaţii care pot fi divulgate; trebuie să se evite situaţiile care implică fapte sau opinii
nejustificate sau nejustificabile;
- profesionistul trebuie să se asigure că persoanele care
primesc informaţiile sunt destinatarii corecţi ai unor astfel de informaţii, adică cu abilităţi să primească astfel de informaţii;
- profesionistul trebuie să stabilească dacă divulgarea şi
consecinţele acesteia implică responsabilitatea sa.
Se recomandă, în toate aceste cazuri, consultarea organismului profesional şi/sau a unui avocat.
NOTĂ: vezi şi răspunsul la întrebarea nr.54

BILET 65

Explicati comportamentul profesionistului contabil intr-o activitate de consilieri fiscali?

Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se situeze in
cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie efectuata cu competenta.
Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie conform legii.
Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia respectiva. CE FACE
SAU CE NU FACE CONTABILUL PROFESIONIST?
• nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dicolo de orice indoiala;
• sa se asigure ca cei pe care ii consilieaza sunt constienti de limitele legate de sfaturile si consultanta fiscala si nu
interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt;
• in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist responsabilitatea pentru continut revine in primul rand
clientului. Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, unui memorandum.
• Nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau contrariu din care sa se creada:
a. ar contine un fals sau o inducere in eroare;
b. ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului;
c. ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare fiscul.
• poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale.

BILET 66

Care sunt restrictiile in promovarea serviciilor de catre profesionistii contabili?

Activitatile incompatibile apar cand:


1) - un contabil profesionist nu trebuie sa se angajeze simultan in nici o afacere, ocupatie sau activitate care diminueaza
sau poate diminua integritatea, obiectivitatea, independenta sau buna reputatie a profesiei, deoarece aceste actiuni pot fi
incompatibile cu prestarea serviciilor profesionale;
2) - prestarea simultana a doua sau mai multe tipuri de servicii nu diminueaza ca atare integritatea, obiectivitatea sau
independenta (insa poate afecta calitatea);
3) - angajarea simultana in afaceri sau activitati care nu au legatura cu serviciile profesionale care au ca efect faptul ca nu
permir contabilului profesionist independent sa isi conduca practica profesionala, conform principiilor fundamentale de
etica ale profesiei contabile si fiind neconforma cu practicarea profesiei.
In ceea ce priveste promovarea serviciilor lor, profesionistii contabili nu trebuie:
* sa utilizeze mijloace care aduc atingere reputatiei profesiei,

21
* sa supraevalueze serviciile pe care ei sunt in masura sa le furnizeze, calificarile pe care le poseda sau experienta
dobandita;
* sa denigreze munca, serviciile celorlalti membri.

BILET 67

Ce este independenta in profesie?

Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi
poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.

BILET 68

Care sunt componentele independentei?

Independenta inseamna un ansamblu de reguli si mijloace prin care profesionistul demonstreaza publicului ca-si
poate indeplini misiunile intr-o maniera corecta si obiectiva.
COMPONENTELE INDEPENDENTEI
1.Independenta de spirit ( in gandire):
- stare de gandire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional fara sa fie afectata
judecata profesionala;
- ea presupune integritate si obiectivitate.
2.Independenta in aparenta:
- reprezinta capacitatea de a demonstra ca rsicurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel
incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitateaprofesionistului contabil;
- este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent.
Activitatea de expert contabil este incompatibila cu orice alta activitate curenta.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionistilor contabili cu practica liberala, cu deosebire auditorilor
statutari si tuturor persoanelor care sunt in masura de a influenta lucrarile profesionistului contabil.

BILET 69

In ce consta independenta de spirit (in gandire)?.

Independenta de spirit ( in gandire):


• stare de gandire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional fara sa fie afectata judecata profesionala;
• ea presupune integritate si obiectivitate.

BILET 70

In ce consta independenta in aparenta ?

Independenta in aparenta:
• reprezinta capacitatea de a demonstra ca rsicurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate,
astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil;
• este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent.
Activitatea de expert contabil este incompatibila cu orice alta activitate curenta.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionistilor contabili cu practica liberala, cu deosebire auditorilor statutari
si tuturor persoanelor care sunt in masura de a influenta lucrarile profesionistului contabil.

BILET 71

Enuntati amenintari si riscuri care afecteaza independenta.

1. amenintari legate de interesul propriu: Financiar: direct (dependenta de onorarii, onorarii restante, teama de a pierde
cleintul) si indirect;
2. amenintari legate de autocontrol (implicarea auditorului in alte lucrari in cadrul aceleasi firme);
3. familiarism sau incredere prea mare in client (testarea insuficienta a informatiei furnizate de client);
4. cunoasterea de multa vreme a clientului;
5. personalitatea si calitatea clientului;
6. intimidarea de catre un client prea dominant, ceea ce impune EC sa actioneze in maniera subiectiva.

BILET 72

Riscul legate de interesul propriu; explicatii.


22
Interes financiar direct sau indirect, dependenta de onorarii, dorinta de a incasa onorariile restante, teama de a
pierde clientul etc.
Interesul propriu – amenintare la adresa independentei.
Interesului propriu, se manifesta atunci când , societatea sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes
(participare) financiar din partea clientului sau daca un interes propriu al acestor cabinete ar intra in conflict cu clientul
respectiv.
Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:
1. Interesului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarisrn,
5. Actiuni de intimidare

BILET 73

Riscuri legate de autocontrol.

Implicarea expertului contabil sau a firmei sale în ţinerea contabilităţii, în decizii manageriale la client etc.

BILET 74

Riscuri legate de pledare- explicaţii.

Independenţa poate fi ameninţată dacă expertul contabil devine pledant în favoarea sau împotriva clientului său.

BILET 75

Ameninţări legate de familiarism sau încredere-explicaţii.

Riscul ca expertul contabil să fie influenţat de personalitatea şi calităţile clientului, să fie prea atent la interesele
clientului, afectarea atenţiei expertului de cunoaşterea de mult timp a tuturor problemelor cleintului, ceea ce paote
conduce la o încredere excesivă în client şi la testarea insuficientă a informaţiilor prezentate de acesta.

BILET 76

Ameninţări legate de intimidare – explicaţii.

Posibilitatea ca expertul să fie intimidat de o ameninţare sau de un client dominant şi să se teamă de


consecinţele ce decurg din acţionarea de o manieră obiectivă.

BILET 77

Independenţa şi regimul calităţii – explicaţii.

Un control de calitate pus la punct face parte din mecanismele pentru asigurarea de către experţi a cerinţelor
privind independenţa.
1. calitatea activităţii nu va fi diminuată conform onorariului diminuat.
2. Clientul nu va fi indus în eroare în legătură cu doemniul exact al servciilor.
3. Abţinerea de la lucrări inutile, efectuate numai din dorinţa de câştig.
4. Programarea lucrărilor astfel încât să asigure calitatea lucrărilor. Eficacitatea planificării.
Calitatea lucrărilor nu rezultă numai din competenţa membrilor
Corpului şi a colaboratorilor săi, ci şi din începerea şi continuarea lucrărilor cu conştiinciozitate şi integritate. În
acest sens, EC şi CA aplică:
• principiile contabilităţii;
• Normele corpului privind exercitarea profesiei şi exactitatea lucrărilor;
Răspundere privind respectarea principiului deontologic al secretului profesiei.

BILET 78

Sistemul de precauţii al expertului

Experţii trebuie să întocmească şi să menţină un sistem de precauţii care să facă parte integrantă din controlul
intern din întreaga sa firmă, din structura de conducere a firmei sale (chestionar referitor la independenţă).

23
Sistemul de precauţii trebuie să includă:
- proceduri interne scrise care tratează cerinţele,ameninţările şi riscurile la adresa independenţei;
- comunicarea activă şi în scris a cestor proceduri fiecărui profesionist şi personalului;instruirea şi controlul sistematic;
- desemnarea profesioniştilor de nivel superior ca responsabili pentru actualizarea acestor proceduri, comunicarea
acestor actualizări şi supravegherea funcţionării sistemului respectiv;
- o cerinţă de documentare a fiecărui client, dacă au existat circumstanţe sau fapte care au ameninţat independenţa
expertului şi dacă au fost observate astfel de riscuri, ce precauţii au fost luate pentru a evita, elimina sau reduce riscul
ameninţărilor la adresa independenţei;
- sanţiuni pentru încălcarea politicii în domeniul independenţei de către angajaţii firmei de expertiză contabilă.

BILET 79

Legături financiare cu clientul – forme.

Aceste legături pot afecta independenţa şi pot determina un observator imparţial, rezonabil să ajungă la
concluzia că independenţa a fost afectată. Implicarea financiară constă în:
- deţinerea unor interese financiare directe în firma clientului.
- deţinerea unor interese financiare semnificative indirecte (a fi administrator ori executor al unui administrator, dacă o
asemenea desemnare are interese financiare într-o companie client).
- deţinerea unor împrumuturi la sau de la un client sau orice funcţionar, director sau acţionar principal al unei companii
cleint.
- deţinerea unui interes financiar într-o companie mixtă cu un client sau un salariat al unui client.
- deţinerea unui interes finnaciar într-o firmă care nu-i este client, dar care are un investitor sau o relaţie de investiţii cu
clientul.
Independenţa este afectată când un contabil profesionist independnent dobândeşte direct sau indirect avantaje
financiare într-o
Companie, pentru care contabilul profesionist independent furnizează servicii care cer respectarea principiului
independenţei.
INTERES FINANCIAR
- direct – soţie, copil în întreprindere (şi alte rude);
- indirect – prin intermediari.

BILET 80

Cazuri de recuzare a unui expert contabil.

Sunt situaţii de incompatibilitate a exercitării profesiei şi a raporturilor intervenite cu clientul respectiv (liber de
orice interes, fără implicări financiare sau în activităţile clientului, fără implicări în activităţile incompatibile sau
contradictorii, fără incidenţe familiale).
Un expert contabil trebuie recuzat când:
a. în ultimii 2 ani a fost membru al Consiliului de administraţie; angajat sau a influenţat într-un fel conducerea firmei ce-i
va deveni client;
b. în ultimii 2 ani a fost asociat la firma respectivă sau asociat cu un membru al Consiliului de administraţie, în funcţie, la
acea firmă.

BILET 81

Alte servicii oferite clientului, paralel cu îndeplinirea unei misiuni de audit.

Este interzisă prestarea altor tipuri de servicii profesionale la un client la care se desfăşoară misiunea de cenzor
sau auditor. Este, de asemenea, interzisă ţinerea evidenţei contabile. Este permis numai acordarea de consultaţii legate
de înregistrările contabile.

BILET 82

Relaţiile personale şi familiale şi independenţa.

Relaţiile personale şi familiale pot prejudicia independneţa. Trebuie deci să ne asigurăm că nici o relaţie
personală sau familială nu pune în pericol independenţa profesionistului în îndeplinirea misiunii sale.
Este imposibil de codificat în mod precis regulile conform cărora o relaţie personală sau familială între un
profesionist liberal şi un client este acceptabilă (prin client îneţlegându-se proprietarul întreprinderii, acţionari principali,
directori generali, directori financiari, adminsitrator sau posturi echivalente)
Institutele membre ale IFAC trebuie să-şi informeze membrii de tipul de situaţii susceptibile de a-i expune la
presiuni.
De exemplu, astfel de presiuni pot apărea atunci când liber profesionistul are interese financiare comune cu un
cadru sau angajat al clientului, sau când deţin împreună interese semnificative într-o societate în participaţiune cu un
client.

24
BILET 83

Onorariile şi independenţa.

Când onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care aparţine acest cleint, reprezintă o parte
importantă din onorariile brute totale ale proprietarului contabil liberal sau ale cabinetului în ansamblu, dependenţa faţă de
acest client sau grup trebuie examinată cu atenţie, căci independenţa poate fi pusă în cauză.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli şi furnizează instrucţiuni membrilor lor referitoare la acest
subiect; acestea trebuie să fie în concordanţă cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situaţia economică a
fiecărei ţări.
Serviciile profesionale nu trebuie să fie propuse sau efectuate unui client pe bază de acorduri sau contracte
conform cărora facturarea onorariilor este condiţionate de importanţa problemelor descoperite sau de rezultatele acestor
servciii.
În şările în care facturarea onorariilor condiţionată de rezultat este autorizată de legislaţia sau de normele
organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenţa nu este obligatorie.
Onorariile fixate de tribula sau de altă autoritate publică nu sutn considerate ca intrând în această categorie.
Dimpotrivă, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrând în această categorie.

BILET 84

Bunuri sau servcii primite şi independenţa.

Acceptarea de bunuri şi servicii de la un client, precum şi acceptarea unei ospitalităţi execesive pot constitui o
ameninţare a independenţei. Se interzice primirea de bunuri şi servicii de către profesionistul contabil, de către soţiile lor
sau de către copii aflaţi în întreţinere.

BILET 85

Proprietatea capitalului într-o firmă profesională.

Într-o firmă profesională, capitalul trebuie deţinut de profesionişti contabili în proporţie de 100%. Legislaţia
românească şi europeană prevede obligatoriu ca cel puţin 51% din capital să fie deţinut de către membrii organismului
profesional.
Toţi participanţii la capitalul firmei de contabilitate trebuie să fie în măsură să influenţeze profesionistul contabil în
prestarea serviciilor profesionale.

BILET 86

Rotaţia personalului într-o misiune de audit.

Afectarea unui asociat al cabinetului pentru o lungă perioadă de timp, într-o misiune de audit la un client, poate
pune în pericol independenţa.
Afectarea prelungită a aceleaşi persoane la un client conduce la o relaţie strânsă cu acesta care poate fi
interpretată ca u pericol pentru obiectivitatea şi independenţa persoanei respective. Se pune şi problema controlului de
calitate, în măsura în care profesionistul contabil, cunoscând bine întreprinderea, paote afecta o încredere excesivă
acestei cunoaşteri în timpul realizării procedurilor de audit şi formării unei judecăţi asupra problememlor de audit
importante.
Rotaţia trebuie efectuată cu personal având aceeaşi experienţă şi trebuie planificată.
Dacă rotaţia este imposibilă, în cadrul cabinetelor mici, trebuie găsite soluţii alternative, cum ar fi încheierea unui
acord permanent de consultanţă cu un alte profesionist liberal sau consultarea serviciilor de specialitate ale organismului
profesional.

BILET 87

Competenţa profesională şi responsabilitatea când se utilizează lucrările unui alt expert.

Liber profesioniştii contabili trebuie să evite să presteze servicii profesionale fără o competenţă adecvată, în
afară de cazul că beneficiează de sfaturi avizate şi de o asistenţă care să le permită să presteze servicii de calitate.
Dacă un profesionist contabil nu posedă competenţele necesare într-un domeniu specific în cadrul misiunii sale,
acesta poate solicita sfaturi tehnice de la speciliaşti (alţi profesionişti contabili, avocaţi, ingineri, geologi sau alţi experţi). În
acest caz, deşi profesionistul contabil se sprijină pe competenţelel tehnice ale specialistului consultant, acesta din urmă
nu cunoaşte în mod necesar regulile de etică ale profesiunii.
Întrucât profesionistului contabil îi revine, ultimul, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie să se
asigure că regulile de etică au fost respectate de către expertul consultant. El trebuie să se asigure ce expertul consultant
este la curent cu regulile de etică, mai ales principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplică la orice
misiune la care participă aceşti experţi.
Această asigurare se poate obţine:
25
- fie cerând experţilor respectivi să citească regulile de etică;
- fie cerând experţilor o confirmare scrisă asupra bunei înţelegeri a regulilor de etică;
- fie dând sfaturi dacă apar conflicte potenţiale.
Când profesionistul contabil nu are asigurarea că regulile de etică sunt cunoscute şi respectate, el trebuie să
refuze încredinţarea misiunii sau să o întrerupă (dacă a începul).

BILET 88

Criterii de stabilire a onorariilor.

Onorariile facturate trebuie să reflecte în mod fidel valoarea serviciilor prestate, ţinând seama de următoarele
elemente:
1. competenţa şi cunoştinţele obţinute pentru tipul de serviciu prestat;
2. nivelul de instruire şi experienţa persoanei care participă la lucrare;
3. timpul afectat de fiecare persoană efectuării lucrării;
4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculează în funcţie de tarifele orare sau zilnice în vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la
nivelul fiecărei firme, fiecărui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie să propună servicii profesionale pentru onorarii subestimate.
Când se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie să se asigure că nu este sacrificată
calitatea şi că se respectă normele organismului internaţional cu privire la calitate.
Cheltuielile şi diversele rambursări deplasări de exemplu se înregiszrează distinct.
Perceperea de comisioane sau plata de către un profesionist, este strict interzisă.
Criteriile de care se ţine seama în stabilirea onorariilor sunt:
a. competenţa şi cunoştinţele necesare serviciului prestat;
b. nivelul de formare, instruire şi experienţă a persoanei participante la misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile şi gradul de responsabilitate a misiunii.

BILET 89

Activităţi incompatibile cu exercitarea profesiei libere/liberale.

a. nu trebuie să exercite în paralel activităţi care afectează sau sunt susceptibile de a afecta
integritatea, obiectivitatea, indpendenţa, buna reputaţie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei
liberale.
b. Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu orice activitate salariată în afara Corpului sau
orice activitate comercială (v. L127 referitoare la activitatea de cenzorat).
c. În unele situaţii, liber profesionistul contabil poate primi spre conservare şi utilizare, potrivit legii,
fonduri ale clienţilor, el trebuind:
- să păstreze aceste fonduri separat de fondurile proprii;
- să le utilizeze conform destinaţiilor stabilite;
- să aibă posibilitateas să justifice existenţa şi utilizarea fondurilor respective.

BILET 90

Prevederile Legii 186/1999 cu privire la activităţi incompatibile.

Legea prevede ca incompatibilitate:


• orice activitate salariată în afara CECCAR;
• orice activitate comercială.
Nerespectarea atrage răspunderea penală (l 186/1999, art. 39.1).
Excepţii: cadre didactice, publicistică în domeniu, parlamentar, consilier local, judeţean).

BILET 91

Relaţiile cu ceilalţi membri – acceptarea de noi misiuni.

Serviciile sau sfaturile unui liber profesionist contabil care posedă competenţe particulare pot fi solicitate în unul
sau altul din cazurile următoare:
• de către client:
- după discuţii şi consultări prealabile cu profesionistul contabil în funcţie (existent);
- la cererea sau recomandarea expresă a profesionistului contabil în funcţie (existent);
- fără consultarea profesionistului contabil în funcţie.
• de către profesionistul contabil în funcţie 8existent), sub rezerva respectării stricte a secretului
profesional.
Uneori clientul cere-la contactarea unui liber profesionist

26
contabil- să nu fie informat profesionsitul contabil în funcţie (existent); în astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie să
decidă dacă motivele clientului sunt acceptabile.
Profesionistul contabil contactat trebuie:
-să se conformeze instrucţiunilor primite de la profesionistul contabil în funcţie sau de la client, în măsura în care ele nu
sunt contradictorii cu obligaţiile legale sau profesionale;
-să garanteze, pe cât posibil, că profesionistul contabil în funcţie este bine informat de natura generală a serviciilor
profesionale prestate.
Când opinia unui profesionist contabil – altul decât profesionistul contabil în funcţie (existent) – este solicitată în
ce priveşte aplicarea principiilor contabile, normele de audit, normele de raportare etc., profesionistul contabil în funcţie
trebuie să aibă grijă ca opinia sa să nu influenţeze în mod exagerat şi obiectivitatea profesionistului contabil contactat.

BILET 92

Relaţiile cu ceilalţi mebri – înlocuirea unui liber profesionist contabil.

Întreprinderea are dreptul de a-şi alege consilierii şi de a îi înlocui când doreşte. Dacă este impotantă apărarea
intereselor legitime ale întreprinderii, este la fel de important ca un liber profesionist contabil să poată determina dacă
există motive profesionale care să justifice neacceptarea misiunii; aceasta presupune o comunicare directă cu
profesionistul contabil în funcţie. În absenţa unei cereri specifice, profesionistul contabil în funcţie nu trebuie să furnizeze
spontan informaţii despre afacerile clientului său.
Factorii următori stabilesc în ce măsură un profesionist în funcţie poate discuta despre afacerile clientului său cu
un profesionsit contactat:
- dacă clientul a autorizat acest lucru;
- dacă norme legale sau regului de etică referitoare la această divulgare permite acest lucru.
Comunicarea între cei doi profesionişti contabili are ca obiective:
- de a împiedica un liber profesionist contabil să accepte nominalizarea sa, dacă toate elementele
pertinente nu sutn cunoscute,
- de a proteja acţionarii minoritari care nu sunt de regulă informaţi de împrejurările înlocuirii
profesionsitului contabil în funcţie;
- de a apăra interesele profesionistului contabil în funcţie, atunci când propunerea de înlocuire se
datorează respectului saă scrupulos de a acţiona ca profesionist independent.
Înainte dea accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale, care până atunci au fost prestate de
către un alt liber profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:
• să stabilească dacă clientul potenţial a informat profesionistul în funcţie de intenţia sa de a-l înlocui şi l-
a autorizat, în scris, să discute liber şi fără limite despre afacerile sale cu noul ptofesionsit contabil,
• să solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil în funcţie. Dacă această autorizare este
refuzată, profesionistul contabil trebuie, în absenţa altor mijloace alternative de a obţine asigurările necesare, să
refuze nominalizarea. Dacă autorizarea este dată, să ceară profesionistului în funcţie:
- să furnizeze toate informaţiile care i-ar interzice să accepte misiunea;
- să furnizeze toate informaţiile necesare care să-i permită să ia o decizie.
Profesionistul în funcţie, la primirea autorizaţiei menţionată la alineatul precedent, trebuie rapid să:
- răspundă 8în scris) arătând dacă există motive
profesionale care ar interzice profesionistului să accepte nominalizarea sa;
- să asigure că clientul a autorizat divulgarea informaţiilor profesionistului desemnat;
- să comunice orice informaţie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea să
decidă dacă acceptă sau nu misiunea şi să abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind
nominalizarea sa.

BILET 93

Ce se înţelege prin publicitate în profesia contabilă?

Publicitatea în profesia contabilă se face în limitele stricte prevăzute de Codul etic şi fără a fi afectate interesele
celorlalţi membri ai CECCAR. În acest sens, trebuie avut în vedere:
• informarea obiectivă a publicului;
• decenţa;
• cinstea;
• încrederea;
• bunul gust.

BILET 94

Enumeraţi situaţiile care nu răspund criteriilor de obiectivitate, încredere, cinste, decenţă şi bun gust pentru o
acţiune de promovare.

• cele care creează speranţe false, induc în eroare sau creează speranţe nejustificate de posibile
rezolvări favoirabile,
27
• implică posibilitatea de a influenţa orice instanţă, tribunal, agenţie de reglementare,
• declaraţii bombastice;
• fac comparaţii cu alţii;
• conţin mărturii sau aprobări scrise,
• care conţin orice alte precizări ce ar putea să producă unei persoane rezonabile o neînţelegere sau o
decepţie,
• care pretind, nejustificat, că persoana respectivă este expert sau specialist într-un anume doemniu al
contabilităţii.

BILET 95

Care sunt conditiile pentru o actiune de promovare, atunci cand publicitatea nu este autorizata?

- sa aiba ca obiect aducerea al cunostinta publicului sau a acelor sectoare ale publicului care sunt interesate, a faptelor,
intr-un mod care sa nu fie fals, sa nu induca in eroare si sa nu produca deceptii;
- sa fie de bun simt;
- sa fie demna din punct de vedre profesional;
- sa evite repetarea frecventa, ostentativa a numelui contabilului profesionist independent;
- sa evite promovarea personala excesiva.

BILET 96

Care sunt regulile de etica aplicabile contabililor salariati in industrie, comert, transporturi, sector public, etc.?

1) profesionistii contabili salariati trebuie sa fie loiali atat vizavi de angajator, cat si fata de profesie, aceste doua
exigente fiind uneori in contradictie.
Prima conditie a unui angajat este de a sustine obiectivele etice si legitime ale organizatiilor profesionale.
Totodata nu poate fi obligat un angajat:
- sa violeze legislatia;
- sa incalce regulile si normele profesiei,
- sa minta auditorii angajatorului sau;
- sa semneze o declaratie care contine distorsiuni ale realitatii.
Daca profesionistul contabil salariat nu reusesete sa rezolve o problema importanta care constituie un conflict
intre angajati si exigentele profesionale, dupa ce au fost epuizate toate esaloanele (pana la administratori), el nu are alta
alegere decat sa demisioneze; motivele unei astfel de decizii sunt notificate angajatorului, dar obligatiile de
confidentialitate ii interzic sa informeze terte persoane (in afara de cazul ca o prevedere legala sau o norma profesionala
prevad aceasta obligatie).
2) - sprijin profesional acordat altor colegi: indeosebi cel care are autoritate recunoscuta de catre ceilalti (in
analiza, in judecarea in mod profesional a diferendelor de opinie);
3) - competenta profesionala prin care un profesionist contabil nu trebuie sa induca in eroare patronul despre
gradul de pregatire sau experienta pe care il detine;
4) - prezentarea informatiilor financiar-contabile in intregime, cu onestitate, in mod profesional si astfel incat sa
fie intelese in contextul lor.
Informatiile sa descrie clar natura adevarata a tranzactiilor comerciale, activelor, pasivelor, sa ordoneze intrarile
cronologic si adecvat.

BILET 97

Temeiuri legale ale Codului etic national al profesionistilor contabili.

• art. 30 din OG 65/94 aprobat prin L 42/1995.


• Hotararea nr.1/1995 a Conferintei nationale CECCAR.

BILET 98

Necesitatea (ratiunea) Codului etic national al profesionistilor contabili.

Codul este necesar pentru:


• protejarea atat a profesionistului, a profesiei, cat si a tertilor;
• asigurarea, apararea onoarei si independentei Corpului si a membrilor Corpului;
• a conferi autoritate lucrarilor efectuate de membrii.
Necesitatea Codului Etic este impusa de:
- nevoia garantarii unei calitati optime a serviciilor,
- conservarea increderii publicului in profesie;
- asigurarea protectiei, atât a profesionistului contabil cât si a tertilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia
- confirmarea de autoritate a lucrarilor efectuate de profesionistii contabili;
- necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil si a organismului din care face parte.

BILET 99
28
Principiile fundamentale in lumina Codului etic national al profesionistilor contabili.

• integritatea,
• obiectivitatea;
• independenta;
• secretul profesional;
• respectarea normelor tehnice si profesionale;
• competenta profesionala;
• comportamentul deontologic.
BILET 100

Calitatile membrilor Corpului; conditii pentru mentinerea acestora.

Activitatea membrilor Corpului se caracterizeaza prin:


• stiinta, competenta si constiinta;
• independenta de spirit si de interes material;
• moralitate, probitate si demnitate;
Pentru mentinerea acestor calitati, fiecare membru trebuie sa:
• sa isi dezvolte necontenit cultura;
• acorde toata atentia pentru orice problema examinata;
• isi exprime opinia fara nici o ezitare; sa se exprime clar, categoric si ferm;
• nu dea niciodata ocazia de a se afla in situatia sa nu poata sa isi exercite liber profesia, sa nu-si exercite libertatea de
gandire;
• considere ca independenta sa trebuie circumscrisa, in orice imprejurare, regulilor stabilite de Corp.

BILET 101

Reguli privind viata individuala.

Membrilor Corpului li se cere o moralitate ireprosabila, conditie esentiala pentru admiterea si mentinerea in Corp.
Toate condamnarile de drept comun si dezordinea din viata particulara, susceptibile sa aduca atingere demnitatii
profesiei, atrag dupa sine sanctiuni care merg pana la radierea din Tabloul CECCAR:
In afara exercitarii profesiei, membrii Corpului trebuie sa se abtina de la orice incalcare a legilor, a
reglementarilor profesiei si de la orice actiuni susceptibile sa stirbeasca demnitatea Corpului si a membrilor sai.

BILET 102

Reguli privind publicitatea, anunţul şi oferta.

• membrii Corpului pot face uz numai de titluri sau diplome eliberate de stat sau instituţii recunoscute de
stat;
• la domiciliu: plăcuţă 10x5 cm cu date personale;
• publicitatea personală este interzisă;
• pentru membrii Corpului, publicitatea poate fi făcută numai de organismele Corpului.
Publicitate = comunicarea către public a serviciilor oferite în scopul obţinerii de lucrări;
Anunţ = comunicarea către public a unor fapte privind profesia;
Oferta = demersuri făcute pentru un eventual client în scopul de a-i propune servicii profesionale.
Publicitatea şi oferta nu sut interzise când sunt făcute pentru participarea la licitaţii, organizate potrivit unor
norme legale sau profesionale.

BILET 103

Folosirea emblemei Corpului.

Membrii Corpului pot folosi emblema Corpului pe hârtia cu antet, pe legitimaţii. Emblema este compusă dintr-o
carte simblizând însemnele profesiei, un toiag al zeului Hermes cu doi şerpi încolăciţi, ceea ce semnifică în Grecia antică
diplomaţia, precum şi deviza:
ŞTIINŢĂ, INDEPENDENŢĂ, MORALITATE, atribute esenţiale ale acestei profesii.

BILET 104

Exercitarea profesiei – imposibilitatea colaborării cu un coleg sancţionat.

Sunt două situaţii:


• când se practică individual;
• când se practică în societăţi de expertiză contabilă.
Când se exercită individual, expertul contabil şi contabilul autorizat o fac numai în nume propriu.
29
În exercitarea misiunilor lor, profesioniştii contabili nu pot colabora cu un coleg pedepsit printr-o măsură
disciplinară de suspendare sau interzicere a exercitării profesiei.

BILET 105

Exercitarea profesiei-obligaţia încheierii unui raport.

Indiferent de misiunea pe care o are de îndeplinit, EC sau CA trebuie să elaboreze un raport în legătură cu
misiunea respectivă. Elaborarea acestui raport se realizează conform normelor profesionale.

BILET 106

Exercitarea profesiei – imposibilitatea participării la adminstrarea a două sau mai multe societăţi, membre ale
Corpului.

Interzicerea derivă din generarea conflictelor de interese şi din alterarea independenţei profesionistului şi
integrităţii în realizarea profesiei.

BILET 107

Exercitarea profesiei – imposibilitatea participării la capitalul a două sau mai multe societăţi membre ale
Corpului.

Vezi 108. Un membru nu poate avea capital dacât la o singură firmă.

BILET 108

Exercitarea profesiei – imposibilitatea participării în două societăţi membre ale Corpului (în una ca salariaţi şi în
alta ca acţionar sau adminstrator).

Este o situaţie incompatibilă cu independenţa profesionistului, cu integritatea şi obiectivitatea ce i se cer.


Salariatul execută ce îi cere şeful. Acţionarul, administratorul are o altă poziţie, decizională. Evident, ne aflăm în faţa unei
incompatibilităţi.

BILET 109

Relaţiile cu clienţii.

Numai pe bază de contract de prestări servicii. Contractul este cel care stabileşte obiectivul, onorariul,
termenele. Orice relaţie financiară cu clientul în afara contractului este interzisă.

BILET 110

Relaţiile cu clienţii – factori de risc.

Factorii de risc privesc:


• limitarea controalelor;
• întârzieri în închiderea conturilor şi ţinerea contabilităţii;
• limitarea onorariilor;
• aspecte fiscale.

BILET 111

Operaţii obligatorii, prealabile acceptării unei noi lucrări sau unui nou client.

Înaintea acceptării trebuie făcute:


• evaluarea riscurilor
• verificarea privind respectarea principiilor independenţei
integritatea
obiectivitatea
competenţa
confidenţialitatea
comportamentul profesional
stabdarde tehnice
30
BILET 112

Relaţiile cu clienţii

Numai în formă scrisă. De ce? Deoarece orice opinie se transmite în scris, fiind o mărturie, o probă a
raporturilor legate de misiune şi de profesie.

BILET 113

Calitatea lucrărilor şi autocontrolul.

Calitatea este un atribut important al activităţii profesionistului contabil. Autocontrolul calităţii lucrărilor înseamnă
aplicarea de către profesionist sau de cabinet a principiilor şi procedurilor în scopul stabilirii unui grad rezonabil de
certitudine că lucrările s-au efectuat conform „principiilor de bază care guvernează lucrările respective”.
Principiile de calitate constituie obiective şi scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca măsuri de luat
pentru a satisface principiile adoptate care pun în acţiune, în aplicare peoceduri privind:
• calităţi personale (cabinet sau societate);
• aptitudini şi competenţă;
• repartiţia lucrărilor;
• instrucţiuni şi supervizare.
Controlul de calitate asupra lucrărilor realizate de EC sau CA care-şi desfăşoară activitatea individual se poate
organiza şi exercita numai de către CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta şi aprobate de Conferinţa Naţională.

BILET 114

Plata lucrărilor, modul de stabilire a onorariilor.

Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de către organul
judiciar. Onorariile nu pot fi plătite sub formă de avantaje în natură, participaţii sau comisioane.
Nu trebuie acceptată nici o plată care nu reprezintă contravaloarea unei prestaţii sau care este plătită pentru a
acoperi anumite atitudini abuzive ale clientului sau încălcări ale legislaţiei.
Contractele se încheie înaintea începerii lucrărilor (pe parcurs, acte adiţionale).
Nu se pot încheia contracte globale.
Nu se pot încheia contracte pentru activităţi incompatibile Este interzisă împărţirea onorariilor între colegi prin
participarea la executarea lucrărilor. Onorariile nu pot fi fixate în funcţie de rezultatele obţinute. În caz de litigiu referitor la
onorariu, arbitrajul îl constituie preşedintele filialei (procedura dreptului comun).

BILET 115

Păstrarea arhivelor clientului.

Păstrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de predare-primire a


documentelor, în vederea contabilizării, se stabileşte prin contracte şi anexe la contract, fiind obligatorie:
- normalizarea documentelor;
- stabilirea termenelor.
Când clientul nu respectă termenele, se va proceda la punerea acestuia în întârziere, documentul respectiv fiind
păstrat la dosarul clientului. Dacă un client a dispărut, se verifică Registrul Comerţului dacă a fost radiat, iar profesionistul
este obligat să păstreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevăzută de lege.

BILET 116

Relaţiile cu colegii din CECCAR.

Membrii Corpului îşi datorează asistenţă, amabilitate şi respect reciproc. Sunt excluse manifestările dure şi
necuviincioase şi mai ales vulgarităţile.
Abţinerea de la orice cuvânt care jigneşte, de la orice imputare răuvoitoare, de la oferirea de servicii în
defavoarea colegilor şi, în general, de la orice acţiune care ar putea aduce daune profesiei şi Corpului este expresia
realţiilor de respect.

BILET 117

Acceptarea executării unor lucrări, atunci când un membru al Corpului efectuează deja lucrări pentru acelaşi
client.

Numai cu consultarea profesionistului deja în funcţie.


Profesionistul solicitat în astfel de cazuri are obligaţia de a cere în scris şi cu consimţământul clientului orice
informaţie de la profesionistul deja în funcţie.
Cel nou este obligat să nu aducă nici o critică colegului deja în funcţie.

31
BILET 118

Înlocuirea unui coleg.

Un membru al Corpului, chemat de client să înclocuiască alt membru, nu trebuie să accepte executarea
lucrărilor decât:
- după ce a obţinut de la client autorizarea de a contacta colegul predecesor şi de a obţine de la acesta informaţii în
legătură cu activitatea clientului, numai după ce sa- asigurat că înlocuirea este posibilă;
- nu este din dorinţa clientului de a eluda legea.
Noul profesionist trebuie să sigure secretul profesional în legătură cu informaţiile primite de la fostul coleg.

BILET 119

Puterea de control a filialelor.

Consiliul filialei trebuie să se asigure că toate societăţile de expertiză contabilă, toate sucursalele sau filialele
acestora se află sub controlul unui expert contabil sau contabil autorizat, membru al Corpului. C.F. are obligaţia de a
organiza şi a exercita sistematic examinarea profesională a membrilor săi (vezi atribuţiile).

BILET 120

Cotizaţiile profesionale.

Orice membru al Corpului are obligaţia să plătească taxele de înscriere şi cotizaţiile convenite pentru anul
respectiv. Cotizaţiile diferă în funcţie de pregătirea porfesională.

BILET 121

Obligaţiile membrilor privind consecinţele urmăririi lor administrative sau judiciare.

Sunt raporturi derivate din Norme. Orice membru al Corpului este obligat să informeze, în scris, preşedintele
Consiliului Filialei, în termen de 5 zile, despre orice acţiune administrativă sau judecătorească îndreptată împotriva sa.

BILET 122

Raporturile membrilor cu administraţia publică.

Raporturi de amabilitate, loialitate faţă de lege şi respect.

BILET 123

Îndatoriri proprii societăţilor recunoscute de Corp.

Caracteristicile societăţilor (titlul III din ROF pag. 85):


• obiectul de activitate
• exercitarea profesiei de EC/CA
• majoritatea acşionarilor asociaţi EC şi CA (acţiunile părţilor sociale şi majoritatea lor)
• administraţie majoritar din EC şi CA
• acţiunile părţilor sociale sau normative
• membru al Corpului
• drepturi şi obligaţii similare membrilor Corpului.

BILET 124

Depunerea jurământului.

La înscrierea în Corp, orice membru este obligat să deoună jurământ prin care se obligă să aplice în mod corect
şi fără părtinire legile ţării şi regulile din regulamentele emise de Corp.

Sindicate şi asociaţii profesionale.


Potrivit Codului, membrii Corpului se pot asocia în sindicate, cu obligaţia ca, în termenul de o lună de la
constituire, să trimită Consiliului filialei un exemplar din Statut şi o declaraţie cuprinzând fondatorii acestei asociaţii.
Sindicatul sau asociaţia trebuie să respecte toate atribuţiile care revin filialelor, să respecte toate drepturile şi obligaţiile
care revin membrilor Corpului.

32
Audit

BILET 1; 31; 61; 91; 121

Ce este un audit ; definiţi auditul financiar şi arataţi rolul şi obiectivele acestuia ?

Noţiunea de audit, în general


Audit vine de la cuvântul italian „audire", a asculta; cuvânt de origine latină, transformat în timp de practica
anglosaxonă, semnifică azi, în sens strict, revizia conturilor realizată de experţi independenţi în vederea exprimării unei
opinii asupra regularităţii şi sincerităţii acestora. Prin audit, în general, se înţelege examinarea profesională a unei informaţii
în vederea exprimării unei opinii responsabile şi independente prin raportarea la un criteriu (standard, normă) de calitate.
Obiectivul oricărui tip de audit îl constituie îmbunătăţirea utilizării informaţiei.
Se reţin elementele principale care definesc auditul, în general, a căror absenţă poate pune în discuţie dacă o
activitate este sau nu audit şi anume: - examinarea unei informaţii trebuie să fie exclusiv o examinare profesională:
- scopul examinării unei informaţii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;
- opinia exprimată asupra unei informaţii trebuie să fie responsabilă si independentă, ceea ce presupune că persoana care
face această examinare are anumite responsabilităţi pentru activitatea sa şi trebuie să fie o persoană independentă;
- examinarea trebuie să se facă nu oricum ci după anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse într-un standard sau normă
legală sau profesională care constituie criteriu de calitate.

Conceptul de audit financiar


Atunci ce semnificaţie are „auditul financiar"? Dacă este vorba de „audit financiar care conduce la certificarea
situaţiilor financiare", fără nici o îndoială este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar.
Denumirea simplă de „audit financiar" poate fi folosită pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu:
- auditul financiar al procedurilor informatizate de ţinere a contabilităţii;
- auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentară a acestora în situaţiile
financiare;
- auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaţiei sociale; auditul
financiar asupra situaţiei fiscale;
- auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica dacă evaluarea creanţelor îndoielnice s-a făcut
de o manieră prudentă etc.
Altfel spus, orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei părţi din
contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca „audit financiar". O misiune de audit financiar
poate fi prealabilă unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezultă că
sintagma „audit financiar" este mult mai cuprinzătoare decât cea de „audit statutar".
Reglementarea europeană (Directiva a VI-a) şi reglementările naţionale se referă numai la auditul statutar, adică
auditul asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Din acest punct de vedere, considerăm că folosirea sintagmei „audit
financiar" în legislaţia românească în vigoare în locul celei de „audit statutar" folosită în legislaţia europeană este de natură
a crea confuzii.

Obiectul şi caracteristicile principale ale auditului intern şi extern se pot prezenta sintetic astfel:
I.Audit intern (respectarea procedurilor interne stabilite de conducerea entităţii si alte comenzi sau
solicitări ale conducerii).
→Face parte din controlul intern al entităţii.
→Se realizează de regulă prin angajaţi (servicii, birouri etc.) independenţi de celelalte structuri executive.
→Nu are obligaţii extra entitate (de regulă).
→Independenţa e limitată la nivelul înţelegerii conducerii executive.
II. Auditul extern
Auditul statutar (auditarea situaţiilor financiare si alte sarcini sau obiective stabilite de lege)
→Se realizează prin persoane fizice sau juridice stabilite de acţionari.
→Se respectă normele unui organism profesional.
→Asigură credibilitatea necesară pentru terţi asupra situaţiilor financiare ale entităţii.
→Independenţa - principiul de bază pentru credibilitate.
Auditul contractual (poate realiza toate obiectivele auditului intern sau statutar (în anumite condiţii de
deontologie, stabilite de organismul profesional) si poate realiza orice misiune de audit)
→ Se realizează exclusiv prin firme de specialitate.

33
→ Independenţa şi responsabilitatea (acoperita prin asigurare) conduce la un înalt grad de credibilitate a situaţiilor
financiare auditate.

BILET 2; 32; 62; 92; 122

Imaginea fidelă, clară şi completă a patrimoniului, situaţiei financiare şi rezultatul exerciţiului – obiectiv
fundamental al auditării conturilor anuale, verificării şi certificării bilanţurilor. Explicaţi elementele pe care se
sprijină noţiunea de imagine fidelă: regularitatea, sinceritatea şi cele 6 criterii ce trebuiesc îndeplinite de
conturile anuale ale unei entităţi economice

Conceptul de imagine fidelă


Noţiunea de imagine fidelă în audit nu este clar definită; de o manieră generală, însă, imaginea fidelă este un
concept ce nu poate fi disociat de regularitatea şi sinceritatea contabilităţii.
REGULARITATEA presupune conformitate la regulile şi procedurile contabile, deci la principiile contabile general
admise; reglementările contabile româneşti prevăd, de altfel, că pentru a da o imagine fidelă patrimoniului, situaţiei financiare
şi rezultatelor obţinute trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniului şi celelalte norme şi principii contabile, cum
sunt:
- principiul prudenţei: prudenţa presupune o apreciere rezo-nabilă a faptelor în scopul evitării riscului de a transfera în viitor
incertitudini prezente susceptibile de a greva patrimoniul şi rezultatele financiare ale întreprinderii. Potrivit acestui principiu, nu
este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a
cheltuielilor, ţinând cont de deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii exerciţiului curent
sau anterior;
- principiul permanenţei metodelor - care conduce la continuitatea aplicării regulilor şi normelor privind evaluarea,
înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea
în timp a informaţiilor contabile;
- principiul continuităţii activităţii - potrivit căruia se presupune că unitatea patrimonială îşi continuă în mod normal funcţionarea
într-un viitor previzibil, fără a intra în stare de lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii;
- principiul independentei exerciţiului - care presupune delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor aferente
activităţii unităţii patrimoniale pe măsura angajării acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului la care se referă;
- principiul intangibilitătii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu care trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a
exerciţiului precedent;
- principiul necompensării - potrivit căruia elementele de activ şi de pasiv trebuie să fie evaluate şi înregistrate în
contabilitate separat, nefiind admisă compensarea între posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului, precum şi între
veniturile şi cheltuielile din contul de rezultate.
SINCERITATEA presupune aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi procedurilor contabile, în funcţie de
cunoaşterea pe care responsabilii conturilor trebuie să o aibă despre realitatea şi importanţa operaţiilor, evenimentelor şi
situaţiilor din întreprindere.
Obiectivul auditării situaţiilor financiare este să permită auditorului să exprime o opinie conform căreia situaţiile
financiare au fost stabilite, sub toate aspectele lor semnificative, în conformitate cu un sistem contabil de referinţă identificat.
Pentru a exprima această opinie, auditorul va folosi una din următoarele două formule, care sunt echivalente:
- „dau o imagine fidelă";
- „prezintă în mod sincer, în toate aspectele lor semnificative".
Deşi opinia auditorului întăreşte credibilitatea situaţiilor financiare, utilizatorul nu poate să deducă, din acestea, că
ea oferă perenitatea sau gestionarea eficientă şi rentabilă a entităţii de către conducerea ei.

Criterii de apreciere a imaginii fidele


Pentru a putea să se pronunţe cu privire la imaginea fidelă, auditorul trebuie să se asigure că următoarele 6 criterii
au fost respectate cu ocazia elaborării situaţiilor financiare:
→ Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaţiile care privesc întreprinderea sunt înregistrate în
contabilitate. Termenul de „operaţii" cuprinde toate drepturile şi activele întreprinderii cât şi toate obligaţiile şi pasivele sale şi,
de o manieră generală, orice eveniment sau decizie care antrenează o modificare a patrimoniului, situaţiei financiare sau
rezultatului financiar al întreprinderii respective.
→ Realitatea: criteriul realităţii operaţiilor presupune că toate elementele materiale din scripte corespund cu cele iden-
tificabile fizic şi că toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de cheltuieli reflectă valori reale şi nu fictive sau care nu
privesc întreprinderea în cauză; altfel spus, toate informaţiile prezentate prin situaţiile financiare trebuie să poată fi
justificate şi verificate.
→ Corecta înregistrare în contabilitate si prezentare în situaţiile financiare a operaţiilor presupune că aceste ope-
raţii trebuie:
- să fie contabilizate în perioada corespunzătoare, urmărindu-se deci respectarea independenţei exerciţiilor; criteriul
perioadei corecte:
- să fie corect evaluate, adică sumele să fie bine determinate, aritmetic exacte, urmărindu-se respectarea
34
tuturor regulilor si principiilor contabile, precum si a metodelor de evaluare; deci criteriul corectei
evaluari ;
- sa fie contabilizate in conturile corespunzatoare; deci criteriul corectei imputarii;
- sa fie corect totalizate, centralizate, astfel incat sa li se asigure o prezentare in conturile anuale conforma cu
regulile in vigoare; criteriul corectei prezentari in conturile anuale.

BILET 3; 33; 63; 93; 123

Factorii de risc – element de referinţă în planificarea activităţii de audit; diferitele categorii de riscuri.

Riscurile în audit
Controlul obiectivelor în cadrul unui audit este planificat în funcţie de factorii de risc şi de importanţa relativă a
acestora, care diferă de la întreprindere la întreprindere. Riscurile nu au toate aceeaşi posibilitate de a se realiza; din acest
punct de vedere se disting, în general, riscuri potenţiale riscuri posibile.
• Riscurile potenţiale, adică cele care sunt susceptibil teoretic de a se produce dacă nici un control nu este
exercitat pentru a le preveni sau pentru a detecta şi corect erorile care ar putea să se producă; aceste riscuri sunt comune
tuturor întreprinderilor.
• Riscurile posibile, adică acele riscuri potenţiale împotriva cărora întreprinderea nu dispune de mijloace pentru a
limita; când astfel de mijloace lipsesc, există o mare probabilitate ca anumite erori să se producă fără să fie detectate sau
corectate de către întreprindere.

Pe parcursul exercitării misiunii sale, auditorul caută să identifice riscurile posibile în scopul adaptării
controlului şi evaluări incidenţei erorilor asupra situaţiilor financiare. Intr-o întreprindere, auditorul se confruntă, de
regulă, cu următoarele categorii de riscuri:

Riscuri generale, specifice întreprinderii - sunt riscuri de natură să influenţeze ansamblul operaţiilor
întreprinderii. Fiecare întreprindere, în funcţie de sectorul în care îşi desfăşoară activitatea, de structură, talie şi organizare,
posedă caracteristici proprii care fac mai mult sau mai puţin probabilă concretizarea riscurilor sale potenţiale. Pentru a
controla o întreprindere, auditorul trebuie să identifice deci caracteristicile proprii care o disting de celelalte; pentru aceasta
sunt cercetate şi analizate informaţiile următoare:
• activitatea întreprinderii si sectorul din care face parte: este esenţial să se ştie:
- obiectul de activitate al întreprinderii (producţie, prestări, comerţ etc.) căci problemele de evaluare, de exemplu, nu sunt absolut
identice;
- dacă întreprinderea face parte dintr-un sector în plină expansiune sau în declin (riscurile de încetare a activităţii fiind
diferite);
- dacă există reglementări speciale ale sectorului (aprovizionare, vânzări, finanţări, formare preţuri etc).
• organizarea si structura întreprinderii: problemele de control se pun diferit atunci când:
- o întreprindere face parte dintr-un grup, faţă de una neintegrată;
- toate activităţile sunt concentrate sau sunt dispersate în mai multe localităţi;
- organigrama întreprinderii este bine stabilită sau responsabilităţile sunt defectuos stabilite etc.;
• politicile generale ale întreprinderii:
- financiare;
- comerciale;
- sociale.
• perspectivele de dezvoltare ale întreprinderii: de exemplu dacă întreprinderea prevede o dezvoltare rapidă, auditorul
trebuie să acorde atenţie mijloacelor materiale şi financiare necesare acestui program, iar dacă perspectivele întreprinderii sunt
pesimiste, auditorul va acorda atenţie aspectelor legate de continuitatea activităţii;
• organizarea administrativă şi contabilă: - existenţa unui sistem informatic;
- existenţa unei proceduri administrative şi contabile;
- existenţa unui sistem de control bugetar;
- existenţa unui sistem de control intern influenţează modul de organizare şi eficienţa controlului propriu al auditorului.
• politicile contabile ale întreprinderii: chiar înainte de a aborda controlul său, auditorul trebuie să se asigure de:
- principiile contabile aplicate; - fundamentarea alegerii acestora, cel puţin pentru posturile principale sau punctele
caracteristice ale activităţii. Informaţiile de mai sus permit aprecieri cu privire la riscurile generale următoare:
- riscuri legate de situaţia economică a întreprinderii (elemente susceptibile de a pune în discuţie continuitatea activităţii, de
exemplu);
- riscuri legate de organizarea generală (de exemplu, absenţa unor proceduri sau excesul de proceduri);
- riscuri legate de atitudinea conducerii (de exemplu, expertul va acorda o anumită atenţie în control atunci când conducerea
manifestă preocupări cu predilecţie pentru producţie şi comercializare şi altă atenţie când conducerea e preocupată de
problemele de control intern şi de calitatea informaţiei financiare).

Riscuri legate de natura operaţiilor tratate. Conturile anuale reflectă operaţiile tratate de către întreprindere.
Datele prezentate prin contabilitate pot fi împărţite în trei categorii, fiecare fiind purtătoare de riscuri particulare:

35
- date repetitive - sunt cele care rezultă din activitatea obişnuită a întreprinderii: vânzări, cumpărări, salarii etc; acestea
se tratează în mod uniform în funcţie de sistemul ales;
- date punctuale - sunt complementare celor repetitive, dar sunt puse în evidenţă la intervale de timp mai mult sau mai
puţin regulate ca, de exemplu: inventare fizice, evaluare de sfârşit de exerciţiu etc. Acestea sunt purtătoare de riscuri
semnificative atunci când descoperirea lor nu este făcută la timp şi deci este necesar ca auditorul să le cunoască din timp
pentru a-şi organiza controalele care se impun;
- date excepţionale - rezultă din operaţii sau decizii care derivă din activităţi curente: reevaluări, fuziuni, restructurări,
întreprinderea nu dispune de criterii prealabile, de elemente comparative, de personal experimentat pentru astfel de operaţii,
astfel că riscurile de producere a erorilor şi de redactare a acestora sunt foarte importante. Cu cât valoarea (individuală sau
cumulată) a unei categorii de operaţii (repetitivă, punctuală sau excepţională) este mai importantă cu atât erorile sunt
susceptibile de a avea o influenţă anume asupra situaţiilor financiare.

Riscuri legate de concepţia si funcţionarea sistemelor. Conceperea sistemelor de descoperire şi de


tratare a operaţiilor trebuie să permită prevenirea erorilor sau să detecteze pe cele care s-au produs pentru a le corija.
Riscurile pot fi limitate mai uşor în cazul datelor repetitive atunci când conceperea sistemelor este fiabilă; de exemplu,
posibilitatea de descoperire a unor stocuri alterate este mult mai uşoară dacă sistemul adoptat prevede că orice ieşire din
stoc trebuie să facă obiectul unui document şi că toate aceste documente trebuie să facă obiectul unei facturări (pentru
mărfuri). Deseori însă, chiar dacă sistemul conceput este fiabil, el poate prezenta defecţiuni în funcţionare dacă controalele
interne prevăzute nu se efectuează.

Riscul de nedescoperire cu ocazia auditului: alegerea de către auditor a procedurilor, a întinderii şi datei
intervenţiilor antre nează în mod obligatoriu un anumit nivel de risc, pe care auditorul trebuie să-l diminueze tot mai mult. Este
unanim recunoscut faptul că nu este posibil, mai ales din motive de costuri şi de eficacitate, să se obţină o asigurare
absolută că în situaţiile financiare nu sunt erori, oricare ar fi sistemul adoptat de întreprindere şi oricare ar fi tehnicile de control
adoptate de auditor.

Riscul de audit constă în faptul că erori semnificative există în situaţiile financiare şi câ auditorul,
nedescoperindu-le, formulează o opinie eronată. Ele trebuie însă să conceapă programul de lucru astfel încât să obţină o
asigurare rezonabilă că nu există riscuri semnificative în situaţiile financiare şi să limiteze astfel riscul de audit la un nivel
minim acceptabil. In concluzie, auditorii trebuie să aibă o bună cunoaştere a factorilor de risc potenţiali şi să caute în
fiecare întreprindere controlată riscurile posibile care decurg din particularităţile sale şi din specificul organizării acesteia,
sistemele adoptate şi operaţiile tratate.

Cunoaşterea factorilor de risc va permite auditorului să acorde atenţia cuvenită de-a lungul misiunii sale,
erorilor posibile care pot avea o incidenţă asupra situaţiilor financiare; această cunoaştere este însă foarte importantă în
momentul planificării unor lucrări de audit cu o cât mai mare eficacitate prin orientarea către zonele unde riscurile de erori
sunt cele mai probabile. Prin înţelegerea importanţei riscurilor, opinia auditorului asupra situaţiilor financiare va fi mai
bine întemeiată, iar aceasta va fi în măsură să dea avize şi sfaturi mai utile întreprinderii pentru a ameliora fiabilitatea
organizării contabile şi informaţiei financiare furnizate.

36
BILET 5; 35; 65; 95

Succesiunea lucrarilor intr-o misiune de audit al conturilor anuale si certificarea bilanturilor.

Toate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baza asupra situatiilor financiare
ale unei entitati pot fi grupate in 3 (trei) faze si 10 (zece) etape, in succesiunea lor logica si practica, asa cum se pot
identifica in Standardele Internationale de Audit, se prezinta astfel:

Faze Etape
Faza initiala - Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit
- Orientarea si planificarea auditului
Faza executarii lucrarilor - Aprecierea controlului intern
- Controlul conturilor
- Examenul situatiilor financiare
Faza finala - Evanimente posterioare inchiderii exercitiului
- Utilizarea lucrarilor altor profesionisti
- Alte lucrari necesare inchiderii
- Raportul de audit
- Documentarea lucrarii de audit
Planul misiunii
Redactarea planului de misiune si pe aceasta baza a programului de munca presupune:
- alegerea membrilor echipei in functie de experienta si cunostintele lor in sectorul de activitate al intreprinderii;
- repartizarea lucrarilor pe oameni, in timp si spatiu (subunitati, filiale in tara si in strainatate, etc);
- utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern al intreprinderii de alti auditori externi si experti;
- coordonarea cu auditorii de la societatile-surori si de la societatea-mama;
- solicitarea de specialisti pentru studierea sistemelor si datelor informatizate in orice alte domenii (juridic, fiscal, tehnic,
etc);
- calendarul sedintelor AGA si CA;
- termenul de depunere a raportului.
Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrarile de
efectuat, mijloacele necesare, datele interventiilor in teren, rapoarte si relatii de stabilit, bugetul de timp si costurile
angajate.

Programul de control
In functie de fluxurile de informatii si de gradul de fiabilitate al lor auditorul isi stabileste programul de control al
conturilor, care poate fi restrans sau extins.
Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune si foaia de sinteza a aprecierii
controlului intern, documente ce asigura legatura cu etapele precedente.
Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru speciala, care contine rubricile urmatoare:
a) lista controalelor de efectuat, ordonata pe sectiunile situatiilor financiare; pentru a fi usor de identificat documentele si
informatiile necesare a se solicita intreprinderii, aceste controale trebuie sa fie cat mai detaliate.
b) intinderea esantionului: tinand seama de pragul de semnificatie si de evenimentele erori ce pot fi descoperite, este
indicat ca in aceasta coloana sa se mentioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv;
c) indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importanta, intrucat calitatea unui control depinde de data la
care s- a efectuat. Aceasta coloana va fi completata pe masura avansarii programului de control, ceea ce permite
urmarirea cronologica a lucrarilor;
d) o referinta pentru foaia de lucru;
e) probleme intalnite: aceasta coloana se foloseste pentru supervizarea lucrarilor si pentru a stabili rezultatele
controalelor.

Tehnici de control pentru obtinerea elementelor probante


Pe tot parcursul misiunii sale, utilizand diverse procedee si tehnici, auditorul urmareste obtinerea elementelor
probante care sa ii permita sa dea certificarea asupra situatiilor financiare. Aceste procedee si tehnici privesc:
- controlul asupra pieselor justificative si controlul de verosimilitate;
- observarea fizica;
- examenul analitic.
Tehnici de control folosite pentru obtinerea elementelor probante:
a) inspectia fizica si observatia = constau in a examina activele, conturile sau in a observa maniera de aplicare a
procedurilor;
37
b) confirmarea externa (directa) = consta in a obtine de la tertii intreprinderii informatii asupra soldurilor conturilor
bilaterale sau asupra operatiilor derulate;
c) examenul documentelor primite de catre intreprindere, care servesc ca piese justificative sau la controlul operatiilor
respective;
d) examenul documentelor emise de catre intreprindere: copii, facturi, conturi, balante, etc.
e) controlul aritmetic;
f) analize, estimari si confruntari intre informatii si documente;
g) examen analitic, care consta in:
- efectuarea de comparatii intre datele care rezulta din situatiile financiare si datele anterioare, posterioare si previzionale
ale intreprinderii;
- analiza abaterilor si tendintelor;
- studiul si analiza elementelor neobisnuite ce rezulta din comparatiile efectuate;
h) informatii verbale obtinute de la conducere si de la alte cadre din intreprindere.
BILET 6; 36; 66; 96

Acceptarea mandatului; actiuni necesare pentru fundamentarea deciziei de acceptare a mandatului.

Acceptarea mandatului: Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile
necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, si se refera la:
- cunoasterea globala a intreprinderii;
- examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor;
- examenul competentei;
- contactul cu fostul auditor sau cenzor;
- decizia de acceptare a mandatului;
- fisa de acceptare a mandatului.
Contractarea lucrarilor de audit. Normele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili
sa se desfasoare pe baza de contracte de prestari servicii. ISA 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina
termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o „Scrisoare de misiune de audit” sau in
orice alt tip de contract adecvat.

BILET 7; 37 ; 67 ; 97

Fişa de acceptare a mandatului; conţinut, rol.

O astfel de fisa poate servi ca act justificativ al deciziei de acceptare a misiunii :posibilitatea de a colecta
informatiile de baza ptr.identificarea intrep.,a conducerii sale,a obiectului de actvit.,a taliei sale,de a materializa lucrarile
efectuate inaintea acceptarii,de a indica bugetul necesar,de a formaliza procedurile de accptare,de a asigura indeplinirea
obligatiilor profesionale care decurg dintr-o astfel de acceptare.
Continut :
1.Informatii asupra intrepr.(sediul ;forma juridica ;obiect de activitate ;filiale ;conducerea,cifra de afaceri in ultimul an
incheiat ;efectiv de salariati ;expertul contab.consultant ;cenzori ;consultant juridic) ;
2.Natura misiunii(auditor ;originea mandatului ;lucrari de efectuat cu alti experti ;alte misiuni in aceasta intrepr.) ;
3.Onorarii(barem ;onorarii estimate) ;
4.Decizia si procedura de acceptare(refuz de misiune) ;
5.Repartizarea dosarului(responsabilul lucrarii,responsabili adjuncti) ;
6.Alte proceduri(scrisoare catre cond.unit.,contactul cu auditorul anterior

BILET 8 ; 38 ; 68 ; 98

Orientarea şi planificarea misiunii de audit; lucrări necesare.

In aceasta etapa profesionistul contabil obtine inform.cu privire la particularitatile intr.,zonele sale de
risc,domeniile si sistemele semnificative,inf.ca sa-i permita orientarea si planif.controalelor a.i. sa fie prevenite ucrari
inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misiunii de audit: culegerea de informatii generale asupra
intrep.;identificarea domeniilor si sitemelor semnificative;redactarea planului de misiune(de audit).
Stand.Intern.de Audit nr.300 intitulat “Planificarea lucrarilor de audit”prevede obligatia planif.
Activit.de audit ca o masura de asigurare ca aceasta activitate se realizeaza de o maniera eficienta;elaborarea
planului de munca(misiune)in care sunt definite natura,calendarul si intinderea procedurilor de audit necesare.Programul
de munca este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misiunea de audit.Poate sa detalieze
obiectivele auditului,precum si bugetul de timp ptr.fiecare rubrica si ptr.fiecare procedura de audit folosita.

BILET 9; 39; 69; 99

Planul de misiune: conţinut, rol.

Elaborarea planului de munca(misiune)in care sunt definite natura,calendarul si intinderea procedurilor de


audit necesare.Programul de munca este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misiunea de
audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit.Poate sa detalieze obiectivele
auditului,precum si bugetul de timp ptr.fiecare rubrica si ptr.fiecare procedura de audit folosita.
Continutul tip al unui Plan de misiune:
38
I Prezentarea intrepr.:-denumirea;sediul social,capital social si actionari;inregistrare;scurt istoric;piata,concurenta.
II Informatii contabile:
- bugete si conturi previzionale;
- particularitatile sist.contabil;
- principiile contab.;
- permanente;
- comparabilitati plurianuale.
III Definirea misiunii:
- natura misiunii(conturi anuale;conturi consolidate;previziuni);
- alti auditori,experti sau cenzori cu misiuni in intrepr.
IV Sist.si domenii semnificative:
- prag de semnificatie;
- functii si conturi semnificative;
- zone de risc identificate;
- controale semnificative pe care ne putem sprijini.
V Orientarea programului de lucru:
- aprecierea contr.intern;
- lucr.deosebite;
- confirmari de obtinut(interne si externe);
- inventare fizice;
- asist.de specialitate necesara(informatica,fiscalitate);
- docum.de obtinut.
VI Echipa si bugetul
VII Planificarea
- repartiz.lucr.;
- datele interv.pe etape;
- lista rapoartelor,scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmeaza a fi emise.

BILET 10 ; 40 ; 70 ; 100

Aprecierea controlului intern : lucrări necesare pentru scoaterea în evidenţă a celor două laturi : concepţia
sistemului şi funcţionarea sistemului.

In aceasta etapa,auditorul va aprecia evaluarea sistemelor de control intern;cand estimeaza ca poate sa se


sprijine pe fiabilitatea controlului intern ptr. a limita intinderea sondajelor sale si a controalelor proprii asupra conturilor,el
va verifica functionarea controlului intern.Aprecierea controlului intern este ptr. auditor un mijloc si niciodata un scop.
Lucrari necesare:
a)intelegerea si descrierea sistemelor semnificative
b)confirmarea intelegerii sistemului;testele de conformitate
c)evaluarea riscurilor de eroare
d)verificarea funct.control.intern
e)evaluarea preliminara;teste de permanenta
f)evaluarea finala si incidenta asupra misiunii

BILET 11; 41; 71; 101

Aprecierea controlului intern: intelegerea si descrierea sistemelor semnificative.

Auditorul trebuie sa verifice doar acele elemente ale controlului intern pe care vrea sa se sprijine, alcatuind in
acest sens un program de verificare a controlului intern.
Cele doua etape importante in aprecierea controlului intern de catre auditor, sunt:
- aprecierea asupra conceptiei sistemului de control intern;
- aprecierea asupra functionarii sistemului de control intern.
Obiectivul urmarit in aprecierea controlului intern = este de a determina in ce masura auditorul se poate spriji pe
acest control pentru a-si putea defini natura, intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale.
Toate lucrarile si actiunile intreprinse de auditor in cadrul aprecierii controlului intern au ca obiective alegerea si
decizia in legatura cu etapa urmatoare, fundamentala, aceea de control al conturilor; aprecierea controlului intern este
deci pentru auditor un mijloc si niciodata un scop.
Etapele aprecierii controlului intern sunt:
- Intelegerea si descrierea sistemelor semnificative = aceasta faza constituie o ocazie pentru auditor de a intelege mai
bine intreprinderea sub toate aspectele (naturii activitatii desfasurate, proceselor de fabricatie, circuitul documentelor si al
informatiilor contabile, realitatile ce se ascund sau se pot ascunde in spatele cifrelor si documentelor sintetice,
identificarea si localizarea zonelor de risc mai importanta care ar putea afecta fiabilitatea situatiilor financiare). Descrierea
procedurilor de control intern poate fi facuta cu ajutorul tehnicilor:
* narativa (descriptiva) = respectiv obtinerea prin chestiona-rea prealabila sau din instructiunile date de administratie
(manualul de proceduri) a procedurilor existente si a controalelor instituite;

39
* sub forma de diagrame (flow-chart) = care formalizeaza cu ajutorul unor scheme circulatia documentelor in
intreprindere, precum si controalele efectuate de salariatii anume imputerniciti.
- Confirmarea intelegerii sistemului; testele de conformitate = practic, aceasta etapa se realizeaza in primul an, in acelasi
timp cu descrierea sistemului; are drept obiectiv confirmarea intelegerii procedurii si asigurarea ca aceasta procedura a
fost corect descrisa. Testele de conformitate pot fi realizate dupa diferite modalitati ca:
- observare directa
- confirmare verbala a celor ce utilizeaza procedura respectiva;
- existenta mijloacelor utilizate (stampile, vize, fisiere, etc);
- observarea ulterioara, constand din reluarea in intregime a circuitului plecand de la origine, pentru a-l testa.

BILET 12; 42; 72; 102

Aprecierea controlului intern: confirmarea intelegerii sistemului (testele de conformitate).

Auditorul trebuie sa verifice doar acele elemente ale controlului intern pe care vrea sa se sprijine, alcatuind in
acest sens un program de verificare a controlului intern.
Cele doua etape importante in aprecierea controlului intern de catre auditor, sunt:
- aprecierea asupra conceptiei sistemului de control intern;
- aprecierea asupra functionarii sistemului de control intern.
Obiectivul urmarit in aprecierea controlului intern = este de a determina in ce masura auditorul se poate spriji pe
acest control pentru a-si putea defini natura, intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale.
Toate lucrarile si actiunile intreprinse de auditor in cadrul aprecierii controlului intern au ca obiective alegerea si
decizia in legatura cu etapa urmatoare, fundamentala, aceea de control al conturilor; aprecierea controlului intern este
deci pentru auditor un mijloc si niciodata un scop.
Etapele aprecierii controlului intern sunt:
- Intelegerea si descrierea sistemelor semnificative = aceasta faza constituie o ocazie pentru auditor de a intelege mai
bine intreprinderea sub toate aspectele (naturii activitatii desfasurate, proceselor de fabricatie, circuitul documentelor si al
informatiilor contabile, realitatile ce se ascund sau se pot ascunde in spatele cifrelor si documentelor sintetice,
identificarea si localizarea zonelor de risc mai importanta care ar putea afecta fiabilitatea situatiilor financiare). Descrierea
procedurilor de control intern poate fi facuta cu ajutorul tehnicilor:
- narativa (descriptiva) = respectiv obtinerea prin chestiona-rea prealabila sau din instructiunile date de administratie
(manualul de proceduri) a procedurilor existente si a controalelor instituite;
- sub forma de diagrame (flow-chart) = care formalizeaza cu ajutorul unor scheme circulatia documentelor in intreprindere,
precum si controalele efectuate de salariatii anume imputerniciti.
- Confirmarea intelegerii sistemului; testele de conformitate = practic, aceasta etapa se realizeaza in primul an, in acelasi
timp cu descrierea sistemului; are drept obiectiv confirmarea intelegerii procedurii si asigurarea ca aceasta procedura a
fost corect descrisa.
Testele de conformitate pot fi realizate dupa diferite modalitati ca:
- observare directa
- confirmare verbala a celor ce utilizeaza procedura respectiva;
- existenta mijloacelor utilizate (stampile, vize, fisiere, etc);
- observarea ulterioara, constand din reluarea in intregime a circuitului plecand de la origine, pentru a-l
testa.

BILET 15; 45; 75; 105

Raportul asupra controlului intern: conţinut, structură

Auditorul semnalează conducerii intreprinderii-client observaţiile pe care acesta le are asupra controlului
intern, oral sau în scris. Dacă descoperă lacune grave, el apreciază dacă refuză certificarea sau o face cu rezerve. El
poate sugera ameliorarea sistemului existent.
Comunicarea observaţiilor poate fi făcută printr-un “Raport asupra controlului intern”, al cărui conţinut trebuie să respecte
următoarele principii:
- prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esenţial pentru a folosi conducerii societăţii;
- prezentarea detaliată a problemelor pe servicii sau subunităţi ale societăţii pentru a putea fi uşor difuzate;
- analiza fiecărei probleme în mod logic, de o manieră constructivă, pentru a permite societăţii să utilizeze
raportul ca un instrument de ameliorare a procedurilor în patru părţi: introducere şi sinteză, sumar, detalii şi anexe.
Nota de introducere şi sinteză poate cuprinde:
- o amintire rapidă a misiunii, a locului şi rolului activităţii de apreciere a controlului intern, condiţiile de
executare şi metodele utilizate;
- concluziile raportului (cu eventuale trimiteri la părţile din raport care detaliază problema);
- data şi semnătura.
Nota de introducere şi sinteză are ca scop să permită destinatarilor principali (conducerea societăţii) să aibă
rapid cunoştinţă de concluziile esenţiale.
Sumarul raportului poate figura imediat după nota de introducere şi sinteză şi poate fi prezentat în diferite
feluri: recapitularea diferitelor titluri şi puncte care vor fi reluate în partea de “Detalii”, reluarea rapidă a tuturor slăbiciunilor
constatate.
Detaliile raportului corespund la ceea ce a fost anunţat în Sumar; structurarea detaliilor se face urmărindu-se
anumite principii:
40
- prezentarea punctelor în ordinea importanţei;
- recapitularea punctelor pe secţiuni, funcţii sau grupă de conturi;
- o parte poate fi avută în vedere pentru sfaturi mai puţin importante;
- o parte separată poate fi destinată punctelor care pot avea o incidenţă asupra certificării (însă atenţie ca
această parte să nu infirme opinia emisă asupra situaţiilor financiare în raportul general);
- sfaturile date în cursul exerciţiului precedent pot fi reluate aici dacă acestora nu li s-a dat curs.
Fiecare din punctele prezentate trebuie să conţină informaţiile următoare:
- descrierea punctelor slabe constatate;
- consecinţe şi incidenţe asupra situaţiilor financiare;
- sfaturi şi măsuri care permit ameliorarea situaţiei.

BILET 16; 46; 76; 106

Controlul conturilor: structura, conţinutul şi modul de fundamentare a programului de control.

Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune şi foaia de sinteză a aprecierii
controlului intern, documente ce asigură legătura cu etapele precedente.
Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru specială, care conţine rubricile următoare:
- lista controalelor de efectuat, ordonată pe secţiunile situaţiilor financiare; aceste controale trebuie cât mai
bine detaliate pentru a fi uşor de identificat documentele şi informaţiile necesare a se solicita intreprinderii;
- întinderea eşantionului: ţinând seama de pragul de semnificaţie şi de evenimentele erori ce pot fi descoperite,
este indicat ca în această coloană să se menţioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv;
- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importantă, având în vedere că, calitatea unui
control depinde de data la care s-a efectuat. Această coloană va fi completată pe măsura avansării programului de
control, ceea ce permite urmărirea cronologică a lucrărilor;
- o referinţă pentru foaia de lucru;
- probleme întâlnite: această coloană se foloseşte pentru supervizarea lucrărilor şi pentru a stabili sinteza
rezultatelor controalelor.

BILET 17; 47; 77; 107

Controlul conturilor: tehnici de control pentru obţinerea elementelor probante.

Presupune intervenţia proprie a auditorului în contabilitatea firmei, are drept scop stabilirea elementelor probante
adică acele acte, documente, informaţii pe baza cărora auditorul îşi va forma opinia.
Elementele probante trebuie să îndeplinească 2 calităţi:
-să fie sufieciente - se det. prin raportarea la nr.total al constatărilor
-să fie juste - se stabilesc în raport cu gradul de adecvare a constatărilor.
Principalele tehnici pt. obţinerea elementelor probante sunt:
1.inspecţia fizică şi observaţia: se folosesc pt. auditul activelor.Inspecţia fizică constă în participarea la inventarierea
generală a firmei.Participarea presupune intervenţia auditorului în 3 momente diferite:
-înaintea inventarierii când auditorul studiază procedurile stabilite pt. efectuarea inventarierii
-în timpul inventarierii când auditorul face 2 lucrări: observaţia asupra modului în care comisiile de inventar respectă
procedurile prestabilite şi reinventaierea prin sondaj
-după inventariere când verifică modul de evaluare a stocurilor, de stabilire a diferenţelor şi de regularizare a rezultatelor
inventarierii în contabilitate.
Neparticiparea la inventariere a auditorului conduce la altă opinie de audit decât cea fără reserve, dacă nu a găsit
metode alternative prin care să se convingă de certitudinea stocurilor şi soldurilor la 31.12.
2.circularizarea sau confirmarea directă: se foloseşte la auditul conturilor de terţi.Se trimit la terţi de către firma client
sau auditor, o circulară pt. confirmarea soldurilor, răspunsurile se primesc pe adresa firmei client.
3.studiul documentelor intrate şi ieşite din firmă: în auditul activităţii de la sfârşitul exerciţiului
4.examenul analitic pt. stabilirea riscului legat de faliment.

BILET 18; 48; 78; 108

Sondajul: definiţie şi rol; decizii prealabile executării sondajului.

Ţinând seama de numărul de operaţii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral, de exemplu,
rulajele sau soldurile unui cont. El caută elementele probante pe un eşantion adecvat, utilizând tehnica sondajului cel mai
bine adaptat fiecărei situaţii.
Sondajul este definit ca o tehnică ce constă în selecţionarea unui anumit număr sau părţi dintr-o mulţime,
aplicarea la acestea a tehnicilor de obţinere a elementelor probante şi extrapolarea rezultatelor obţinute asupra
eşantionului la întreaga masă sau mulţime. Tehnica sondajului este reglementată de Standardul Internaţional de Audit
(ISA) nr. 530.

BILET 19; 49; 79; 109

Executarea sondajelor.

Sondajele pe care le realizează auditorul în cursul misiunii sale sunt de două naturi diferite:
41
• în unele cazuri, în general cu ocazia verificării funcţionării controlului intern, auditorul caută să demonstreze că
elementele care constituie masa, mulţimea, prezintă o caracteristică comună (de exemplu, vizarea sau aprofundarea
comenzilor cu ocazia cumpărărilor); sondajele efectuate în astfel de cazuri sunt sondaje asupra atribuţiilor;
• în alte cazuri, în general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caută să verifice valoarea dată unei mulţimi sau unei
mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor.
Auditorul poate folosi în general două tipuri de sondaje: sondajul statistic şi sondajul nestatistic, bazat exclusiv
pe experienţa sa profesională; acesta din urmă, însă, nu permite o extrapolare riguroasă a rezultatelor obţinute asupra
eşantionului la întreaga masă sau mulţime. Alegerea între cele două tipuri de sondaje depinde de pregătirea profesională
a auditorului şi de gradul de credibilitate pe care acesta doreşte să îl dea concluziilor sale.
Oricare ar fi însă tipul de sondaj, este important să fie respectate câteva reguli riguroase privind decizia asupra
eşantionului şi parcurgerea unor etape obligatorii.

BILET 20; 50; 80; 110

Observarea fizică – mijlocul cel mai eficace de verificare a existenţei unui active.

Observarea fizică este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenţei unui activ, însă ea nu aduce decât o
parte din elementele probante necesare şi anume numai existenţa bunului respectiv; celelalte elemente probante ca;
proprietatea asupra bunului,valoarea atribuită etc. trebuie verificate prin alte tehnici.
Acţiunile întreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea că:
• intreprinderea a prevăzut mijloace corespunzătoare care permit recenzarea activelor în condiţii de fiabilitate; această
fază a intervenţiei constă în studierea procedurilor de inventariere şi se situează deci înaintea inventarierii propriuzise;
• aceste mijloace sunt puse în aplicare în mod satisfăcător; această fază constă în verificarea faptului că persoanele
însărcinate cu inventarierea aplică în mod corect procedurile şi se situează în timpul inventarierii propriu-zise;
• lucrările de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); această fază constă în a controla dacă cantităţile recente
sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor şi se situează deci după inventarierea propriu-zisa.

BILET 21; 51; 81; 111

Confirmarea directă – procedura de control al conturilor

Confirmarea externă (directă)


Este o procedură care constă în a cere unui terţ având legături de afaceri cu întreprinderea verificată, să confirme direct
auditorului informaţiile privind existenţa operaţiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determina condiţiile şi
întinderea acestei proceduri.
Procedura se demarează cu acordul conducerii întreprinderii supusă controlului; dacă aceasta nu se arată
favorabilă pentru o astfel de procedură, auditorul se poate găsi în una din următoarele două situaţii:
- sau consideră că tehnicile compensatorii de control îi aduc elemente suficiente de probă;
- sau consideră că alte controale nu-l conduc la elemente probante faţă de limitele impuse de conducerea
întreprinderii, care va suporta consecinţele necesare cu privire la certificare.
Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 505 defineşte principalele cazuri în care auditorul are obligaţia să
procedeze la folosirea tehnicii confirmării directe:
- confirmarea unor cauze în baza cărora s-au realizat unele tranzacţii;
- confirmarea de către bănci a soldurilor conturilor şi alte informaţii considerate necesare;
- confirmarea conturilor de clienţi şi debitori;
- confirmarea stocurilor în depozite vamale, în consignaţie şi alte stocuri la terţi;
- valori mobiliare cumpărate prin intermediari financiari;
- împrumuturi de la terţi;
- confirmarea soldurilor costurilor de furnizori şi creditori.
Confirmarea poate să fie pozitivă, atunci când terţul solicitat îşi exprimă acordul asupra informaţiei primită sau
furnizează chiar el informaţia, sau negativă, atunci când terţului solicitat i se cere să nu răspundă decât în cazul în care nu
este de acord cu informaţia care i s-a prezentat.
Auditorul trebuie să ia în consideraţie orice fapt de natură să pună în discuţie fiabilitatea răspunsului obţinut la
cererea de confirmare externă (directă).
Procedurile şi principiile fundamentale, precum şi modalităţile lor de aplicare, în legătură cu utilizarea de către auditor a
procedurii confirmării externe (directe) ca mijloc de obţinere a elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul
Internaţional de Audit (ISA) nr. 505, aplicabil începând cu auditul situaţiilor financiare ale anului 2001.
Este o tehnică ce constă în a solicita unui terţ, având legături de afaceri cu întreprinderea verificată, să confirme direct
auditorului informaţiile privind existenţa operaţiunilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determina condiţiile şi
întinderea acestei proceduri.

BILET 22; 52; 82; 112

Examenul conturilor anuale: obiective, tehnici.

Situaţiile financiare (bilanţ, contul de profit şi pierdere şi celelalte componente) constituie documente de
sinteză a contabilităţii asupra cărora auditorul îşi exprimă opinia.

42
Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului să obţină unele elemente probante pe baza
cărora să tragă concluzii cu privire la diferite posturi şi rubrici din situaţiile financiare.
Pentru a-şi putea exprima opinia, auditorului trebuie să confirme că situaţiile financiare sunt în acord cu
concluziile sale şi că ele reflectă corect deciziile conducerii intreprinderii şi dau o imagine fidelă activităţii şi situaţiei
financiare a intreprinderii.
Examenul situaţiilor financiare are ca obiect verificarea:
• faptului că bilanţul, contul de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare sunt coerente, concordă
cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile şi reglementărilor în vigoare şi ţin cont de
evenimentele posterioare datei de închidere;
• faptului că anexele comportă toate informaţiile de importanţă semnificativă asupra situaţiei patrimoniale, financiare şi
rezultatele obţinute.
Tehnicile de examinare se bazează pe:
• stabilirea ratiourilor obişnuite de analiză financiară şi compararea lor cu cele ale exerciţiilor precedente şi ale sectorului
de activitate;
• comparaţiile între datele reieşite din situaţiile financiare şi datele anterioare, posterioare şi previziunile intreprinderii sau
ale altor intreprinderi similare;
• compararea în procent faţă de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit şi pierdere.
Un obiectiv central al examinării situaţiilor financiare îl constituie verificarea dacă acestea dau o imagine
fidelă clară şi completă:
• poziţiei financiare intreprinderii;
• rezultatelor financiare;
• situaţiei financiare.
În cadrul acţiunilor de verificare a bilanţului contabil, auditorul îşi divizează diligenţele verificând şi
satisfacerea unor reguli generale şi particulare.
Reguli generale:
- bilanţul contabil este întocmit conform normelor contabile în vigoare;
- bilanţul contabil este întocmit sub o formă comparativă;
- elementele de activ şi pasiv sunt evaluate separat fără să se opereze compensaţii;
- bilanţul de deschidere corespunde cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent.
Reguli particulare. Auditorul verifică modul de înregistrare a:
- capitalurilor proprii;
- împrumuturi şi datorii asimilate;
- imobilizări;
- stocuri şi producţie în curs de execuţie;
- conturile de terţi;
- conturile de provizioane;
- conturile de trezorerie.
În legatură cu rezultatul exerciţiului, auditorul :
- examinează unele conturi de cheltuieli;
- examinează bazele de impozitare stabilite în materie de taxe şi impozite asupra conturilor de venituri;
- examinează situaţia comparativă a diverselor conturi de venituri şi cheltuieli.
In legatură cu anexele la situaţiile financiare, auditorul examinează informaţiile furnizate de acestea,
analizând în mod deosebit:
- evoluţia conturilor prezentate de aceste anexe;
- respectarea modului şi metodelor de evaluare a posturilor din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere;
- metodele utilizate pentru calculul amortizării şi provizioanelor şi fundamentarea lor.

BILET 23; 53; 83; 113

Dosarul exerciţiului: conţinut, rol, structură.

Dosarul exerciţiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a căror utilitate nu depăşeşte exerciţiul controlat; el
permite asamblarea tuturor lucrărilor, de la organizarea misiunii la sinteză şi formularea raportului.
Dosarul exerciţiului este indispensabil pentru:
- mai buna organizare şi control ale misiunii;
- documentarea lucrărilor efectuate, deciziilor luate şi asigurarea că programul s-a derulat fără omisiuni;
- înlesnirea muncii în echipă şi supervizarea lucrărilor date la colaboratori;
- justificarea opiniei emise şi redactarea raportului.
Conţinut In mod uzual, acest dosar cuprinde: Planificarea misiunii:
- programul general de lucru;
- note asupra utilizării lucrărilor de control efectuate de către alţii (auditori interni, diverşi specialişti);
- datele şi duratele vizitelor, locurile de intervenţie;
- compunerea echipei;
- data pentru emiterea raportului;
- buget de timp şi realizarea lui;

BILET 24; 54; 84; 114

43
Dosarul permanent: conţinut, rol, structură.

Unele informaţii şi documente primite sau analizate în cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toată durata
mandatului. Ele nu au deci nevoie să fie cercetate în fiecare an. Clasarea lor într-un dosar separat, dosarul permanent, permite
utilizarea lor ulterioară după aducerea sa la zi.
Dosarul permanent permite deci evitarea repetării în fiecare an a unor lucrări şi transmiterea de la un exerciţiu la
altul a elementelor de cunoaştere a întreprinderii.
Elementele caracteristice conţinute de dosarul permanent sunt:
- fişa de prezentare
- scurt istoric al întreprinderii
- organigrame
- persoanele care angajează întreprinderea
- situaţiile financiare ale ultimelor exerciţii
- note asupra organizării sectorului de activitate, producţie etc.
- note asupra statutului
- procese verbale ale CA şi AG
- lista acţionarilor sau asociaţilor
- structura grupului
- contracte, asigurări
Dosarul permanent se organizează în secţiuni (părţi) care uşurează clasarea documentelor şi consultarea lor.
Fiecare secţiune poate fi materializată printr-un despărţitor comportând un sumar al conţinutului. Ţinerea la zi se efectuează
pe sumar, indicând data introducerii documentului.
Dosarul permanent se subdivide în 7 secţiuni pentru a facilita lectura şi controlul din partea organismului profesional,
după cum urmează:
- PA ( Secţiunea A) intitulată „Generalităţi” cuprinde documente precum: fişa de prezentare a clientului, istoric,
organizarea generală, documentaţii despre client (broşuri, extrase din presă etc), fişa de acceptare şi de menţinere a
misiunii etc.
- PB ( Secţiunea B) intitulată „Documente privind controlul intern” care cuprinde: rapoarte asupra controlului intern
(interne ale întreprinderii, efectuate de alţi experţi şi întocmite de auditor), sinteze privind aprecierea (evaluarea)
controlului intern etc.
- PC (Secţiunea C) intitulată „Situaţii financiare şi rapoarte privind exerciţiile precedente” conţine: situaţiile
financiare ale exerciţiilor precedente, raportări intermediare, programele de control din exerciţiile precedente, rapoartele
de audit, rapoarte speciale şi alte rapoarte privind exerciţiile precedente
- PD (Secţiunea D) intitulată „Analize permanente” cuprinde diverse lucrări de analiză clasate pe elemente ale
situaţiilor financiare.
- PE (Secţiunea E) intitulat „Fiscal şi social” conţine declaraţii fiscale şi alte aspecte fiscale ale întreprinderii, precum şi
aspecte sociale (contracte colective, contracte sociale) etc.
- PF(Secţiunea F) intitulat „Juridice”conţine documente referitoare la contracte principale, convenţii, lista asociaţilor,
extrase din procese verbale ale AGA sau CA, extrase din actele constitutive ale întreprinderii etc.
- PG(Secţiunea G) intitulat „Intervenanţi externi” care conţine documente referitoare la alţi auditori ai întreprinderii,
avocaţii întreprinderii, expertul contabil care asigură asistenţă contabilă şi fiscală a întreprinderii etc.
Pentru a-si indeplini rolul de informare dosarul permanent trebuie :
- tinut la zi;
- să fie eliminate informaţiile perimate;
- să nu conţină documentele voluminoase ale întreprinderii (ci numai extrasele necesare).
De fiecare dată când se lucrează asupra unor posturi din situaţiile financiare sau în alte domenii auditorul poate:
- corecta dacă informaţii privind subiectul respectiv se găsesc în dosarul permanent;
- prevedea aducerea la zi a dosarului permanent.

BILET 25; 55; 85; 115

Conţinutul raportului de audit (normele IFAC)

Raportul de audit trebuie să conţină:


- relaţia contractuală de executare a misiunii de audit;
- observaţiile reieşite din diverse verificări;
- informaţiile a căror menţiune în raport este prevăzută expres de lege;
- oferirea garanţiei pentru acţionari şi terţi că un personal calificat a obţinut asigurarea că situaţiile financiare oferă o
imagine fidelă, clară şi completă poziţiei financiare,performanţelor şi situaţiei financiare generale a întreprinderii;
- menţiunea că situaţiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.
Din raportul de audit trebuie să rezulte în mod clar:
- menţionarea responsabilităţilor pentru auditor şi pentru conducerea întreprinderii;
- descrierea obiectivelor şi natura misiunii de audit;
- situaţiile care fac să apară incertitudini;
- natura şi locul observaţiilor în raport.
Elementele de baza ale RA intr-o misiune de audit:
(a) titlul;
(b) destinatarul;
(c) paragraful de deschidere sau introductiv
(i) identificarea situaţiilor financiare auditate;
44
(ii) o declaraţie privind responsabilitatea conducerii entităţii, precum şi responsabilitatea auditorului.
(d) Paragraful referitor la sfera angajamentului (în care se prezintă natura unui audit)
(i) o referire la ISA sau la standardele ori practicile naţionale de audit relevante;
(ii) o prezentare a raportului de audit efectuat;
(e) paragraful referitor la opinie, ce conţine
(i) O trimitere la cadrul general de raportare financiară utilizat pentru întocmirea situaţiilor financiare (inclusiv
identificarea ţării de origine a cadrului de raportare financiare atunci când cadrul utilizat nu este reprezentat de
Standardele Internaţionale de Contabilitate); şi
(ii) O exprimare a opiniei asupra situaţiilor financiare;
(f) data raportului;
(g) adresa auditorului; şi
(h) semnătura auditorului.

BILET 26; 56; 86; 116

Elementele de bază ale raportului de audit.

Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază: titlul,
destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit, paragraful opiniei, data,
adresa si semnătura.

1. Titlul
Raportul de audit trebuie să aibă un titlu corespunzător. Poate fi adecvată utilizarea în titlu a termenului „Auditor
independent” pentru a face o distincţie între raportul de audit şi alte rapoarte ce ar putea fi elaborate de către alte
persoane, cum ar fi cele întocmite de către persoane din conducerea entităţii, Consiliul de Administraţie, sau rapoarte
întocmite de către alţi auditori ce nu trebuie să îndeplinească aceleaşi cerinţe etice ca un auditor independent.

2. Cui se adresează - destinatarul


Raportul de audit trebuie să fie adresat în conformitate cu condiţiile prevăzute în angajament şi în reglementările
legale.
În general, raportul este adresat fie acţionarilor, fie consiliului de administraţie al societăţii comerciale pentru care
se face auditul situaţiilor financiare. În cazul unor audituri externe efectuate de instituţia supremă de audit – Curtea de
Conturi a României, raportul de audit se adresează Parlamentului, care a solicitat astfel de audituri.

3. Paragraful de deschidere sau introducere


Raportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare ale entităţii care a fost auditată, inclusiv data şi
perioada acoperită de situaţiile financiare.
În cadrul raportului de audit trebuie să fie inclusă o declaraţie asupra faptului că situaţiile financiare revin în
responsabilitatea conducerii entităţii, precum şi o declaraţie privind faptul că responsabilitatea auditorului este de a
exprima o opinie asupra situaţiilor financiare pe baza auditului.
Situaţiile financiare constituie declaraţii ale conducerii. Întocmirea unor astfel de situaţii, impune din partea
conducerii efectuarea estimărilor şi raţionamentelor contabile semnificative, precum şi determinarea principiilor şi
metodelor contabile corespunzătoare utilizate în pregătirea situaţiilor financiare. În contrast, responsabilitatea auditorului
este de a acredita aceste situaţii financiare, cu scopul de a exprima o opinie asupra lor.
Exemplu: un model de ilustrare a acestor probleme într-un paragraf de deschidere (introductiv), este :
„…am efectuat auditul bilanţului anexat la pagina nr.____ al societăţii DELTA la data de 31 decembrie 200x,
precum şi contul de profit şi pierdere şi situaţia fluxurilor de numerar aferente pentru anul încheiat. Aceste situaţii
financiare sunt responsabilitatea conducerii societăţii. Responsabilitatea noastră constă în exprimarea unei opinii asupra
situaţiilor financiare pe baza auditului efectuat”.

4. Paragraful referitor la aria de aplicabilitate - paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit
În acesta se prezintă natura unui audit cu referire la standardele internaţionale de audit sau la standardele
naţionale de audit relevante, declarând că auditul a fost efectuat în conformitate cu standardele de audit. „Aria de
aplicabilitate” a unui audit se referă la procedurile de audit considerate necesare pentru a atinge obiectivul auditat.
Raportul trebuie să includă o declaraţie asupra faptului că auditul a fost planificat şi desfăşurat pentru a se obţine
o asigurare rezonabilă asupra situaţiilor financiare şi că acestea nu conţin erori semnificative.
În raportul de audit trebuie arătat că auditul efectuat include:
- examinarea pe bază de teste a probelor pentru susţinerea sumelor din situaţiile financiare şi a altor informaţii
prezentate;
- evaluarea principiilor contabile folosite la întocmirea situaţiilor financiare;
- evaluarea estimărilor semnificative făcute de către conducere la întocmirea situaţiilor financiare;
- evaluarea prezentării generale a situaţiilor financiare şi să includă o declaraţie a auditorului asupra faptului că
auditul conferă o bază rezonabilă pentru opinie.
O exemplificare a acestei probleme referitoare la aria de aplicabilitate poate fi următoarea :
„Am efectuat acest audit în concordanţă cu Standardele Internaţionale de Audit. Aceste standarde solicită
planificarea şi efectuarea auditului în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile că situaţiile financiare nu conţin erori
semnificative. Un audit include examinarea, pe bază de teste, a probelor ce susţin sumele din situaţiile financiare ţi
situaţiile prezentate.

45
Un audit include, de asemenea, evaluarea principiilor contabile folosite şi estimările semnificative făcute de către
conducere, precum şi evaluarea prezentării generale a situaţiilor financiare. Considerăm că auditul nostru oferă o bază
rezonabilă pentru opinia noastră”.

5. Paragraful referitor la opinie


Raportul de audit trebuie să conţină în mod clar opinia auditorului asupra situaţiilor financiare, respectiv dacă
oferă o imagine fidelă sau dacă prezintă în mod corect, sub toate aspectele semnificative, conform unui cadru general de
raportare financiară şi atunci când este cazul, conform cerinţelor statutare.
Termenii folosiţi pentru exprimarea opiniei auditorului sunt: „oferă o imagine fidelă” sau „prezintă în mod concret,
sub toate aspectele semnificative” sunt echivalente. În ambele cazuri aceşti termeni indică, printre altele, faptul că
auditorul are în vedere acele aspecte ce sunt semnificative în contextul situaţiilor financiare.
De asemenea, pentru a aviza cititorul asupra contextului în care este exprimată „fidelitatea”, opinia auditorului
trebuie să indice cadrul general în baza căruia au fost întocmite situaţiile financiare, utilizând expresia cum ar fi: „în
concordanţă cu (se indică Standardele Internaţionale de Contabilitate sau standardele naţionale relevante)”.

6. Data raportului
O condiţie foarte importantă a raportului de audit, o reprezintă datarea acestuia la data când s-a încheiat auditul.
Prin aceasta este informat cititorul că auditorul a analizat efectul asupra situaţiilor financiare şi asupra raportului privind
evenimentele şi tranzacţiile cunoscute de auditor, şi care s-au produs până la acea dată.
Deoarece responsabilitatea auditorului este de a întocmi rapoarte asupra situaţiilor financiare intocmite şi
prezentate de către conducere, auditorul nu trebuie să dateze raportul înainte de data la care situaţiile financiare sunt
semnate sau aprobate de către conducere.

7. Adresa auditorului – este un element de mare importanţă, în raport trebuie să se menţioneze un anumit amplasament
care, de regulă, este oraşul în care se află biroul auditorului ce are responsabilitatea efectuării auditului.

8. Semnătura auditorului
Raportul de audit este semnat, de regulă, în numele firmei de audit, deoarece firma este cea care îşi asumă
responsabilitatea pentru audit. Raportul se semnează de auditor, în numele firmei, pe fiecare pagină.
În raportul auditorului se exprimă o opinie fără rezerve, (necalificată) atunci când auditorul ajunge la concluzia că
situaţiile financiare prezintă o imagine fidelă (sau prezintă în mod concret sub toate aspectele semnificative), în
concordanţă cu cadrul general de raportare financiară stabilit.
O opinie fără rezerve indică de asemenea în mod implicit, că orice modificări ce apar în principiile contabile sau
în metodele de aplicare a acestora, precum şi efectele acestora, au fost determinate şi prezentate corespunzător în
situaţiile financiare.

BILET 27; 57; 87; 117

Modelul raportului de audit; opinie fara rezerve.

Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază: titlul,
destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit, paragraful opiniei, data,
adresa si semnătura.
Opinia necalificată/favorabilă – fara rezerve
Acest tip de opinie este exprimat de auditor când s-a ajuns la concluzia că:
a) situaţiile financiare au fost întocmite cu respectarea principiilor şi politicilor contabile aplicabile şi oferă sub
toate aspectele materiale, o imagine fidelă şi reală asupra operaţiilor financiare ale entităţii;
b) situaţiile financiare reflectă cu fidelitate poziţia financiară a entităţii auditate. Tranzacţiile financiare s-au
efectuat în conformitate cu prevederile şi reglementările legale în vigoare;
c) toate informaţiile de importanţă semnificativă cu privire la situaţiile financiare sunt corect menţionate.

BILET 28; 58; 88; 118

Modelul raportului de audit; opinie cu rezeve.

Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază: titlul,
destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit, paragraful opiniei, data,
adresa si semnătura.
Opinia calificată (cu rezerve)
Această formă a opiniei este exprimată atunci când : auditorul are îndoieli sau nu este de acord cu unul sau mai
multe elemente ale situaţiilor financiare care sunt materiale (au importanţă semnificativă) dar nu sunt fundamentale pentru
buna înţelegere a situaţiilor financiare, acestea exprimă o opinie calificată sau o opinie cu rezerve. Opinia se exprimă în
termeni care indică un rezultat nesatisfăcător asupra unor aspecte ale auditului, specificând clar şi precis elementele cu
care auditorul nu este de acord sau pe care le consideră îndoielnice şi care l-au determinat să exprime o opinie cu
rezerve.

BILET 29; 59; 89; 119

Modelul raportului de audit: imposibilitatea exprimării unei opinii.

46
Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază: titlul,
destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit, paragraful opiniei, data,
adresa si semnătura.
Refuzul de a formula o opinie (imposibilitatea de a exprima o opinie)
Auditul exprimă acest tip de opinie atunci când se află în imposibilitatea de a formula o opinie asupra
ansamblului situaţiilor financiare, deoarece există inexactităţi în situaţia financiară sau limitarea ariei de cuprindere a
auditului îl împiedică să obţină suficiente probe pentru a susţine o opinie cu rezerve. Auditorul trage concluzia că efectele
potenţiale care decurg din lipsa probelor sunt atât de materiale (semnificative) încât situaţiile financiare în ansamblul lor ar
putea prezenta eronat poziţia financiară a entităţii auditate. În acest caz, auditorul renunţă să exprime o opinie. În raportul
său, acesta va specifica clar că se află în imposibilitatea de a exprima o opinie şi va preciza clar toate elementele de
incertitudine.
Atunci când există o limitare a ariei de aplicabilitate a activităţii auditorului ce necesită exprimarea unei opinii cu
rezerve sau imposibilitatea exprimării unei opinii, raportul de audit trebuie să prezinte limitarea şi să indice posibilele
ajustări ale situaţiilor financiare ce ar putea fi determinate ca fiind necesare dacă nu ar fi existat limitarea.
Exemplificăm mai jos situaţii ce conduc la o opinie, alta decât aceea favorabilă – necalificată.
Dezacordul cu conducerea
Auditorul poate să nu fie de acord cu conducerea cu privire la aspecte cum ar fi: acceptabilitatea politicilor
contabile selectate, metodele de aplicare a acestora sau adecvarea prezentării informaţiilor în situaţiile financiare. În cazul
în care aceste dezacorduri sunt semnificative pentru situaţiile financiare, auditorul trebuie să exprime o opinie calificată
(cu rezerve) sau o opinie contrară. Exemplu:
- conducerea refuză să aplice unele principii şi proceduri ale contabilităţii;
- conducerea nu este de acord să solicite confirmări din partea terţilor;
- conducerea nu pune la dispoziţia auditorului informaţiile ce-i sunt necesare.
Dezacordurile cu conducerea entităţii pot apărea din .
- constituirea de provizioane insuficiente pentru deprecierea stocurilor, creanţelor,etc;
- stocuri ce au fost supraevaluate sau subevaluate din cauza unor erori (greşeli) în calcularea costurilor;
- încălcarea principiului independenţei exerciţiului;
- erori în clasificarea terţilor cum ar fi : clienţi incerţi ca clienţi obişnuiţi, etc.

BILET 30; 60; 90; 120

Modelul raportului de audit : opinie defavorabilă.

Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază: titlul,
destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit, paragraful opiniei, data,
adresa si semnătura.
Opinia contrară (defavorabilă)
Când auditorul nu poate exprima o opinie asupra ansamblului situaţiilor financiare din cauza dezacordului
profund ce-l împiedică să formuleze o opinie cu rezerve, acesta refuză exprimarea unei opinii cu rezerve asupra situaţiilor
financiare. Declaraţia auditorului va exprima că situaţiile financiare nu sunt conforme cu standardele şi reglementările
aplicabile, nu conferă o imagine fidelă şi reală şi va menţiona cu claritate toate motivele dezacordului

47